Arhitectura în Moldova în epoca Sfântului Voievod

Ștefan cel Mare

An Universitar 2021-2022

Prof. Coordonator, Student,

Asist. Dr. Petru Sofragiu Onica Florin
Grupa a IV-a
Cuprins

1. Introducere
1.1 Importanța Lucrării
1.2 Scopul Lucrării

2. Arhitectura în Principatul Moldovei, de la descălecare până la Ștefan

cel Mare

3. Arhitectura în Principatul Moldovei, în timpul domniei Sfântului

Voievod Ștefan cel Mare
3.1 Considerente inițiale
3.2 Elemente constitutive ale Arhitecturii Ștefaniene
3.3 Tablou de grupare a monumentelor principale din vremea lui Ștefan cel Mare

4. Concluzii

5. Bibliografie
1. Introducere

1.1 Importanța Lucrării

Cunoașterea istoriei noastre a românilor și a faptelor mărețe ale înaintașilor noștri este o
datorie a noastră, a urmașilor moștenitori ai țării noastre – luând seama la figura emblematică a
celui mai mare voievod al Moldovei la credința și la dăruirea sa pentru poporul nostru.

„Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri
și a urmașilor urmașilor voștri în veacul vecilor" (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Apus de
Soare")

1.2 Scopul Lucrării

Sinteza de față își propune să evidențieze lucrarea misionară de a păstra credința ortodoxă
și de preaslăvire a lui Dumnezeu depusă de Marele Voievod Ștefan cel Mare, lucrare misionară
care a rămas definitorie până în ziua de astăzi în ceea ce privește trăirea ortodoxă în țara
Moldovei.

Dacă noi în ziua de astăzi ne regăsim într-un spațiu în care credința se trăiește autentic, se
datorează lucrării și jertfei depuse de înaintașii noștri de a identifica specificul nostru ca neam –
specific evidențiat și transpus și prin în capodoperele arhitecturale – emblemă a frumuseții
sufletului românesc.

După cum vom vedea în această sinteză, dovada marii credințe a Marele Voievod dar și
binecuvântarea primită de la Dumnezeu a celui ce încă din timpul vieții era numit de popor
Sfântul, a fost de a lăsa peste 36 de Biserici ctitorite și alte zeci de Biserici și Mănăstiri restaurate
(ctitorii ale înaintașii săi).
2. Arhitectura în Principatul Moldovei, de la descălecare până la Ștefan cel
Mare

Dragoș (1352-1354) – vasal al regelui Ungariei, pus cu scopul de a preîntâmpina invaziile

Tătarilor.1

Bogdan (1359) – pleacă din Maramureș cu credincioșii săi și trecând în Moldova, pune
stăpânire prin luptă, alungând pe Sass, fiul cel mare și urmașul lui Dragoș; Bogdan este
considerat adevăratul întemeietor al Modovei.2

Înainte de descălecare Moldova era un ținut bogat, locuit de Români, care duceau o viață
modestă de păstori și agricultori. Casele lor și lăcașurile de rugăciune erau construite din
materiale ușoare: pământ, piatră fără mortar și lemn mai ales.

Biserica de lemn de la Putna

A fost construită la Volovăț în perioada domniei lui Dragoș Vodă, pe la mijlocul

secolului al XIV-lea, este cea mai veche și singura biserică de lemn medievală, cunoscută până
în prezent, păstrată pe teritoriul României. Vechimea excepțională și planul arhaic îi conferă o
valoare inestimabilă pentru arhitectura medievală din România și dincolo de granițele ei.3

Biserica de lemn din Putna este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru
muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi".
Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în
afara, formând o streașină largă.

1
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 231
2
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 232
3
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Putna, 11/28/2021
 Fig. 1 Biserica de lemn din Putna văzută dinspre sud(2002)4

Îmbinarea în coadă de rândunică este o

îmbinare de colț care se folosește la case și la construcția
mobilierului, de exemplu la
îmbinările dulapurilor sau a
sertarelor. Lemnul este
decupat la capete sub formă
trapezoidală, iar “dinții” astfel
formați se întrepătrund
realizând o legătură foarte
rezistentă în timp.

Fig. 2 Biserica de lemn din Putna -

Clopotnița (2002)

4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Putna#/media/Fi%C8%99ier:Putna.S.7.02.jpg, 11/28/2021
 Mănăstirea Călugărița din Horodnic de Jos

În curțile marelui boier Petru Vrană din Horodnic de Jos, a fost zidită prima mănăstire de
maici din Moldova, care a dispărut pe la începutul secolului al XVIII-lea, amintirea ei fiind
păstrată de numele cătunului Schit Călugărița.

La circa 150 de metri de ruinele fostului Schit Călugărița, a fost construită în anul 1717 o
biserică de lemn cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci, considerată a fi cea mai veche biserică din
zonă și a șasea ca vechime din Moldova.5

Fig. 4 Biserica de lemn din Horodnic de Jos 17176

Biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți

5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Horodnic_de_Jos, 11/28/2021
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Horodnic_de_Jos#/media/Fi
%C8%99ier:Biserica_de_lemn_din_Horodnic_de_Jos.jpg, 11/28/2021
 Din nefericire, pentru studiul arhitecturii, dintre monumentele anterioare domniei lui
Ștefan cel Mare, nu ne-au rămas decât: biserica din Rădăuți, biserica Sfânta Treime din Siret și,
poate, biserica din Lujeni.7

Biserica din Rădăuți a fost zidită în vremea lui Bogdan și este cea mai veche construcție
bisericească de zid din Moldova.

Biserica din Rădăuți întrunește caracteristicile esențiale ale celor trei arte care își disputau
un loc în noul stat: artele romanică, gotică și bizantină – plan simplu romanic, împărțit după
moda bizantină in naos și pronaos, cu elemente decorative gotice, contraforți întărind zidurile la
exterior, arcuri frânte și chenare de ferestre.

Fig. 5 Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți8

7
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 233
8
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Bogdana#/media/Fi%C8%99ier:M%C4%83n
%C4%83stirea_Bogdana22.jpg, 11/28/2021
 Fig. 6 Biserica "Sf. Nicolae" din Rădăuți. Secție și plan9

Se compune dintr-o încăpere dreptunghiulară, despărțită în sens transversal de un zid plin

cu ușă la mijloc, în pronaos și naos.

9
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 234
3. Arhitectura în Principatul Moldovei, în timpul domniei Sfântului Voievod
Ștefan cel Mare

3.1 Considerente inițiale

Dintre domnitorii Moldovei, cel mai mare, cel mai glorios și mai ilustru a fost Ștefan cel
Mare, a cărui domnie a fost pentru Moldova vreme de bogăție, de lumină și de rodnică muncă a
cărturarilor și a meșterilor buni10. Ține Moldova în stăpânire aproape o jumătate de secol, numit
de Papă, în urma luptelor sale glorioase cu Turcii soldatul lui Hristos, este domnitorul care a avut
o grijă nesfârșită creștinească de sufletul lui ți al supușilor săi și a zidit și dăruit lui Hristos cel
mai mare număr de biserici.11 Din epoca lui Ștefan cel Mare s-au păstrat doar elemente de
arhitectură eclesiastică (biserici și mănăstiri) și militară (cetăți).

Fig. 7 Ștefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor,

considerată cea mai exactă reprezentare a domnului.12

10
N. Iorga, Istoria Românilor, p. 43
11
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 240
12
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare, 11/28/2021
 Fig. 8 Genealogia Sfântului Voievod Ștefan cel Mare13

Sub domnia lui se pun bazele adevărate ale arhitecturii moldovenești. Una din primele
griji ale lui Ștefan cel Mare, abia urcat pe tron, a fost ca în primii 10 ani de la începutul domniei
să refacă sau de a întări toate locașurile pe care le-a primit moștenire. Abia între 1466 și 1469
zidește pentru pomenirea biruinței sale asupra Tătarilor Mănăstirea Putna.

Bisericile construite în epoca lui Ștefan cel Mare au fost concepute în general în stilul
arhitectonic „triconc”, de origine bizantino-balcanică, având spațiul interior împărțit, potrivit
rânduielilor ortodoxe, în altar, naos și pronaos.

La Putna și în alte câteva biserici a fost adăugată o gropniță (sau „camera mormintelor”),
iar la biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” din mănăstirea Neamț apare un exonartex - un
pridvor închis, la intrare. Pe lângă acestea, încep să și facă apariția elemente aparținând altor
stiluri: câteva din bisericile ștefaniene au elemente specifice arhitecturii gotice, cum ar fi
contraforții și ogivele, unele biserici au și decorații exterioare (firide cu arcade, ocnițe, discuri
smălțuite). Totodată, unele biserici au fost decorate cu fresce interioare: Putna, Pătrăuți, Voroneț,
Sfântul Ilie - Suceava, Popăuți, Bălinești.

„Din îmbinarea artei bizantino-balcanice, specifică ortodoxiei, cu elemente din arta

gotică, cu anumite elemente din arta populară locală, a luat naștere un stil arhitectonic nou, stilul
moldovenesc.” - Mircea Păcurariu, Ctitor de lăcașe sfinte

Separațiunile clasice în altar, cu anexele sale proscomidia și diaconical, naos și pronaos

se regăsesc la noi ca în tot domeniul arhitecturii bizantine. De asemenea boltirile decurg din ara
constructivă bizantină. Influența bizantină se mai vădește prin absidele laterale ale naosului, care
împreună cu absida altarului, alcătuiesc așa zisul planul trilonat sau triconch.14 Prima biserica de
plan triconc este Sfanta Treime din Siret cu turla pe naos si fațade decorate cu elemente de
ceramica policroma smălțuită din secolul al XIV-lea, din județul Suceava.

13
http://istoria.md/articol/7/lista_domnitorilor-moldovei

14
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.18
 Apariția contraforturilor exteriori, principiu apusean, romanic și gotic, contrar spiritului
bizantin, închide în interiorul zidurilor bisericii toate părțile constructive menite să anuleze
împingerea bolților.

Dincolo de influențele exterioare care au dus la stilul Moldovenesc, influența elementelor

naturale, specifice zone au fost un element de asemenea definitoriu - acoperișurile înalte având
necesitatea de a îndepărta sigur și iute zăpada și apele în regiunile ploioase cum sunt cele de sub
munți. Meșterii noștri au căutat să găsească învelitori în raport cu materialele care le avea la
îndemână – impunând astfel pante mari și strașini proiminente menite să arunce apele departe de
ziduri, adică acoperișuri înalte și de o masă importantă în raport cu aceea a clădirii.15

Clima schimbătoare, extremă din țara noastră cu geruri intense iarna și călduri excesive
vara a dus de la început în a lăsa deoparte tencuielile exterioare și folosire materialelor aparente.

15
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.15
Fig. 9 Biserica din Pătrăuți, cea mai veche biserică existentă construită în stilul moldovenesc, ctitorie a lui Ștefan cel
Mare16

3.2 Elemente constitutive ale Arhitecturii Ștefaniene

Planul dreptunghiular, trilonat sau triconch (element bizantin)

Un triconch este o cameră pătrată, alungită sau circulară extinsă pe trei laturi de exedre
semicirculare, acoperite cel mai frecvent de un semidom. Triconchul a fost dezvoltat pentru
prima dată în Imperiul Roman.

Biserica Sfintei Cruci din Pătrăuți:

a) Este structurată pe planul triconch

având o absidă centrală care
sfârșește biserica în partea de
Răsărit și care închide altarul și
două abside mai mici care lărgesc
naosul, ieșind în afara zidurilor
laterale Nord și Sud.
b) Naosul de formă aproape pătrată,
lărgit de doua abside laterale și
supraînălțat de o turlă.
c) Pronaosul de formă pătrată
acoperit cu o calotă sferică și
separat de naos print-un zid plin ,
străpuns de o ușă îngustă.17

16
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitectura_%C3%AEn_Moldova#/media/Fi
%C8%99ier:Biserica_Inaltarea_Sf._Cruci_din_Patrauti13.jpg
 Fig. 10 Biserica din Pătrăuți, Secție și plan

Contraforți (element bizantin-romanica dar și gotic)

Un contrafort (la plural, contraforți) este în arhitectură și construcții o lucrare de zidărie,

având aspectul unei porțiuni dintr-un zid, care mărește rezistența exteriorului unei clădiri,
structuri sau edificiu, având efectul similar de preluare a sarcinilor și tensiunilor construcției
aidoma arcelor și bolților.18

Fig. 11 Contraforți Biserica Dobrovăț19

17
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 245
18
https://ro.wikipedia.org/wiki/Contrafort, 11/29/2021
19
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C8%9B, 11/29/2021
O singura turlă cel mult:

O singura turla cel mult, amplasată pe o bază sau mai multe baze în formă de stea -
sistemul ,, moldovenesc" al Supraînălțării bolților (turlelor) în interior prin suprapunerea
arcurilor încrucișate (în diagonala) si prin bazele stelate de la exterior.

Fig. 12 Contraforți și turla bisericii Mănăstirii Putna

Turla este așezată pe 3 baze: una de secțiune

pătrată, cu laturile perpendiculare pe axele bisericii; a
doua tot pe secțiunea pătrată, având însă diagonalele perpendiculare pe axe, și în sfârșit a treia,
stelată cu 8 vârfuri.20

Fig. 13 Schema bazelor turlei

21
Fig. 14 Exemplu Turlă stelată

20
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 255
21
https://doxologia.ro/viata-bisericii/iconografie/ce-se-zugraveste-turla-bisericii, 11/29/2021
 Fig. 15 Turla Mănăstirii Putna22

Acoperișuri largi și înalte

Acoperișurile înalte având necesitatea de a îndepărta sigur și iute zăpada și apele în

regiunile ploioase cum sunt cele de sub munți. Meșterii noștri au căutat să găsească învelitori în
raport cu materialele care le avea la îndemână – impunând astfel pante mari și strașini
proiminente menite să arunce apele departe de ziduri, adică acoperișuri înalte și de o masă
importantă în raport cu aceea a clădirii.23

Fig. 16 Contraforți, Acoperiș larg și înalt cu rol de protecție - Biserica Voroneț 24

22
https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Putna_-_pictura_-_turla.JPG, 11/29/2021
23
G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-Victoria Batariuc. Ed. a 2-a,
rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA, 2012, p.15
24
https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-manastirea-voronet/, 11/29/2021
Bogatul decor extern al fațadelor

Bogatul decor extern al fațadelor, obținut prin utilizarea inteligentă a materialelor de

construcție : piatra (bruta si de talie), cărămidă (simplă sau smălțuită) și uneori ceramică. Se pot
observa ferestrele și ușile cu specific gotic – poarta principală e terminată totdeauna în partea
superioară în arc frânt.

Fig. 17 Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi25

Pereții și turla sunt decorate cu firide și ocnițe:

- Firidă - adâncitură de forma unei ferestre oarbe prevăzută într-un zid cu scop utilitar
sau decorativ.
25
https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-botosani/, 11/29/2021
 - Ocniță - adâncitură într-o sobă de zid, în cuptorul sau în pereții caselor țărănești, în
care se păstrează diferite obiecte.

Fig. 18 Poarta gotică a Bisericii ”Înălțarea Sfintei Cruci” Pătrăuți26

26
https://www.discoverbucovina.info/bucovina/biserica-inaltarea-sfintei-cruci-patrauti/, 11/29/2021
3.3 Tablou de grupare a monumentelor principale din vremea lui Ștefan cel Mare
 Fig. 19 Tablou de gruparea monumentelor principale din vremea lui Ștefan cel Mare27

Grupul I – Plan drept, romanic. Prototip biserica din Rădăuți.

Fig. 20 Biserica din Dolheștii Mari (1481)28 Fig. 21 Biserica Sfântul Nicolae din Bălineşti (1494)29

Fig. 22 Biserica din Volovăț (1502)30

27
Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri până la 1900 – Lucrare
Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea Românească , București MCMXXXVII, p. 299
28
https://www.formula-as.ro/2019/09/01/comoara-din-dolhestii-mari-biserica-hatmanului-sendrea/, 11/29/2021
29
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_B%C4%83line%C8%99ti#/media/Fi
%C8%99ier:Biserica_Sf%C3%A2ntul_Nicolae_din_B%C4%83line%C5%9Fti5.jpg, 11/29/2021
30
https://str.crestin-ortodox.ro/foto/681/68007_biserica-volovat-18a.jpg, 11/29/2021
Grupul II – Biserici de țară: plan trilobat, abside laterale, turlă pe naos

Fig. 23 Biserica Pătrăuți (1487)31 Fig. 24 Biserica Bădeuți (1487)32

31
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_%C3%8En%C4%83l%C8%9Barea_Sfintei_Cruci_din_P%C4%83tr%C4%83u
%C8%9Bi, 11/29/2021
32
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-135462.html, 11/29/2021
Fig. 25 Biserica Sfântul Ilie Suceava (1488)33 Fig. 26 Biserica Voroneț (1488)34

Grupul III – Biserici de oraș: plan trilobat, pronaos supralărgit, naos cu abside laterale și
turlă. Fațade cu cărămidă smălțuită și discuri de teracotă.

Fig. 27 Biserica Sf. Ioan Vaslui (1490)35 Fig. 28 Biserica Precista Bacău (1491)36

33
https://www.svnews.ro/biserica-lui-stefan-din-satul-sf-ilie-se-gateste-pentru-inca-500-de-ani-restaurarea-se-
apropie-de-final-vezi-cum-arata-edificiul/270021/, 11/29/2021
34
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Vorone%C8%9B, 11/29/2021
35
http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2015/08/biserica-taierea-capului-sfantului-ioan.html,
11/29/2021
36
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-precista-68038.html, 11/29/2021
 Fig. 29 Biserica Sfântul Gheorghe din
Hârlău (1492)37

Fig. 30 Biserica Sfântul Nicolae din Iași (1491-1493) 38

Fig. 31 Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi (1495)39

Fig. 32 Biserica Popăuți (1496)40 Fig. 33 Biserica Tazlău (1497)41

37
https://www.bzi.ro/biserica-sfantul-gheorghe-din-harlau-foto-1153399, 11/29/2021
38
https://locuridinromania.ro/judetul-iasi/orasul-iasi/biserica-sfantul-nicolae-domnesc.html, 11/29/2021
39
https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-botosani/, 11/29/2021
40
https://www.trecator.ro/europa/romania/bucovina/biserica-sfantul-nicolae-popauti/, 11/29/2021
41
https://www.bzi.ro/manastirea-tazlau-judetul-neamt-galerie-foto-1170732, 11/29/2021
Grupul IV – Plan dreptunghiular cu o absidă către Răsărit. Pronaos alungit acoperit cu
două cupole, naos acoperit cu o cupolă.

Fig. 34 Biserica Popăuți (1493-1494)42 Fig. 35 Biserica Războieni (1496)43

42
http://iuliananegoita.dizabil.eu/biserica-din-borzesti/, 11/29/2021
43
http://monumenteneamt.ro/manastirea-razboieni, 11/29/2021
 Fig. 36 Biserica Sfântul Ioan Domnesc din Piatra Neamț (1497-1498)44

Grupul V – Plan dreptunghiular, pronaos acoperit cu o cupolă, naos la fel ridicate pe

arcuri etajate.

44
https://doxologia.ro/biserica-sfantul-ioan-domnesc-din-piatra-neamt, 11/29/2021
 Fig. 37 Biserica Arbore (1502)45 Fig. 38 Biserica din Reuseni (1502-1504)46

Fig. 39 Biserica Dobrovăț (1504)47

Grupul III unit cu IV – Plan trilobat, pronaos supralărgit, naos cu abside laterale și turlă.
Fațade cu cărămidă smălțuită și discuri de teracotă. Pronaos alungit acoperit cu două
cupole, naos acoperit cu o cupolă.

45
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Arbore#/media/Fi%C8%99ier:Biserica_Arbore12.jpg, 11/29/2021
46
https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-reuseni-67971.html, 11/29/2021
47
https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C8%9B#/media/Fi%C8%99ier:M
%C4%83n%C4%83stirea_Dobrov%C4%83%C5%A322.jpg, 11/29/2021
 Fig. 40 Biserica Mănăstirii Neamț48

4. Concluzii

De-a lungul istoriei Bunul Dumnezeu a binecuvântat Țările Române cu personalități

cheie, datorită cărora astăzi noi ne identificam ca neam și cultură românească.

În timp ce Europa Occidentală își împărțea hegemonia și își etalau faima și luxul, în Țara
Moldovei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare era Părintele Protector al țării dar și Atletul Lui
Hristos, care prin Pronia Divină izbândea pericolelor și războaielor care pândeau din toate părțile
țării.

Sfântul Voievod a înțeles și s-a transpus trăirii curate a sufletului românesc, una din cea
mai însemnată lucrare a Sfinției sale fiind crearea capodoperelor arhitecturale moldovenești. În
aceste Mănăstiri si Biserici Sfântul Voievod a sintetizat frumosul și autenticitatea meșterilor
autohtoni cu trăirea și profunzimea creștinismului bizantin.

Este de datoria noastră de a studia, de a înțelege și de a transmite mai departe importanța

și magnitudinea lucrării Marelui Voievod și de a-i aduce un prinos de mulțumire și recunoștință
dar și de preaslăvire a lui Dumnezeu, a Celui ce a binevoit prin Vrednicul Său Slujitor.

48
https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt, 11/29/2021
5. Bibliografie

1. Arhitect Grigorie Ionescu – Istoria Arhitecturii Românești din cele mai vechi timpuri
până la 1900 – Lucrare Premiată de Soc. Arhitecților români – Tiparul Cartea
Românească , București MCMXXXVI
2. G. Balș – Bisericile lui Ștefan cel Mare, Ed. îngrijită de Tereza Sinigalia şi Paraschiva-
Victoria Batariuc. Ed. a 2-a, rev, EDITURA KARL A. ROMSTORFER, SUCEAVA,
2012, p.18
3. https://ro.wikipedia.org/
4. https://doxologia.ro/viata-bisericii/iconografie/ce-se-zugraveste-turla-bisericii
5. https://xn--urlaub-in-rumnien-2qb.de/ro/uir/de-vizitat-locatii-de-vizitat-manastirea-
voronet/
6. https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-
botosani/
7. https://www.discoverbucovina.info/bucovina/biserica-inaltarea-sfintei-cruci-patrauti/
8. https://www.formula-as.ro/2019/09/01/comoara-din-dolhestii-mari-biserica-hatmanului-
sendrea/
9. https://str.crestin-ortodox.ro/foto/681/68007_biserica-volovat-18a.jpg
10. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-procopie-badeuti-
135462.html
11. https://www.svnews.ro/biserica-lui-stefan-din-satul-sf-ilie-se-gateste-pentru-inca-500-de-
ani-restaurarea-se-apropie-de-final-vezi-cum-arata-edificiul/270021/
12. http://comoaraculturalaaromaniei.blogspot.com/2015/08/biserica-taierea-capului-
sfantului-ioan.html
13. https://www.bzi.ro/biserica-sfantul-gheorghe-din-harlau-foto-1153399
14. https://locuridinromania.ro/judetul-iasi/orasul-iasi/biserica-sfantul-nicolae-domnesc.html
15. https://www.blogprinvizor.ro/2010/12/28/biserica-sfantul-nicolae-1495-dorohoi-jud-
botosani/
16. https://www.trecator.ro/europa/romania/bucovina/biserica-sfantul-nicolae-popauti/
17. https://www.bzi.ro/manastirea-tazlau-judetul-neamt-galerie-foto-1170732
18. http://iuliananegoita.dizabil.eu/biserica-din-borzesti/
19. http://monumenteneamt.ro/manastirea-razboieni
20. https://doxologia.ro/biserica-sfantul-ioan-domnesc-din-piatra-neamt
21. https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-reuseni-67971.html
22. https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt