1contabilitate Frecauteanu Alexandru

/ yr \
Alexandru FRECAUŢEANU Andrei

DE
MANAGEM MALAI Igor BALAN
ENT IMI-
NOVA
CONTABILITATE O
FINANCIARĂ ^
/ if %
DE MANAGEMENT
IMI-NOVA
CHIŞINĂU - 2007
Alexandru FRECĂUŢEANU
Andrei MĂLAI Igor BĂLAN
CONTABILITATE FINANCIARĂ
CHIŞINĂU - 2007
CZU 657.4(075.8)
F89
Recenzenţi: Vasile Paladi, şeful Direcţiei finanţe şi evidenţă contabilă a
Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova
Ada Ştahovschi, doctor în economie, conferenţiar universitar, şeful catedrei
contabilitate a Universităţii Libere Internaţionale
în cele 24 capitole ale manualului se examinează în mod complex, laconic şi
accesibil aspecte actuale ale contabilităţii activelor, capitalului, datoriilor, veniturilor
şi cheltuielilor în întreprinderile private şi de stat cu diferite forme juridice de
activitate. Materialul este expus în baza standardelor naţionale de contabilitate,
planului de conturi şi a normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile în
interconexiune cu cerinţele faţă de întocmirea rapoartelor financiare şi a declaraţiei
fiscale. Noţiunile teoretice sunt ilustrate cu multiple exemple complexe din activitatea
agenţilor economici cu diferite tipuri de proprietate şi forme juridice de constituire.
Manualul este destinat studenţilor Institutului Internaţional de Management
„Nova" (LMI „Nova") din Moldova care îşi fac studiile la specialitatea 361.1
„Contabilitate" şi reprezintă rezultatul colaborării creative a colectivelor catedrelor
„Management financiar" (IMI „Nova") şi „Evidenţă contabilă" (UASM). De
asemenea poate fi util pentru studenţii altor instituţii superioare de învăţământ din
Republica Moldova care studiază discipline similare sau înrudite.
Aprobat ca manual de către Senatul LMI, procesul -

verbal nr. 2 din 19 decembrie 2007
Descrierea CLP a Camerei Naţionale a Cărţii

Frecăuţeanu, Alexandru
Contabilitate financiară [pentru uzul studenţilor]/Alexandru
Frecăuţeanu, Andrei Mălai, Igor Bălan -Ch.: Centrul ed. al UASM,
2007.472p.
Bibliogr. p. 446-452 (106 tit.)
ISBN 978-9975-64-093-0
100 ex.
657.4(075.8)
ISBN 978-9975-64-093-0
INTRODUCERE
Ediţia prezentă a manualului de contabilitate financiară este

destinată studenţilor Institutului Internaţional de Management
„Nova" (IMI „Nova") din Moldova care îşi fac studiile la specia-
litatea 361.1 „ Contabilitate " şi care este expus în baza
standardelor naţionale de contabilitate, planului de conturi şi a
normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile în
interconexiune cu cerinţele faţă de întocmirea rapoartelor
financiare şi a declaraţiei fiscale.
Materialul este expus în conformitate cu programa analitică
în vigoare, fiind sistematizat în 93 de întrebări reunite în 24
capitole. Examinarea modului şi particularităţilor de evidenţă
începe cu expunerea esenţei economice a obiectului studiat şi
bazelor metodologice de constatare, evaluare şi înregistrare. în
caz de necesitate sunt numite şi caracterizate documentele
specifice cu dezvăluirea particularităţilor de utilizare a acestora
în scopuri analitice, de control sau de previziune. Noţiunile
teoretice sunt ilustrate cu multiple exemple complexe (în număr de
82), apropiate la maxim de condiţiile reale ale activităţii
economico financiare a întreprinderilor private şi de stat cu
diferite forme juridice de activitate, fiind însoţite de rezolvări
detaliate şi accesibile. în cazul unor situaţii neordinare şi de
responsabilitate majoră care nu admit interpretări alternative sau
arbitrare se fac trimiteri la legi concrete, hotărîri ale guvernului,
standarde naţionale de contabilitate şi alte acte juridice publicate
cu indicarea articolelor, paragrafelor şi surselor.
Ca sursă de inspiraţie la expunerea unor întrebări şi exemple
au servit publicaţiile cu caracter aplicativ, bogate după conţinut
şi multilateral argumentate, din revista de specialitate
„ Contabilitate şu audit", ale căror autori sunt savanţi cu renume
şi experienţă, cum arfiV. Ţurcanu, V. Bucur, P. Tostogan, A.
Nederiţa ş. a.
Autorii vor fi recunoscători pentru propunerile vizând
perfecţionarea structurii şi conţinutului manualului.
CAPITOLUL 1. CONTABILITATEA ACTIVELOR PE
TERMEN LUNG
1.1. CONTABILITATEA PREZENŢEI, MIŞCĂRII Şl

AMORTIZĂRII ACTIVELOR NEMATERIALE
La activele nemateriale se referă activele nepecuniare

(nebăneşti), care nu îmbracă formă materială, sunt controlate de
întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de
producţie, de târguiala şi alte tipuri de activităţi, precum şi în
scopuri administrative sau sunt destinate transmiterii în folosinţă
persoanelor fizice şi juridice. Acestea sunt licenţele pentru
anumite tipuri de activitate (de exemplu, fabricarea şi
comercializarea produselor alcoolice, articolelor tipografice etc),
drepturile de folosire a clădirilor, mijloacelor de transport sau
termologulorperformante, cheltuielile organizatorice (inclusiv
plata pentru înregistrarea de stat a întreprinderilor), programele
informatice, emblemele comerciale ş. a.
In legătură cu acutizarea concurenţei pe piaţă şi punerea în
funcţiune a actelor normative vizând falimentarea subiecţii
economici prosperi pot procura diferite obiecte competitive (de
exemplu, mori, oloiniţe etc), care după reconstrucţie sau
modernizare tehnică sunt în stare să asigure un avantaj economic
durabil. In aşa caz, dacă preţul de cumpărare a obiectului în
ansamblu este mai mare decât valoarea de piaţă a activelor
distincte din componenţa lui cu excluderea datoriilor, atunci suma
depăşirii se numeşte fond comercial (goodwill) şi urmează a fi
reflectată în contul de gradul doi 1112 "Fond comercial".
Exemplul 1. întreprinderea agricolă "Baştină" a procurat o
moară cu titlul de întreprindere individuală, care temporar
staţiona, transferând din contul curent în valută naţională 150 mii
lei. Valoarea venală a activelor acestei întreprinderi cu condiţia
procurării lor în parte constituie 196 mii lei, inclusiv clădirea-19
mii lei, utilajul -153 mii lei, construcţiile auxiliare - 7 mii lei,
terenul de pământ - 3 mii lei, stocurile de materie primă şiproduse
finite-14 mii lei. Datoriile feţă de buget, Casa Naţională pentru
Asigurări Sociale, bănci şi alţi creditori constituie 89 mii lei.
Respectiv fondul comercial (goodwill-ul) al întreprinderii
procurate va constitui43 mii lei [150000 - (196000 - 89000)].
7 Contabilitate financiară
Evidenţei acestor active este destinat contul de activ 111

"Active nemateriale". Activele indicate sunt evaluate în modul
următor:
• cumpărate — la preţul de procurare cu adăugarea
cheltuielilor de transport şi cheltuielilor necesare pentru aducerea
activelor nemateriale în stare funcţională;
• depuse de fondatori în calitate de aport în capitalul statutar
(de exemplu, dreptul întreprinderii de a folosi mijloacele fixe, ce
aparţin fondatorilor sau altor participanţi)—la valoarea stabilită de
comun acord de părţile cointeresate;
• primite cu titlu gratuit — la valoarea de piaţă, de expertiză
sau valoarea indicată în documentele părţii emitente.
Trecerea activelor nemateriale la intrări se efectuează în baza
datelor facturilor, contractelor şi altor documente justificative.
Respectiv pe măsura preluării activelor nemateriale se debitează
contul 111 "Active nemateriale" şi se creditează conturile
următoare:
• 112 — la înregistrarea activelor nemateriale create de
întreprindere, precum şi a cheltuielilor ulterioare orientate spre
majorarea duratei de folosire utilă a activelor nemateriale;
• 227 — la procurarea activelor nemateriale sau achitarea
cheltuielilor organizatorice prin intermediul titularilor de avans;
• 241, 242, 243, 244 — la înregistrarea activelor nemateriale
procurate de la persoane fizice sau juridice cu achitarea
nemijlocită a facturilor din casierie sau conturile bancare;
• 426,521,522,539—la înregistrarea activelor nemateriale
procurate cu amânarea plăţii şi calcularea datoriilor aferente
facturilor primite;
• 313 — la înregistrarea activelor nemateriale primite ca aport
al fondatorilor în capitalul statutar al întreprinderii;
• 341 — la reflectarea sumelor ecartului de reevaluare a
activelor nemateriale în cazul reevaluării acestora;
• 421 — la înregistrarea activelor nemateriale primite în
arendă finanţată;
• 622 — la înregistrarea activelor nemateriale primite cu titlu
gratuit;
• 134,229—la înregistrarea activelor nemateriale primite prin
schimb. Operaţiile aferente contului 111 "Active
nemateriale" pot fi
înregistrate în jurnalul-ordernr. 13 şiborderoulnr. 17. Conturile
analitice
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. Mălai 8
la contul 111 "Active nemateriale" se deschid pe obiecte

distincte cu gruparea lor pe tipuri de active nemateriale (de
exemplu, pachete de programe pentru evidenţa mijloacelor fixe,
pachete de programe pentru evidenţa bunurilor materiale etc).
Pentru raportarea valorii activelor nemateriale la cheltuieli
sau consumuri în decursul duratei de folosire utilă se calculă
amortizarea. In acest scop se creditează contul de pasiv 113
"Amortizarea activelor nemateriale" şi se debitează, de regulă,
contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative". în funcţie de
destinaţia activelor nemateriale pot fi debitate şi alte conturi (de
exemplu, 712,811,813 etc).
Calcularea amortizării se efectuează pe parcursul termenului
de folosire a activelor nemateriale. Dacă acest termen nu poate fi
stabilit cu siguranţă sau pentru aceasta sunt necesare calcule
complicate, atunci norma anuală a amortizării se ia în mărime de 5
%. Independent de circumstanţe termenul calculării amortizării nu
poate fi mai mare decât termenul de activitate a întreprinderii.
Odată cu trecerea activelor nemateriale la ieşiri se casează şi
amortizarea:
• debit contul 113,
• credit contul 111.
Evidenţa sintetică a amortizării poate fi ţinută în jurnalul -
order nr. 10, iar cea analitică - în borderoul nr. 17.
1.2. CONTABILITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE ÎN

REGIE PROPRIE Şl PRIN METODA DE ANTREPRIZĂ
Actualmente din cauza scumpirii materialelor de construcţie

şi lucrărilor de construcţie-montaj ale organizaţiilor specializate
gosrxxlăriile agricole ridică tot mai puţine edificii, iar multe din
obiectele neterminate sunt conservate cu suspendarea deplină a
tuturor lucrărilor. De aceea subiecţii economici tind să
construiască obiecte cu forţe proprii (ne recurgând la serviciile
organizaţiilor de antrepriză) şi să folosească la maxim materialele
de construcţie locale, care sunt cu mult mai ieftine şi accesibile.
Independent de varianta efectuării lucrărilor de construcţie
toate cheltuielile suportate se reflectă pe subcontul 1211
"Construcţii în curs de execuţie" deschis la contul sintetic 121
"Active materiale
/^recăujean^ 7
în curs de execuţie". Acesta este un cont de activ, în debitul
căruia se înregistrează cheltuielile aferente ridicării obiectelor de
inventar, iar în credit - valoarea iniţială a mijloacelor fixe date în
exploatare. Soldul contului este debitor şi se reflectă în
compartimentul 1 al bilanţului.
Evidenţa analitică a cheltuielilor aferente lucrărilor de
construcţie se ţine într-un borderou, în care pentru fiecare obiect
se deschide un cont analitic aparte. în borderou toate sumele sunt
înregistrate sub aspectul conturilor corespondente (fără indicarea
articolelor de cheltuieli), în caz de necesitate poate fi utilizat un
registru de formă acomodată cu indicarea atât a conturilor
corespondente, cât şi a articolelor de cheltuieli (ultimele sunt
necesare pentru efectuarea analizei).
în cazul desfăşurării lucrărilor de construcţie-montaj în regie
proprie se recomandă de deschis următoarele articole de
cheltuieli:
1.Materiale;
2. Cheltuieli directe privind retribuirea muncii cu defalcări pentru
asigurarea socială şi medicală;
3. Cheltuieli vizând exploatarea maşinilor şi mecanismelor de
construcţie;
4.Alte cheltuieli;
5.Cheltuieli indirecte.
Livrarea materialelor spre decont brigadierului (şefului
şantierului) se perfectează cu bonuri (de uz intern) sau fişe-limită
pentru ridicarea bunurilor materiale. în acest caz se debitează şi se
creditează contul 211. Casarea valorii materialelor folosite se
efectuează în baza raportului privind consumul materialelor de
bază în construcţie în comparare cu consumul determinat conform
normelor de producţie. în aşa caz se debiteză contul 121 şi se
creditează contul 211.
în corespundere cu cerinţele S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri
şi materiale" costul efectiv al materialelor cheltuite poate fi
determinat prin una din următoarele metode:
1. Metoda identificării;
2. Metoda FDFO;
3. Metoda LIFO;
4. Metoda valorii medii ponderate.
Materialele de fabricare proprie sunt evaluate la cost planificat cu
corectarea la finele anului până la cost efectiv. La valoarea
materialelor consumate se debitează contul 121 şi se creditează
contul 211. Aşa se procedează, de exemplu, în cazul cheltuirii
nisipului, pietrei brute, cărămizilor şi altor materiale de construcţie
dobândite sau fabricate la întreprindere.
Sumele retribuirii muncii se calculează în baza ordinelor de lucru în
acord (pentru brigadă sau individuale). în acest caz se debitează contul
121 şi se creditează contul 531. Totodată într-un borderou sau alt registru
de model acomodat se efectuează contribuţii pentru asigurarea socială de
stat şi asigurarea medicală obligatorie. Cotele acestor contribuţii şi
particularităţile calculării lor anual sunt stabilite de Parlamentul
Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor. în acest caz se debitează
contul 121 şi se creditează conturile 533 şi 535. Din iniţiativa gospodăriei
poate fi creat şi provizion pentru achitarea sumelor concediale. Pentru
aceasta se debitează contul 121 şi se creditează contul 538.
Cheltuielile ce ţin de exploatarea maşinilor şi mecanismelor de
construcţie se acumulează pe conturi analitice aparte cu divizarea lor în:
• cheltuieli unice (de exemplu, încărcarea, transportarea, descărcarea şi
instalarea acestor obiecte);
• cheltuieli curente (de exemplu, retribuirea muncii lucrătorilor de
deservire, valoarea energiei electrice sau a combustibilului, sumele uzurii
ş. a.).
Cheltuielile unice se repartizează pe obiecte proporţional cu timpul
funcţionării maşinilor, iar cheltuielile curente, de regulă, sunt raportate în
mod direct în baza documentelor primare respective. Dacă casarea
directă este imposibilă, cheltuielile directe sunt repartizate proporţional
numărului de schimburi lucrate de maşini. Pe măsura consumării
mijloacelor se debitează contul 121 şi se creditează conturile 531,533,
124, 812, 538 ş. a. (în funcţie de natura acestor mijloace).
în cazul raportării cheltuielilor indirecte de mai sus la obiecte
concrete se debitează şi se creditează contul 121.
în articolul "Alte cheltuieli" se reflectă valoarea serviciilor
activităţilor auxiliare, a seturilor de documente necesare pentru iniţierea
lucrărilor de construcţie ş. a. în acest caz se debitează contul 121 şi se
creditează contul 812 (la costul planificat al serviciilor prestate de
activităţile auxiliare proprii) sau conturile 521, 522, 539 (la valoarea
serviciilor prestate de terţi).
în articolul "Cheltuieli indirecte" se include suma retribuirii
muncii brigadierilor, paznicilor şi altui personal administrativ sau de
conducere, cheltuielile de deplasare şi de deservire a lucrătorilor din sfera
construcţiei capitale, cheltuielile ce ţin de organizarea lucrărilor pe
şantiere, precum şi cheltuielile neproductive. Ele sunt repartizate pe
obiecte proporţional sumei cheltuielilor directe. în acest caz se debitează
contul 121 (conturile analitice ale unor construcţii concrete) şi se
creditează contul 121 (contul cheltuielilor indirecte). De asemenea aceste
cheltuieli pot fi repartizate în mărime normată cu corectare la finele
anului până la mărimea efectivă.
în cazul efectuării lucrărilor de construcţie prin metoda de antrepriză
pentru fiecare obiect de asemenea se deschide un cont analitic aparte, dar
fară divizarea cheltuielilor pe articole. La suma acceptată pentru plată (cu
excepţia taxei pe valoarea adăugată) se debitează contul 121 şi se
Obiectele construite sunt date în exploatare după examinarea lor de
către o comisie specială. Comisia întocmeşte un proces - verbal, în care
dă o caracteristică amplă a obiectului şi enumera toate lucrările nefinisate
şi defectele depistate. în baza documentului întocmit de comisie se
completează procesul - verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
Respectiv se debitează contul 123 şi se creditează contul 121. La suma
taxei pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor de construcţie efectuate de
antreprenori se debitează contul 534 (dacă întreprinderea este înregistrată
ca plătitor de TVA) şi se creditează contul 521.
Rulajul creditor al contului 121 "Active materiale în curs de
execuţie" poate fi acumulat în jurnalul-order nr. 16.
1.3. CONTABILITATEA PLANTĂRII Şl CULTIVĂRII

PLANTAŢIILOR PERENE
în întreprinderile agricole o grupă specială de active materiale în

curs de execuţie o constituie consumurile ce ţin de plantarea şi cultivarea
plantaţiilor perene tinere (livezi, vii, fâşii de protecţie ş. a.).
Pentru evidenţa acestor consumuri în componenţa contului de
gradul doi 1211 "Construcţii în curs de execuţie" se rezervează o
grupă aparte de conturi analitice. Conturile analitice în cauză se deschid
într-un borderou special cu indicarea tipului plantaţiei, anului
calendaristic, amplasării (de exemplu, livadă de piersici plantată în 2007
în brigada nr. 1 sau vie de soiuri tehnice plantată în 2006 în brigada nr.
3). Pentru reflectarea consumurilor aferente plantării şi cultivării
plantaţiilor perene tinere se folosesc documente primare tipizate, cum ar
fi:
• foaia de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate;
• actul de consum al seminţelor şi materialului săditor;
• actul de consum al îngrăşămintelor minerale, organice şi
bacteriene, chimicalelor şi erbicidelor;
• foaia de evidenţă a tractoristului-maşinist ş. a. Consumurile
corespunzătoare pot fi grupate pe următoarele articole:
1. Consumuri directe de materiale;
2. Consumuri directe privind retribuirea muncii;
3. Defalcări pentru asigurarea socială şi medicală;
4. Consumuri indirecte.
în primul articol se include costul puieţilor, îngrăşămintelor,
mijloacelor de protecţie a plantelor şi altor valori materiale consumate la
plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene. In acest caz materialele de
fabricare proprie sunt evaluate pe parcursul perioadei de gestiune la cost
planificat cu corectare la finele anului până la costul efectiv.
Materialele procurate de la terţi se evaluează conform cerinţelor
paragrafelor 22 - 25 ale S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale".
De asemenea în componenţa consumurilor de materiale se include costul
serviciilor activităţilor auxiliare şi persoanelor terţe.
în al doilea articol se includ sumele salariilor de bază şi
suplimentare calculate lucrătorilor implicaţi nemijlocit la plantarea şi
cultivarea plantaţiilor perene.
In articolul al treilea se includ defalcările pentru asigurarea socială
şi medicală, ţinând cont de particularităţile prevăzute pentru anul de
gestiune.
în cel de-al patrulea articol se includ consumurile indirecte aferente
plantării şi cultivării plantaţiilor perene, care se repartizează pe obiecte de
evidenţă, luând ca bază de repartizare sumele consumurilor directe sau
alţi indicatori selectaţi de gospodărie.
Consumurile suportate se reflectă pe debitul contului 121 din
creditul conturilor 533,531,211, 213,214 ş. a. în cazul utilizării metodei
de tranzit de reflectare a consumurilor de bază ale parcului de maşini şi
tractoare se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
•debit contul 812,
• credit contul 211 şi
totodată •debit contul
121,
• credit contul 812 - la valoarea combustibilului consumat; •debit
contul 812,
• credit contul 531 şi
totodată •debit contul
121,
• credit contul 812 - la suma retribuirii muncii calculate
mecanizatorilor.
După terminarea lucrărilor consumurile aferente plantării şi
cultivării plantaţiilor perene se înregistrează în componenţa mijloacelor
fixe numai o singură dată, la darea lor în exploatare (adică la intrarea pe
rod). în acest caz se perfectează procesul - verbal de recepţie a
plantaţiilor perene şi transmiterea lor în exploatare, în baza căruia se
întocmeşte următoarea înregistrare contabilă:
De regulă, de la plantaţiile perene tinere până la intrarea pe rod se
obţine o anumită cantitate de produse. Consumurile aferente recoltării
acestor produse se includ în valoarea iniţială a plantaţiilor, debitându-se
contul 121 şi creditându-se conturile 531, 533,535, 812 etc.
Produsele recoltate se perfectează cu agenda înregistrării produselor
agricole, se estimează la valoarea realizabilă netă şi se înregistrează în
debitul contului 216 din creditul contului 121.
1.4. CONTABILITATEA PREZENŢEI Şl MIŞCĂRII
MIJLOACELOR FIXE
La mijloacele fixe se referă bunurile materiale, care sunt folosite pe

parcursul mai multor cicluri de producţie, menţinându-şi forma naturală,
şi care îşi reportează valoarea asupra produsului nou-creat în mod
eşalonat (treptat) prin intermediul uzurii calculate. Conform prevederilor
Codului fiscal valoarea minimă a mijloacelor fixe constituie 3000 lei.
Obiectele mai ieftine (cu excepţia mijloacelor de transport, uneltelor şi
maşinilor agricole, ovinelor, suinelor şi caprinelor adulte etc.) se referă
la obiectele de mică valoare şi scurtă durată.
în componenţa mijloacelor fixe se includ clădirile, construcţiile,
dispozitivele de transmisie, automobile, maşinile de lucru şi de forţă,
animalele de lucru, animalele productive ale cirezii (turmei) de bază de
bovine, suine şi ovine, plantaţiile perene pe rod etc.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine, pornind de la valoarea lor
iniţială (valoarea istorică), care se poate modifica doar în cazul
reevaluării sau reînzestrării tehnice (modernizării, lărgirii) obiectelor.
Prin valoarea iniţială se subînţelege valoarea procurării (inclusiv
cheltuielile de transportare, taxele vamale etc.) sau ridicării în
gospodărie. Există de asemenea valoarea de bilanţ, care se determină prin
calcul, scăzând suma uzurii acumulate din valoarea iniţială.
în întreprinderile agricole direcţiile principale de parvenire a
mijloacelor fixe sunt următoare: procurarea de la persoanele fizice şi
juridice; ridicarea (construirea) la întreprindere; transferarea tineretului
animalier în cireada de bază; depunerea de către fondatori ca aport în
capitalul statutar; primirea prin schimb (barter) complet sau parţial;
înregistrarea cu titlul gratuit; luarea în arendă finanţată etc.
Dacă darea în exploatare a mijloacelor fixe coincide cu momentul
procurării, atunci valoarea lor se include direct în componenţa
mijloacelor fixe fară înregistrarea prealabilă pe contul activelor materiale
în curs de execuţie.
Exemplul 2. Gospodăria plătitoare de TVA a procurat o maşină de
dactilografiat de la firma "Viitorul" cu valoarea de 1320 lei, din care
1100 lei - preţul de livrare, iar 220 lei - taxa pe valoarea adăugată în
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. 13
Mălai
mărime de 20 %. Achitarea a fost efectuată cu trei zile înainte de

primirea obiectului. Obiectul a fost adus în gospodărie cu
transportul propriu, cheltuindu-se pentru aceasta 7 maşină-ore cu
costul planificat unitar de 30 lei. Se consideră că maşina de
dactilografiat a fost dată în exploatare din momentul procurării.
Operaţiile indicate urmează a fi reflectate m evidenţă îh modul
umiător:
1. S-a efectuat plata prealabilă pentru obiectul în cauză:
• debit contul 224 — în sumă de 1320 lei,

• credit contul 242—în sumă de 1320 lei;
2. S-a luat la intrări maşina de dactilografiat:
• debit contul 123—în sumă de 1100 lei,
• credit contul 521 — în sumă de 1100 lei;
3. S-a reflectat suma TVA deductibilă în baza facturii fiscale:
2. S-au raportat serviciile transportului propriu la valoarea
maşinii de dactilografiat:
2. S-a trecut după destinaţie avansul acordat cu stingerea
datoriei formate anterior:
• credit contul 224—în sumă de 1320 lei.
întreprinderile agricole pot procura mijloace fixe împreună cu
terenul de pământ, pe care ele sunt amplasate, achitând pentru
acestea o sumă unică. în acest caz valoarea fiecărui obiect se
determină şi se contabilizează aparte, pornind de la valoarea lui
venală cu condiţia procurării separate.
Exemplul 3. Gospodăria plătitoare de TVA "Optiplex" a
procurat de la gospodăria ţărănească "Cojocari Vădim" 0,5 ha
livadă pe rod, cu obligaţiunea de a achita în numerar timp de o
lună 30 mii lei. Conform datelor oficiale publicate valoarea venală
a unui teren de pământ asemănător (fară plantaţii) constituie 13 mii
lei, iar cu plantaţii de aceeaşi vârstă şi soi—40 mii lei.
Operaţiile indicate urmează a fi reflectate în evidenţă în
modul următor:
1.Determinăm valoarea venală a livezii ca obiect aparte de
vânzare-cumpărare:
40000-13000 = 27000 lei;
2.Aflam raportul dintre preţul de acord (unic) şi valoarea venală a
plantaţiei perene (livezii):
30000:40000 = 0,75;
3.Stabilim valoarea de cumpărare a fiecărui obiect de inventar:
• terenul de pământ —13000 x 0,75 = 9750 lei;

• livada—27000 x 0,75 = 20250 lei;
4.Luăm la intrări fiecare obiect la valoarea iniţială:
• credit contul 539 — în sumă de 30000 lei.
Mijloacele fixe cumpărate sau construite în gospodărie se iau la
intrări în baza procesului-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.
Plantaţiile perene intrate pe rod sunt înregistrate conform procesului-
verbal de primire a plantaţiilor perene şi transmiterii lor în exploatare. în
componenţa cirezii (turmei) de bază animalele sunt incluse potrivit
proceselor-verbale de transferare a animalelor dintr-o grupă în alta. La
ieşirea mijloacelor fixe din diferite cauze (vânzare, lichidare, schimb
etc.) acestea sunt trecute la ieşiri, iar valoarea lor iniţială se casează. La
casarea obiectelor de inventar întreprinderea, de regula, suportă anumite
cheltuieli (de exemplu, vizând defrişarea, demolarea etc).
în cazul lichidării mijloacelor fixe există două metode de evidenţă a
cheltuielilor respective:
• prima metodă—constă în formarea anuală a provizionului pentru
acoperirea cheltuielilor legate de ieşirea mijloacelor fixe din exploatare;
a doua metodă — este prevăzută de Normele metodologice,
conform căreia cheltuielile menţionate sunt raportate direct la contul 721
"Cheltuieli ale activităţii de investiţii" fară formarea prealabilă a
provizionului.
Trecerea mijloacelor fixe la ieşiri se efectuează conform
proceselor-verbale de casare a clădirilor şi construcţiilor, proceselor-
verbale de casarea maşinilor, utilajului şi mijloacelor de transport,
proceselor-verbale de rebutare a animalelor din cireada de bază,
proceselor-verbale de casare a plantaţiilor perene etc. Vânzarea
mijloacele fixe se legalizează cu facturi fiscale, facturi de expediţie,
procese-verbale de primire-predare etc.
Permutarea mijloacelor fixe în cadrul gospodăriei se legalizează cu
bonuri (de uz intern).
In subdiviziuni evidenţa mijloacelor fixe se ţine în inventarul
mijloacelor fixe. înregistrările în acest inventar se efectuează în baza
listei de inventariere (la începutul anului) şi documentelor primare
enumerate mai sus (pe parcursul anului).
în contabilitate evidenţa distinctă a mijloacelor fixe se ţine în fişe
de inventar, deschise pentru fiecare obiect. Modelul lor variază în
dependenţă de tipul mijloacelor fixe. în afară de aceasta, pentru
generalizarea în expresie valorică a datelor vizând mişcarea mijloacelor
fixe sub aspectul grupelor de clasificare se folosesc fişe de evidenţă a
mişcării mijloacelor fixe.
Generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
fixe în nomenclatorul conturilor contabile este destinat contul 123
"Mijloace fixe". Este un cont de activ, în debitul căruia se reflectă
valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune, procurate sau
construite, valoarea corectată a mijloacelor fixe ca rezultat al
investiţiilor capitale ulterioare şi valoarea reevaluată după reevaluare, iar
în credit - valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite, uzura acumulată
aferentă mijloacelor fixe casate şi valoarea bunurilor utilizabile obţinute
în limitele valorii rămase preconizate iniţial. Soldul este debitor şi
reprezintă valoarea mijloacelor fixe existente la finele perioadei de
gestiune.
La contul 123 "Mijloace fixe" pot fi deschise următoarele
subconturi:
1231 "Clădiri";
1232 "Construcţii speciale";
1233 "Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie";
1234 "Mijloace de transport";
1235 "Animale de muncă şi de producţie";
1236 "Plantaţii perene";
1237 "Alte mijloace fixe";
1238 "Mijloace fixe arendate pe termen lung".
Fiecare întreprindere, pornind de la condiţiile de activitate şi
politica contabilă adoptată, poate introduce modificări în subconturile
enumerate mai sus, care spre deosebire de conturile sintetice din clasele
1-7 au un caracter facultativ.
Pe măsura intrării mijloacelor fixe se debitează contul 123 şi se
creditează conturile următoare:
• 121 — la intrarea mijloacelor fixe construite la întreprindere;
• 521, 522, 426 — la intrarea mijloacelor fixe procurate de la
furnizori, alte întreprinderi sau organizaţii;
• 313 — la primirea mijloacelor fixe de la fondatori ca aport în
capitalul statutar al întreprinderii;
• 421 — la luarea mijloacelor fixe în arendă finanţată;
• 622 — la primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit;
• 223,229 — la înregistrarea mijloacelor fixe primite prin schimb;
• 134—la returnarea mijloacelor fixe transmise anterior în arendă
finanţată;
• 212—la completarea cirezii de bază cu animale tinere crescute în
gospodărie.
1.5. PARTICULARITĂŢILE CONTABILIZĂRII OPERAŢIILOR VIZÂND

TRANSMITEREA Şl PRIMIREA MIJLOACELOR FIXE ÎN ARENDĂ
FINANŢATĂ
Arenda este un acord, conform căruia arendatorul îi transmite

arendaşului contra plată fixată dreptul de folosire a activului în termenul
stabilit.
Conform prevederilor S.N.C. 17 "Contabilitatea arendei
(chiriei)" arenda se clasifică în dependenţă de distribuirea riscurilor şi
compensaţiilor legate de utilizarea şi deţinerea activelor arendate între
arendaş şi arendator.
în cazul arendei finanţate toate riscurile şi compensaţiile legate de
utilizarea şi deţinerea activelor trec la arendaş. Arenda se consideră
finanţată, dacă se respectă una din următoarele condiţii:
• la sfârşitul perioadei de arendă dreptul de proprietate asupra
activelor arendate trece la arendaş;
19
AJFrecI^
• arendaşul are posibilitatea să cumpere activul la un preţ mai

mic decât valoarea venală la data realizării acestei posibilităţi, iar
la începutul termenului de arendă există o certitudine obiectivă că
această posibilitate va fi realizată;
• durata arendei constituie nu mai puţin de 75% din durata
funcţionării economice, cu toate că dreptul de proprietate asupra
obiectului nu se transmite.
Termenul arendei poate fi până la 99 de ani.
Operaţiile şi sumele vizând arenda finanţată se referă, de
regulă, la o perioadă îndelungată. De aceea este important de a
stabili corect cota creanţelor, datoriilor, cheltuielilor şi veniturilor
care se referă la perioada dată de gestiune.
Exemplul 4. Gospodăria a transmis în arendă finanţată pe 3
ani utilajul instalat pentru prelucrarea seminţelor de floarea-
soarelui. Valoarea venală a utilajului constituie 150 mii lei, valoare
iniţială (istorică) - 200 mii lei, iar suma uzurii acumulate - 70 mii
lei. Contractul de arendă a fost încheiat la 3 ianuarie 2007. Pe
lângă valoarea venală gospodăria urmează să primească de la
arendaş dobânda de arendă în sumă de 60 mii lei şi TVA de la
această dobândă în proporţie de 20%. Plăţile sunt efectuate de
arendaş anual în părţi egale, dar nu mai târziu de luna februarie.
Primul vărsământ urmează a fi efectuat prin virament până la 10
septembrie 2007. După expirarea termenului arendei şi respectarea
tuturor clauzelor contractului utilajul instalat urmează a trece în
proprietatea arendaşului.
Operaţiile indicate se elucidează în evidenţă în modul
următor:
1. Se decontează valoarea de bilanţ a obiectului transmis în
arendă:
• credit contul 123 - în sumă de 130000 lei (200000 - 70000);
2. Se casează uzura acumulată pe parcursul exploatării

utilajului la arendator:

• credit contul 123 - în sumă de 70000 lei;
3. Se reflectă cota cheltuielilor anticipate pe termen lung, care
revine perioadei de gestiune:
• credit contul 141 - în sumă de 43333 lei (130000:3);
20
AJFrecI^
4. Se calculează creanţa totală a arendaşului în mărimea valorii

venale a obiectului (farăTVA):
5. Se reflectă cota veniturilor anticipate pe termen lung, care
urmează a fi obţinută în perioada curentă de gestiune:
6. Se calculează TVA de la valoarea venală a obiectului
transmis:
• credit contul 535 - în sumă de 30000 lei (150000 x 2:100);
7. S e reflectă cota totală a creanţei pe termen lung, formată din
valoarea venală şi TVA aferentă ei, care se referă la perioada
curentă de gestiune:
• credit contul 134 - ui sumă de 60000 lei [(150000:
3)+(30000:3)];
8. Se reflectă cota TVA, care urmează a fi încasată în perioada
curentă de gestiune:
9. Se înregistrează suma veniturilor anticipate pe termen scurt,
care se referă la perioada curentă de gestiune:
10. Se înregistrează suma cheltuielilor anticipate

curente, care se referă la perioada dată de gestiune:
11. Se înregistrează în contul curent în valută
naţională primul vărsământ al arendaşului:
12. Se calculează dobânda de arendă, care revine
perioadei curente de gestiune:
A. Frecăuţeanu, I. Bai an, A. 19

Mălai
• credit contul 622 - în sumă de 20000 lei (60000 :3);
13. Se reflectă TVA de la suma dobânzii de arendă:

• credit contul 534 - în sumă de 4000 lei (20000 x 20 :100);
13. Se înregistrează în căitul curent în valută
naţională dobânda de arendă şi TVA aferentă ei (cu excepţia
impozitului pe venit în proporţie de 5%, reţinut din suma dobânzii
de arendă la sursa de plată, adică la arendaş):
• credit contul 228 - în sumă de 23000 lei (20000 + 4000 -1000);
15. Se reflectă reţinerea în avans de către arendaş a
impozitului pe venit în proporţie de 5% din suma dobânzii de
arendă:
• credit contul 228 - în sumă de 1000 lei (20000 x 5 :100).
De fapt, operaţiile 8-10,12 şi 13 se efectuează trimestrial,
sumele în cauză urmând a fi egale respectiv cu 2500 lei, 12500 lei,
10833,25 lei, 5000 lei şi 1000 lei. Dar în scopuri metodice
mecanismul elucidării operaţiilor arendei finanţate a fost
simplificat.
La arendaş operaţiile indicate urmează a fi reflectate astfel:
1. Se înregistrează utilajul arendat cu estimarea lui la
valoarea venală: •debit contul 123,
2. Se calculează TVA de la valoarea venală a obiectului:
3. Se reflectă cota datoriilor de arendă, care se referă la

perioada curentă de gestiune:
• credit contul539 -m sumă de 60000 lei [(150000:3) + (30000:3)];
4. Se reflectă cota TVA, care urmează a fi recuperată în
perioada curentă de gestiune:
5. Din contul curent în valută naţională se achită datoria de
arendă pentru primul an (adică pentru anul 2007):
• credit contul 242 în sumă de 60000 lei;
6. Se calculează uzura obiectului arendat:

• debit contul 811 sau 813 (în funcţie de politica contabilă
acceptată de arendaş),
• credit contul 124 - în sumă de 1562,50 lei lunar (150000:8:12);
7. Se calculează dobânda de arendă, care se referă la perioada curentă de
gestiune:
8. Se reflectă TVA de la suma dobânzii de arendă:
9. După expirarea termenului arendei şi achitarea tuturor plăţilor obiectul
arendat trece în proprietatea arendaşului:
10. Totodată trece în proprietatea arendaşului şi uzura calculată:
• credit contul 124 - în sumă de 56250 lei (1562,50 x 36).
Patrimoniul, care se transmite în arendă, se reflectă în bilanţul
contabil al arendatorului ca creanţe şi venituri anticipate în sume egale
cu valoarea venală a activelor cedate.
în bilanţul contabil al arendaşului patrimoniul arendat se reflectă ca
activ, iar plata de arendă spre achitare — ca datorie. Plata de arendă
constă din plata dobânzilor şi plăţi, care micşorează valoarea de
recuperare a patrimoniului arendat.
1.6. PARTICULARITĂŢILE CONTABILIZĂRII OPERAŢIILOR

VIZÂND TRANSMITEREA MIJLOACELOR FIXE ÎN ARENDĂ
OPERAŢIONALĂ
în cazul arendei operaţionale toate riscurile şi avantajele generate

de posedarea şi utilizarea activelor rămân la arendator. El de asemenea
calculează uzura, iar mijloacele fixe nu se casează din bilanţul lui.
Decontările cu arendaşul se reflectă în contul de activ 228 "Creanţe pe
termen scurt privind veniturile calculate", iar în caz de necesitate şi
în alte conturi.
Exemplul 5. Pe data de 1 iulie 2007 gospodăria a transmis în
arendă operaţională (fară drept de răscumpărare) pe 6 luni unei firme
mediatoare o clădire nelocuibilă şi un automobil cu capacitatea de 1,5
tone, datele despre care sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1
Date vizând obiectele transmise în arendă operaţională
Valoarea Valoarea Plata de arendă
Denumirea Norma Periodicitatea
iniţială, contractuală, inclusiv
obiectului uzurii, % total plăţilor
lei lei TVA
Clădire 60000 2,5 45000 3600 600 Trimestrial
Automobil 40000 14,3 30000 5040 840 Trimestrial
Total 100000 X 75000 8640 1440 X
Conform contractului toate cheltuielile vizând întreţinerea şi

exploatarea obiectelor arendate le suportă arendaşul, iar cheltuielile
vizând reparaţia curentă planificată a automobilului - arendatorul. Până
la finele anului arendatorul a cheltuit pentru reparaţia automobilului prin
metoda de antrepriză 1800 lei, din care 300 lei - TVA. La rândul său
arendaşul la finele lunii august fară acordul arendatorului a construit un
acaret de lemn în valoare de 5300 lei injoncţiune cu clădirea în cauză.
După includerea lui în componenţa mijloacelor fixe arendaşul a început
să calculeze lunar uzura, pornind de la norma anuală 5%. După
expirarea termenului arendei acaretul a fost transmis cu titlu gratuit
arendatorului, fiind estimat la valoarea de bilanţ.
In afară de aceasta, în septembrie în legătură cu insuficienţa de
mijloace financiare gospodăria a calculat şi a primit în avans pe contul
curent în valută naţională plata de arendă pentru trimestrul al patrulea.
în sfârşit, în noiembrie pentru depăşirea capacităţii normative a
automobilului arendaşului a fost prezentată o reclamaţie în sumă de 700
lei, pe care acesta a recunoscut-o şi s-a angajat s-o satisfacă.
Operaţiile indicate urmează a fi elucidate în evidenţă în modul
următor
1. Se reflectă transmiterea obiectelor în arendă operaţională:
2. Se calculeazăplata de arendă (fărăTVA) pentru trimestrul al
treilea: •debit contul 228,
• credit contul 612 - în sumă de 3600 lei [(8640 -1440): 2];

3. Se calculează TVA datorată bugetului de la suma plăţii de
arendă: •debit contul 228,
• credit contul 534 - în sumă de 720 lei [(1440:2) sau (3600 x 20 :
100)];
4. Se înregistrează pe contul curent în valută naţională achitarea

creanţei arendaşului cu excepţia impozitului pe venit în proporţie de 5%,
reţinut la sursa de plată:
• credit contul 228 - în sumă de 4140 lei [(3600 + 720) - (3600 x
5:100)];
5. Se reflectă impozitul pe venit în proporţie de 5%, reţinut la
arendaş (adică la sursa de plată) din suma plăţii de arendă (fară TVA)
calculată şi primită:
6. Se calculează uzura obiectelor transmise în arendă:
• credit contul 124 - în sumă de 601,67 lei lunar [(60000 x 2,5 :
100:12) + (40000 x 14,3 :100:12)];
7. Se înregistrează consumurile aferente reparaţiei planificate a
automobilului:
• credit contul 521 - în sumă de 1500 lei (1800 - 300);
8. TVA aferentă lucrărilor de reparaţie se trece în cont la decontări
cu bugetul:
9. Se virează antreprenorului pentru lucrările de reparaţie:
10. Se calculează un avans plata de arendă (fără TVA) pentru
trimestrul al patrulea:
Mălai

11.Se calculează TVA de la suma plăţii de arendă calculată
în avans:
12. Se înregistrează pe contul curent în valută

naţională achitarea creanţei arendaşului vizând plata de arendă
calculată în avans cu excepţia impozitului pe venit în proporţie de
5%:
12. Se reflectă impozitul pe venit în proporţie de 5%,
reţinut la arendaş din suma plăţii de arendă calculată şi primită în
avans:
12. Se calculează TVA de virat la buget de la suma
plăţii de arendă primită în avans:
12. Se reflectă creanţa arendaşului vizând reclamaţia
prezentată şi recunoscută:
12. Plată de arendă calculată şi primită în avans
pentru trimestrul al patrulea se raportează la veniturile perioadei de
gestiune (aceasta se efectuează în una din lunile trimestrului al
patrulea):
17. TVA aferentă plăţii de arendă calculată şi primită în
avans se raportează la datoriile faţă de buget ale trimestrului de gestiune
(adică al patrulea):
18. Se trece în cont suma TVA aferentă plăţii de arendă
primită în avans pentru trimestrul al patrulea (aceasta se efectuează în
una din lunile ultimului trimestru):
19. După expirarea termenului arendei se reflectă primirea
(returnarea) obiectelor de la arendaş cu evaluarea acestora la valoarea
iniţială (istorică):
19. Se trece la intrări acaretul primit cu titlu gratuit de la arendaş
cu estimarea acestuia la valoarea de bilanţ:
•credit contul622-în sumă de 5211,671ei(5300-5300x5:100:12x4). Prin
urmare, contabilitatea transmiterii mijloacelor fixe în arendă
operaţională are următoarele particularităţi:
1. Activele transmise în arendă continuă a fi elucidate pe contul
123;
1. Uzura calculată a acestor active (inclusiv activelor cu destinaţie
de producţie) se raportează nu la consumuri, ci la cheltuielile perioadei;
2. Plata de arendă calculată şi primită în avans pentru trimestrele
următoare se include la început în componenţa veniturilor anticipate, iar
apoi se înregistrează ca alte venituri operaţionale;
3. TVA calculată de la plata de arendă se înregistrează iniţial pe
conturi auxiliare, iar apoi se reflectă ca datorii faţă de buget.
1.7. CONTABILITATEA UZURII MIJLOACELOR FIXE
în procesul utilizării (exploatării) mijloacele fixe se uzează.

Există uzură fizică şi uzură morală. Prima este generată de
folosirea obiectelor după destinaţie şi este condiţionată de pierderea
treptată de către ele a valorii de consum (calităţilor tehnice şi de
exploatare).
Astfel, în procesul folosirii automobilului sporeşte receptivitatea
detaliilor, nodurilor şi ansamblurilor la influenţa factorilor nefavorabili
(carburanţi contrafăcuţi, lubrifianţi impurificaţi, drumuri deteriorate ş.
a.), caroseria treptat (mai ales acea de lemn) devine şubredă etc.
Viteza cedării (pierderii) calităţilor de consum este direct propor-
ţională intensităţii utilizării obiectului.
Uzura morală spre deosebire de cea fizică nu corelează direct cu
AJFrecăuJeanuJJB 25
^
utilizarea obiectelor şi, de regulă, este determinată de factori

externi, care nu depind de întreprindere (de exemplu, modificarea
conjuncturii pieţei, apariţia unor tehnologii noi etc).
Durata (termenul) uzurii fizice se află relativ simplu. Pentru
aceasta trebuie de ştiut caracteristicele tehnice ale obiectului sau
rezultatele utilizării unor active similare în gospodărie sau la terţi.
Aceste date pot fi selectate din paşapoartele tehnice, documentaţia
de proiectare, fişele de inventar pentru evidenţa mijloacelor fixe şi
alte surse.
Termenul uzurii morale nu poate fi determinat din timp
(anticipat), deoarece factorii respectivi se prognozează foarte
anevoios (mai cu seamă în condiţiile unei economii instabile).
în interconexiune termenul uzurii fizice şi al celei morale
formează termenul funcţionării utile, adică perioada pe parcursul
căreia obiectul poate fi de folos întreprinderii, aducându-i avantaje
economice.
Prin urmare, în contabilitate prin uzura mijloacelor fixe se
subînţelege includerea sistematică a unei părţi din valoarea lor în
consumuri sau cheltuielile perioadei pe parcursul termenului
funcţionării utile cu scopul recuperării valorii uzurabile în cazul
ieşirii lor.
Uzura spre calculare a unui obiect pe parcursul funcţionării
lui utile este egală cu valoarea uzurabilă, adică cu valoarea iniţială
(istorică) fără valoarea rămasă. Valoarea uzurabilă este o mărime
relativ constantă, care se poate modifica doar în două cazuri: la
reevaluare şi la capitalizarea investiţiilor capitale ulterioare.
Această stabilitate relativă simplifică evidenţa şi calcularea uzurii.
Ca bază pentru calcularea uzurii serveşte termenul
funcţionării utile, care în prezent este stabilit de către gospodării
de sine stătător.
La darea obiectelor în exploatare odată cu termenul
funcţionării utile se stabileşte şi valoarea probabilă rămasă, adică
valoarea bunurilor materiale care urmează a fi obţinute din
lichidarea mijloacelor fixe. De regulă, în continuare valoarea
rămasă nu se modifică. Este de dorit ca ea să fie indicată în fişa de
inventar a mijlocului fix.
Uzura mijloacelor fixe urmează a fi calculată de toate
persoanele juridice şi fizice (inclusiv gospodăriile ţărăneşti), care
practică activitatea de antreprenoriat. In componenţa obiectelor
uzurabile se includ mijloacele fixe aflate în exploatare, reparaţie,
stoc, precum şi activele care temporar staţionează sau sunt
reconstruite (lărgite, modernizate) fără întreruperea procesului de
producere. Dar există şi excepţii. Astfel, animalele productive din
cireada de bază cu vârsta îşi reduc productivitatea, fecunditatea,
rezistenţa la boli, gradul de valorificare a nutreţurilor şi alte
caracteristici, adică de fapt se uzează. Dar uzura lor nu se
calculează, deoarece valoarea iniţială se recuperează pe seama
veniturilor din rebutare (vânzare sau sacrificare). De asemenea nu
se calculează uzura obiectelor, la care termenul funcţionării utile a
expirat, dar ele continuă să fie utilizate.
în afară de aceasta, uzura nu se calculează la plantaţiile perene
tinere (neintrate pe rod), fondurile bibliotecare, mijloacele fixe aflate la
conservare, obiectele în curs de reconstruire, lărgire sau modernizare cu
suspendarea deplină a fabricării produselor, clădirile şi construcţiile
atribuite la monumente de arhitectură şi artă, activele transmise în
arendă finanţată ş. a.
Calcularea uzurii începe din prima zi a lunii, care urmează după
luna primirii obiectului (dării lui în exploatare) şi încetează de asemenea
din prima zi a lunii, care urmează după luna ieşirii obiectului.
Pentru calcularea uzurii pot fi folosite diferite metode: casării
liniare, proporţional volumului produselor (serviciilor), soldului
degresiv, metoda degresivă cu rată descrescătoare etc. Pornind de la
modelul obţinerii avantajului economic, gospodăria de sine stătător
selectează metoda calculării uzurii, indicând-o în politica sa contabilă.
în cazul metodei casării liniare valoarea uzurabilă a obiectului
lunar este raportată la consumuri sau cheltuieli în părţi egale pe
parcursul termenului funcţionării utile. Suma uzurii nu depinde de
intensitatea utilizării activului. Mărimea ei anuală se află prin împărţirea
valorii uzurabile la termenul de exploatare a obiectului sau prin
înmulţirea acestei valori cu norma uzurii (exprimată în procente) şi
împărţirea ulterioară la 100. Norma uzurii se stabileşte, împărţind 100 la
numărul anilor de funcţionare utilă.
Exemplul 6. După rodaj gospodăria a dat în exploatare un
autoturism cu valoarea iniţială 120000 lei, valoarea probabilă rămasă
6000 lei şi termenul funcţionării utile 5 ani, care în continuare nu s-a
revăzut (modificat).
Pornind de la cele expuse, valoarea uzurabilă va constitui 114 mii
lei (120000 - 6000), norma uzurii - 20 % (100 : 5), iar suma anuală a
uzurii - 22800 lei [(114000:5) sau (114000 x 20:100)].
Rezultatele calculelor pe 5 ani sunt prezentate în tabelul 2.
Tabelul 2
Calculul uzurii autovehicolului conform
metodei casării liniare (lei)
La sfârşitul perioadei de gestiuneValoarea de
intrareSuma uzurii anualeSuma uzurii
acumulateValoarea de bilanţ
ordinea de calculmărimea
Prima120000114000x20:100228002280097200A
doua120000114000x20:100228004560074400A
treia120000114000x20:100228006840051600A
patra120000114000x20:100228009120028800A
cincea120000114000x20:100228001140006000
în cazul metodei de calculare a uzurii proporţional volumului
produselor (serviciilor) suma uzurii se stabileşte în funcţie de
intensitatea (randamentul) utilizării obiectului şi parametrii planificaţi
pentru toată durata de funcţionare utilă. Pentru aceasta iniţial se află
suma uzurii la o unitate de produs (serviciu), iar apoi anual se
înmulţeşte această mărime cu volumul produselor fabricate sau
serviciilor prestate.
Exemplul 7. Randamentul (parcursul) total potenţial al
autoturismului din exemplul precedent este 500000 km, inclusiv pe anii
de funcţionare: întâi -125000, al doilea -105000, al treilea - 95000, al
patrulea - 90000 şi al cincilea - 85000.
Pornind de la cele expuse mai sus, suma uzurii în raport la 1 km de
parcurs va constitui 0,228 lei (114000:500000).
Tabelul 3
Calculul uzurii autovehicolului conform metodei proporţionale
volumului serviciilor, (lei)
La sfârşitul Valoarea Suma uzurii anuale
Parcurs Suma uzurii Valoarea de
perioadei de ordinea de mărime
mii km acumulate bilanţ
de gestiune intrare calcul a
Prima 120000 125 125000x0,228 28500 28500 91500
A doua 120000 105 105000x0,228 23940 52440 67560
A treia 120000 95 95000x0,228 21660 74100 45900
A patra 120000 90 90000x0,228 20520 94620 25380
A cincea 120000 85 85000x0,228 19380 114000 6000
în cazul metodei degresive cu rata descrescătoare valoarea uzura-
bilă anual se înmulţeşte cu o fracţie, în care la numărător se indică
numărul anilor rămaşi până la expirarea termenului utilizării obiectului
conform situaţiei la începutul fiecărui an, iar la numitor - suma
numerelor anilor, care formează durata funcţionării utile a activului.
Această sumă se numeşte de asemenea număr cumulativ. Astfel, pentru
autoturismul din exemplele aduse anterior, al cărui termen de utilizare
este egal cu 5 ani, numărul cumulativ va constitui 15 (1+2+3+4+5).
După cum rezultă din tabelul 4, calcularea uzurii prin metoda de
mai sus se referă la metodele accelerate. Ele permit ca la începutul
exploatării obiectului, când consumurile pentru reparaţie sunt minime,
de a raporta după destinaţie partea decisivă a valorii uzurabile. Totodată
la etapa finală de exploatare a activului, când el este supus reparaţiei
mai frecvent, generând consumuri sporite, graţie metodei sumei nume-
relor mărimea uzurii se reduce semnificativ. Ca urmare, pe parcursul
întregii durate de exploatare a obiectului consumurile (cheltuielile)
aferente uzurii şi reparaţiei formează împreună o mărime relativ
constantă, ceea ce facilitează activitatea de antreprenoriat.
Calculul uzurii autovehicolului conform metodei

degresive cu rata descrescătoare, (lei)
Prima120000114000x5:15380003800082000A
doua120000114000x4:15304006840051600A
treia120000114000x3:15228009120028800A
patra120000114000x2:151520010640013600A
cincea120000114000x1:1576001140006000
Tabelul 4
Dacă durata funcţionării obiectului este mare (de exemplu, la clă-
diri), atunci pentru a accelera determinarea numărului cumulativ se
poate folosi relaţia:
DFU {DFU +1)
---------------—?
AJjjrecăuJean^ 31
unde NC - numărul cumulativ,

DFU - durata funcţionării utile, ani.
Astfel, dacă termenul de utilizare a obiectului este egal cu 40
ani, atunci numărul cumulativ va constitui 820 [40 x (40 + 1): 2].
în cazul calculării uzurii prin metoda soldului degresiv ca
bază pentru calcule serveşte nu valoarea uzurabilă, ci valoarea de
bilanţ la începutul anului de gestiune, care mereu degresează.
Totodată norma uzurii prevăzută pentru metoda casării liniare se
dublează. Aceasta este necesar pentru a asigura identitatea
numărului de ani luat pentru calcule şi a termenului fimcţionării
utile. Suma uzurii din ultimul an se determină ca diferenţa dintre
valoarea de bilanţ şi valoarea probabilă rămasă.
Rezultatele calculelor pe 5 ani prin metoda soldului degresiv
sunt prezentate în tabelul 5.
Calculul uzurii autovehicolului conform metodei

soldului degresiv, (lei)
Prima120000120000x40:100480004800072000A
doua12000072000x40:100288007680043200A
treia12000043200x40:100172809408025920A
patra12000025920x40:1001036810444815552A
cincea12000015552-600095521140006000
Tabelul 5
în cazul calculării uzurii prin metoda tiniar-degresivă 1 iniţial
se stabileşte mărimea degresiei, iar apoi suma uzurii din ultimul
an de funcţionare preconizată. Mărimea degresiei nu trebuie să fie
inferioară valorii:
2VU DFU
(DFU- l ) '
unde VU - valoarea uzurabilă, lei;
DFU - durată funcţionării utile, ani.
Uzura din ultimul an se determină prin relaţia:
1
Această metodă nu este oficial prevăzută de S.N.C. 16.
32
UUA = VU , ^ „ DFU +
L
-+ Dx(l---------------)
unde [/££4 - uzura din ultimul an, lei; VU

- valoarea uzurabilă, lei; DFU -
durată funcţionării utile, ani.
în continuare se stabilesc sumele uzurii pe ani în ordine
inversă, adunând la uzura anului precedent suma degresiei
acceptată de gospodărie pentru calcule.
Exemplul 8. Pentru automobilul în cauză mărimea degresiei
este 11400 lei. în scopul simplificării calculelor această mărime se
rotunjeşte până la 11000 lei.
Uzura din anul al cincilea va constitui conform relaţiei de mai
sus 800 lei. Aceste rezultate şi toate celelalte date vizând
calcularea uzurii autoturismului prin metoda liniar - degresivă sunt
prezentate în tabelul 6.
Calcului uzurii autovehicolului conform

metodei liniar-degresivă (lei)
Prima12000033800+11000448004480075200A
doua12000022800+11000338007860041400A
treia12000011800+110002280010140018600A
patra120000800+11000118001132006800A
cincea120000Conform formulei8001140006000
Tabelul
6
în încheiere pentru comparaţie în tabelele 7 şi 8 sunt
prezentate sumele anuale ale uzurii şi sumele uzurii acumulate
determinate prin diferite metode.
După cum rezultă din datele acestor tabele, nici sumele
anuale ale uzurii şi nici sumele uzurii acumulate niciodată nu
coincid, ceea ce mărturiseşte despre particularităţile fiecărei
metode. Totodată în condiţiile progresului tehnico-ştiinţific se
poate da preferinţă metodelor calculării accelerate a uzurii. în caz
de substituire prematură (până la expirarea termenului funcţionării
utile) a mijloacelor fixe graţie folosirii acestor metode pierderile
întreprinderilor sub formă de uzură necalculată vor fi
34
Tabelul
Rezultatele privind calcularea uzurii anuale a
autovehicolului conform metodelor examinate (lei)
La sfârşitul perioadei de gestiuneMetoda
de calculare a uzurii
casarea liniarăProporţional volumului de serviciisuma
numerelorsoldului degresivliniar-
degresivăPrima2280028500380004800044800A
doua2280023940304002880033800A
treia2280021660228001728022800A
patra2280020520152001036811800A
cincea228001938076009552800 Tabelul 8
Rezultatele privind calcularea uzurii acumulate a
autovehicolului conform metodelor
examinate
La (lei)
sfârşitul perioadei de gestiuneMetoda
de calculare a uzurii
casarea liniarăproporţional volumului de serviciisuma
numerelorsoldului degresivliniar-
degresivăPrima2280028500380004800044800A
doua4560052440684007680078600A
treia68400741009120094080101400A
patra9120094620106400104448113200A
cincea114000114000114000114000114000
minime. Astfel, dacă în exemplele aduse gospodăria ar decide să
substituie autoturismul după patru ani de exploatare, pierderile în
cauză ar constitui: pentru metoda liniar-degresivă - 800 lei, pentru
metoda soldului degresiv (sau sumei numerelor) - 7600 lei şi
pentru metoda degresivă cu rata descrescătoare - 9552 lei. Pentru
comparaţie se poate menţiona că în cazul metodei casării liniare
aceste pierderi vor fi mai mari respectiv de 28,5 ori, de 3 ori şi de
2,4 ori.
Pentru generalizarea informaţiei vizând uzura mijloacelor
fixe se foloseşte contul de pasiv 124 "Uzura mijloacelor fixe".
Pe măsura calculării uzurii acest cont se creditează în
contrapartidă cu debitul conturilor consumurilor, cheltuielilor şi
ale altor obiecte de evidenţă în funcţie de locul exploatării şi
destinaţia obiectelor.
în cazul casării uzurii acumulate aferente activelor ieşite
contul 124 se debitează în contrapartidă cu creditul contului 123.
Dacă gospodăria dispune de mijloace fixe luate în arendă
finanţată, atunci la trecerea lor în proprietatea arendaşului se
întocmeşte o înregistrare contabilă internă în cadrul contului 124

"Uzura mijloacelor fixe".
în cazul deprecierii mijloacelor fixe şi trecerii lor în
componenţa obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se
efectuează concomitent modificări şi în componenţa uzurii
calculate.
1.8. CONTABILITATEA TERENURILOR, RESURSELOR

NATURALE Şl EPUIZĂRII ACESTORA
în ultimii ani în legătură cu promovarea reformei funciare,

adoptarea actelor legislative şi normative vizând vânzarea-
cumpărarea pământului şi aprofundarea relaţiilor marfa-bani în
sfera patrimonială devin tot mai frecvente obiectele de evidenţă
aferente terenurilor şi resurselor naturale.
Generalizării informaţiei privind existenta şi mişcarea
terenurilor aflate în patrimoniul unităţilor agricole, precum şi a
celor arendate pe termen lung este destinat contul 122
"Terenuri". Acesta este un cont de activ, în debitul căruia se
reflectă valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor procurate,
iar în credit—valoarea terenurilor ieşite. Soldul este debitor şi
reprezintă valoarea terenurilor la finele perioadei de gestiune.
La cantul 122 "Terenuri" pot fi deschise următoarele
subconturi:
1221 "Terenuri fără construcţii";
1222 "Terenuri cu construcţii";
1223 "Terenuri cu zăcăminte";
1224 "Terenuri arendate pe termen lung".
Recunoaşterea şi evaluarea terenurilor se efectuează în corespun-
dere cu prevederile paragrafelor 72 - 78 ale S. N. C. 16.
Evidenţa analitică a terenurilor se ţine pe tipuri de terenuri,
destinaţii şi locuri de amplasare.
Contul 122 se debitează în contrapartidă cu creditul
următoarelor conturi:
• 313 — la înregistrarea terenurilor primite de la fondatori ca
aport în capitalul statutar al întreprinderii;
Mălai
• 426, 521, 522 — la procurarea terenurilor de la persoanele

fizice şi juridice;
• 341 — la reflectarea ecartului de reevaluare;
• 421 — la primirea terenurilor în arendă finanţată cu
estimarea acestora la valoarea contractuală.
Contul 122 se creditează în contrapartidă cu debitul
• 721 — la casarea valorii de bilanţ a terenurilor ieşite;
• 341 — la reflectarea sumelor de reducere a valorii
terenurilor în cazul reevaluării acestora.
Pentru generalizarea rulajului creditor al contului 122 poate
fi folosit jurnalul-ordernr. 13.
Resursele naturale constituie o parte a activelor materiale pe
termen lung, care cuprind zăcăminte de petrol, gaze naturale,
piatră de construcţie şi de var, lemn de construcţie etc. La
exploatarea (extragerea) resurselor naturale acestea devin produse
destinate vânzării sau utilizării. Resursele naturale sunt reflectate
separat pe fiecare tip de zăcământ şi sector de amplasare a
acestora. Acestea sunt estimate la valoarea de intrare, care
cuprinde valoarea de cumpărare, impozitele (cu excepţia TVA),
taxele şi alte cheltuieli de procurare.
Generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea
resurselor naturale aflate în proprietatea întreprinderii, precum şi a
celor arendate pe termen lung este destinat contul de activ 125
"Resurse naturale", în debit se reflectă existenţa, valoarea de
intrare sau reevaluată a resurselor naturale, iar în credit—valoarea
de bilanţ a resurselor ieşite, suma epuizării casate etc. Soldul
acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea iniţială, reevaluată
sau corectată a resurselor naturale la finele perioadei de gestiune.
Pe măsura exploatării resurselor naturale valoarea de intrare a
acestora se diminuează treptat. Aceasta diminuare se numeşte
epuizare.
Epuizarea înseamnă repartizarea proporţională a valorii de
intrare a resurselor naturale diminuată cu valoarea rămasă a
acestora stabilită în momentul procurării.
Pentru calcularea epuizării se aplică metoda de producţie,
care prevede determinarea sumei de epuizare în dependenţă de
volumul resurselor extrase. Resursele naturale extrase şi
nerealizate se reflectă în bilanţul contabil ca produse finite.
Suma epuizării calculate a resurselor naturale se constată drept
cheltuială în anul în care au fost vândute produsele extrase.
Evidenţei sumelor epuizării este destinat contul de pasiv 126
"Epuizarea resurselor naturale". în creditul acestui cont se reflectă
sumele epuizării calculate a resurselor naturale exploatate în perioada de
extragere (valorificare), iar în debit — casarea sumelor epuizării
calculate a resurselor naturale ieşite la expirarea rezervelor, vânzarea
sau transmiterea lor în arendă finanţată. Soldul acestui cont este creditor
şi reprezintă suma epuizării calculate a resurselor naturale în procesul de
extragere a acestora la finele perioadei de gestiune.
Exemplul 9. Rezervele explorate ale carierei pentru dobândirea
pietrei constituie 10000m3, valoarea mitială—200000lei, valoarea
jrobabilă rămasă —10000 lei. Înaugust2007 au fost extraşi 150 m 3
depiatră.
Operaţiile indicate urmează a fi înregistrate în modul următor:
1. Se află valoarea epuizabilă:
200000-10000 = 190000 lei;
2. Se află suma epuizării în raport la 1 m3 al rezervei de piatră:
190000:10000= 19 lei;
3. Se calculează suma epuizării pentru perioada curentă (19 x 150):

La exploatarea (extragerea) resurselor naturale de rând cu
mijloacele fixe tradiţionale (tractoare, automobile ş. a.) se utilizează şi
mijloace de muncă specializate, cum ar fi: instalaţii şi maşini de foraj,
transportoare, buldozere etc. Obiectele indicate, de regulă, nu pot fi
utilizate în alte scopuri decât extragerea resurselor. De aceea termenul
de calculare a uzurii nu trebuie să fie mai mare decât termenul de valo-
rificare a zăcământului în cauză.
Exemplul 10. Cariera pentru extragerea pietrei brute cu rezerva de
10000 m3 se planifică de utilizat timp de 3 ani. Valoarea iniţială a
instalaţiei destinate lucrărilor subterane constituie 3200 lei, valoarea
probabilă rămasă—200 lei, durata funcţionării utile—4 ani. în august
2007 au fost extraşi 150 m3 de piatră.
Uzura instalaţiei pe luna august trebuie calculată şi reflectată în
evidenţă în modul următor:
1. Se află valoarea uzurabilă a instalaţiei:
3200 -200 = 3000 lei;
2. Se determină cota (în %) pietrei extrase în rezerva totală
explorată: 150: lOOOOx 100 = 1,5 %;
2. Se calculează suma uzurii pe luna curentă (3000 x 1,5 :100):

Dacă durata funcţionării utile a mijloacelor fixe specializate este
mai mică decât termenul presupus de folosire a resurselor naturale,
atunci uzura se calculează în mod tradiţional, adică pe toată durata
funcţionării utile.
Exemplul 11. Avem o instalaţie cu aceleaşi caracteristici ca şi în
exemplul precedent. Uzura obiectului se calculează prin metoda liniară.
Cariera se planifică de exploatat timp de 5 ani.
în acest caz indiferent de volumul pietrei extrase uzura lunară va
constitui 62,50 lei (3000:4:12).
Rulajul creditor al contului 126 "Epuizarea resurselor naturale"
poate fi generalizat în jurnalul - order nr. 13.
1.9. CONTABILITATEA ACTIVELOR

FINANCIARE PE TERMEN LUNG
Odată cu trecerea la economia de piaţă posibilităţile întreprinderilor

de a obţine profit s-au lărgit considerabil. Una din aceste posibilităţi
constă în procurarea acţiunilor şi obligaţiunile»" altor întreprinderi,
precum şi în acordarea împrumuturilor cu scopul primirii dividendelor,
dobânzilor şi altor tipuri de venituri.
Investirea mijloacelor în aceste scopuri pe un termen mai mare de
un an este considerată investiţii pe termen lung.
Pentru evidenţa lor în planul de conturi sunt prevăzute următoarele
căituri:
131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate",
132 "Investiţii pe termen lung în părţi legate";
133 "Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung".
Procurând acţiuni sau depunând cote de participare în capitalul
statutar al altei întreprinderi, gospodăria agricolă devine coproprietar al
întreprinderii în cauză. Ea obţine dreptul de a participa la conducerea
acestei întreprinderi şi de a primi dividende (profit).
La procurarea acţiunilor se debitează contul 131 sau 132 şi se
creditează conturile 242, 243 sau 241.
Aceste conturi se creditează în cazul, când plata pentru titlurile de
valoare coincide cu momentul primirii acestora. în caz contrar
decontările se înregistrează cu ajutorul contului 539 (dacă plata va avea
loc după primirea investiţiilor) sau al contului 229 (dacă plata a fost
făcută anticipat).
Cotele de participare pot fi depuse atât în bani (debit contul 131,
credit conturile 241,242,243) sau în bunuri materiale, cât şi în mijloace
fixe (debit contul 721, credit contul 123; debit contul 124, credit contul
123; debit contul 131, credit contul 229). Totul depinde de posibilităţile
întreprinderilor şi acordul, la care au convenit părţile.
Referitor la operaţiile de schimb al activelor contra investiţii
trebuie de avut în vedere că în cazul când valoarea acestora diferă
esenţial, valoarea de intrare a investiţiilor se determină, pornind de la
valoarea venală a activului primit.
Retragerea cotelor de participare la ieşirea dintr-o întreprindere se
reflectă pe debitul conturilor 123,211,212 etc. şi creditul contului 131.
Obligaţiunile diferă de acţiuni prin aceea că proprietarii lor
(cumpărătorii) se manifestă faţă de emitenţi (întreprinderile care au emis
obligaţiunile) nu în calitate de coproprietari, ci în calitate de simpli
creditori, fiind lipsiţi de dreptul de a participa la conducere (adoptarea
deciziilor).
La procurarea obligaţiunilor se debitează contul 131 şi se
creditează contul 242 sau 243.
Obligaţiunile pot fi procurate la un preţ egal cu valoarea nominală,
mai mic decât valoarea nominală sau mai mare decât această valoare.
Indiferent de aceasta răscumpărarea obligaţiunilor se efectuează
conform valorii lor nominale. Până la momentul răscumpărării
obligaţiunilor valoarea lor de cumpărare (suma plătită) trebuie să fie
corectată treptat în aşa mod, încât să devină egală cu valoarea nominală.
Mălai
Exemplul 12. întreprinderea a procurat obligaţiuni pe termen

lung, transferând din contul curent în valută naţională 10000 lei.
Valoarea nominală a obligaţiunilor constituie de asemenea 10000
lei. Venitul trimestrial, pe care urmează să-1 obţină întreprinderea,
este egal cu 10 % din valoarea nominală a hârtiilor de valoare.
Operaţiile indicate trebuie reflectate în evidenţă în modul următor:
1. S-au procurat obligaţiuni cu virarea banilor din cont:

2. S-a calculat trimestrial venitul:
3. S-a înregistrat venitul transferat pe contul curent în valută
naţională:
• credit contul 228—în sumă de 1000 lei;
4. S-au răscumpărat obigaţiunile de către întreprinderea emitentă:
• debit contul 721 — în sumă de 10000 lei
5. S-au încasat mijloace băneşti pentru obligaţiunile răscumpărate:
Exemplul 13. întreprinderea a procurat obligaţiuni pe termen
lung, transferând din contul curent în valută naţională 8000 lei.
Valoarea nominală a obligaţiunilor constituie 10000 lei. Venitul
trimestrial, pe care urmează să-1 obţină întreprinderea, este egal
cu 10 % din valoarea nominală a hârtiilor de valoare.
Operaţiile acestea trebuie reflectate în modul următor:
1. S-a calculat diferenţa dintre valoarea de procurare şi
valoarea nominală a obligaţiunibr:
2. S-a calculat venitul:
4. S -a înregistrat venitul transferat pe contul curent în valută

naţională:
5. S-au răscumpărat obligaţiunile de către întreprinderea emitentă:

Exemplul 14. întreprinderea a procurat obligaţiuni pe termen lung,
transferând din contul curent în valută naţională 12000 lei. Valoarea
nominală a obligaţiunilor constituie 10000 lei. Venitul trimestrial, pe
care urmează să-1 obţină întreprinderea, este egal cu 10 % din valoarea
nominală a hârtiilor de valoare.
Operaţiile indicate trebuie reflectate în evidenţă în modul următor:
1. S-a calculat diferenţa dintre valoarea de procurare şi valoarea
nominală a obligaţiunilor:
2. S-a calculat venitul:
3. S -a înregistrat venitul transferat pe contul curent în valută
naţională:
4. S-au răscumpărat obligaţiunile de către întreprinderea emitentă:
Mălai

Dacă întreprinderea procură acţiuni sau obligaţiuni de la părţi
legate, atunci corespondenţa conturilor se modifică
nesemnificativ, contul 131 fiind substituit de contul 132.
La acordarea împrumuturilor altor întreprinderi se debitează
contul 131 şi se creditează contul 242 sau 243. Rambursarea
împrumuturilor se elucidează prin înregistrarea contabilă inversă.
Dobânzile primite de la beneficiarii împrumuturilor sunt trecute la
venit prin debitarea contului 228 şi creditarea contului 621.
Pe contul de gradul doi 1314 "Alte investiţii pe termen
lung" se ţine evidenţa cambiilor financiare pe termen lung (cu
termenul de lichidare mai mare de un an) cumpărate de gospodării
de la Banca Naţională a Moldovei, băncile comerciale, Ministerul
Finanţelor şi alţi emitenţi cu scopul obţinerii venitului. De regulă,
cambiile sunt cumpărate la un preţ mai mic decât valoarea lor
nominală, iar răscumpărarea de către emitenţi se efectuează
conform valorii nominale. La procurarea cambiilor se debitează
contul 131 şi se creditează contul 242. în continuare diferenţa în
cote (părţi) egale se adaugă la valoarea de bilanţ a cambiei cu
includerea în venitul perioadei curente. Pentru aceasta se debitează
contul 131 şi se creditează contul 621. în cazul răscumpărării
cambiilor la valoarea lor nominală se debitează contul 242 şi se
în calitate de registru sintetic poate fi folosit jurnalul - order
nr. 9, iar în calitate de registru analitic — borderoul nr. 7.
CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA
STOCURILOR DE MATERIALE
2.1. CLASIFICAREAŞI EVALUAREA

STOCURILOR DE MATERIALE
Stocurile de materiale includ următoarele elemente: combustibil,

piese de schimb, materiale de construcţie, materii prime, seminţe,
nutreţuri etc. Stocurile în cauză se iau la evidenţă la următoarea
valoare:
• seminţele, nutreţurile, aşternutul şi alte bunuri fabricate pe
teren— la costul planificat, care la finele anului se corectează
până la cel efectiv;
• materialele şi alte valori procurate de la terţi—la costul
efectiv, ţinând cont de cheltuielile de transport-colectare.
Cheltuielile de colectare a stocurilor de materiale includ
preţul cumpărăturilor, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de
legislaţia în vigoare (cu excepţia impozitelor, care ulterior
urmează a fi recuperate unităţilor agricole de către organele
fiscale), precum şi cheltuielile de transport ce ţin nemijlocit de
aducerea bunurilor de la terţi. Rabaturile comerciale, valoarea
mărfurilor returnate şi sumele altor corecţii nu se includ în
cheltuielile de colectare.
în unele cazuri cheltuielile de colectare a stocurilor pot
include diferenţa de curs valutar, survenită nemijlocit la
procurarea bunurilor contra valută străină. Diferenţa specificată
poate fi cauzată de devalorizări sau deprecieri semnificative ale
leului moldovenesc, care nu pot fi prevenite din cauza lipsei unei
metode practice eficiente de asigurare. Ca urmare, aceasta
generează creşterea datoriilor în valută naţională.
Pentru evaluarea stocurilor de materiale unităţile agricole pot
folosi preţuri unice (planificate) cu diferenţierea acestora în
funcţie de calitatea bunurilor.
La evaluarea stocurilor de bunuri materiale în contabilitate
pot fi utilizate următoarele metode:
• metoda costului normativ;
• metoda vânzărilor cu amănuntul.
Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea
curentă şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei produselor
finite şi producţiei în curs de execuţie. Costul normativ se
determină, pornind de la mărimea
AJFrecăuJe^ 41
^
normativă a consumurilor materiale directe, consumurilor directe

privind retribuirea muncii şi a consumurilor indirecte de
producţie. Normele de consumuri trebuie analizate sistematic şi în
funcţie de necesităţi urmează a fi revizuite.
Metoda vânzărilor cu amănuntul (procentului de profit
global) se aplică, de regulă, în întreprinderile de târguiala pentru
evaluarea unor cantităţi mari de mărfuri cu un sortiment flexibil.
în contabilitatea curentă mărfurile se evaluează la preţuri de
vânzare cu amănuntul, cu evidenţierea adaosului comercial.
In cazul unui sortiment variat al stocurilor de materiale
reciproc substituibile costul acestora se determină prin metodele
FIFO, LIFO sau costului mediu ponderat.
Conform metodei FIFO stocurile de materiale primele intrate
sunt considerate de asemenea şi primele ieşite, iar evaluarea lor se
efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfârşitul
perioadei de gestiune se determină conform valorii de colectare a
ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate.
Conform metodei costului mediu ponderat costul stocurilor
de materiale ieşite şi rămase la sfârşitul perioadei de gestiune se
determinată în baza costului mediu ponderat al unităţilor similare,
aflate în stoc la începutul perioadei de gestiune şi cumpărate sau
produse de unitatea agricolă în cursul acestei perioade. Costul
mediu ponderat poate fi calculat pe o perioadă anumită de timp
sau pe măsura intrării unor loturi suplimentare de mărfuri şi
materiale.
Pentru contabilizarea exactă a stocurilor de materiale fiecare
loc de păstrare trebuie asigurat cu cântare, aparate de măsurat şi
alt utilaj. Bunurile se transmit pentru păstrare sub răspundere
materială unei persoane special numită de administraţie.
2.2. CONTABILITATEA MATERIALELOR
Evidenţei sintetice şi analitice a materialelor este destinat

contul 211 "Materiale", care generalizează informaţia privind
existenţa şi mişcarea bunurilor în cauză. Contul este de activ. în
debitul lui se înregistrează valoarea de intrare a materialelor
procurate şi fabricate la întreprindere, iar în credit—valoarea
materialelor ieşite din gestiune prin utilizarea lor în procesul de
producţie, vânzarea valorilor de prisos sau inutile etc. Soldul
acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea materialelor
existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune. La contul
211 "Materiale" pot fi deschise următoarele subconturi:
2111 "Materii prime şi materiale de bază";
2112 "Semifabricate cumpărate şi articole de
completare";
2113 "Combustibil";
2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat";
2115 "Piese de schimb";
2116 "Alte materiale";
2117 "Materiale transmise pentru prelucrare";
2118 "Materiale de construcţie";
2119 "Materiale cu destinaţie agricolă".
Materialele procurate se trec la intrări în baza facturilor de
expediţie, facturilor fiscale, proceselor-verbale de recepţie a
materialelor (la parvenirea materialelor fară documente însoţitoare) şi
altor documente. în dependenţă de tipul materialelor şi surselor de
livrare se debitează unul din subconturile contului 211 şi se creditează
conturile 521,522,227 etc. Dacă în documentele emise de furnizori este
evidenţiată suma taxei pe valoarea adăugată, iar materialele sunt
destinate necesităţilor de antreprenoriat, atunci la suma taxei pe valoarea
adăugată se întocmeşte înregistrarea contabilă:
• credit conturile 521,522 etc.
Seminţele şi nutreţurile fabricate pe teren se trec la intrări în baza
inventarelor de expediere a cerealelor şi altor produse din câmp, proce-
selor-verbale de recepţie a nutreţurilor grosiere şi suculente şi altor
documente. Ele sunt evaluate la costul planificat cu corectarea la
sfârşitul anului până la cel efectiv. Luarea la evidenţă se efectuează prin
înregistrarea contabilă:
Deşeurile cerealiere, utilizate în calitate de nutreţuri, sunt trecute la
intrări în baza procesului-verbal de sortare şi uscare a produselor
vegetale. înregistrarea contabilă este identică cu cea precedentă.
AJFrecăuJeanuJ^ 43
^
Materialele de construcţie obţinute (fabricate) în gospodărie

(de exemplu, scândura ecarisată la gater) de asemenea sunt trecute
la intrări la costul planificat (efectiv) în baza dării de seamă
vizând prelucrarea producţiei. înregistrarea contabilă este aceeaşi.
în toate celelalte cazuri de parvenire a materialelor se
debitează contul 211 şi se creditează următoarele conturi:
• 123 — la înregistrarea fierului vechi, materialului lemnos,
cărămizilor, pietrei şi altor materiale obţinute de la lichidarea
(dezasamblarea, demolarea) mijloacelor fixe;
• 612—la constatarea surplusurilor de bunuri în timpul
inventarierii;
• 311 — la depunerea materialelor de către fondatori în
calitate de aport în capitalul statutar al întreprinderii.
Consumul materialelor se perfectează cu astfel de documente:
• combustibilului - cu foi de parcurs ale camionului, foi de
evidenţă ale tractoristului-maşinist (înregistrarea contabilă: debit
contul 812, credit contul 211);
• îngrăşămintelor, chimicalelor- cu acte de folosire a
îngrăşămintelor minerale, organice şi bacteriene, chimicalelor şi
ierbicidelor (înregistrarea contabilă: debit contul 811, credit contul
211);
• materialelor de construcţie - cu rapoarte privind consumul
materialelor de bază în construcţie în comparare cu consumul
determinat conform normelor de producţie (înregistrarea
contabilă: debit contului 121, credit contul 211);
• seminţelor şi materialului săditor- cu acte de consum al
seminţelor şi materialului săditor (înregistrările contabile: debit
contul 811, credit contul 211 şi debit contul 121, credit contul
211);
• nutreţurilor- cu borderouri de consum al nutreţurilor
(înregistrarea contabilă: debit contul 811, credit contul 211) etc.
Permutarea materialelor de la o persoană la alta (de exemplu,
la alimentarea automobilelor cu combustibil) se perfectează cu
fişe-limită pentru ridicarea valorilor materiale şi se înregistrează
pe debitul şi creditul contului 211.
La depozit evidenţa se ţine în fişe de evidenţă a materialelor
sau registrul de evidenţă la depozit. Lunar şeful depozitului
întocmeşte raportul privind mişcarea bunurilor materiale sau
raportul privind mişcarea combustibilului şi lubrifianţilor.
în contabilitate se deschid liste de solduri, în care la începutul
fiecărei luni se înregistrează soldurile tuturor tipurilor de bunuri
materiale aflate la un gestionar sau altul. împreună cu rapoartele şefilor
de depozit ele servesc ca registre de evidenţă analitică.
Rulajul creditor al contului 211 "Materiale" poate fi generalizat
în jurnalele-order nr. 10 şi 10/1. Evidenţa mişcării materialelor în
expresie bănească pe gestionari concreţi poate fi ţinută în situaţiile nr.
10 (când în gospodărie sunt mai mult de 5 depozite), 10-a (când în
gospodărie sunt mai puţin de 5 depozite) ş. a.
2.3. CONTABILITATEA PREZENŢEI, MIŞCĂRII Şl UZURII

OBIECTELOR DE MICĂ VALOARE Şl SCURTĂ DURATĂ
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sunt active, valoarea

unitară a cărora este mai mică decât plafonul stabilit de legislaţie (3000
lei), indiferent de durata de exploatare sau cu o durată de serviciu mai
mică de un an, indiferent de valoarea unitară. în componenţa obiectelor
de mică valoare şi scurtă durată sunt incluse instrumentele şi
dispozitivele cu destinaţie generală şi specială, utilajul de schimb,
ambalajul tehnologic, inventarul de producţie şi de uz casnic,
îmbrăcămintea şi încălţămintea specială, dispozitivele de protecţie,
lenjeria, construcţiile şi dispozitivele provizorii etc.
Generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată, aflate în stoc sau în folosinţă, precum şi a
construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri) edificate de
unitatea agricolă este destinat contul 213 "Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată". Acesta este un cont de activ. în debit se înregistrează
valoarea iniţială a obiectelor intrate şi construcţiilor speciale ridicate, iar
în credit — ieşirea acestor bunuri şi valoarea materialelor obţinute din
lichidarea obiectelor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă
existenţa la întreprindere la finele perioadei de gestiune a obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată, precum şi a construcţiilor provizorii.
La contul 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" pot fi
deschise următoarele subconturi:
2131 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc";
2131 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare";
2133 "Construcţii provizorii (neprevăzute în lista de titluri)".
Obiectele indicate, de regulă, sunt procurate de la terţi. Ele sunt
estimate la valoarea de cumpărare cu includerea cheltuielilor ce ţin de
încărcarea, transportarea şi descărcarea lor.
Trecerea la intrări se efectuează în baza facturilor de expediţie,
facturilor fiscale şi altor documente.
Pentru aceasta se debitează contul 213 şi se creditează conturile:
• 521 — la parvenirea obiectelor de la furnizori;
•539—k pnxmarea bunurilor prin intermediul schimbului
(barteruluî);
• 227—la cumpărarea valorilor prin intermediul titularilor de
avans;
• 812 — la raportarea serviciilor activităţilor auxiliare după
destinaţie (de exemplu, în cazul transportării obiectelor cumpărate cu
ajutorul camioanelor sau autoturismelor);
• 531 — la suma retribuirii muncii calculate salahorilor la lucrările
de încărcare şi descărcare.
Dacă în documentul furnizorului este evidenţiată suma taxei pe
valoarea adăugată, iar obiectele procurate sunt destinate necesităţilor de
antreprenoriat, atunci taxa pe valoarea adăugată este reflectată astfel:
Obiectele confecţionate în gospodărie sunt transmise la depozit
conform bonurilor (de uz intern) cu estimarea acestora la costul efectiv.
Operaţia în cauză se înregistrează pe debitul contului 213 şi creditul
contului 811 sau 812.
Construcţiile temporare (încăperi pentru necesităţile personale ale
constructorilor, şoproane, magazii, garduri din preajma obiectelor în
curs de construcţie) se iau la evidenţă conform proceselor-verbale de
recepţie prin debitarea contului 213 şi creditarea contului 812. în
continuare se calculează uzura acestora.
Din depozit obiectele sunt transmise în exploatare conform fîşelor-
limită pentru ridicarea bunurilor materiale sau bonurilor (de uz intern).
Obiectele mai ieftine de 1500 lei/bucata sunt casate imediat la cheltuieli
sau consumuri prin debitarea conturilor 811,812,713 etc. Uzura acestor
obiecte nu se calculează.
La livrarea obiectelor mai scumpe de 1500 lei/bucata ele sunt trecute
spre decont beneficiarilor prin debitarea contului 213 şi creditarea
aceluiaşi cont. Totodată se calculează uzura în mărime de 100 % din
valoarea obiectelor. Pentru aceasta este folosit contul de pasiv 214
"Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată". La calcularea
uzurii se debitează conturile 811, 812, 713 etc. (în funcţie de locul, unde
sunt utilizate obiectele) şi se creditează contul 214.
Obiectele mai scumpe de 1500 lei/bucata sunt trecute la ieşiri
conform procesului-verbal de casare a inventarului gospodăresc şi de
producţie, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. în acest caz se
debitează contul 214 şi se creditează contul 213.
La transmiterea deşeurilor returnabile (vechituri, fier uzat ş. a.) la
depozit se debitează contul 211 şi se creditează contul 213.
La vânzarea obiectelor parţial uzate cu casarea uzurii
corespunzătoare se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
• credit contul 213 — la valoarea de bilanţ;
• credit contul 213 — la suma uzurii stabilită prin calcul, pornind
de la durata efectivă de exploatare a obiectelor.
Surplusurile constatate în timpul inventarierii sunt trecute la intrări
(debit contul 213, credit contul 612), iar lipsurile depistate (debit contul
714, credit contul 213) sunt acoperite în continuare pe seama
persoanelor culpabile prin debitarea contului 227 şi creditarea unuia din
conturile 612, 515 sau 422 (în funcţie de perioada recuperării
prejudiciului material).
Contabilitatea existenţei şi mişcării obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată se ţine pe depozite şi alte locuri de păstrare. La sfârşitul
lunii gestionarii întocmesc rapoartele respective, care împreună cu
documentele primare justificative se transmit contabilităţii. In rapoarte
pe fiecare denumire de obiecte se indică soldul la începutul lunii,
întrările, ieşirile şi soldul la sfârşitul lunii.
Totodată în contabilitate rapoartele se verifică, se taxează, iar
datele despre solduri la sfârşitul lunii se trec în situaţia nr. 10 sau 10-a.
Fiecare situaţie se perfectează cu delimitarea datelor pe gestionari.
Rulajele creditoare ale conturilor 213 "Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată" şi 214 "Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată" pot fi generalizate în jurnalele-order nr. 10 şi 10/1.
AJFrecăi^ 47
2.4. CONTABILITATEA ANIMALELOR LA

CREŞTERE Şl ÎNGRĂŞAT
De fapt, animalele tinere şi la îngrăşat reprezintă producţie în

curs de execuţie a sectorului zootehnic. Dar deoarece ele oricând
pot fi realizate, sacrificate pentru carne sau transferate în cireada
de bază, participând prin aceasta la circuitul mijloacelor, ştiinţa
economică le consideră mijloace circulante în componenţa
stocurilor de mărfuri şi materiale.
Evidenţei tineretului tuturor speciilor de animale, animalelor
la îngrăşat, păsărilor, animalelor cu blană scumpă şi familiilor
(coloniilor) de albine este destinat contul de activ 212 "Animale
la creştere şi îngrăşat". în debitul acestui cont se înregistrează
soldul iniţial, intrările şi soldul final, iar în credit—ieşirile.
Produşii (cu excepţia căţeilor animalelor cu blană scumpă şi
iepuraşilor) se trec la intrări în baza procesului-verbal de
înregistrare a produ-şilor animalelor. Viţeii, purceii, mieii şi iezii
sunt trecuţi la intrări în ziua fatării, iar mânjii şi puişorii - la vârsta
de o zi (24 de ore).
Produşii animalelor cu blană scumpă şi iepurilor sunt
perfectaţi cu procesul-verbal cumulativ de înregistrare a
produşilor animalelor.
Căţeii animalelor cu blană scumpă sau câinilor de pază,
precum şi iepuraşii sunt luaţi la evidenţă (înregistraţi pe debitul
contului 212) nu mai târziu de ultima zi a lunii. Produşii fătaţi în
ultimele 10 zile ale lunii sunt trecuţi la intrări în luna următoare
(aceasta este necesar pentru verificarea viabilităţii efectivului nou-
născut).
Scoaterea puilor, bobocilor, răţuştelor şi altor specii de păsări
în gospodărie se perfectează cu dări de seamă despre procesele
incubării, efectivul urmând a fi luat la evidenţă peste o zi. în cazul
procurării de la terţi tineretul avicol este trecut la intrări în ziua
parvenirii în baza facturilor de expediţie, facturilor fiscale sau
altor documente.
Transferarea animalelor dintr-o grupă de vârstă (grupa
tehnologică) în alta (inclusiv transferarea în cireada de bază) se
perfectează cu procesul-verbal de transferare a animalelor dintr-o
grupă în alta.
Rebutarea animalelor din cireada de bază în legătură cu
micşorarea productivităţii (capacităţii de muncă) se perfectează cu
proces-verbal de rebutare a animalelor din cireada de bază;
sacrificarea (inclusiv sacrificarea forţată) şi mortalitatea - cu
proces-verbal de ieşire a animalelor şi păsărilor (sacrificare,
sacrificare forţată şi mortalitate); realizarea în afara gospodăriei
(adică terţilor) - cu factură vizând expedierea-recepţia animalelor
şi păsărilor, la care se anexează un brevet veterinar; realizarea
pentru lucrători şi populaţie - cu bon (de uz intern) sau listă de
livrări naturale; cântărirea - cu listă de cântărire a animalelor;

înregistrarea sporului în masă vie (când în grupa de animale pe
parcursul lunii au avut loc modificări) - cu calculul detemiinării
sporului în masă vie ş. a.
La sfârşitul lunii conform datelor tuturor documentelor şefiil
fermei întocmeşte darea de seamă despre mişcarea animalelor şi
păsărilor la fermă.
Nu se cântăresc şi nu se determină sporul în masă vie la mânji şi
animalele cu blană scumpă. Pentru acest şeptel se determină sporul
valoric, pornind de la numărul de zile furajere şi costul planificat
(efectiv) alunei zile furajere.
Pentru determinarea sporului în masă vie pe lună (an) la masa vie a
şeptelului la sfârşitul perioadei se adaugă masa animalelor ieşite
(inclusiv masa celor pierite conform situaţiei la data ultimei cântăriri) şi
se scade masa animalelor intrate, precum şi masa şeptelului la începutul
perioadei. Sporul în masă vie se estimează la costul planificat al unui
chintal cu corectarea la sfârşitul anului până la cel efectiv; viţeii fătaţi
(în ramura vităritului pentru lapte)—la costul planificat (efectiv) al unui
cap indiferent de greutate; purceii fătaţi — la costul planificat al 1 q de
masă vie a purceilor înţărcaţi (înţărcarea, de regulă, se face la vârsta de
2 luni), ţinând cont de masa lor vie la fatare; mânjii — în mărimea
costului planificat (efectiv) a 60 de zile furajere de întreţinere a iepelor
etc.
La ieşire animalele sunt estimate la costul planificat al 1 q de masă
vie, iar la punerea la îngrăşat cu rebutarea din cireada de bază — la
valoarea de bilanţ.
Contul 212 se debitează în contrapartidă cu creditul conturilor
următoare:
• 212 — la transferarea animalelor dintr-o grupă în alta sau la altă
fermă, precum şi la transferarea tineretului de iepuri, păsări şi animale
cu blană scumpă în grupa superioară de vârstă (adică în componenţa
efectivului adult);
• 811 — la trecerea produşilor (cu excepţia mânjilor) la intrări,
precum şi la înregistrarea sporului în masă vie;
AJFrecăuJeanuJL 49
^
• 812—la trecerea mânjilor fătaţi la intrări şi înregistrarea

sporului valoric al acestora;
• 123 — la rebutarea din cireada de bază şi punerea la îngrăşat;
• 521 — la procurarea efectivului de la furnizori;
• 539 "Alte datorii pe termen scurt" — la procurarea
animalelor de la populaţie şi gospodării ţărăneşti;
• 311 — la depunerea aportului în capitalul statutar de către
fondatori şi asociaţi;
• 612—la constatarea surplusurilor în timpul inventarierii
şeptelului. Contul 212 se creditează în contrapartidă cu
debitul conturilor
următoare:
• 212 — la transferarea animalelor dintr-o grupă în alta;
• 123 — la transferarea tineretului în cireada de bază (cu
excepţia iepurilor, păsărilor şi animalelor cu blană scumpă);
• 811 — la sacrificarea animalelor pentru carne;
• 711 — la realizarea şeptelului şi livrarea în contul salariului;
• 723 — la pierirea animalelor în consecinţa epizootiilor şi
calamităţilor naturale;
• 714 — la constatarea lipsurilor sau sacrificarea forţată a
animalelor.
Pieile şi grăsimile tehnice obţinute de la animalele pierite sau
sacrificate forţat sunt estimate la valoarea realizabilă netă şi sunt
trecute la intrări în debitul contului 211 din creditul contului 212.
Rulajul creditor al contului 212 "Animale la creştere şi
îngrăşat" poate fi generalizat în jurnalul - order nr. 16, iar cel
debitor este dispersat pe conturi corespondente în mai multe
jurnale - order. în jurnalul - order nr. 16 este prevăzut un tabel
pentru sistematizarea datelor analitice. Pentru tineretul vitelor
mari cornute, ovinelor, suinilor, caprinelor şi animalelor de lucru
(de tracţiune) conturile analitice se deschid pe specii, sex şi ani de
fătare. Evidenţa şeptelului celorlalte animale se ţine numai pe
specii.
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA PRODUSELOR
FINITE ŞI A MĂRFURILOR
3. 1. PERFECTAREA DOCUMENTARĂ A MIŞCĂRII

PRODUSELOR FINITE
Pentru agricultură este caracteristică o diversitate amplă a

condiţiilor de obţinere, păstrare şi folosire a produselor finite.
Aceasta impune necesitatea folosirii unui număr mare de
formulare ale documentelor primare. Să examinăm în continuare,
care sunt aceste documente, cine, când şi cum le perfectează.
Deoarece produsele vegetale se recoltează, de obicei, în
termene restrânse şi în condiţii climaterice diferite, este necesar de
efectuat un lucru de pregătire încă până la recoltare şi anume: de
amenajat conform cerinţelor existente locurile de recepţionare şi
păstrare a produselor; de verificat şi ajustat cântarele, utilajul de
descărcare, încărcare şi prelucrare a recoltei; de asigurat
laboratoarele agrochimice cu inventarul şi reactivele necesare; de
instruit gestionarii (brigadierii, şefii de arie şi de depozite etc.) şi
paznicii, de repartizat corect funcţiile între personalul implicat în
asistenţa contabilă a produselor; de completat din timp elementele
constante ale documentelor justificative etc.
în funcţie de condiţiile concrete ale întreprinderii evidenţa
primară a obţinerii produselor culturilor cerealiere poate fi
organizată în mod diferit.
In cazul variantei întâi se folosesc inventare de expediere a
cerealelor şi altor produse din câmp. Carnetele acestor inventare
se înmânează combinerilor în ajunul începerii recoltării. Unele
elemente ale inventarelor se perfectează anticipat (denumirea
gospodăriei; anul; numărul de pontaj, numele de familie,
prenumele şi patronimicul combinerului; denumirea şi numărul de
inventar al agregatului; denumirea produselor etc). Inventarele se
numerotează (cu unul şi acelaşi număr fiecare trei exemplare), se
semnează de către conducător şi contabilul-şef (la sfârşitul
carnetului), se legalizează cu amprenta ştampilei, iar la eliberare
se înregistrează într-un registru special.
La începutul zilei (schimbului) de lucru pentru fiecare
automobil sau tractor la prima lui încărcare combinerul deschide
un inventar în trei
51
exemplare, indicând data, subdiviziunea, numărul câmpului,

numele de familie şi iniţialele şoferului (tractoristului), precum şi
numărul automobilului (tractorului) în exemplarul întâi al
documentului, care se păstrează la combiner. La fiecare descărcare
a boabelor de culturi păioase sau păs tăioase din coş se notează
masa de buncăr a produselor (în exemplarele întâi şi al doilea ale
documentului). Exemplarul al doilea după prima descărcare se
transmite şoferului (tractoristului), aflându-se la el pe parcursul
zilei (schimbului), iar exemplarul al treilea prin intermediul
şoferului (tractoristului) se înmânează şefului de arie sau
cantaragiului. Şoferul (tractoristul) notează în exemplarul său
numărul de inventar al combinei şi masa cerealelor încărcate, care
trebuie să fie identică cu masa de buncăr indicată în exemplarul
combinerului. Masa de buncăr se stabileşte conform unor inscripţii
făcute din timp pe coş. în încheiere şoferul (tractoristul) semnează
în exemplarul combinerului, iar combinerul - în exemplarul
şoferului (tractoristului). Semnăturile reciproce din documente
urmează să confirme justeţea înregistrărilor şi să prevină
delapidările potenţiale ale recoltei. în continuare la aducerea
produselor pe arie unitatea de transport se cântăreşte de două ori -
până la descărcare şi la ieşirea de pe arie. Masa brută şi netă este
înregistrată în exemplarul al treilea de către şeful ariei sau
cantaragiu. Apoi şoferul (tractoristul) semnează în exemplarul al
treilea, iar şeful ariei (cantaragiul)—în exemplarul al doilea al
documentului.
La sfârşitul zilei (schimbului) de lucru la combiner se
acumulează atâtea exemplare întâi ale inventarelor, câte
automobile şi tractoare au deservit agregatul pe parcursul zilei
(schimbului). La rândul său şoferul (tractoristul) va avea atâtea
exemplare de documente, câte combine a asigurat cu transportarea
boabelor treierate. în sfârşit, la şeful ariei (cantaragiu) se adună
atâtea exemplare ale inventarelor, câte combine şi automobile
(tractoare) au participat la recoltare.
In cazul celei de-a doua variante pe lângă inventarele de
expediere a cerealelor şi altor produse din câmp examinate
anterior se folosesc de asemenea inventare de recepţionare a
cerealelor şi altor produse. Inventarele de expediere a cerealelor şi
altor produse din câmp se completează în două exemplare, primul
aflându-se la combiner, iar cel de-al doilea—la şofer (tractorist).
Modul lor de utilizare rămâne fără schimbări. Inventarele de
recepţionare a cerealelor şi altor produse se deschid într-un
exemplar şi se păstrează la şefiil ariei sau cantaragiu. Formularul
acestui document este proiectat astfel, încât permite de a înregistra
în una şi aceeaşi blanchetă cerealele parvenite de la mai multe
combine, automobile şi tractoare. Acesta este un avantaj
incontestabil al variantei în cauză de evidenţă a recoltei obţinute,
în urma căruia se reduce torentul de documente şi se micşorează
cheltuielile de muncă ale contabililor la prelucrarea informaţiei.
Şefiil ariei (cantaragiul) scrie în inventarul de recepţionare a
cerealelor şi altor produse masa netă a boabelor transportate şi
numărul de înregistrare al inventarului şoferului (tractoristului).
Totodată el semnează în exemplarul al doilea al documentului
aflat la şofer (tractorist).
în cazul celei de-a treia variante se foloseşte foaia de transportare a
produselor din câmp. înainte de începerea recoltării carnetele acestor foi
se perfectează în acelaşi mod, ca şi carnetele inventarelor. La
descărcarea boabelor din coş combinerul completează foaia sus-numită
în trei exemplare prin indigo. în document se indică: data şi luna;
numărul câmpului; numărul automobilului (tractorului); numele de
familie şi iniţialele şoferului (tractoristului); masa de buncăr a
cerealelor. Exemplarul întâi al documentului rămâne la combiner, iar
celelalte două se înmânează şoferului (tractoristului). Totodată în toate
exemplarele documentului combinerul semnează că a transmis
producţia, iar şoferul—că a primit-o. Pe arie se stabileşte masa autentică
a cerealelor transportate, indicându-se în exemplarele documentului
aflate la şofer (tractorist) masa brută, netă şi a automobilului
(tractorului, remorcii). După aceasta şefiil ariei (cantaragiul) semnează
ambele exemplare, lăsând unul din ele la sine.
Spre deosebire de variantele precedente utilizarea foilor de
transportare a produselor din câmp are un neajuns substanţial—sporirea
bruscă a numărului de documente la toţi participanţii procesului de
înregistrare primară a recoltei — combiner, şofer (tractorist) şi şefiil
ariei (cantaragiu). Scrierea (deschiderea) unui document nou pentru
fiecare rută complică evidenţa, necesită cheltuieli suplimentare de timp
şi mijloace. De aceea varianta dată se foloseşte în practică rar.
în cazul celei de-a patra variante se aplică bonuri ale combinerului,
bonuri ale şoferului, inventare de recepţionare a cerealelor de către
cantaragiu, liste de recepţionare a cerealelor de la şofer şi extrase din
listele privind cerealele treierate şi suprafaţa recoltată.
Bonurile şoferului diferă după culoare de bonurile combinerului,
ceea ce simplifică vădit lucrul ulterior cu ele. Bonurile se
confecţionează în mod tipografic, folosindu-se pentru aceasta hârtia
compactă. Fiecare bon este destinat evidenţei unui coş de cereale
transportate de la combină. Toate elementele bonurilor (denumirea
gospodăriei, numele de familie, prenumele şi patronimicul şoferului şi
combinerului, numerele lor de pontaj, numărul de inventar al combinei
şi numărul înmatriculării de stat al automobilului) se completează din
timp în contabilitate. Ele sunt legalizate cu semnătura contabilului-şef şi
amprenta ştampilei. Bonurile transmise combinerilor şi şoferilor se
înregistrează în registrul de evidenţă a bonurilor eliberate, această
acţiune fiind confirmată cu semnăturile beneficiarilor. La descărcarea
boabelor din coş combinerul şi şoferul fac schimb de bonuri. Dacă de la
combină se transportează un coş plin, în bonuri nu se scrie suplimentar
nimic, şoferul şi combinerul fiind scutiţi de necesitatea efectuării
oricăror înregistrări. Dacă coşul descărcat nu este plin, în bonuri se
notează cantitatea de cereale (de exemplu, 0,5 buncăr; 0,4 buncăr etc),
conducându-se pentru aceasta de inscripţiile făcute din timp pe coş. La
fiecare rută şoferul (tractoristul) dispune de atâtea bonuri ale
combinerului, de la câte combine s-au descărcat cereale în unitatea dată
de transport. La rândul său combinerul la finele zilei (schimbului) de
lucru acumulează atâtea bonuri ale şoferului, câte descărcări de buncăr
(din mers sau în stare staţionată) el a efectuat.
Pe arie unitatea de transport ce cântăreşte de două ori (cu şi fără
cereale). După aceasta şoferul (tractoristul) transmite şefului de arie sau
cantaragiului bonurile combinerului şi lista de recepţionare a cerealelor
de la şofer. Şeful ariei (cantaragiul) înregistrează masa efectivă a
boabelor transportate în listă, confirmă datele cu semnătura sa şi
restituie lista şoferului (tractoristului). Totodată şeful ariei (cantaragiul)
completează documentul de bază — inventarul de recepţionare a
cerealelor de către cantaragiu, notând în el numerele de înregistrare ale
bonurilor combinerilor, numele de familie a şoferului (tractoristului),
numărul automobilului (tractorului), masa efectivă a cerealelor (totală şi
pe fiecare combiner aparte) şi alte date prevăzute de formularul
documentului. El are o periodicitate zilnică şi se deschide pentru fiecare
cultură (soi botanic) aparte. Cantitatea de cereale indicată în listă se
confirmă de către şofer (tractorist) prin semnătura lui.
La sfârşitul zilei (schimbului) de lucru combinerul transmite şefului
ariei (cantaragiului) toate bonurile şoferului, care s-au acumulat la el,
primind în schimb un extras din lista privind cerealele treierate şi
suprafaţa recoltată. Extrasul în cauză se semnează de către şeful ariei
(cantaragiu). Dacă recoltarea unui sau altui câmp nu se încheie în decurs
de o zi, atunci completarea extrasului la capitolul suprafeţei recoltate se
amână până la terminarea lucrărilor pe câmpul dat. Suprafaţa recoltată
de fiecare combiner se află astfel. La început recolta globală de pe
câmpul dat se împarte la suprafaţa lui, care este cunoscută din timp.
Rezultatul obţinut indică recolta medie la un hectar. Apoi cantitatea
treierată de fiecare combiner se împarte la recolta medie. Informaţia
despre cantitatea treierată şi suprafaţa recoltată este reportată de
combiner din extras în foaia de evidenţă a tractoristului-maşinist.
Şoferul foloseşte lista sa cu înregistrările şefului ariei
(cantaragiului) pentru completarea foii de parcurs a camionului la
capitolul traficului efectuat.
Şeful ariei în baza inventarului de recepţionare a cerealelor de către
cantaragiu şi altor documente justificative privind mişcarea recoltei
întocmeşte la sfârşitul fiecărei zile borderoul mişcării cerealelor şi altor
produse.
De obicei, cerealele livrate din câmp au o umiditate excesivă şi
conţin diferite impurităţi. De aceea ele sunt supuse uscării, sortării şi
purificării cu ajutorul diferitor mecanisme staţionare. Uneori aceste
operaţiuni tehnologice se efectuează în mod manual. Fiecare lot de
cereale eliberate pentru prelucrare se cântăreşte, luându-se totodată
probele necesare pentru determinarea calităţii. După terminarea
prelucrării şi aducerea boabelor la condiţii preconizate se întocmeşte un
proces-verbal de sortare şi uscare a produselor vegetale. Documentul se
perfectează într-un exemplar, se semnează de către şeful ariei
(cantaragiu) şi urmează a fi aprobat de conducătorul întreprinderii,
agronomul-şef sau altă persoană autorizată. în consecinţa prelucrării se
obţin boabe calitative, deşeuri furajere cu un anumit conţinut de boabe şi
gunoi. împreună aceşti trei componenţi alcătuiesc o mărime, care este
mai mică decât masa fizică a recoltei eliberate pentru prelucrare.
58
Diferenţa se formează pe contul scăzământului cauzat de

reducerea nivelului umidităţii. Valoarea maximă a scăzământului
se determină cu ajutorul relaţiei:
unde S— scăzământul, kg;

M— masa fizică a cerealelor până la prelucrare, kg;
U j —umiditatea boabelor până la prelucrare, %;
U2—umiditatea boabelor după prelucrare, %.
Dacă mărimea scăzământului indicată în document de către
şefiil ariei depăşeşte limita calculată cu ajutorul relaţiei de mai sus,
înseamnă că o parte din produsele calitative a fost delapidată, iar
pentru a vuala aceasta intenţionat s-a recurs la majorarea
scăzământului, care nu poate fi nici palpitat, nici cântărit.
Atenţia cuvenită trebuie acordată şi determinării conţinutului
de boabe în deşeurile furajere. Această procedură de asemenea se
efectuează prin metoda de laborator îndată după terminarea
sortării, uscării şi purificării. în lipsa laboratorului conţinutul de
boabe poate fi stabilit prin selectarea lor manuală din probele luate
şi vărsate pe o masă. în aşa caz probele luate nu trebuie să fie prea
mari, aflându-se în limitele câtorva kilograme. Altfel delimitarea
boabelor şi impurităţilor se transformă într-o operaţiune
anevoioasă, de rutină.
Produsele obţinute după prelucrare se folosesc în cele mai
variate scopuri: se depozitează; se eliberează lucrătorilor,
pensionarilor şi deţinătorilor cotelor echivalente de pământ ca
plată în natură, ajutor material sau plată de arendă; se expediază
combinatelor de panificaţie în contul contractelor încheiate sau ca
mijloc de stingere a datoriilor faţă de complexul energetic, buget şi
Casa Naţională pentru Asigurări Sociale; se prelucrează la morile
din teritoriu etc. Respectiv variază şi documentele primare
întocmite. Astfel, la transportarea boabelor în depozit se
perfectează bonuri (de uz intern). Bonul se scrie pentru fiecare rută
în trei exemplare, din care unul rămâne la şefiil ariei, altul la şofer
(tractorist), iar al treilea la şefiil depozitului. Dacă depozitul de
cereale se află în imediată vecinătate cu aria, pentru fiecare şofer
(tractorist) implicat în transportarea boabelor se poate emis un bon
(de uz intern) unic pentru tot lucrul efectuat în timpul zilei.
Transportarea cerealelor la combinatele de panificaţie se
perfectează cu facturi vizând expedierea-recepţia cerealelor,
seminţelor oleaginoase şi de ierburi. Datele fiecărei facturi de
expediţie se înregistrează în inventarul documentelor vizând

produsele ieşite sau nemijlocit în compartimentul 2 "Expedierea,
livrarea şi realizarea producţiei (lucrărilor şi serviciilor)" al unuia
din exemplarele borderoului nr. 16 (în cazul, când conform
graficului circulaţiei documentelor completarea parţială a acestui
borderou este încredinţată şefului ariei, şefului de depozit şi altor
gestionari).
Adeseori datele vizând masa cerealelor expediate din
gospodărie nu coincid cu datele stabilite la combinatele de
panificaţie (adică în punctele de destinaţie). în aşa caz
reprezentantul (mandatarul) întreprinderii agricole întocmeşte un
proces-verbal de formă arbitrară, în care indică: data, numărul
facturii de expediţie, numele de familie şi iniţialele şoferului
(tractoristului), denumirea produselor, cantitatea expediată şi cea
recepţionată, lipsa constatată în cifre şi litere. Procesul-verbal este
semnat de mandatar şi şofer (tractorist) şi transmis în contabilitate.
Periodic informaţia acumulată se comunică conducătorului
întreprinderii pentru adoptarea măsurilor respective şi tragerea
persoanelor culpabile la răspundere.
Transportarea cerealelor de pe arie în depozite se legalizează,
de obicei, cu bonuri (de uz intern). De asemenea în aceste scopuri
pot fi folosite inventare de expediere a cerealelor şi altor produse
din câmp.
Eliberarea produselor lucrătorilor, pensionarilor şi altor
cetăţeni se efectuează în baza listelor de plăţi naturale, în care se
indică: numele de familie, prenumele şi patronimicul
beneficiarului; numărul lui de pontaj (dacă beneficiarul este
lucrător al întreprinderii); masa cerealelor spre eliberare.
Inventarele se întocmesc în contabilitate, sunt semnate de
conducătorul întreprinderii si contabilul-şef, iar apoi se transmit
gestionarului pentru executare. Primirea cantităţii cuvenite se
confirmă prin semnătura beneficiarului în rubrica respectivă a
inventarului.
Zilnic datele tuturor documentelor vizând intrarea şi ieşirea
cerealelor de pe arie se centralizează în borderoul mişcării
cerealelor şi
A^Trecău^^ 60
altor produse, care se întocmeşte de către şeful ariei intr-un

exemplar. Borderoul se deschide aparte pe fiecare cultură
cerealieră şi soi botanic. Documentul constă, de fapt, din două
părţi. în prima parte (generalizatoare) se indică soldul la începutul
şi sfârşitul zilei, volumul total al intrărilor, precum şi cantităţile
totale ieşite cu specificarea lor pe direcţiile de ieşire (combinatul
de panificaţie, depozit, moară, fermă ş. a.). în partea a doua a
documentului se înregistrează toate documentele primare vizând
intrarea şi ieşirea cerealelor cu indicarea numărului documentului,
masei în kilograme, expeditorului (combinerului) şi beneficiarului.
Borderoul se semnează de către şeful ariei şi împreuna cu toate
documentele justificative enumerate în el se transmite
contabilităţii. însă până la aceasta toate datele vizând mişcarea
cerealelor urmează a fi reflectate în mod obligatoriu în registrul
pentru evidenţa în depozit. Acest registru se păstrează permanent
la şeful ariei şi facilitează controlul asupra mişcării produselor
cerealiere şi compararea datelor gestionarului cu datele
contabilităţii.
3.2. CONTABILITATEA EXISTENŢEI ŞL MIŞCĂRII

PRODUSELOR'
Evidenţa existenţei şi mişcării produselor finite,

semifabricatelor din producţia proprie şi a produselor secundare se
ţine în contul 216 "Produse". Acesta este un cont de activ. în
debit se înregistrează costul efectiv al produselor finite,
semifabricatelor şi produselor secundare, obţinute în unitatea
agricolă în cursul lunii (anului), iar în credit - ieşirea produselor
din gestiune prin utilizare, expediere şi vânzare. Soldul acestui
cont este debitor şi indică existenţa produselor finite,
semifabricatelor şi produselor secundare în depozitele unităţii
agricole la finele perioadei de gestiune.
La contul 216 "Produse" pot fi deschise următoarele
subconturi:
2161"Produse finite";
2162"Semifabricate din producţie proprie";
2163"Produse secundare".
Semifabricatele cumpărate se iau la evidenţă la contul 211
"Materiale".
La produsele finite se referă bunurile care:
• sunt rezultatul unui proces sau unor procese tehnologice
încheiate;
• au trecut testări şi au fost recepţionate (luate la intrări);
A^Trecău^^ 61
• sunt completate cu toate părţile componente;

• corespund cerinţelor tehnice şi standardelor în vigoare.
Pe parcursul anului produsele de fabricare proprie se
evaluează la costul planificat cu corectarea la finele anului până la
cel efectiv.
Produsele procurate sunt estimate la valoarea de cumpărare
(fără TVA şi rabatul comercial). Produsele recepţionate de la
arendaşi sunt estimate la valoarea contractuală; în acest caz costul
planificat (efectiv) nu se calculează. Deşeurile furajere obţinute în
urma prelucrării primare a producţiei (de exemplu, a cerealelor pe
arie) se evaluează în funcţie de conţinutul boabelor în ele.
Produsele fabricate la întreprindere se înregistrează astfel:
La sfârşitul anului costul planificat al produselor obţinute se
corectează până la cel efectiv. în acest caz diferenţa:
sau se raportează dintr-o dată pe direcţiile de ieşiri, ţinând
cont de stocul la depozit conform situaţiei la 31 decembrie:
• debit contul
216, •debit contul
713,
• credit contul 811
sau se adaugă prealabil la produsele depozitate, iar apoi se
repartizează pe direcţiile de ieşiri: •debit contul 216,
• credit contul 811,
Procurarea produselor se înregistrează astfel:
Totodată, dacă gospodăria este înregistrată ca plătitor de
TVA, atunci în baza facturii fiscale primite suma taxei în cauză se
trece în cont:
A^jrecăujean^ 59

Dacă o parte din producţia-marfă este rebutată şi returnată
întreprinderii de către cumpărători, atunci ea se evaluează la preţul
utilizării posibile, fiind trecută iarăşi la intrări:
De menţionat că bunurile retumate pot fi înregistrate şi pe
contul 211 (de exemplu, când ele nu pot fi folosite după destinaţia
iniţială). Totodată uneori căitul 822 poate fi abandonat (de
exemplu, când retumarea are loc în aceeaşi perioadă de gestiune,
ca şi vânzarea). în acest caz se recomandă de repetat înregistrările
contabile caracteristice procesului de vânzare cu indicarea
sumelor cu semnul"-" sau în paranteze.
Exemplul 15. La 20 decembrie 2006 întreprinderea a
expediat cu transport propriu magazinului „Gloria" 1000 borcane
de conserve din legume. Costul efectiv al unui borcan este 5 lei,
iar preţul de realizare (fără TVA) — 7 lei. în afară de aceasta,
cumpărătorului i-a fost prezentată factura fiscală. La 10 ianuarie
cumpărătorul a transferat toată suma necesară pe contul curent în
valută naţională al întreprinderii. La 12 ianuarie în procesul
comercializării conservelor au fost depistate 100 de borcane
rebutate, care au fost returnate întreprinderii. întreprinderea a
înregistrat producţia returnată la preţul utilizării posibile, care
constituie 2 lei pentru un borcan.
Operaţiile indicate urmează a fi reflectate în evidenţă în modul
următor:
1. înregistrăm realizarea conservelor la costul efectiv:
2. Calculăm creanţa cumpărătorului şi venitul din vânzări:
3. Calculăm TVA, care urmează a fi vărsată la buget
(7000x20:100):
4. înregistrăm mijloacele băneşti primite pe contul curent în
valută
naţională (7000+1400):
5. Reflectăm returnarea produselor rebutate:


6. Reflectăm TVA aferentă produselor returnate (700 x 20:100) cu
cerneală roşie sau în paranteze:
5. înregistrăm produsele returnate la preţul utilizării posibile:
• credit contul 822 —- în sumă de 200 lei;
5. Casăm după destinaţie pierderile din returnarea produselor:
5. Virăm din contul bancar pentru produsele returnate:
în procesul inventarieri pot fi constatate surplusuri de produse,
acestea fiind trecute la intrări prin înregistrarea contabilă:
Lipsurile de producţie sunt casate, iar modul de contabilizare
depinde de mărimea lipsurilor, cauza şi locul apariţiei acestora.
Astfel, lipsurile constatate la depozitele centrale în limitele peri-
sabilităţii naturale urmează a fi trecute la cheltuielile perioadei:
Lipsurile constatate la depozitele din subdiviziuni de asemenea în
limitele perisabilităţii naturale se includ în consumuri: •debit contul 813,
Lipsurile constatate asupra normelor perisabilităţii naturale în toate
tipurile de depozite se trec la alte cheltuieli ale activităţii operaţionale:
Evidenţa analitică a produselor se ţine pe feluri de produse finite,
semifabricate şi produse secundare, iar cea sintetică poate fi organizată
înjurnalul-ordernr. 10.
3.3. CONTABILITATEA EXISTENŢEI Şl MIŞCĂRI

MĂRFURILOR '
în întreprinderile agricole la mărfuri se referă valorile cumpărate

special pentru vânzare şi valorile din producţia proprie, transmise în
cantine şi gherete.
Generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea mărfurilor
este destinat contul 217 "Mărfuri". Acesta este un cont de activ, în
debitul căruia se înregistrează valoarea de intrare a mărfurilor procurate
de la furnizori, iar în credit - ieşirea lor din gestiune prin vânzare. Soldul
contului este debitor şi reprezintă existenţa mărfurilor în depozite şi alte
locuri de păstrare la finele perioadei de gestiune.
De regulă, mărfurile sunt trecute la intrări în baza facturilor fiscale
sau facturilor de expediţie, iar vândute—în baza bonurilor (de uz intern),
listelor de plăţi naturale şi altor documente. Mărfurile procurate sunt
estimate la valoarea de cumpărare (fară TVA).
La intrarea şi ieşirea mărfurilor se întocmesc diverse înregistrări
contabile, care sunt prezentate în continuare.
1.Transmitem produse din depozit în cantine şi gherete: •debit
contul 217,
2.Folosim produsele primite de cantine pentru pregătirea bucatelor:
3.Procurăm mărfuri de la furnizori: •debit
contul 217,
4. Concomitent reflectăm suma TVA deductibilă (în cazul, când
gospodăria este înregistrată ca plătitor al acestei taxe):
5. Reflectăm cheltuielile aferente procurării mărfurilor:

• credit conturile 812, 521, 531 etc.
6. Realizăm mărfurile:
7. înregistrăm surplusurile de mărfuri depistate în procesul
inventarierii: •debit contul 217,
8. Casăm mărfurile nimicite în urma calamităţilor naturale:
9. înregistrăm mărfurile primite în rezultatul schimbului
(barterului): •debit contul 217,
La depozit mărfurile se iau la evidenţă în fişe de evidenţă a
materialelor în depozit sau în registrul de evidenţă în depozit.
Lunar şeful depozitului întocmeşte darea de seamă despre
mişcarea valorilor materiale. în contabilitate pot fi deschise
balanţe de solduri. Evidenţa sintetică a mărfurilor poate fi ţinută
în jurnalul-order nr. 10.
MIJLOACELOR BĂNEŞTI
4.1. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN CASĂ
Modul de folosire şi păstrare a mijloacelor băneşti în casieria

întreprinderii este reglementat de Regulamentul de gestionare a
operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii
Moldova
şi numeroase alte acte normative sau legislative, prevederile
cărora se modifică foarte frecvent.
Banii în numerar se acumulează în casierie din diferite surse.
Primirea banilor în casierie din contul curent în valută naţională
deschis la bancă are loc în baza unui document special, numit cec.
Cecurile sunt broşate în carnete şi numerotate în mod cronologic.
Cecul se perfectează în gospodărie de către contabilul-şef sau altă
persoană autorizată. In cec se indică: denumirea întreprinderii,
denumirea băncii, suma în cifre şi litere, destinaţia ei. Cecul este
confirmat prin semnăturile ordonatorilor mijloacelor băneşti
(conducătorului şi contabilului-şef), iar apoi se sigilează cu
ştampila gospodăriei agricole.
Pentru suma de bani primită în casierie se perfectează
dispoziţia de încasare. Acest document se completează în toate
cazurile, indiferent de sursa de parvenire a banilor (de la bancă,
persoane fizice, alţi subiecţi economici etc.) Plătitorilor (cu
excepţia băncilor) li se înmânează ca confirmare o chitanţă, care se
detaşează de la dispoziţia de încasare.
La ridicarea banilor din casierie, de obicei, se perfectează
dispoziţia de plată. în dispoziţie se indică, cui şi în ce scop sunt
eliberaţi banii, suma şi data eliberării. Documentul este semnat de
conducătorul unităţii economice, contabilul-şef şi casier, iar
beneficiarul prin semnătura sa confirmă faptul primirii banilor.
Conform dispoziţiei de plată banii se eliberează numai în ziua
perfectării documentului. Dispoziţia primită de la contabil este
verificată minuţios de către casier. Dacă vreo cerinţă oarecare nu-i
respectată, dispoziţia este restituită contabilului. Persoana, care
primeşte banii, trebuie să prezinte buletinul de identitate,
paşaportul sau alt document.
Dispoziţiile de plată şi de încasare se înregistrează într-un registru
special de înregistrare a dispoziţiilor de încasare şi dispoziţiilor de
plată. După aceasta ele se transmit casierului spre executare (dar
nicidecum plătitorului sau beneficiarului). După executare casierul
vizează cu sigiliul sau cu inscripţia de mână: "S-a primit"—
documentele de încasare; "S-a achitat"—documentele de plată.

Totodată se indică data efectuării operaţiei.
Banii din casierie pot fi eliberaţi şi în baza altor documente,
cum ar fi: statul de plată, avizul de depunere a banilor în numerar
etc.
Pentru fiecare stat de plată se perfectează o dispoziţie de plată
la suma totală a salariului spre achitare. în partea de sus a statului
de plată se scrie suma totală eliberată. în dreptul numelor de
familie ale persoanelor, care n-au ridicat banii, se face inscripţia
"Depunere". Pe foaia de titlu a statului de plată, în partea de sus se
indică suma de bani pentru depunere. La această sumă se
perfectează lista deponenţilor, în baza căreia solicitanţii în cauză
pot primi banii după expirarea termenului de 3-5 zile în cursul
lunii.
Toate dispoziţiile de plată şi de încasare executate se înscriu
în casierie în registrul de casă. Prealabil în acest registru se
numerotează toate paginile, foile se broşează, iar pe ultima foaie
se indică numărul lor total, care se legalizează cu sigiliul
gospodăriei şi semnăturile ordonatorilor de credite.
înscrierile în registru se efectuează în două exemplare prin
indigo. Primul exemplar rămâne în registrul de casă, iar al doilea
se decupează şi serveşte ca dare de seamă a casierului. înscrierile
în registrul de casă se fac zilnic, calculându-se soldul banilor în
casierie la finele zilei de lucru.
Soldul se calculează în modul următor: la soldul mijloacelor
băneşti la începutul zilei se adună toate intrările şi se scad toate
ieşirile de numerar din casierie. Suma rămasă de bani se scrie ca
sold la începutul zilei următoare. Când rulajul operaţiilor în casă
este relativ mic, darea de seamă poate fi perfectată o dată în 2-3
zile. Dacă soldul de bani este semnificativ, el urmează a fi depus
pe contul curent în valută naţională conform avizului de vărsare a
numerarului. Vărsarea banilor se confirmă prin cotorul avizului
restituit de instituţia bancară.
Casierul prezintă darea de seamă cu documentele anexate
conta-bilului-şef, care verifică minuţios corectitudinea
documentelor, înregistrărilor şi soldului final, întocmind totodată
corespondenţa conturilor.
Contul 241 "Casa" este destinat generalizării informaţiei privind
existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi
străină în casieriile gospodăriilor agricole. Acesta este un cont de
activ. In debit se înregistrează încasările de mijloace băneşti în
valută naţională şi străină, iar în credit - ieşirile mijloacelor băneşti
în baza documentelor justificative întocmite. Soldul contului este
debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria gospodăriei

agricole la finele perioadei de gestiune. La contul 241 "Casa" pot
fi deschise următoarele subconturi:
2411 "Casa în valută naţională";
2412 "Casa în valută străină";
2413 "Mijloace băneşti în numerar legate".
Subcontul 2413 se deschide în cazurile sechestrării
numerarului din casieria întreprinderii, blocării, gajării banilor şi
în alte circumstanţe asemănătoare.
Pentru reflectarea distinctă a mişcării numerarului în valută
străină (ruble ruseşti, lei româneşti, grivne etc.) în gospodăria
agricolă registrul de casă se ţine separat pe fiecare tip de valută.
Evidenţa sintetică a operaţiilor cu bani în numerar poate fi
organizată în jurnalul-order nr. 1. în registrul indicat se reflectă
operaţiile din creditul contului 241 în contrapartidă cu debitul
conturilor respective. Operaţiile din debitul acestui cont pot fi
sistematizate în borderoul (sau situaţia) nr. 1 cu indicarea
conturilor creditoare corespondente.
Jurnalul-order în cauză se deschide lunar şi se completează în
baza dărilor de seamă ale casierului şi documentelor anexate. De
asemenea lunar în borderou (sau situaţie) se calculează soldul la
finele perioadei de gestiune. Pentru borderoul (sau situaţia) din
luna următoare mărimea aceasta serveşte drept sold iniţial.
Jurnalul-order şi borderoul (sau situaţia) sunt semnate de
executanţi, precum şi de contabilul-şef. Totodată se indică data
perfectării registrelor şi reportării rulajelor debitoare şi creditoare
în Cartea mare.
Pe măsura parvenirii banilor în casă se debitează contul 241
şi se creditează conturile:
• 242 şi 243 - la încasarea mijloacelor băneşti din contul
curent în valută naţională şi contul valutar;
• 611 - la încasarea mijloacelor băneşti din realizarea
produselor contra numerar;
• 612 - la încasarea mijloacelor băneşti din realizarea altor
active curente, precum şi la suma surplusurilor de mijloace
băneşti constatate în urma inventarierii;
• 621 - la încasarea mijloacelor băneşti din realizarea
activelor pe termen lung;
• 221 - la încasarea mijloacelor băneşti în urma achitării
creanţelor pe termen scurt privind facturile comerciale;
creanţelor de către părţile legate;

creanţelor de către personal;
• 313 - la încasarea mijloacelor băneşti în calitate de aporturi
în capitalul statutar al gospodăriei;
• 413,513 - la încasarea împrumuturilor în numerar de la
persoane fizice sau juridice;
• 411,412,511,512 - la încasarea creditelor bancare pe termen
lung sau scurt;
• 424 şi 523 - la reflectarea avansurilor pe termen lung sau
scurt primite;
• 622 - la înregistrarea diferenţelor de curs favorabile aferente
soldului de valută străină în casă.
Pe măsura eliberării mijloacelor băneşti din casă se creditează
contul 241 şi se debitează conturile:
• 531 - la achitarea salariilor;
• 521 - la achitarea datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori;
• 227 - la acordarea împrumuturilor lucrătorilor întreprinderii,
acordarea avansurilor titularilor de avans etc;
• 121,211 etc. - la achitarea în numerar a cheltuielilor de
procurare a activelor pe termen lung şi celor curente;
• 411 şi 511 - la rambursarea creditelor bancare pe termen
lung sau scurt, precum şi a dobânzilor calculate prealabil;
• 537 - la achitarea dividendelor calculate;
• 224 - la acordarea avansurilor pe termen scurt din casă;
• 722 - la reflectarea diferenţei de curs nefavorabile aferente
soldului de valută străină în casă;
• 714 - la casarea lipsurilor de mijloace băneşti constatate în
casierie în urma inventarierii;
• 241 - la reflectarea mijloacelor băneşti blocate, sechestrate,
gajate şi altor mijloace băneşti legate în casierie sau la anularea
sechestrului (deblocarea numerarului);
• 242 şi 243 - la vărsarea mijloacelor băneşti din casierie pe
contul curent în valută naţională şi contul valutar.
Pentru încălcarea regulilor de folosire şi păstrare a banilor în
numerar sunt aplicate anumite sancţiuni financiare, ale căror sume
sunt raportate la alte cheltuieli operaţionale.
4.2. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN DIFERITE

CONTURI LA BĂNCI
Toate întreprinderile indiferent de tipul de proprietate şi

forma or-ganizatorico-juridică de activitate (societate pe acţiuni,
societate cu răspundere limitată, cooperativă agricolă de
întreprinzători etc.) sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti Ia

bănci, deschizând pentru aceasta conturi curente în valută
naţională şi străină şi conturi speciale la bănci.
Pentru deschiderea contului curent în valută naţională
întreprinderea prezintă instituţiei bancare următoarele documente:
• cerere specială de model stabilit cu semnăturile
conducătorului şi contabihilui-şef;
• fişă (în două exemplare) cu modelele semnăturilor
ordonatorilor de credite şi amprenta ştampilei;
• certificatul de înregistrare la Camera înregistrării de stat;
• copia statutului;
•certificatul de atribuire a codului fiscal etc. întreprinderile
de sine stătător gestionează mijloacele păstrate pe
contul curent în valută naţională. Fără acordul întreprinderii din
acest cont se efectuează doar plăţile în baza dispoziţiilor de incaso,
întocmite de organele abilitate cu funcţii de control.
Eliberarea banilor în numerar sau transferarea lor din conturi
se efectuează de băncile comerciale în baza documentelor bancare,
care trebuie legalizate cu semnăturile ordonatorilor de credite şi
amprenta ştampilei. Documentele de plată se execută în limita
soldului din cont sau peste această limită, dacă cu banca s-a
încheiat un contract de creditare de tip "overdraft". în cazul
insuficienţei sau lipsei de bani aceste documente se plasează în
fişierul nr. 2 "Documente de decontare neachitate în termen". Ele
se achită în ordine cronologică, prioritate acordându-se datoriilor
faţă de buget şi Casa Naţională pentru Asigurări Sociale.
Convenţional toate documentele primare, în baza cărora se
efectuează plăţile din contul curent în valută naţională, se împart
în trei grupuri: documente de dispoziţie; documente de
confirmare; documente de îndeplinire incontestabilă.
Indiferent de grupul apartenenţei, documentele bancare
trebuie să conţină următoarele elemente: codul fiscal; denumirea şi
numărul documentului; data, luna şi anul întocmirii; denumirea
plătitorului şi numărul contului la bancă; denumirea băncii
plătitorului şi codul ei; denumirea beneficiarului şi numărul
contului la bancă; denumirea băncii beneficiarului şi codul ei;
destinaţia plăţii; sumaplăţii în litere şi cifre; semnăturile
ordonatorilor de credite şi amprenta ştampilei pe primul exemplar
al documentului. Documentele se primesc pentru executare
indiferent de mărimea plăţii.
Din componenţa documentelor de dispoziţie fac parte
cecurile băneşti din carnetele de cecuri, dispoziţiile de plată şi
cererile pentru acreditiv.
Din componenţa documentelor de confirmare fac parte

cererile-dispoziţie de plată.
Din componenţa documentelor de îndeplinire incontestabilă
fac parte dispoziţiile de incaso.
Pentru efectuarea controlului asupra mişcării mijloacelor
băneşti pe conturile bancare şi reflectarea operaţiunilor respective
în sistemul de conturi întreprinderile primesc periodic din bancă
extrase din contul curent în valută naţională. în extrase se indică
toate plăţile şi încasările efectuate, precum şi soldul mijloacelor pe
cont. La extrase se anexează documentele respective cu menţiunea
băncii despre împlinirea lor. Cu alte cuvinte, extrasul nu este
altceva decât exemplarul al doilea al contului personal al
întreprinderii deschis la bancă. După ce sunt verificate minuţios,
extrasele servesc ca bază pentru efectuarea înregistrărilor în
jurnalul-order nr. 2 (la capitolul operaţiilor de ieşiri) şi borderoul
(sau situaţia) nr. 2 (la capitolul operaţiilor de intrări).
în contabilitate evidenţa mijloacelor băneşti pe contul curent
în valută naţională se ţine în contul de activ 242. La încasarea
banilor se debitează contul 242 şi se creditează conturile
următoare:
• 221 - la achitarea facturilor comerciale de către cumpărători;
• 244 - la restituirea pe contul curent în valută naţională a
mijloacelor acreditivelor sau carnetelor de cecuri cu limită de
sumă neutilizate;
• 228 - la primirea mijloacelor băneşti sub formă de dividende
şi alte venituri calculate;
• 411 şi 511 - la primirea pe contul curent în valută naţională
a creditelor bancare acordate pe termen lung sau scurt etc.
La folosirea mijloacelor băneşti se creditează contul 242 şi se
debitează conturile următoare:
• 241 - la ridicarea banilor în numerar din contul curent în
valută naţională;
• 244 - la deschiderea acreditivelor, carnetelor de cecuri cu
limită de sumă sau cumpărarea cartelelor (cârdurilor) de credit şi
magnetice;
• 521 - la achitarea datoriilor faţă de părţile nelegate privind
facturile comerciale;
• 534 - la achitarea datoriilor faţă de buget;
• 411 şi 511 - la rambursarea creditelor bancare pe termen
lung sau scurt etc.
La efectuarea tranzacţiilor cu agenţii economici din alte ţări
întreprinderile pot obţine mijloace în valută străină. Pentru
păstrarea şi folosirea lor întreprinderile deschid la bănci conturi
valutare. Modul de deschidere a contului curent în valută străină şi
corespondenţa conturilor sunt aproximativ aceleaşi, ca şi pentru

contul curent în valută naţională.
Documentele bancare justificative folosite pentru perfectarea
operaţiunilor în valută străină depind de forma decontărilor, ţara
de apartenenţă a partenerului la afacere şi alţi factori. Un exemplar
al tuturor documentelor justificative cu menţiunea băncii despre
împlinirea lor se anexează la extrasele din conturile valutare
eliberate întreprinderii pentru efectuarea înregistrărilor în sistemul
de conturi. Modul de efectuare a operaţiunilor în valută străină şi
de reflectare în contabilitate a diferenţelor de curs valutar este
reglementat de prevederile S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor
cursurilor valutare" şi Regulamentul privind reglementarea
valutară pe teritoriul Republicii Moldova.
Operaţiile în valută străină pot fi reflectate în jurnalul-order
nr. 2/1 (la capitolul ieşirilor sau virărilor), borderoul (sau situaţia)
nr.2/1 (la capitolul intrărilor sau încasărilor) şi în fişa de evidenţă
analitică la contul 243. în jurnalul-order şi borderou (sau situaţie)
evidenţa se ţine numai în lei, iar în fişă - atât în lei, cât şi în valută
străină.
în afară de contul curent în valută naţională şi contul curent în
valută străină întreprinderile pot deschide Ia bănci şi alte conturi,
destinate păstrării şi folosirii mijloacelor băneşti în acreditive,
carnete de cecuri cu limită de sumă, cartele (cârduri) de credit şi
magnetice etc.
4.3. CONTABILITATEA TRANSFERURILOR BĂNEŞTI ÎN

EXPEDIŢIE Şl DOCUMENTELOR BĂNEŞTI
în cazul comercializării produselor în localităţi îndepărtate,

când depunerea zilnică a banilor în casieria întreprinderii este
imposibilă sau neraţională din punct de vedere economic,
condiţionând cheltuieli suplimentare de transport, şi în scopul
asigurării păstrării banilor se utilizează transferuri băneşti în
expediţie. La ele se referă, în primul rând, câştigul obţinut de
vânzătorii întreprinderii şi depus de ei în casele serale ale băncilor
comerciale sau casele oficiilor poştale cu scopul trecerii
mijloacelor băneşti respective pe unul din conturile întreprinderii.
La depunerea câştigului din vânzări în casele instituţiilor sus-
numite plătitorilor li se înmânează o chitanţă. în gospodărie în
baza chitanţei în cauză şi dării de seamă privind comercializarea
produselor se întocmeşte înregistrarea contabilă:
Apoi la trecerea sumei după destinaţie în baza extrasului băncii

din contul curent în valută naţională se întocmeşte înregistrarea
contabilă: •debit contul 242,
Pe lângă mijloacele băneşti în casierie şi diferite conturi
bancare întreprinderile agricole pot dispune de asemenea de
mijloace sub formă de documente băneşti. La documentele băneşti
se referă timbrele poştale, timbrele pentru cambii, timbrele taxei
de stat, biletele de călătorie
74
procurate prealabil, foile de agrement sau tratament etc.

Documentele băneşti se păstrează în casierie împreună cu banii în
numerar, dar se reflectă în sistemul de conturi într-un cont sintetic
aparte - 246 "Documente băneşti".
Mişcarea documentelor băneşti se înregistrează într-un
registru de formă arbitrară cu indicarea valorii nominale,
procentului şi sumei deprecierii acestei valori pe seama surselor
speciale ale întreprinderii.
Pe măsura parvenirii documentelor băneşti la întreprindere se
debitează contul 246 şi se creditează conturile:
• 241, 242 şi 243 - la procurarea documentelor băneşti prin
achitarea nemijlocită din casă, contul curent în valută naţională
sau contul valutar;
• 227 şi 532 - la procurarea documentelor băneşti prin
intermediul titularilor de avans cu sau fară acordarea prealabilă a
avansului;
• 229 - la primirea documentelor băneşti prin schimb (barter)
contra altor active.
în cazul folosirii documentelor băneşti (de exemplu,
timbrelor poştale pentru corespondenţa de afaceri) în scopuri de
antreprenoriat se întocmeşte un proces-verbal de formă arbitrară,
în baza căruia ele se casează la cheltuielile generale şi
administrative sau pe seama altor surse.
Rulajele creditoare ale conturilor 245 "Transferuri băneşti
în expediţie" şi 246 "Documente băneşti" pot fi generalizate în
jurnalul - order nr. 3, care conţine un tabel special pentru date
analitice.
CAPITOLUL 5. CONTABILITATEA CREANŢELOR

PE TERMEN SCURT
5.1. CONTABILITATEA CREANŢELOR AFERENTE

FACTURILOR COMERCIALE Şl'AVANSURILOR PE
TERMEN SCURT ACORDATE
O parte considerabilă din produsele obţinute în

întreprinderile agricole este realizată. Cumpărătorii urmează să se
achite, de regulă, transferând mijloace băneşti din conturile sale pe
contul întreprinderii-vânzător. în acest caz datoria acestora faţă de
întreprinderea-vânzător este considerată ca creanţă. Generalizării
informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o
durată mai mică de un an de către cumpărători sau clienţi sunt
destinate conturile 221 "Creanţe pe termen scurt aferente
facturilor comerciale" şi 223 "Creanţe pe termen scurt ale
părţilor legate". Ambele sunt conturi de activ, în debitul cărora
se reflectă formarea creanţelor, iar în credit - achitarea lor. Soldul
este debitor şi se reflectă în compartimentul 2 al bilanţului.
Contul 223 se foloseşte în cazul, când aportul gospodăriei în
capitalului statutar al altei întreprinderi este mai mare de 20 %. în
caz contrar se foloseşte contul 221.
La contul 221 "Creanţe pe termen scurt aferente
facturilor comerciale" pot fi deschise următoarele subconturi:
2211 "Facturi de primit din ţară";
2212 "Facturi de primit din străinătate";
2213 "Cambii primite".
La contul 223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor
legate"
pot fi deschise următoarele subconturi:
2231 "Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor
fiice";
2232 "Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor
asociate";
2233 "Creanţe pe termen scurt ale altor părţi legate".
în calitate de documente justificative sunt folosite
contractele, dispoziţiile de plată, diverse chitanţe de recepţie,
facturile de expediţie, facturile fiscale etc. Evidenţa analitică a
creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe
fiecare debitor în parte cu indicarea termenului de formare şi
achitare.
A. Frecăuţeanu, I, Bălan, A. Mălai 76
La înregistrarea creanţelor cumpărătorilor (clienţilor) pentru

produsele finite vândute (fără TVA şi accize) se întocmeşte
înregistrarea contabilă: •debit contul 221,
în cazul reducerilor de preţuri efectuate de cumpărător în
consecinţa calităţii nesatisfăcătoare a producţiei-marfa se
întocmeşte înregistrarea contabilă:
De menţionat că înregistrarea contabilă de mai sus se
întocmeşte în cazul, când reducerea de preţuri s-a efectuat în altă
perioadă de gestiune (alt an calendaristic), iar cumpărătorul încă
nu s-a achitat pentru livrarea efectuată.
Reducerile de preţuri se raportează la cheltuielile perioadei, în
care ele au fost efectuate. Această operaţie se elucidează prin
Intrarea mijloacelor băneşti în scopul achitării creanţelor pe termen
scurt aferente facturilor comerciale se reflectă astfel: •debit contul
242,
Valoarea de intrare a activelor primite în schimbul altor active
cu diminuarea creanţei pentru activele cedate (transmise) se
înregistrează astfel:
• debit contul 123,211 etc,
La trecerea creanţelor pe termen lung în categoria creanţelor pe
termen scurt se întocmeşte înregistrarea contabilă: •debit contul
221,
De menţionat că această înregistrare contabilă se întocmeşte
conform situaţiei la 31 decembrie anul curent şi vizează cota
creanţei pe termen lung, care conform contractului urmează a fi
achitată (stinsă) anul viitor.
Rulajele creditoare ale conturilor 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" şi 223 "Creanţe pe termen
scurt ale părţilor legate" pot fi generalizate în jurnalul-order nr.
11.
Generalizării informaţiei privind avansurile pe termen scurt
(până la un an) acordate furnizorilor şi antreprenorilor în contul
preconizatelor livrări de mărfuri este destinat contul 224
"Avansuri pe termen scurt acordate". Acesta este un cont de

activ, în debitul căruia se reflectă sumele avansurilor pe termen
scurt acordate, iar în credit — sumele avansurilor trecute în cont
(adică la stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori).
Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă avansurile acordate,
dar încă nevalorificate (netrecute în cont) la finele perioadei de
gestiune. Acest sold se reflectă în compartimentul 2 al bilanţului.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare beneficiar de avans în
parte cu indicarea destinaţiei avansului şi datei acordării.
La acordarea avansurilor în contul viitoarelor livrări de
mărfuri sau materiale se debitează contul 224 şi se creditează
contul 242.
După primirea bunurilor de la furnizor şi înregistrarea datoriei
faţă de acesta (debit contul 211, credit contul 521) se purcede la
trecerea avansului în cont cu stingerea parţială sau completă a
datoriei. Această operaţie se reflectă astfel:
Dacă operaţia comercială din anumite cauze n-a avut loc, atunci
avansul este restituit: •debit contul 242,
Dacă avansul nu este restituit şi operaţia comercială n-a avut
loc din cauza falimentarii furnizorului sau refuzului acestuia de a
restitui suma în cauză, atunci această sumă se casează la alte
cheltuieli operaţionale:
Cu acordul ambelor părţi avansul acordat poate fi perfectat ca
împrumut pe termen scurt:
5.2. CONTABILITATEA CREANŢELOR PE TERMEN
SCURT PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL
în procesul activităţii de antreprenoriat între întreprinderile

agricole şi buget apar diverse şi multiple relaţii, condiţionate de
necesitatea vărsării sau recuperării anumitor impozite şi taxe.
Generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi
achitarea creanţelor privind decontările cu bugetul este destinat
contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu
bugetul".
Contul în cauză este un cont de activ. în debit se înregistrează
avansurile vărsate la buget la capitolul impozitului pe venit şi altor
A. Frecăuţeanu, I, Bălan, A. Mălai 78
impozite stabilite de legislaţie (cu excepţia TVA), supraplăţile în

favoarea bugetului şi diferenţele dintre sumele taxei pe valoarea
adăugată plătită (deductibilă) şi primită (exigibilă), iar în credit -
sumele trecute în cont ale impozitelor plătite în avans, precum şi
supraplăţile recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor
şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele
perioadei de gestiune.
La contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul" pot fi deschise două subconturi:
2251 "Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe
venit";
2252 "Creanţe pe termen scurt privind alte impozite
şi plăţi". Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt
privind decontările
cu bugetul se ţine pe tipuri de impozite sau plăţi şi termene de
recuperare a acestora din buget.
• 241 şi 242 — la achitarea în avans a impozitului pe venit în
cursul perioadei de gestiune (adică în timpul anului calendaristic);
• 534 — la reflectarea diferenţei dintre sumele taxei pe
valoarea adăugată plătite şi primite;
• 731 — la apariţia creanţelor pe termen scurt privind
impozitul pe venit ca rezultat al inversării diferenţelor temporare.
La finele perioadei de gestiune în urma decontărilor definitive
contul 225 se creditează prin debitul următoarelor conturi:
• 534 — la compensarea avansului plătit,
• 242 — la recuperarea din buget a sumelor plătite în plus
conform rezultatelor calculelor sau controalelor efectuate de
organul teritorial al inspectoratului fiscal.
5.3. CONTABILITATEA CREANŢELOR PE TERMEN

SCURT ALE PERSONALULUI
între întreprindere şi personal apar diferite tipuri de decontări,

generate de operaţiunile vizând remunerarea muncii, recuperarea
prejudiciului material, achitarea mărfurilor vândute în credit,
acordarea avansurilor spre decont, plata serviciilor comunale şi
locative, onorarea pensiilor alimentare şi a obligaţiilor în baza
titlurilor executorii etc.
Generalizării informaţiei privind existenţa, formarea şi
achitarea creanţelor salariaţilor faţă de întreprindere este destinat
contul 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului".
Contul 227 este un cont de activ. în debit se reflectă

înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de
întreprindere, iar în credit — achitarea acestor creanţe sau casarea
lor în cazuri neordinare. Soldul acestui cont este debitor şi
reprezintă datoriile personalului faţă de unitatea agricolă la finele
La contul 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
pot fi deschise următoarele subconturi:
2271 "Creanţe pe termen scurt privind retribuirea
muncii";
2272 "Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans";
2273 "Creanţe pe termen scurt privind mărfurile
vândute în credit";
2274 "Creanţe pe termen scurt privind recuperarea
daunei materiale";
2275 "Creanţe pe termen scurt ale personalului privind
alte operaţii".
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale
personalului se ţine pe fiecare debitor, tipuri de creanţe, termene
de înregistrare şi achitare a acestora.
Pe măsura calculării creanţelor pe termen scurt ale
personalului se debitează contul 227 şi se creditează conturile:
• 241 —la acordarea avansurilor personalului în contul
retribuirii muncii sau titularilor de avans pentru efectuarea diferitor
misiuni de serviciu;
80
• 612 — la reflectarea sumelor prejudiciului material,

recunoscute de persoanele culpabile sau adjudecate de organele
judiciare, care urmează a fi recuperate în perioada de gestiune
curentă (adică în trimestrul curent);
• 531 — la reflectarea sumelor plătite în plus aferente
retribuirii muncii la finele perioadei de gestiune;
• 512 — la reflectarea creditelor pe termen scurt acordate
direct din bancă salariaţilor pentru scopuri personale ale acestora.
Pe măsura stingerii creanţelor pe termen scurt ale
personalului se creditează contul 227 şi se debitează conturile:
• 531—la achitarea creanţelor personalului prin reţinerea din
salariu;
• 241 - la vărsarea numerarului de către personal în casieria
întreprinderii agricole;
• 123, 211 etc. - la înregistrarea bunurilor materiale procurate
prin intermediul titularilor de avans;
• 241 sau 531 - la recuperarea daunei materiale prin
depunerea banilor în casierie sau reţinerea eşalonată din salariu
etc.
Din totalitatea de creanţe ale personalului un rol deosebit
revine creanţelor titularilor de avans.
Este cunoscut faptul că pentru efectuarea unor cheltuieli, care
nu pot fi plătite direct din casierie sau prin intermediul băncii,
unităţile agricole eliberează anumitor lucratori sumele necesare de
bani. Lucratorii, care beneficiază de aceste sume, devin titulari de
avans.
Toate operaţiile (creanţele) cu titularii de avans se iau la
evidenţă în contul sintetic 2272. în debitul contului se înscriu
sumele eliberate titularilor de avans, iar în credit — creanţele
titularilor de avans casate conform deconturilor prezentate şi
sumele restituite ale avansurilor nefolosite.
Regulamentul de gestionare a operaţiunilor de casă în
economia naţională a Republicii Moldova prevede eliberarea
sumelor de bani în avans unui grup restrâns de persoane,
determinate de conducător, pentru efectuarea cheltuielilor de
deplasare, poştale, telegrafice, administrativ-gospodăreşti,
procurarea diferitor materiale etc.
Drept deplasare de serviciu se consideră călătoria salariatului
în baza dispoziţiei conducătorului întreprinderii pe un termen
anumit în altă localitate pentru realizarea misiunilor de serviciu.
Călătoriile de serviciu ale lucrătorilor, activitatea cărora decurge în
tranzit sau are un caracter mobil, nu se consideră deplasări.
Termenul deplasării lucrătorilor este determinat de conducătorul

întreprinderii, însă nu poate depăşi 40 de zile, neluând în
considerare timpul aflării în tranzit.
Titularul de avans poate beneficia de o sumă nouă, necesară
pentru executarea acţiunilor, numai în cazul când nu are datorii la
sumele primite anterior. Pentru fiecare zi de deplasare pe teritoriul
Republicii Moldova hicră-toruluii se plăteşte diurnă în mărime de
55 lei. Avansul se eliberează conform cererii depuse de titular în
baza dispoziţiei de plată, vizată de conducător şi contabilul-şef al
întreprinderii. Titularii de avans pot cheltui sumele de bani numai
în scopurile, pentru care acestea au fost eliberate. Transmiterea
avansului (complet sau parţial) de la un titular la altul este
interzisă.
După exercitarea misiunii titularul de avans în mod obligator
prezintă contabilităţii decontul de avans privind cheltuielile
suportate. La decontul de avans se anexează toate documentele
justificative (conturi, chitanţe, bilete de călătorie, bonuri etc), care
confirmă cheltuielile. Pe documentele privind procurarea
materialelor trebuie să fie semnăturile persoanelor, care le-au
primit sub răspunderea sa individuală.
Deconturile de avans sunt verificate în contabilitate din punct
de vedere a oportunităţii plăţilor efectuate şi mărimii lor. Ca
rezultat al verificării se determină suma de cheltuieli, care urmează
a fi aprobată. Apoi decontul de avans cu raportul în scris şi succint
al titularului se prezintă conducătorului întreprinderii pentru
aprobare. Pentru aceasta se acordă până la 3 zile. în încheiere,
contabilitatea se achită complet cu titularul de avans.
Dacă suma avansului depăşeşte suma cheltuielilor aprobate,
diferenţa urmează a fi depusă în casierie. Dacă, însă, suma
cheltuită depăşeşte suma avansului (aceasta are loc, când titularul
de avans a folosit mijloace băneşti proprii) şi ea este aprobată de
conducător, supracheltuielile sunt recuperate (restituite)
lucrătorului.
Responsabilitatea pentru perfectarea corectă a avansurilor
eliberate şi verificarea decontului de avans revine contabilului-şef.
Contabilul-şef de asemenea efectuează controlul asupra prezentării
la timp a deconturilor de avans şi restituirii de către titulari a părţii
nefolosite a avansului. Sumele nerestituite pot fi reţinute din
salariu.
în continuare sunt prezentate înregistrările contabile aferente
principalelor operaţiuni ce ţin de eliberarea sumelor spre decont şi

utilizarea lor de către titularii de avans.
La eliberarea sumelor de bani din casierie se întocmeşte
Sumele cheltuite de titularii de avans se reflectă astfel:
• debit conturile 123,211,713 etc,
Sumele avansurilor rambursate complet sau parţial în casierie de
către titularii de avans se trec la intrări prin înregistrarea contabilă:
Sumele primite de titularii de avans şi nerambursate în termen în
anumite condiţii pot fi raportate la cheltuielile perioadei: •debit
contul 7147,
Recuperarea daunei materiale (pierderilor) de către titularii de
avans se reflectă astfel:
Evidenţa analitică la contul de gradul doi 2272 "Creanţe pe
termen scurt ale titularilor de avans" se ţine separat pe fiecare
titular şi sumă a avansului eliberat. Evidenţa sintetică poate fi
ţinută în jurnalul-order nr. 7, înregistrările în care se efectuează
prin metoda liniar-poziţională. Aceasta înseamnă că într-un rând
sunt reunite toate operaţiunile ce ţin de eliberarea, utilizarea sau
restituirea unui avans concret.
5.4. CONTABILITATEA CREANŢELOR PE TERMEN SCURT

PRIVIND VENITURILE CALCULATE Şl ALTOR CREANŢE
PE TERMEN SCURT
în procesul activităţii economice întreprinderile pot obţine

diverse venituri generate de arenda curentă sau finanţată,
dobânzile aferente obligaţiunilor şi cambiilor primite, precum şi
împrumuturilor acordate, dividendele aferente acţiunilor deţinute
etc.
achitarea creanţelor pe termen scurt (adică nu mai mare de un an)
aferente veniturilor calculate şi enumerate mai sus este destinat
contul de activ 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate". în debit se reflectă înregistrarea creanţelor privind
veniturile calculate, iar în credit — achitarea acestora. Soldul

contului este debitor şi reprezintă suma creanţelor pe termen scurt
aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.
La contul 228 " Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate" pot fi deschise următoarele subconturi:
2281 "Creanţe pe termen scurt privind arenda";
2281 "Creanţe pe termen scurt privind dobânzile şi
redevenţele calculate";
2282 "Creanţe pe termen scurt privind dividendele
calculate";
2284 "Creanţe pe termen scurt privind alte venituri".
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind
veniturile
calculate se ţine pe fiecare debitor în parte şi termene de achitare.
Pe măsura constatării creanţelor sub formă de venituri
calculate se debitează contul 228 în contrapartidă cu creditul
• 612 — la transmiterea mijloacelor fixe în arendă curentă
altei întreprinderi;
• 621—la procurarea obligaţiunilor şi acţiunilor, acordarea
împrumuturilor, participarea prin cote în capitalul statutar al altor
întreprinderi etc;
• 622 — la transmiterea mijloacelor fixe în arendă finanţată.
Pe măsura încasării mijloacelor în vederea achitării creanţelor
aferente veniturilor calculate se creditează contul 228 în
contrapartidă cu debitul următoarelor conturi:
• 241 — la depunerea numerarului în casă;
• 242 şi 243— la încasarea mijloacelor în contul curent în
valută naţională sau străină deschis la banca comercială respectivă.
In procesul activităţii economice a întreprirxierilor pe lingă
creanţele tradiţionale examinate în întrebările precedente apar şi
alte creanţe, cum ar fi:
• ale companiilor de asigurări—în urma calculării
recuperărilor la intervenirea cazurilor de risc asigurate de
gospodării;
• ale organelor, care colectează sumele contribuţiilor pentru
asigurări sociale—la depăşirea sumelor virate asupra celor
calculate;
• ale altor subiecţi economici—la acceptarea reclamaţiilor
unităţilor agricole de către partenerii de afaceri sau la adjudecarea
acestora cu perceperea lor ulterioară forţată etc.
achitarea creanţelor pe termen scurt de mai sus este destinat contul
de activ 229 "Alte creanţe pe termen scurt". în debitul acestui

cont se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt, iar în
credit — achitarea lor. Soldul contului este debitor şi reprezintă
suma altor creanţe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.
La contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" pot fi
deschise următoarele subconturi:
2291 "Creanţe pe termen scurt ale companiilor de
asigurări";
2292 "Creanţe pe termen scurt ale organelor de
asigurări sociale";
2293 "Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile
înaintate şi recunoscute";
2294 "Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii".
Evidenţa analitică a altor creanţe pe termen scurt se ţine pe
fiecare
debitor în parte şi termene de apariţie a acestora.
• 612 — la reflectarea sumelor pretenţiilor înaintate şi
recunoscute de furnizori sau alţi subiecţi economici, care urmează
a fi recuperate de acestea în termene coordonate reciproc;
• 623 — la reflectarea creanţei companiei de asigurări privind
suma calculată a despăgubirii de asigurare la intervenirea cazurilor
de risc prevăzute în contract etc.
Contul 229 se creditează în contrapartidă cu debitul
• 241 — la stingerea în numerar a reclamaţiei adjudecate sau
recunoscute benevol de partenerul de afaceri;
• 242 — la înregistrarea pe contul curent în valută naţională a
sumei despăgubirii de asigurare transferată de compania
respectivă;
• 714 — la trecerea la pierderi a altor creanţe pe termen scurt
compromise.
CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA CAPITALULUI
STATUTAR ŞI SUPLIMENTAR
6. 1. CONTABILITATEA CAPITALULUI STATUTAR
Capitalul statutar reprezintă activele pecuniare, materiale sau

nemateriale depuse de fondatorii întreprinderii şi care sunt
necesare pentru ca ea să-şi înceapă activitatea. Codul civil al
Republicii Moldova defineşte capitalul statutar ca mărimea
minimă a activelor pe care trebuie să le posede o întreprindere.
Mărimea capitalului statutar şi modul constituirii lui sunt

reglementate de actele legislative ale ţării, statut, contractul de
constituire etc. Astfel, mărimea minimă a acestui capital este egală
cu:
•5400 lei-pentru societăţile cu răspundere limitată1;
•10000 lei - pentru societăţile pe acţiuni de tip închis;
•20000 lei - pentru societăţile pe acţiuni de tip deschis.
Până la înregistrarea societăţii cu răspundere limitată în
registrul comercial de stat fiecare asociat (participant) este obligat
să depună în numerar în contul curent provizoriu nu mai puţin de
40 % din suma cotei de participare subscrise. Totodată în actul de
constituire (contract de constituire sau statut) poate fi stipulat un
cuantum mai mare (de exemplu, 50 %). Depunerea completă a
cotelor de participaţie urmează a fi încheiată nu mai târziu de 6
luni din momentul (ziua) înregistrării de stat a întreprinderii.
în societăţile pe acţiuni există alte reguli. Dacă achitarea
acţiunilor subscrise are loc contra bani (inclusiv în numerar), ea
trebuie să se finalizeze până la înregistrarea de stat a întreprinderii.
în cazul când plata pentru acţiuni se efectuează în natură (de
exemplu, prin depunerea unor edificii, automobile, utilaje etc.) ea
trebuie să se încheie în cel mult 30 de zile din momentul
înregistrării societăţii.
Vărsămintele în capitalul statutar pot fi efectuate atât în lei,
cît şi în valută străină. Sumele exprimate în euro sau dolari S.U.A.
se recalculează în lei conform cursului oficial de schimb, stabilit
Numărul de asociaţi al acestora poate varia de la una până la 50 de persoane fizice

sau juridice.
de Banca
A^Frecăujearuj^ 86
Naţională a Moldovei la data semnării actelor de constituire. în

continuare pe măsura depunerii efective a vărsămintelor
constituirea capitalului statutar se reflectă în baza cursului de
schimb stipulat iniţial, iar diferenţele care apar din cauza
variaţiilor cursului de schimb se raportează la majorarea sau
diminuarea capitalului suplimentar.
Depunerea vărsămintelor de fondatorii întreprinderilor nou-
create se perfectează cu dispoziţii de încasare, ordine de plată,
extrase din cont, acte de primire-predare a activelor materiale sau
nemateriale etc. în acte în mod obligatoriu se indică valoarea de
piaţă a obiectelor (bunurilor) primite care se determină de un
expert (evaluator) independent şi se aprobă de adunarea generală a
fondatorilor.
Generalizarea informaţiei privind constituirea şi mărimea
capitalului statutar la o dată anumită (de regulă, la începutul şi
sfârşitul lunii) se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 311
„Capital statutar". în credit se reflectă majorarea capitalului în
cauză pe măsura depunerii mijloacelor de către fondatori, iar în
debit - micşorarea lui pe măsura retragerii mijloacelor de către
proprietari sau anulării acţiunilor de tezaur răscumpărate de la
acţionari. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
capitalului statutar la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 311 „Capital statutar" pot fi deschise subconturi
în funcţie de statutul organizatorico-juridic al întreprinderii.
Astfel, în societăţile pe acţiuni se recomandă de a deschide
subconturi sub aspectul acţiunilor simple şi preferenţiale
(privilegiate), acţiunilor care n-au trecut înregistrarea de stat şi
care au trecut această înregistrare etc.
Evidenţa analitică a capitalului statutar se ţine aparte pe
fiecare acţionar (asociat sau alt proprietar) cu indicarea
informaţiilor suplimentare necesare (numele de familie sau
denumirea proprietarului, numărul acţiunilor sau cotelor de
participaţie şi valoarea lor nominală, adresa juridică sau domiciliul
etc).
în continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări
contabile care ţin de constituirea capitalului statutar al unei
întreprinderi private cu statut de societate cu răspundere limitată.
Totodată menţionăm că toate înregistrările în conturi pot fi
efectuate doar după înregistrarea de stat a întreprinderii şi
obţinerea certificatului respectiv.
1. încasarea mijloacelor băneşti de la fondatori (asociaţi) în
mărime mai mică sau egală cu suma cotelor de participaţie
subscrise2:
A^Frecăujearuj^ 87
debit contul 242 sau 243,

credit contul 311.
2. înregistrarea activelor materiale şi nemateriale primite de
la fondatori (asociaţi) în mărime mai mică decât suma cotelor de
participaţie3:
debit conturile 111,123,211 etc,
credit contul 311.
3. Calcularea creanţei fondatorilor (asociaţilor) la capitolul
cotelor de participaţie nevărsate:
debit contul 313,
credit contul 311.
După achitarea deplină a cotei de participaţie fiecărui
fondator i se înmânează un certificat care confirmă faptul că el
este proprietar şi posedă drepturile şi obligaţiile respective.
în societăţile pe acţiuni constituirea capitalului statutar are
loc prin plasarea (emisiunea, subscrierea şi achitarea) 4 acţiunilor
simple sau preferenţiale (privilegiate) care în continuare urmează
a fi înregistrate de Comisia Naţională pentru Valorile Mobiliare.
Până la înregistrarea rezultatelor plasării acţiunilor de comisia în
cauză mijloacele primite de la acţionari (sub formă de bani, active
materiale sau nemateriale), precum şi creanţa acestora la capitolul
acţiunilor neplătite se înregistrează în mod tradiţional (adică prin
analogie cu societăţile cu răspundere limitată), dar în contrapartidă
cu creditul subconturilor destinate evidenţei acţiunilor
neînregistrate. înregistrarea contabilă compusă este următoarea:
debit contul 313,
Totalitatea acestor cote reprezintă capitalul statutar al întreprinderii.

3
Legislaţia în vigoare prevede că cel puţin 40 % din suma cotelor de participaţie
urmează a fi vărsate sub formă de mijloace băneşti în numerar, dacă contractul sau
statutul nu stipulează altă modalitate de vărsare a activelor pecuniare.
4
Toate cheltuielile se ţin de plasarea acţiunilor sau înregistrarea modificării
capitalului statutar se înregistrează în debitul contului 713.
credit contul 311 (subconturile acţiunilor simple şi

preferenţiale neînregistrate).
După înregistrarea acţiunilor plasate din emisiunea iniţială
care au drept scop constituirea capitalului statutar se întocmeşte o
înregistrare contabilă suplimentară în cadrul contului de bază:
debit contul 313 (subconturile acţiunilor simple şi
preferenţiale neînregistrate),
credit contul 313 (subconturile acţiunilor respective
înregistrate).
Plasarea acţiunilor se poate efectua nemijlocit de fondatori
sau cu ajutorul brokerului care activează în baza licenţei
respective. în aşa caz părţile încheie un contract prin care brokerul
se obligă de a vinde acţiunile la un preţ nu mai mic decât mărimea
prestabilită (în condiţiile primei emisiuni acest preţ nu poate fi
mai mic decât valoarea nominală a acţiunilor). Pentru serviciile
prestate brokerul obţine de la emitentul acţiunilor o remunerare de
comision. Pentru broker comisionul reprezintă un venit, iar pentru
emitent - o cheltuială a perioadei de referinţă.
Acţiunile, de regulă, circulă nu în formă materializată, ci prin
intermediul înregistrărilor in conturile contabile. Deţinătorilor de
acţiuni plătite li se înmânează un certificat care confirmă
drepturile lor la obţinerea dividendelor şi participarea în procesul
de conducere a societăţii pe acţiuni.
Pe parcursul activităţii întreprinderii poate să apară
necesitatea modificării (majorării sau micşorării) capitalului
statutar care a fost constituit la crearea ei. Decizia respectivă se ia
de organul de conducere al întreprinderii (de exemplu, adunarea
generală a acţionarilor, adunarea generală a asociaţilor, consiliul
cooperativei agricole de întreprinzător etc.).
Majorarea capitalului statutar are loc, de regulă, prin
majorarea valorii nominale a acţiunilor plasate sau a cotelor de
participaţie plătite. Drept sursă pentru o astfel de majorare pot
servi capitalul suplimentar, rezervele prevăzute de statut, profitul
nerepartizat din anii trecuţi ş. a. După înregistrarea de stat a
modificării mărimii capitalului statutar se debitează unul din
conturile 312,322 sau 332 şi se creditează contul 311.
în anumite condiţii capitalul statutar poate fi majorat şi pe
seama aporturilor suplimentare ale acţionarilor, asociaţilor,
membrilor cooperativei etc. în aşa caz activele primite de
întreprindere cu titlul de aporturi suplimentare se trec la intrări în
debitul conturilor din clasele 1 şi 2 (de exemplu, 211, 241 ş. a.) în
contrapartidă cu creditul contului 537. Trebuie de menţionat că
această înregistrare contabilă se întocmeşte până la înregistrarea
de stat a modificărilor incluse în actele de constituire, în

continuare (adică după înregistrarea de stat a majorării capitalului
statutar) contul 537 se închide în contrapartidă cu creditul contului
311.
Micşorarea capitalului statutar de asemenea poate avea loc
prin două căi:
•sau pe seama micşorării valorii nominale a acţiunilor plasate
(cotelor de participaţie plătite);
•sau pe seama anulării acţiunilor (cotelor de participaţie)
răscumpărate de la deţinătorii lor.
De obicei valoarea nominală a acţiunilor (cotelor de
participaţie) se micşorează cu scopul acoperirii pierderilor
întreprinderii care s-au format după al doilea sau orice alt an
următor de activitate. în aşa caz se debitează contul 311 şi se
La anularea acţiunilor sau cotelor de participaţie
răscumpărate contul 311 se debitează în contrapartidă cu creditul
contului 314. Iar prealabil, când are loc nemijlocit răscumpărarea
titlurilor de proprietate prin achitarea mijloacelor băneşti, contul
314 se debitează şi se creditează unul din conturile 241,242 sau
243.
înregistrările contabile în debitul contului 311 de asemenea
se efectuează numai după înregistrarea de stat a modificărilor
respective din actele de constituire. Plus la aceasta, în toate
cazurile modificării mărimii capitalului statutar contabilitatea
trebuie să dispună de procesul-verbal respectiv al adunării
generale sau altui organ de conducere care a luat decizia în cauză.
în continuare sunt prezentate câteva exemple legate de
constituirea sau modificarea capitalului statutar cu elucidarea
modalităţii de reflectare a sumelor respective în conturile
contabile.
Exemplul 16. La 7 iunie 2007 fondatorii societăţii cu
răspundere limitată "Speranţa" au încheiat un contract de
constituire a societăţii cu capitalul statutar în sumă de 20000 lei.
Contractul de constituire prevede depunerea aporturilor băneşti în
sumă de 12000 lei şi a aporturilor nepecuniare în sumă de 8000
lei.
La rândul său aporturile nepecuniare sunt reprezentate de
următoarele bunuri materiale:
90
• un computer - cu valoarea de 5600 lei;

• benzină - cu valoarea de 2400 lei.
La 25 iunie 2007 a fost efectuată înregistrarea de stat a
întreprinderii. Până la momentul înregistrării societăţii fondatorii
au virat în contul bancar provizoriu mijloace băneşti în proporţie
de 40 % din mărimea capitalului statutar. La 1 septembrie 2007
fondatorii au achitat complet creanţele băneşti şi nebăneşti
aferente capitalului nevărsat, primind certificatele respective.
In conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este
necesar de întocmit următoarele înregistrări contabile:
1. încasarea mijloacelor băneşti în contul achitării parţiale a
cotelor departicipaţie:
debit contul 242,
credit contul311 -în sumă de 8000 lei (20000 x 40:100);
2. Reflectarea creanţei fondatorilor la capitolul cotelor de
partici-paţie nevărsate:
debit contul 313,
credit contul 311 - în sumă de 12000 lei (20000 - 8000);
3. încasarea celeilalte părţi a mijloacelor băneşti în contul
achitării complete a cotelor de participaţie pecuniare:
debit contul 242,
4.înregistrarea computerului parvenit ca cotă de participaţie
în natură:
debit contul 121,
credit contul 313 - în sumă de 5600 lei;
5. înregistrarea benzinei (fără taxa pe valoarea adăugată)
parvenită ca cotă de participaţie în natură:
debit contul 211,
credit contul 313 - în sumă de 2000 lei [2400 - (2400 :6)];
6. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a sumei taxei pe
valoarea adăugată aferente benzinei primite:
debit contul 534,
credit contul 313 -în sumă de 400 lei [(2400:6) sau (2400 -
2000)]. Notă. în momentul efectuării acestei operaţii
întreprinderea deja s-a înregistrat benevol ca plătitor de TVA.
Exemplul 17. La 20 ianuarie 2007 fondatorii societăţii pe
acţiuni "Plai" au încheiat un contract de constituire a
întreprinderii al cărei capital statutar în sumă de 120000 lei este
divizat în 10000 de acţiuni simple cu valoarea nominală 12
lei/acţiunea. Contractul de constituire prevede depunerea de
91
fondatori a unui autoturism în contul achitării a 3000 de acţiuni.

Celelalte acţiuni urmează a fi achitate cu mijloace băneşti.
La 7 februarie fondatorii au depus integral mijloacele băneşti
în contul bancar provizoriu ca plată pentru 7000 de acţiuni. La 13
februarie a avut loc adunarea generală a acţionarilor la care s-a
aprobat valoarea aporturilor nebăneşti (a autoturismului) în
capitalul statutar în sumă de 36000 lei. La 21 februarie a fost
efectuată înregistrarea întreprinderii, iar la 15 august a fost primit
autoturismul de la fondatori ca plată pentru 3000 de acţiuni.
La 2 aprilie totalurile emisiunii au fost înregistrate de
Comisia Naţională pentru Valorile Mobiliare.
în conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este
1. încasarea mijloacelor băneşti ca plată pentru 7000 de
acţiuni:
debit contul 242,
credit contul 311 -în sumă de 84000 lei (7000 x 12);
2. Reflectarea creanţei fondatorilor la capitolul aportului în
natură
nevărsat:
debit contul 313,
3. înregistrarea autoturismului ca plată în natură pentru 3000
de acţiuni: debit contul 123,
4. înregistrarea de stat a acţiunilor amplasate:
debit contul 311,
credit contul 311 - în sumă de 120000 lei (84000 + 36000).
Exemplul 18. La 12 aprilie 2007 adunarea generală a
întreprinderii legumicole "Progres" S. A. a luat decizia să
majoreze valoarea nominală a 500 de acţiuni simple de la 8 până
la 12 lei pe seama profitului nerepartizat al anului 2006 în sumă
de 16000 lei şi a capitalului suplimentar în sumă de 4000 lei.
Capitalul în cauză s-a format în 2005 când acţiunile din prima
emisiune au fost vândute la un preţ mai înalt (8,80 lei) decât
Aj^FrecăuJea 89
n^
valoarea lor nominală. La 17 mai întreprinderea a înregistrat

majorarea valorii nominale a acţiunilor cu 20000 lei la Comisia
Naţională pentru Valorile Mobiliare, iar la 30 mai organul
teritorial al Camerei înregistrării de Stat a înregistrat majorarea
respectivă a capitalului statutar.
1. Reflectarea majorării valorii nominale a acţiunilor pe
seama profitului nerepartizat al anului precedent:
debit contul 332,
2. Reflectarea majorării valorii nominale a acţiunilor pe
seama capitalului suplimentar:
debit contul 312,
credit contul 311 - în sumă de 4000 lei.
Exemplul 19. Fondatorii societăţii pe acţiuni "Baştină" au
încheiat un contract cu compania de brokeri "Vector" privind
amplasarea a 10000 de acţiuni simple cu valoarea nominală de 30
lei/acţiunea. Conform ordinului emitentului acţiunile urmează a fi
plasate la preţul de piaţă care, însă, nu trebuia să fie mai mic decât
valoarea lor nominală. în conformitate cu condiţiile contractului
comisionul de recompensă constituie 0,5 % din suma acţiunilor
amplasate. Acţiunile au fost vândute la preţul mediu de 34 lei,
adică la suma totală de 340000 lei. Suma încasată, cu excepţia
comisionului de recompensă în mărime de 1700 lei (340000 x 0,5 :
100), a fost transferată în contul curent în valută naţională al
societăţii pe acţiuni.
1. înregistrarea în contul bancar a mijloacelor băneşti în
mărimea valorii nominale a acţiunilor amplasate:
debit contul 242,
2. înregistrarea în contul bancar a mijloacele băneşti în
mărimea diferenţei dintre valoarea de piaţă şi valoarea nominală a
acţiunilor amplasate:
debit contul 242,
credit contul 312 -în sumă de 38300 lei [(4 x 10000) -1700];
3. Constatarea comisionului de recompensă ca cheltuială a perioadei de
gestiune: debit contul 713,
credit contul 312 - în sumă de 1700 lei. în conformitate cu datele
exemplului de mai sus la compania de brokeri urmează a fi întocmite
următoarele înregistrări contabile:
1. încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători ca plată pentru
acţiunile amplasate:
debit contul 242,

2. Reflectarea diminuării datoriei faţă de emitent la suma
comisionului de recompensă:
debit contul 539,
3. Transferarea mijloacelor băneşti emitentului cu excepţia sumei
comisionului de recompensă:
debit contul 539,
credit contul 242 - în sumă de 33 8300 lei (340000 -1700).
Exemplul 20. în conformitate cu contractul de constituire a
întreprinderii mixte moldo-române "Succes" S. R. L. mărimea
capitalului statutar este egală cu 260000 lei, din care cota-parte a
fondatorilor moldoveni constituie 130000 lei (50%), iar a fondatorilor
români-10000 dolari S.U.A. (de asemenea 50 %) cu echivalentul în lei
la momentul încheierii contractului (10 ianuarie 2007) conform cursului
oficial al Băncii Naţionale aMoldovei (13 lei pentru 1 dolar S.U.A.) de
130000 lei (10000 x 13). La 25 ianuarie 2007 fondatorii au depus
integral aporturile în formă bănească. La momentul depunerii
aporturilor de investitorii români cursul dolarului S.U.A. faţă de leul
moldovenesc a constituit:
• 13,30 lei pentru un dolar (prima variantă);
• 12,80 lei pentru un dolar (a doua variantă).
La 7 februarie întreprinderea a fost înregistrată la Camera
înregistrării de Stat.
In conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar de
întocmit următoarele înregistrări contabile:
1. încasarea mijloacelor băneşti de la fondatorii moldoveni în
contul achitării aporturilor în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 242,
2. încasarea mijloacelor băneşti în valută străină de la fondatorii români
în contul achitării aporturilor în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 243,
credit contul 311 - în sumă de 10000 dolari S.U.A. cu echivalentul
de 130000 lei (13,00 x 10000) în cazul primei variante şi cu
echivalentul de 128000 lei (12,80 x 10000) în cazul variantei a doua;
3. Reflectarea diferenţei favorabile de curs valutar apărute în urma
depunerii aporturilor în cazul primei variante:
debit contul 243,
credit contul 312-în sumă de 3000 lei [(13,30-13,00) x 10000];
4. Reflectarea diferenţei nefavorabile de curs valutar apărute în urma
depunerii aporturilor în cazul variantei a doua:
debit contul 312,
credit contul 311 - în sumă de 2000 lei [(13,00 -12,80) x 10000].
Exemplul 21. Admitem că la momentul înregistrării de stat (7
februarie 2007) fondatorii societăţii cu răspundere limitată "Succes" au
depus 40 % din aporturile băneşti ce li se reveneau. Cursul dolarului
S.U.A. faţă de leul moldovenesc este acelaşi ca şi în exemplul
precedent. După două luni fondatorii au depus celelalte 60 % de aporturi
nevărsate.
La momentul achitării definitive cursul dolarului S.U.A. faţă de
leul moldovenesc a constituit:
• 13,50 lei pentru un dolar (prima variantă);
• 12,90 lei pentru un dolar (a doua variantă).
în conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar de
aporturilor de fondatorii moldoveni:
debit contul 242,
credit contul 311 -în sumă de 52000 lei (130000 x 40 :100);
2. încasarea mijloacelor băneşti în valută străină în contul achitării
parţiale a aporturilor de fondatorii români:
debit contul 243,
credit contul 311 - în sumă de 4000 dolari S.U.A. (10000 x 40:
100) cu echivalentul de 52000 lei (13,00 x 4000) în cazul primei
variante şi cu echivalentul de 51200 lei (12,80 x 4000) în cazul
variantei a doua;
3. Reflectarea diferenţei favorabile de curs valutar survenite din
depunerea aporturilor în cazul primei variante:
debit contul 243,
credit contul 312 -în sumă de 1200 lei [(13,30 -13,00) x 4000];
4. Reflectarea diferenţei nefavorabile de curs valutar survenite din
depunerea aporturilor în cazul variantei a doua:
debit contul 312,
credit contul 311 -în sumă de 800 lei [(13,00 -12,80 ) x 4000];
5. Reflectarea cotei-parte a aporturilor nedepuse de fondatorii
moldoveni:
debit contul 313,
6. Reflectarea cotei-parte a aporturilor nedepuse de fondatorii
români:
debit contul 313,
credit contul 311 - în sumă de 78000 lei (13,00 x 6000) pentru
ambele variante;
7. Stingerea creanţei fondatorilor moldoveni aferente aporturilor
nedepuse în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 242,
8. Stingerea creanţei fondatorilor români aferente aporturilor
nedepuse în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 243,
credit contul 313 - în sumă de 6000 dolari S.U.A. (10000 - 4000) cu
echivalentul de 78000 lei (13,00 x 6000) în cazul primei variante şi cu
echivalentul de 77400 lei (12,90 x 6000) în cazul variantei a doua;

depunerea aporturilor în cazul primei variante:
debit contul 243,
credit contul312 -în sumă de 3000 lei [(13,50-13,00) x 6000];
10. Reflectarea diferenţei nefavorabile de curs valutar survenite
din depunerea aporturilor în cazul variantei a doua:
debit contul 312,
credit contul313-în sumă de 600 lei [(13,00-12,90) x 6000].
Exemplul 22. în conformitate cu contractul de constituire a
întreprinderii mixte moldo-române "Flacăra" S.R.L. mărimea capitalului
statutar este egală cu 100000 dolari S .U. A. Echivalentul acestui capital
în monedă naţională conform cursului oficial de schimb (13,00 lei
pentru un dolar) la momentul încheierii contractului este de 1300000 lei.
Până la înregistrarea de stat a întreprinderii fondatorii au depus în contul
curent în valută străină40000 dolari. La data depunerii mijloacelor
băneşti cursul de schimb era de 13,30 lei pentru un dolar. După
înregistrarea întreprinderii fondatorii au depus încă 60000 dolari la
cursul de 13,50 lei pentru un dolar. Cheltuielile de constituire a
întreprinderii (plata serviciilor pentru elaborarea documentelor de
constituire, procurarea ştampilei ş. a.) au alcătuit 600 dolari (inclusiv
taxa pe valoarea adăugată) la cursul de 13,40 lei pentru un dolar şi au
fost achitate din contul bancar respectiv.
în conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar de
aporturilor fondatorilor moldoveni şi români în capitalul statutar al
întreprinderii:
debit contul 243,
credit contul 311 - în sumă de 40000 dolari S .U. A. cu echivalentul
de 520000 lei (40000 x 13,00);
depunerea parţială a aporturilor:
debit contul 243,
credit contul312-în sumă de 12000 lei [(13,30-13,00) x 40000];
3. Calcularea creanţei fondatorilor la capitolul aporturilor nevărsate
în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 313,
credit contul 311 - în sumă de 780000 lei [(1300000 - 520000) sau
(13,00 x 60000)];
4. Stingerea creanţei de fondatorii moldoveni şi români aferente
aporturilor nevărsate în capitalul statutar al întreprinderii:
debit contul 243,
credit contul 313 - în sumă de 60000 dolari S.U.A. cu echivalentul
de 780000 lei (13,00 x 60000);
stingerea creanţei fondatorilor aferente aporturilor nevărsate în capitalul
statutar al întreprinderii:
debit contul 243,
credit contul312-în sumă de 30000 lei [(13,50-13,00) x 60000];
6. Achitarea cheltuielilor de constituire din căitul curent în valută
străină:
debit contul 111,
credit contul 243 -în sumă de 8040 lei (13,40 x 600). 6. 2.
CONTABILITATEA CAPITALULUI SUPLIMENTAR
Capitalul suplimentar reprezintă unul din elementele capitalului

propriu al întreprinderii. De obicei el se formează pe seama depăşirii
preţului de vânzare a acţiunilor asupra valorii lor nominale sau pe seama
diferenţelor valutare de curs care apar la depunerea aporturilor în
capitalul statutar al întreprinderii (inclusiv plata acţiunilor) în valută
străină de investitorii de peste hotare.
Dacă aporturile prevăzute de statut ale fondatorilor străini în
capitalul statutar al întreprinderii sunt exprimate în euro, dolari S.U. A.
sau altă valută străină, atunci echivalentul lor în lei se determină
conform cursului oficial de schimb stabilit de Banca Naţională a
Moldovei la momentul semnării (încheierii) contractului de constituire.
în continuare (adică din momentul semnării actelor de constituire şi
până în ziua depunerii efective a aporturilor în contul bancar respectiv)
inevitabil apar diferenţe valutare de curs care se explică prin fluctuaţia
cursului oficial de schimb al valutei străine respective faţă de leul
moldovenesc. în fiecare caz concret mărimea absolută a diferenţei
valutare de curs se determină prin scăderea echivalentului în lei al
aportului conform cursului oficial de schimb la data încasării banilor din
echivalentul în lei determinat conform cursului Băncii Naţionale a
Moldovei la data semnării contractului de constituire.
Sunt diferenţe valutare favorabile şi nefavorabile. Diferenţele
favorabile apar atunci când cursul valutei străine faţă de leul
moldovenesc creşte (de exemplu, de la 15 lei pentru un euro până la 16
lei), iar diferenţele nefavorabile - când cursul indicat de schimb se
micşorează (de exemplu, de la 16 lei pentru un euro până la 15 lei). în
conformitate cu S.N.C. 21 diferenţele favorabile se raportează la
majorarea capitalului suplimentar, iar cele nefavorabile - la micşorarea
lui.
Este important de menţionat că după depunerea completă
(integrală) a aporturilor în valută străină în capitalul statutar al
mtreprinderii diferenţele valutare aferente acestor aporturi nu se mai
determină şi respectiv mărimea capitalului suplimentar nu se modifică.
Diferenţele de curs aferente soldurilor de mijloace băneşti în conturile
curente în valută străină se determină doar la ziua întocmirii bilanţului
contabil, iar sumele lor se raportează la cheltuielile sau veniturile din
activitatea financiară.
De regulă, capitalul suplimentar se foloseşte:
•sau pentru majorarea valorii nominale a acţiunilor plasate (cotelor
de participaţie plătite), adică pentru majorarea capitalului statutar;
•sau pentru acoperirea diferenţei negative dintre preţul de vânzare

a acţiunilor şi valoarea lor nominală care poate să apară în cazul
emisiunilor suplimentare de acţiuni (adică după constituirea capitalului
statutar anunţat iniţial).
Operaţiile ce ţin de formarea şi modificarea mărimii capitalului
suplimentar se perfectează cu dispoziţii de încasare, ordine de plată,
extrase din conturile bancare, note de contabilitate, procese-verbale ale
adunării generale a proprietarilor etc.
Generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea capitalului
suplimentar se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 312 „Capital
suplimentar". în credit se reflectă majorarea acestui capital, iar în debit
- micşorarea. Soldul contului poate fi atât creditor, cît şi debitor. în
primul caz el reprezintă mărimea capitalului suplimentar la finele lunii,
trimestrului sau anului. în al doilea caz soldul de asemenea se reflectă în
capitolul 3 al bilanţului contabil cu includerea în paranteze. Aceasta
înseamnă că la determinarea totalului acestui capitol suma în cauză
urmează a fi scăzută. Sold debitor la contul 312 se formează atunci când
suma totală (existentă la o dată anumită) a diferenţelor valutare
nefavorabile este mai mare decât suma diferenţelor favorabile şi
depăşirea valorii efective a acţiunilor plasate asupra valorii lor
nominale.
La contul 312 „Capital suplimentar" pot fi deschise subconturi în
funcţie de sursele formării acestui capital (de exemplu, diferenţa dintre
valorile acţiunilor, diferenţe valutare de curs etc).
Evidenţa analitică a capitalului suplimentar se ţine pe tipuri de
diferenţe (de exemplu, favorabile şi nefavorabile), aporturi ale unor
fondatori străini concreţi la care se referă aceste diferenţe, date ale
emisiunilor suplimentare de acţiuni, direcţii de utilizare a mijloacelor şi
sub alte aspecte necesare pentru obţinerea informaţiilor utile.
contabile care ţin de formarea şi utilizarea capitalului suplimentar.
1.încasarea mijloacelor băneşti în mărimea depăşirii valorii
efective a acţiunilor plasate asupra valorii lor nominale:
credit contul 312 (subcontul 3121).
2.Reflectarea diferenţei negative dintre valoarea efectivă a
acţiunilor plasate şi valoarea lor nominală în cazul emisiunilor
suplimentare de acţiuni:
debit contul 312,
credit contul 311 (subconturile acţiunilor simple şi preferenţiale
care n-au trecut înregistrarea la comisia respectivă).
3.Reflectarea diferenţelor valutare favorabile aferente aporturilor
depuse de fondatorii străini indiferent de momentul încasării mijloacelor
băneşti (până sau după înregistrarea de stat a întreprinderii):
debit contul 243, credit
contul 312.
4. Reflectarea diferenţelor valutare nefavorabile aferente
aporturilor depuse de fondatorii străini în cazul încasării mijloacelor
băneşti până la înregistrarea de stat a întreprinderii:
contul 311.
5. Reflectarea diferenţelor valutare nefavorabile aferente
aporturilor depuse de fondatorii străini în cazul încasării mijloacelor
băneşti după înregistrarea de stat a întreprinderii:
contul 313.
6. Utilizarea capitalului suplimentar pentru majorarea valorii
nominale a acţiunilor plasate şi înregistrate la comisia respectivă sau a
valorii cotelor de participaţie plătite: debit contul 312, credit contul 311.
6. Decontarea diferenţelor valutare favorabile aferente aporturilor
fondatorilor străini în legătură cu ieşirea (retragerea) investiţiilor străine:
contul 622.
8. Decontarea diferenţele valutare nefavorabile aferente aporturilor
fondatorilor străini în legătură cu ieşirea (retragerea) investiţiilor străine:
contul 312.
6. 3. CONTABILITATEA CAPITALULUI NEVĂRSAT
Capitalul nevărsat reprezintă creanţa fondatorilor la capitolul

aporturilor nedepuse în capitalul statutar. Această creanţă apare în
legătură cu faptul că conform articolului 113 din Codul civil al
Republicii Moldova fondatorii societăţii cu răspundere limitată au
dreptul de a depune la momentul înregistrării de stat a întreprinderii
doar o parte (nu mai puţin de 40 %) din suma aporturilor indicate în
contractul de constituire sau statut.
Operaţiile ce ţin de mişcarea capitalului nevărsat se perfectează cu
note de contabilitate, dispoziţii de încasare, ordine de plată, extrase din
cont, acte de primire-predare, facturi de expediţie, facturi fiscale etc.
Generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea capitalului
nevărsat se efectuează cu ajutorul contului de activ 313 „Capital
nevărsat". în debit se reflectă formarea creanţei fondatorilor privind
aporturile nedepuse în capitalul statutar (adică majorarea capitalului
nevărsat), iar în credit - stingerea acestei creanţe (sau micşorarea
capitalului nevărsat). Soldul contului este debitor şi reprezintă mărimea
creanţei fondatorilor la capitolul aporturilor acestora la finele lunii,
trimestrului sau anului. El se reflectă în capitolul 3 al bilanţului contabil
cu includerea în paranteze. Aceasta înseamnă că la detemiinarea
totalului capitolului în cauză suma dată urmează a fi scăzută.
La contul 313 „Capital nevărsat" pot fi deschise subconturi în
funcţie de subiectul la care se referă creanţele fondatorilor (de exemplu,
aporturi prevăzute de actele de constituire, acoperirea pierderilor din

anii precedenţi etc).
Evidenţa analitică se ţine pe fondatori cu indicarea datei apariţiei
creanţei şi termenului ei de stingere.
contabile care ţin de formarea şi stingerea capitalului nevărsat.
1. Reflectarea sumei aporturilor nedepuse în capitalul statutar,
precum şi a valorii nominale a acţiunilor subscrise, dar încă neachitate
la momentul înregistrării de stat a întreprinderii:
contul 311.
2. Reflectarea diferenţelor valutare favorabile aferente creanţei
fondatorilor străini la capitolul aporturilor nedepuse (de exemplu în euro
sau dolari S.U.A.):
contul 312.
Notă. Această operaţie are loc la data întocmirii bilanţului
contabil.
3. Reflectarea diferenţelor valutare nefavorabile aferente creanţei
fondatorilor străini la capitolul aporturilor nedepuse:
contul 313.
Notă. Această operaţie de asemenea are loc la data întocmirii
bilanţului contabil.
4. încasarea mijloacelor băneşti în contul stingerii creanţei
fondatorilor privind aporturile nedepuse în capitalul statutar al
întreprinderii:
debit conturile 241 - 243, credit
contul 313.
5. Preluarea diferitor active nepecuniare în contul stingerii creanţei
fondatorilor privind aporturile nedepuse în capitalul statutar al
întreprinderii:
debit conturile 111,123,211 etc, credit
contul 313.
6. Trecerea taxei pe valoarea adăugată în cont la decontările cu
bugetul în cazul preluării activelor nepecuniare de la fondatori cu scopul
stingerii creanţei lor privind aporturile nedepuse în capitalul statutar:
100
debit contul 534,

credit contul 313.
Notă. Dacă stingerea creanţei are loc prin primirea
mijloacelor fixe, această operaţie este scutită de taxa pe valoarea
adăugată şi se perfectează cu factură de expediţie.
7. Raportarea taxei pe valoarea adăugată la cheltuielile
perioadei în cazul preluării activelor nepecuniare (cu excepţia
mijloacelor fixe) de la fondatori cu scopul stingerii creanţei lor
privind aporturile nedepuse în capitalul statutar:
debit contul 713,
credit contul 313.
Notă. Această operaţie are loc în cazul când întreprinderea
încă nu este înregistrată ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată.
6.4. CONTABILITATEA CAPITALULUI RETRAS
Capitalul retras reprezintă valoarea acţiunilor sau cotelor de

participaţie răscumpărate de la asociaţi (participanţi) sau acţionari.
De exemplu, societăţile pe acţiuni pot răscumpăra acţiunile proprii
de la deţinătorii lor cu scopul vânzării ulterioare personalului sau
întreprinderilor cointeresate, micşorării capitalului statutar prin
anularea acţiunilor răscumpărate, majorării cursului acţiunilor
aflate în circulaţie (la diferiţi acţionari), sporirii sumei
dividendelor în raport la o acţiune aflată în circulaţie, transmiterii
lor gratuite unor persoane cu merite deosebite etc.
Trebuie de menţionat că acţiunile sau cotele de participaţie
răscumpărate nu oferă dreptul de a primi dividende sau de a
participa la procesul de conducere a întreprinderii (cu alte cuvinte,
ele sunt lipsite de dreptul de vot la luarea deciziilor manageriale).
Până la momentul anulării ele rămân în componenţa capitalului
statutar. Aceasta înseamnă că în cazul răscumpărării acţiunilor sau
cotelor de participaţie mărimea capitalului statutar nu se modifică.
Acţiunile sau cotele de participaţie răscumpărate se trec la
intrări la valoarea efectivă de răscumpărare. In funcţie de
conjunctura pieţei capitalului această valoare poate să coincidă sau
nu cu valoarea nominală. Dacă valoarea de răscumpărare este mai
mică sau mai mare decît valoarea nominală, atunci după ieşirea
acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate diferenţa se
raportează la majorarea sau micşorarea capitalului suplimentar.
Prin ieşirea capitalului retras se subînţelege anularea, vânzarea sau
transmiterea gratuită a acţiunilor sau cotelor de participaţie.
Operaţiile se ţin de mişcarea capitalului retras se perfectează
cu dispoziţii de plată, ordine de plată, extrase din cont, dispoziţii
de încasare, procese-verbale ale adunării generale a proprietarilor

întreprinderii, note de contabilitate etc.
Generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea
capitalului retras se efectuează cu ajutorul contului de activ 314
„Capital retras", în debit se reflectă sumele plătite pentru
acţiunile proprii sau cotele de participaţie răscumpărate, iar în
credit - valoarea acţiunilor (cotelor de participaţie) ieşite. Soldul
contului este debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor sau a cotelor
de participaţie răscumpărate la finele lunii, trimestrului sau anului.
El se reflectă în capitolul 3 al bilanţului contabil cu includerea în
paranteze.
La contul 314 „Capital retras" pot fi deschise subconturi,
nomenclatorul cărora depinde de forma organizatorieo-juridieă de
activitate a întreprinderii. Astfel, în societăţile pe acţiuni
subconturile se deschid în funcţie de tipul acţiunilor răscumpărate
(simple sau preferenţiale).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de acţiuni răscumpărate cu
diferenţierea în funcţie de valoarea lor nominală şi preţul de
răscumpărare, cote de participaţie concrete cu indicarea ponderii
lor în capitalul statutar şi a proprietarului iniţial, precum şi sub alte
aspecte care asigură informaţiile necesare pentru utilizatorii
interni.
contabile care ţin de mişcarea capitalului retras.
1. Răscumpărarea acţiunilor proprii sau a cotelor de
participaţie contra mijloace băneşti:
debit contul 314,
credit conturile 241-243.
2. Decontarea valorii acţiunilor (cotelor de participaţie)
răscumpărate în cazul anulării acestora:
debit contul 311,
credit contul 314.
3. încasarea mijloacelor băneşti din vânzarea acţiunilor (cotelor de
participaţie) răscumpărate:
debit conturile 241-
243, credit contul 314.
4. Decontarea diferenţei pozitive dintre valoarea de răscumpărare a
acţiunilor (cotelor de participaţie) şi valoarea lor nominală în cazul
anulării acestora:
debit contul 312,
credit contul 314.
5. Decontarea diferenţei negative dintre valoarea de răscumpărare
a acţiunilor (cotelor de participaţie) şi valoarea lor nominală în
cazul anulării acestora:
102
debit contul 314,

credit contul 312.
6. Decontarea diferenţei pozitive dintre valoarea de vânzare a
acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate şi valoarea lor de
răscumpărare:
debit contul 314,
credit contul 312.
7. Decontarea diferenţei negative dintre valoarea de vânzare a
acţiunilor (cotelor de participaţie) răscumpărate şi valoarea lor de
răscumpărare:
debit contul 312,
credit contul 314.
8. Decontarea valorii acţiunilor transmise acţionarilor în contul
plăţii dividendelor calculate:
debit contul 537,
credit contul 314.
9. Decontarea valorii acţiunilor transmise cu titlu gratuit unor per-
soane cu merite deosebite:
debit contul 713,
credit contul 314.
In continuare este prezentat un exemplu privind mişcarea
capitalului nevărsat cu elucidarea modalităţii de reflectare a
sumelor respective în conturile contabile
Exemplul 23. La 10 iulie 2007 societatea pe acţiuni "Plai
natal" a răscumpărat 4000 de acţiuni simple cu valoarea nominală
de 30 lei şi a plătit din casă cîte 40 lei pentru fiecare acţiune. La 17
iulie adunarea generală a acţionarilor a decis să anuleze 2200 de
acţiuni răscumpărate. La 25 iulie organul teritorial al Camerei
înregistrării de Stat a înregistrat diminuarea capitalului statutar al
întreprinderii în mărimea valorii nominale a acţiunilor anulate. La
4 august întreprinderea a vândut 800 de acţiuni altor persoane
juridice la preţul de 45 lei, iar la 20 august a vândut şi celelalte
1000 de acţiuni la preţul de 35 lei cu încasarea mijloacelor băneşti
în contul curent în valută naţională.
1. Răscumpărarea acţiunilor proprii de la acţionari cu
achitarea mijloacelor băneşti din casă:
debit contul 314,
credit contul 241 - în sumă de 160000 lei (4000 x 40);
2. Diminuarea capitalului statutar la valoarea nominală a
acţiunilor anulate:
debit contul 311,

3. Decontarea depăşirii valorii de răscumpărare a acţiunilor
asupra valorii lor nominale:
debit contul 312,
credit contul 314-în sumă de 22000 lei [(40-30) x 2200];
4. încasarea mijloacelor băneşti în contul curent în valută
naţională ca plată pentru 800 de acţiuni revândute la preţul de 45
lei:
debit contul 242,
5. Decontarea depăşirii valorii acţiunilor revândute asupra
valorii lor de procurare:
debit contul 314,
credit contul 312-în sumă de 4000 lei [(45-40) x 800];
6. încasarea mijloacelor băneşti în contul curent în valută
naţională ca plată pentru 1000 de acţiuni revândute la preţul de 3 5
lei:
debit contul 242,
credit contul314-în sumă de 35000 lei (1000 x 35);
7. Decontarea sumei depăşirii valorii de procurare a acţiunilor
revândute asupra valorii lor de vânzare:
AJjrecăuJe 103
^
debit contul 312,

credit contul 314-în sumă de 5000 lei [(40-35) x 1000].
Operaţiile aferente conturilor 311-314 se reflectă în registrul nr. 3
„Capital propriu" cu sistematizarea lor pe conturi sintetice în tabele
distincte. Astfel, în tabelul 1 „Contabilitatea capitalului statutar" se
înregistrează operaţiile în creditul contului 311, în tabelul 2
„Contabilitatea capitalului suplimentar" - operaţiile în creditul contului
312, în tabelul 3 „Contabilitatea capitalului nevărsat" - operaţiile în
creditul contului 313, iar în tabelul 4 „Contabilitatea capitalului retras"
- operaţiile în creditul contului 314. în tabelele enumerate mai sus toate
sumele se divizează pe conturi corespondente. Totodată în tabelul 10
datele conturilor 311 — 314 se generalizează sub următorul aspect:
• soldul la începutul lunii - în coloniţele 1 şi 2;
• rulajul pe luna de gestiune (curentă) - în coloniţele 3 şi 4;
• rulajul cumulativ de la începutul anului - în coloniţele
5 şi 6; soldul la sfârşitul lunii - în coloniţele 7 şi 8.
CAPITOLUL 7. CONTABILITATEA REZERVELOR
7. 1. CONTABILITATEA REZERVELOR STABILITE DE

LEGISLAŢIE
în condiţiile economiei de piaţă întreprinderile au dreptul, iar

în unele cazuri sunt obligate de a constitui rezerve pentru
acoperirea pierderilor posibile, stimularea materială a
personalului, procurarea tehnicii agricole moderne şi alte scopuri
prevăzute de legislaţia în vigoare, statut, adunarea generală a
fondatorilor sau alt organ autorizat de conducere.
Toate rezervele fac parte din componenţa capitalului propriu
şi se divizează în următoarele grupe:
• rezerve stabilite de legislaţie;
• rezerve prevăzute de statut;
• • alte rezerve.
Din numărul rezervelor stabilite de legislaţie cea mai
importantă şi semnificativă este capitalul de rezervă. în
conformitate cu Codul civil al Republicii Moldova toate
societăţile cu răspundere limitată şi societăţile pe acţiuni sunt
obligate de a constitui capital de rezervă, mărimea căruia nu
trebuie să fie mai mică de 10 % de la suma capitalului statutar.
Rezerva se creează pe seama defalcărilor din profitul net.
Mărimea defalcărilor anuale nu poate fi mai mică de 5 % de la
suma profitului indicat. Când mărimea capitalului de rezervă
atinge suma prevăzută de actele de constituire, defalcările
încetează. Dacă în consecinţa gospodăririi nesatisfacătoare
valoarea activelor nete ale întreprinderii (totalul capitolului 3 al
bilanţului contabil) va deveni mai mică decât suma capitalului
statutar şi a capitalului de rezervă, defalcările urmează a fi
preluate (continuate).
Capitalul de rezervă poate fi utilizat doar în două scopuri:
• pentru acoperirea pierderilor;
• pentru majorarea capitalului statutar.
In afară de aceasta, societăţile pe acţiuni pot constitui pe
seama defalcărilor din profitul net o rezervă specială pentru plata
dividendelor fixe (garantate) pe acţiunile preferenţiale.
Operaţiile ce ţin de mişcarea rezervelor stabilite de legislaţie se
perfectează cu procese-verbale ale adunării generale a fondatorilor
(acţionarilor, asociaţilor) şi note de contabilitate.
rezervelor stabilite de legislaţie se efectuează cu ajutorul contului
de pasiv 321 „Rezerve stabilite de legislaţie". în credit se

reflectă constituirea rezervelor, iar în debit - utilizarea lor după
destinaţie. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
rezervelor în cauză la finele lunii, trimestrului sau anului.
Deschiderea subconturilor la contul 321 „Rezerve stabilite
de legislaţie" nu este prevăzută, întrucât nomenclatorul acestor
rezerve este nesemnificativ.
Evidenţa analitică se ţine pe rezerve concrete cu specificarea
surselor de formare şi direcţiilor de utilizare.
contabile care ţin de mişcarea rezervelor stabilite de legislaţie.
1.Constituirea capitalului de rezervă pe seama profitului
pronosticat al anului de gestiune:
debit contul 334,
credit contul 321.
2.Constituirea (sau completarea) capitalului de rezervă pe seama
profitului nerepartizat din anii precedenţi:
debit contul 332,
credit contul 321.
3.Acoperirea pierderilor din anii precedenţi pe seama capitalului
de rezervă:
debit contul 321,
credit contul 332.
4.Majorarea capitalului statutar (valorii nominale a acţiunilor
aflate în circulaţie sau a cotelor de participate plătite) pe seama
capitalului de rezervă:
debit contul 321,
credit contul 311.
5.Calcularea dividendelor fixe (garantate) pe acţiunile
preferenţiale aflate în circulaţie pe seama rezervei constituite în
aceste scopuri:
debit contul 321,
credit contul 537.
în continuare este prezentat un exemplu privind mişcarea
rezervelor stabilite de legislaţie cu elucidarea modalităţii de
reflectare a sumelor respective în conturile contabile.
Exemplul 24. La 1 iulie 2007 soldul capitalului de rezervă
neutilizat al societăţii pe acţiuni "Viitorul" constituia 15000 lei. în
conformitate cu statutul întreprinderii mărimea capitalului statutar
este de 100000 lei, iar capitalul de rezervă urmează a fi format în
proporţie de 20 % din capitalul statutar. La 12 iulie adunarea
generală a acţionarilor a decis să utilizeze o parte din capitalul de
rezervă pentru acoperirea pierderilor anilor precedenţi în mărime

de 12000 lei şi concomitent să încheie formarea capitalului de
rezervă până la mărimea prevăzută de statut, folosind în acest scop
profitul anului de gestiune.
1. Utilizarea capitalului de rezervă pentru acoperirea
pierderilor anilor precedenţi:
debit contul 321,
2. Utilizarea profitului anului de gestiune pentru constituirea
debit contul 334,
credit contul 321 - în sumă de 5000 lei [(100000x20:100) -
15000].
7. 2. CONTABILITATEA REZERVELOR PREVĂZUTE DE

STATUT Şl ALTOR REZERVE
In componenţa rezervelor prevăzute de statut se includ acele

rezerve, ale căror constituire, destinaţie şi mărime sunt stipulate în
statutul întreprinderii. Drept sursă de formare a rezervelor în
cauză serveşte profitul net al întreprinderii (adică profitul rămas la
dispoziţia subiectului economic după impozitare). Ca exemplu pot
servi rezervele pentru stimularea materială a personalului titular,
pentru dezvoltarea socială a întreprinderii (întreţinerea caselor de
cultură, taberelor de odihnă, instituţiilor preşcolare) etc.
Din componenţa altor rezerve fac parte acele rezerve,
constituirea cărora nu este prevăzută de legislaţia în vigoare sau
statutul întreprinderii,
AJFrecău^^ 108
însă care se formează în baza hotărârii adunării generale a

fondatorilor (acţionarilor, asociaţilor) sau a altui organ autorizat de
conducere (cârmuire, consiliu etc). Ca exemplu pot servi rezervele
pentru modernizarea producerii, procurarea tehnicii agricole
performante ş. a. Rezervele în cauză de asemenea se formează pe
seama profitului net al întreprinderii.
La unele întreprinderi din componenţa altor rezerve face parte
de asemenea fondul de reevaluare (indexare) a mijloacelor fixe.
Acest fond a apărut în legătură cu reevaluarea mijloacelor de
muncă şi altor active similare efectuată de întreprinderi până la 30
septembrie 1997 în conformitate cu Hotărârea
GuvemuluiRepubliciiMokiovanr. 30 din 16 ianuarie 1996. După
încheierea procesului de privatizare organul suprem de conducere
al fiecărei întreprinderi urma să decidă ca rezultatele reevaluării să
fie raportate la majorarea capitalului statutar. însă din cauze
subiective unele gospodării n-au efectuat corectarea în cauză a
elementelor capitalului propriu. Ca urmare, fondul de reevaluare
(indexare) a mijloacelor fixe a încetat să reflecte sume reale
(autentice), deoarece multe obiecte reevaluate la care ele se referă
au ieşit deja din patrimoniu în consecinţa casării, vânzării,
demolării sau defrişării. De aceea fondul în cauză urmează a fi
decontat, ceea ce va contribui la sporirea autenticităţii posturilor
de bilanţ.
în afară de aceasta, cota-parte a fondului în cauză care se
referă la mijloacele fixe ieşite poate fi direcţionată pentru
acoperirea pierderilor din anii precedenţi.
Operaţiile ce ţin de mişcarea rezervelor prevăzute de statut şi
a altor rezerve se perfectează de obicei cu procese-verbale ale
adunării generale a fondatorilor şi note de contabilitate.
rezervelor prevăzute de statut şi a altor rezerve se efectuează cu
ajutorul conturilor de pasiv 322 „Rezerve prevăzute de statut" şi
323 „Alte rezerve", în credit se reflectă constituirea rezervelor,
iar în debit - utilizarea lor după destinaţie. Soldul acestor conturi
este creditor şi reprezintă mărimea rezervelor în cauză la finele
lunii, trimestrului sau anului.
Deschiderea subconturilor la conturile sintetice nominalizate
nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe rezerve concrete cu specificarea
surselor de formare şi direcţiilor de utilizare. Astfel, la contul 323
pot fi deschise conturile analitice „Rezervă pentru procurarea
tehnicii constituită", „Rezervă pentru procurarea tehnicii
utilizată" etc. în primul cont analitic se reflectă constituirea
AJFrecău^^ 109
rezervei pentru reproducerea garantată a mijloacelor fixe pe seama

profitului net al întreprinderii, iar în cel de-al doilea - utilizarea
efectivă a rezervei după destinaţie pe măsura achitării facturilor
comerciale ale furnizorilor pentru tractoarele, combinele şi alte
maşini agricole cumpărate.
contabile care ţin de mişcarea rezervelor prevăzute de statut şi a
altor rezerve.
1. Constituirea rezervei pentru stimularea materială a
personalului titular al întreprinderii:
credit contul 322.
2. Acoperirea integrală sau parţială a valorii foilor de odihnă
procurate de întreprindere pentru angajaţii săi pe seama rezervei
pentru stimularea materială:
debit contul 322,
credit contul 246.
3. Decontarea fondului de reevaluare (indexare) a mijloacelor
fixe cu scopul majorării capitalului statutar:
debit contul 323,
credit contul 311.
4. Constituirea rezervei pentru procurarea tehnicii pe seama
profitului preconizat al anului de gestiune:
debit contul 334,
credit contul 323.
5. Utilizarea rezervei pentru procurarea tehnicii după
destinaţie:
debit contul 323,
credit contul 323.
în continuare este prezentat un exemplu legat de mişcarea
altor rezerve cu elucidarea modalităţii de reflectare a sumelor
respective în conturile contabile.
Exemplul 25. La 1 aprilie 2007 mărimea fondului de
reevaluare (indexare) a mijloacelor fixe din componenţa altor
rezerve aflate la bilanţul societăţii pe acţiuni "Avântul" a constituit
450000 lei. Din suma respectivă
AJFrecăuJeanu^ 109
^
60 % (sau 270000 lei) se referă la mijloacele fixe reevaluate ieşite.

Suma pierderilor neacoperite ale anilor precedenţi la aceeaşi dată
constituie 320000 lei, iar soldul capitalului de rezervă este egal cu
80000 lei. La 11 aprilie adunarea generală a acţionarilor a decis să
acopere aceste pierderi pe seama surselor permise oficial.
în conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar
de întocmit următoarele înregistrări contabile:
1.Acoperirea pierderilor anilor precedenţi pe seama unei părţi a
fondului de reevaluare a mijloacelor fixe, care se referă la obiectele
reevaluate ieşite:
debit contul 323,
2.Acoperirea altei părţi a pierderilor anilor precedenţi pe seama
debit contul 321,
credit contul 332 - în sumă de 50000 lei (320000 - 270000).
Operaţiile aferente conturilor 321-323 se reflectă în registrul nr. 3
„Capital propriu". în tabelul 5 „Contabilitatea rezervelor" al acestui
registru se înscriu toate operaţiile în creditul conturilor nominalizate cu
divizarea sumelor pe conturi debitoare corespondente. Totodată în
tabelul 10 se generalizează datele conturilor enumerate mai sus cu
indicarea soldului la începutul lunii, rulajului pe luna de gestiune
(curentă), rulajului cumulativ de la începutul anului şi soldului la
sfârşitul lunii.
CAPITOLUL 8. CONTABILITATEA PROFITULUI
NEREPARTIZAT (PIERDERII
NEACOPERITE)
8. 1. CONTABILITATEA CORECTĂRII REZULTATELOR

PERIOADELOR PRECEDENTE
în procesul întocmirii raportului financiar anual pot fi comise

diferite erori de ordin metodologic sau aritmetic. Dacă aceste erori
sunt depistate până la aprobarea şi prezentarea raportului financiar
anual5, ele se corectează prin înregistrări contabile suplimentare
sau de stornare din luna decembrie a anului de gestiune.
Dar deseori erorile se depistează mai târziu, adică după
aprobarea şi prezentarea raportului financiar anual. în aşa caz ele
de asemenea se corectează, însă rezultatele corectărilor se reflectă
nu în raportul financiar din anul trecut (de gestiune), ci în raportul
din anul curent. Astfel, dacă erorile au fost depistate după
prezentarea raportului financiar pe anul 2006, toate corectările
urmează a fi reflectate în registrele (şi respectiv în rapoartele
financiare) din anul 2007.
Erorile depistate după prezentarea raportului financiar pe
anul trecut (de gestiune) se divizează în două grupe:
• erori care au generat majorarea sau diminuarea veniturilor
şi cheltuielilor (de exemplu, în procesul determinării valorii de
intrare a activelor materiale, calculării uzurii mijloacelor fixe şi a
epuizării resurselor naturale, reflectării creanţelor şi datoriilor
etc);
• alte erori (de exemplu, lipsurile de bunuri materiale,
pierderile din rebut ş. a.).
Trebuie de menţionat că apartenenţa sumelor denaturate
(eronate) de venituri şi cheltuieli la anii trecuţi (perioadele
precedente) urmează a fi confirmată în mod obligatoriu cu
documentele respective: acte de verificare a decontărilor, acte ale
controalelor tematice sau integrale, hotărâri ale instanţelor de
judecată, facturi fiscale, facturi de expediţie, acte de achiziţionare
5
El se prezintă organului teritorial de statistică până la 31 martie al anului care
urmează după anul de referinţă.
a mărfurilor, note de contabilitate etc. în caz contrar erorile sunt

calificate ca încălcări din anul curent, iar corectările lor urmează a
fi reflectate în conturile claselor 6 şi 7.
Generalizarea informaţiei privind profitul sau pierderile din
anii precedenţi care au fost depistate în anul curent se efectuează
cu ajutorul contului de regularizare 331 „Corectarea rezultatelor
perioadelor precedente". în credit se reflectă majorarea
profitului sau micşorarea pierderilor din anii precedenţi, iar în
debit - micşorarea profitului sau majorarea pierderilor în cauză.
Soldul contului poate fi atât debitor (dacă pierderile din anii
precedenţi depăşesc profitul), cît şi creditor (dacă profitul din anii
precedenţi depăşeşte pierderile). Acest sold reprezintă mărimea
netă a rezultatelor financiare din anii precedenţi depistate în anul
curent conform situaţiei la finele lunii, trimestrului sau anului.
Soldul debitor, ca şi cel creditor, se reflectă în capitolul 3 al
bilanţului contabil, însă cu includerea în paranteze. De aceea la
determinarea totalului acestui capitol el se scade.
La contul 331 „Corectarea rezultatelor perioadelor
precedente" pot fi deschise subconturi în funcţie de natura
rezultatelor corectate (profit sau pierderi).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de rezultate corectate, ani
la care se referă aceste rezultate (de exemplu, „Corectarea
pierderilor din anul 2005", „Corectarea profitului din anul 2006"
etc.) şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
Trebuie de menţionat că la începutul anului următor contul
331 urmează a fi închis prin decontarea soldului debitor sau
creditor la contul 332. Această operaţie are loc în procesul
reformării bilanţului contabil care se efectuează după aprobarea şi
prezentarea raportului financiar anual organului teritorial de
statistică. Concomitent cu contul 331 se închid de asemenea
conturile 333 şi 334. Operaţiile de închidere a acestor trei conturi
sintetice se reflectă în registrele contabile din luna decembrie a
anului de gestiune (adică a anului la care se referă bilanţul
contabil prezentat). însă nemijlocit în bilanţul prezentat în legătură
cu reformarea lui nu se efectuează nici un fel de corectări.
Corectările se efectuează numai în coloniţa 5 a bilanţului contabil
din anul următor. Ca urmare, în rândurile prevăzute pentru
conturile 331,333 şi 334 nu vor mai figura nici un fel de sume,
deşi în aceleaşi rânduri în coloniţa 4 a bilanţului contabil din 31
decembrie sume pot exista (în mărime egală cu soldurile
conturilor nominalizate).
în afară de aceasta, de la profitul depistat din anii precedenţi
se calculează impozit pe venit, aplicându-se cota prevăzută pentru
anul la care se referă acest profit. Şi respectiv în caz de depistare a
pierderilor datoria curentă privind impozitul pe venit se
micşorează prin înregistrare contabilă inversă.
contabile care ţin de depistarea (corectarea) rezultatelor
perioadelor precedente.
1. Majorarea (corectarea) valorii de intrare a activelor
procurate în anii precedenţi în legătură cu faptul că anterior ea a
fost diminuată:
credit contul 331.
Notă. Majorarea valorii acestor active se permite doar în
cazul când ele încă n-au fost decontate (adică se află la depozite,
în subdiviziuni şi în alte locuri de păstrare sau utilizare).
2. Micşorarea (corectarea) valorii de intrare a activelor
procurate în anii precedenţi în legătură cu faptul că anterior ea a
fost exagerată (majorată nejustificat):
debit contul 331,
credit conturile 111,123, 211 etc.
3. Decontarea (corectarea) sumelor excesive ale amortizării,
uzurii şi epuizării calculate în anii precedenţi:
debit conturile 113,124,126 şi 214,
credit contul 331.
4. Calcularea suplimentară a amortizării, uzurii şi epuizării în
legătură cu faptul că în anii precedenţi sumele în cauză au fost
diminuate:
debit contul 331,
credit conturile 113,124,126 şi 214.
5. Majorarea (corectarea) sumelor creanţelor în legătură cu
faptul că în anii precedenţi ele au fost diminuate şi au condiţionat
micşorarea veniturilor:
credit contul 331.
6. Micşorarea (corectarea) sumelor creanţelor în legătură cu
faptul
că în anii precedenţi ele au fost exagerate şi au condiţionat

majorarea nejustificată a veniturilor: debit contul 331,
credit conturile 134,221,228 etc.
7. Micşorarea (corectarea) sumelor datoriilor în legătură cu
faptul că în anii precedenţi ele au fost exagerate şi au condiţionat
majorarea nejustificată a cheltuielilor:
credit contul 331.
8. Majorarea (corectarea) sumelor datoriilor în legătură cu
faptul că în anii precedenţi ele au fost diminuate şi au condiţionat
micşorarea nejustificată a cheltuielilor:
debit contul 331,
credit conturile 411, 511, 531 etc.
9. Micşorarea (corectarea) sumelor impozitului pe venit în
legătură cu faptul că în anii precedenţi ele au fost exagerate:
debit contul 534,
credit contul 331.
10. Majorarea (corectarea) sumelor impozitului pe
venit în legătură cu faptul că în anii precedenţi ele au fost
diminuate:
debit contul 331,
credit contul 534.
11. Calcularea impozitului pe venit de la sumele
profitului depistat din anii precedenţi:
debit contul 331,
credit contul 534.
12. Micşorarea datoriilor curente privind impozitul pe
venit în legătură cu depistarea pierderilor din anii precedenţi:
debit contul 534,
credit contul 331.
Notă. Operaţiile 11 şi 12 au loc la finele anului de gestiune
înainte de închiderea contului 331.
depistarea erorilor şi corectarea rezultatelor perioadei precedente
cu elucidarea modalităţii de reflectare a sumelor respective în
conturile contabile.
Exemplul 26. în octombrie 2006 întreprinderea a procurat un
autoturism. Cheltuielile de parcurs ale autoturismului de la firma-
furnizor până la întreprindere au constituit 400 lei. Din neatenţia
contabilului-şef suma cheltuielilor în cauză a fost inclusă în
componenţa cheltuielilor generale şi administrative, deşi în
conformitate cu paragraful 13 al S.N.C. 16 "Contabilitatea
activelor materiale pe termen lung" aceste cheltuieli urmau a fi
incluse în valoarea de intrare a autoturismului. Eroarea comisă a

condiţionat majorarea cheltuielilor şi respectiv micşorarea
impozitului pe venit pe anul 2006. Eroarea a fost depistată în mai
2007 în consecinţa controlului tematic efectuat de colaboratorul
organului fiscal teritorial. în conformitate cu rezultatele
controlului întreprinderea a virat la buget impozitul pe venit
aferent rezultatului financiar al anului 2006 depistat în anul 2007
şi a corectat eroarea comisă anterior.
La finele anului 2007 în baza datelor registrelor de evidenţă
s-a constatat că suma totală a profitului anului precedent depistată
în anul curent a constituit 3000 lei. De la suma indicată
întreprinderea a calculat impozitul pe venit şi a stins definitiv
obligaţiile sale faţă de buget, transferând suma mijloacelor băneşti
corespunzătoare din contul curent în valută naţională.
1. Majorarea (corectarea) valorii de intrare a autoturismului
cu mărimea cheltuielilor de parcurs:
debit contul 123,
2. Virarea la buget a impozitului pe venit calculat în
conformitate cu rezultatele controlului tematic:
debit contul 534,
credit contul 242 - în sumă de 60 lei (400 x 15 :100);
3. Calcularea impozitului pe venit din suma totală a profitului
anului 2006 depistat pe parcursul anului 2007:
debit contul 331,
4. Transferarea mijloacelor băneşti în contul achitării
definitive a impozitului pe venit calculat din suma totală a
profitului anului2006 depistat pe parcursul anului 2007:
debit contul 534,
credit contul 242 - în sumă de 390 lei (450 - 60).
Exemplul 27. Creanţa pe termen scurt a cumpărătorului
român în sumă de 10000 euro a fost reflectată de întreprindere în
bilanţul contabil pe anul 2006 conform cursului oficial de schimb
la data apariţiei ei (16 lei pentru un euro), dar nu conform cursului
la 31 decembrie 2006 (16,50 lei pentru un euro). Prin aceasta au
fost încălcate prevederile paragrafului 14 al S.N.C. 21 "Efectele
variaţiilor cursului valutar", în conformitate cu care la
întocmirea bilanţului contabil toate posturile băneşti în valută
străină (soldul mijloacelor în conturile curente, creanţele şi
datoriile) trebuie reflectate în lei moldoveneşti conform cursului
oficial de schimb la data încheierii perioadei de gestiune. Eroarea
comisă a generat micşorarea veniturilor şi respectiv a rezultatului

financiar al anului 2006. Greşeala în cauză a fost depistată şi
corectată de întreprindere de sine stătător în aprilie 2007, stingând
totodată obligaţiile corespunzătoare faţă de buget.
1. Majorarea (corectarea) creanţei pe termen scurt la suma
diferenţei de curs valutar:
debit contul 221,
credit contul 331-în sumă de 5000 lei [(16,50-16,00) x
10000];
2. Calcularea impozitului pe venit din suma profitului anului
2006 depistat în anul 2007:
debit contul 331,
3. Transferarea la buget a impozitului pe venit calculat în
baza corectării erorii depistate:
debit contul 534,
8. 2. CONTABILITATEA PROFITULUI NEREPARTIZAT

(PIERDERII NEACOPERITE) AL ANILOR PRECEDENŢI
Profitul nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor

precedenţi se determină în următoarea consecutivitate: profitul
nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenţi la
începutul anului - profitul nerepartizat al anilor precedenţi utilizat
în anul de gestiune (sau pierderea anilor precedenţi acoperită în
anul de gestiune) ± corectarea rezultatelor perioadelor precedente
efectuată în anul de gestiune ± profitul net (pierderea) al anului de
gestiune - profitul utilizat al anului de gestiune. In practică
mărimea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor
precedenţi se determină, de regulă, în primul trimestru al anului
următor după anul de gestiune când se efectuează reformarea
bilanţului contabil.
Prin decizia adunării generale a fondatorilor profitul
nerepartizat al anilor precedenţi poate fi utilizat pentru:
• constituirea rezervelor;
• majorarea capitalului statutar;
• remunerarea membrilor consiliului şi ai comisiei de revizie
în societăţile pe acţiune;
•acordarea ajutorului material personalului întreprinderii etc.
Pierderea neacoperită din anii precedenţi poate fi casată (de
asemenea prin decizia adunării generale a fondatorilor) pe seama:
• micşorării rezervelor existente;

• diminuării capitalului statutar;
• depunerii vărsănimtelor cu destinaţie specială în bani sau
în natură de fondatori etc.
Operaţiile ce ţin de mişcarea profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor precedenţi de obicei se perfectează cu
procese-verbale ale adunării generale a fondatorilor şi note de
contabilitate.
profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al anilor precedenţi
se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 332 „Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi". în
credit se reflectă majorarea profitului respectiv sau acoperirea
pierderii, iar în debit - majorarea pierderii respective sau utilizarea
profitului. Soldul contului poate fi atât creditor (în cazul prezenţei
profitului nerepartizat), cît şi debitor (în cazul prezenţei pierderii
neacoperite) şi reprezintă mărimea rezultatului financiar al anilor
precedenţi la finele lunii, trimestrului sau anului. Soldul debitor, ca
şi cel creditor, se reflectă în capitolul 3 al bilanţului contabil, însă
cu includerea în paranteze. De aceea la determinarea totalului
acestui capitol el se scade.
118
La contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)

al anilor precedenţi" pot fi deschise subconturi în funcţie de
natura rezultatului financiar înregistrat (adică profit sau pierdere).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de rezultate financiare
înregistrate, ani de apariţie a acestora şi alte direcţii stabilite de
politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de mişcarea profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor precedenţi.
1. Decontarea sumei corectării profitului din perioadele
precedente în procesul reformării bilanţului contabil:
debit contul 331,
credit contul 332.
2. Decontarea sumei corectării pierderilor din perioadele
precedente în procesul reformării bilanţului contabil:
debit contul 332,
credit contul 331.
3. Decontarea profitului net al perioadei (anului) de gestiune
în procesul reformării bilanţului contabil:
debit contul 333,
credit contul
332.
Notă. Această decontare se efectuează numai în mărimea
rezultatului financiar care a rămas la întreprindere după
excluderea profitului utilizat al anului de gestiune (adică după
întocmirea înregistrării contabile: debit contul 333, credit contul
334).
4. Decontarea pierderii perioadei (anului) de gestiune în
procesul reformării bilanţului contabil:
debit contul 332,
credit contul
333.
5. Calcularea dividendelor în favoarea proprietarilor pe seama
profitului nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332,
credit contul
537.
6. Majorarea capitalului statutar (adică a valorii nominale a
acţiunilor plasate sau a cotelor de participaţie plătite) pe seama
profitului nerepartizat al anilor precedenţi: debit contul 332, credit
contul 311.
6.Constituirea (completarea) rezervelor pe seama profitului
nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332,
119

8.Calcularea remunerării membrilor consiliului şi ai comisiei
de revizie a societăţii pe acţiuni pe seama profitului nerepartizat al
anilor precedenţi:
debit contul 332,
credit contul 531.
9.Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat
în proporţie de 20 % de la suma remunerării de mai sus:
debit contul 332,
credit contul 533.
10. Calcularea primelor pentru asigurarea obligatorie
de asistenţă medicală în proporţie de 2,5 % de la suma remunerării
de mai sus:
debit contul 332,
credit contul 535.
11. Calcularea ajutorului material angajaţilor
întreprinderii pe seama profitului nerepartizat al anilor precedenţi:
debit contul 332,
credit contul 532.
Notă. Suma ajutorului material se include în venitul total
(brut) al salariaţilor cu reţinerea ulterioară a impozitului pe venit.
12. Acoperirea pierderii din anii precedenţi pe seama
capitalului statutar al întreprinderii (cu alte cuvinte, pe seama
aporturilor iniţiale depuse de fondatori):
debit contul 311,
credit contul 332.
rezervelor existente:
vărsămintelor cu destinaţie specială care au fost efectuate de
fondatori:
)VTrecî^^ 120
debit contul 537,

credit contul 332.
Notă. Vărsămintele efectuate prealabil de fondatori se
înregistrează de obicei în debitul contului 241 sau 242 şi creditul
contului 537.
în continuare este prezentat un exemplu privind mişcarea
profitului nerepartizat (pierderii nerepartizate) al anilor precedenţi
Exemplul 28. în anul 2006 profitul net al societăţii pe acţiuni
"Viitorul" a constituit 210000 lei. La 10 martie 2007 raportul
financiar anual a fost prezentat organului statistic teritorial, iar la
12 martie s-a efectuat reformarea bilanţului contabil. La 25 martie
a avut loc adunarea generală a acţionarilor care a decis să utilizeze
profitul nerepartizat al anului 2006 în modul următor:
• 80000 lei - pentru achitarea dividendelor rezidenţilor din
Republica Moldova;
• 20000 lei - pentru achitarea dividendelor nerezidenţilor
din Republica Moldova;
• 60000 lei - pentru majorarea valorii nominale a acţiunilor
simple amplasate;
• 30000 lei - pentru completarea capitalului de rezervă;
• 10000 lei - pentru remunerarea membrilor consiliului
societăţii pe acţiuni şi calcularea contribuţiilor respective pentru
asigurarea socială şi medicală.
1. Reflectarea sumei profitului net al anului
2006:
debit contul 351,
2. Decontarea sumei profitului net al anului 2006 la
reformarea bilanţului contabil:
debit contul 333,
3. Calcularea dividendelor rezidenţilor din Republica
Moldova pe seama profitului nerepartizat al anului 2006:
debit contul 332,
credit contul - 537 în sumă de 80000 lei;
4. Calcularea dividendelor nerezidenţilor din Republica
Moldova pe seama profitului nerepartizat al anului 2006:
debit contul 332,
credit contul 537- în sumă de 20000 lei;
5. Reţinerea impozitului pe venit în mărime de 10 % din

suma dividendelor calculate nerezidenţilor din Republica
Moldova:
debit contul 537,
6. Majorarea valorii nominale a acţiunilor simple pe seama
profitului nerepartizat al anului 2006:
debit contul 332,
credit contul 311- în sumă de 60000 lei;
7. Completarea capitalului de rezervă pe seama profitului
nerepartizat al anului 2006:
debit contul 332,
8. Calcularea remunerării membrilor consiliului societăţii pe
acţiuni pe seama profitului nerepartizat al anului 2006:
debit contul 332,
credit contul 531 -în sumă de 8163 lei(10000:122,5 x 100);
9. Calcularea contribuţiilor pentru asigurarea socială
obligatorie de stat în mărime de 20 % de la suma remunerării de
mai sus:
debit contul 332,
10.Calcularea contribuţiilor pentru asigurarea medicală
obligatorie
în mărime de 2,5 % de la suma remunerării de mai sus:
debit contul 332,
credit contul 535 - în sumă de 204 lei (8163 x 2,5 :100).
8. 3. CONTABILITATEA PROFITULUI NET (PIERDERII) AL

PERIOADEI DE GESTIUNE
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune reprezintă

rezultatul financiar al activităţii întreprinderii pe parcursul anului
de referinţă. El se determină ca diferenţa dintre suma tuturor
veniturilor şi suma tuturor cheltuielilor înregistrate în conturile
contabile din clasele 6 „Venituri" şi
7 „Cheltuieli". Dacă suma veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor,

se obţine profit. Dacă, însă, suma cheltuielilor depăşeşte suma
veniturilor, se obţine pierdere.
Rezultatul financiar al întreprinderii se determină trimestrial
şi la sfârşitul anului. Pe primele trei trimestre profitul (pierderea)
se află prin calcul, adică fără întocmirea înregistrărilor contabile.
Rezultatul financiar în ansamblu pe an (adică conform situaţiei la
31 decembrie) se determină în baza înregistrărilor contabile
respective privind închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.
Profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune se reflectă în
bilanţul contabil şi raportul privind rezultatele financiare, iar la
determinarea lui se conduc de prevederile S.N.C. 8 care a intrat în
vigoare începând cu 1 ianuarie 2004.
Operaţiile se ţin de constatarea şi decontarea profitului net
(pierderii) al perioaderde gestiune se perfectează de obicei cu note
de contabilitate.
Generalizarea informaţiei privind rezultatul financiar obţinut
de întreprindere în anul de gestiune se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune". în credit se reflectă suma profitului net sau decontarea
(acoperirea) pierderii, iar în debit - suma pierderii obţinute,
decontarea profitului utilizat pe parcursul anului şi decontarea
profitului net în procesul reformării bilanţului contabil. Soldul
contului până la reformarea bilanţului poate fi atât creditor (în
cazul prezenţei profitului), cît şi debitor (în cazul prezenţei
pierderii). Elreprezintă mărimea rezultatului financiar al
întreprinderii în ajunul reformării bilanţului contabil. în procesul
reformării bilanţului soldul în cauză se decontează la rezultatul
financiar al anilor precedenţi. Decontarea se efectuează printr-o
înregistrare contabilă de încheiere din luna decembrie. Cu alte
cuvinte, toate înregistrările contabile în contul333 au loc doar în
registrul din ultima lună a anului de gestiune. în acest registru
datorită refomiarii bilanţului soldul contului conform situaţiei la
31 decembrie este egal cu zero.
La contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune" pot fi deschise subconturi în funcţie de natura
rezultatului financiar obţinut (profit sau pierdere).
Evidenţa analitică se ţine pe direcţiile stabilite de politica de
contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de mişcarea rezultatului financiar al perioadei de
gestiune.
1. Reflectarea profitului net al perioadei de

credit contul 333.
2. Reflectarea pierderii anului de gestiune:
debit contul 333,
credit contul 351.
3. Decontarea sumei profitului utilizat în anul de gestiune în
procesul reformării bilanţului contabil:
debit contul 333,
credit contul 334.
4. Decontarea profitului net al anului de gestiune în procesul
reformării bilanţului contabil:
debit contul 333,
credit contul 332.
5. Decontarea pierderii anului de gestiune în procesul reformării
bilanţului contabil:
debit contul 332,
credit contul 333.
8. 4. CONTABILITATEA PROFITULUI UTILIZAT

AL ANULUI DE GESTIUNE
întreprinderile pot utiliza profitul anului de gestiune atât pe

parcursul celor patru trimestre (adică în avans), cît şi nemijlocit la
sfârşitul anului când suma definitivă a rezultatului financiar este
deja cunoscută. De obicei profitul este utilizat pentru calcularea
(plata) dividendelor intermediare (de exemplu, pentru prima
jumătate a anului) şi constituirea sau completarea diferitor rezerve.
Decizia privind utilizarea profitului este luată:
• în societăţile pe acţiuni - de consiliul societăţii;
• în societăţile cu răspundere limitată - de adunarea generală
a fondatorilor (asociaţilor).
Trebuie de menţionat că la calcularea (plata) dividendelor
intermediare întreprinderea reţine din suma acestor dividende
impozit
AJjjrecău^^ 124
pe venit potrivit cotei stabilite de Codul fiscal pentru persoanele

juridice pe anul respectiv (de exemplu, în anul 2007 cota
impozitului constituie 15 %). Suma impozitului se virează la buget
în avans, micşorând totodată suma dividendelor anunţate pentru
plată. în afară de aceasta, impozitul calculat se înregistrează ca
datorie preliminară care la sfârşitul anului după determinarea
sumei definitive a impozitului pe venit se stornează. în încheiere,
impozitul plătit în avans se trece în cont6.
Operaţiile se ţin de utilizarea profitului anului de gestiune se
perfectează de obicei cu procese-verbale şi note de contabilitate.
Generalizarea informaţiei la capitolul profitului utilizat al
anului de gestiune se efectuează cu ajutorul contului de activ 334
„Profit utilizat al anului de gestiune". în debit se reflectă suma
profitului utilizat până la reformarea bilanţului contabil, iar în
credit - decontarea acestei sume în procesul reformării bilanţului.
Pe parcursul anului soldul contului este debitor şi reprezintă
mărimea profitului utilizat la finele lunii, trimestrului sau anului.
El se reflectă în capitolul 3 al bilanţului contabil cu includerea în
paranteze. După reformarea bilanţului soldul contului devine egal
cu zero.
Deschiderea subconturilor la contul 334 „Profit utilizat al
anului de gestiune" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe direcţiile de utilizare a profitului,
precum şi sub alte aspecte stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de utilizarea profitului anului de gestiune.
1.Calcularea dividendelor intermediare pe seama profitului
anului de gestiune:
debit contul 334,
credit contul 537.
2.Constituirea (completarea) rezervelor pe seama profitului
anului de gestiune:
debit contul 334,
în practică întreprinderile pot aplica şi alte modalităţi de reflectare a impozitului pe

venit aferent dividendelor intermediare, dar rezultatul final va fi acelaşi.
3. Decontarea profitului utilizat al anului de gestiune în procesul

reformării bilanţului contabil: debit contul 333, credit contul 334.
fii continuare este prezentat un exemplu privind mişcarea

profitului anului de gestiune cu elucidarea modalităţii de reflectare
a sumelor respective în conturile contabile.
.Exemplul 29. în iulie 2007 societatea pe acţiuni "Succes" a
anunţat pentru plată dividende intermediare în sumă de 50000 lei.
La finele anului venitul impozabil al întreprinderii a constituit
200000 lei.
1.Calcularea dividendelor intermediare cu excluderea
impozitului pe venit care urmează a fi plătit de întreprindere:
debit contul 334,
credit contul 537-în sumă de42500 lei [50000 - (50000 x
15:100)];
2.Calcularea impozitului pe venit din suma dividendelor
intermediare anunţate pentru achitare:
debit contul 731,
creditoontul 535 - în sumă de 7500 lei (50000 x 15 :100);
3. Transferarea sumei impozitului pe
venit:
debit contul 225,
4. Calcularea impozitului pe venit conform rezultatelor activităţii
întreprinderii în anul 2007:
debit contul 731,
credit contul 534-în sumă de 30000 lei (200000 x 15 :100);
5. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a impozitului pe venit
reţinut din dividendele intermediare:
debit contul 534,
6. Decontarea sumei profitului utilizat al anului de gestiune la
reformarea bilanţului contabil:
debit contul 333,
Operaţiile aferente conturilor 331-334 se reflectă în registrul

nr. 3 „Capital propriu". în registru sunt prevăzute următoarele
tabele pentru înscrierea tuturor operaţiilor în creditul conturilor
nominalizate cu divizarea sumelor pe conturi debitoare
corespondente:
• tabelul 6 „Corectarea rezultatelor perioadelor precedente";
• tabelul 7 „Evidenţa profitului nerepartizat (pierderii
neacoperite) al anilor precedenţi şi a profitului net (pierderii) al
perioadei de gestiune";
• tabelul 8 „Evidenţa profitului utilizat al anului de
gestiune". Totodată în tabelul 11 se generalizează datele
conturilor
enumerate mai sus cu indicarea soldului la începutul lunii,
rulajului pe luna de gestiune (curentă), rulajului cumulativ de la
începutul anului şi soldului la sfârşitul lunii.
CAPITOLUL 9. CONTABILITATEA CAPITALULUI

SECUNDAR ŞI A REZULTATULUI
FINANCIAR TOTAL
9. 1. CONTABILITATEA DIFERENŢELOR DIN

REEVALUAREA ACTIVELOR PE TERMEN LUNG
întreprinderile ţin evidenţa activelor pe termen lung

(mijloace fixe, terenuri, resurse naturale, pachete de programe
aplicative pentru computere ş. a.):
• sau la valoarea de intrare - aceasta este metoda de bază
recomandată de standardele naţionale de contabilitate;
• sau la valoarea reevaluată - aceasta este metoda admisibilă
alternativă care poate fi selectată de întreprindere şi inclusă în
politica de contabilitate.
De obicei valoarea de intrare reprezintă suma mijloacelor
consumate de întreprindere la procurarea activelor pe termen lung
(valoarea de cumpărare, consumurile de transportare, instalare,
aducere în stare de lucru etc.) sau la crearea acestora cu forţe
proprii (înfiinţarea şi cultivarea plantaţiilor perene tinere,
construirea clădirilor, ridicarea digurilor pentru bazinele acvatice
artificiale ş. a.).
Valoarea reevaluată reprezintă valoarea activelor determinată
de o comisie specială sau un expert independent în procesul
reevaluării, pornind de la condiţiile actuale de activitate. Această
valoare se stabileşte în procesul utilizării activelor (adică după
punerea lor în funcţiune) şi are drept scop ajustarea valorii de
intrare la preţurile care sunt în vigoare la momentul reevaluării.
Dacă reevaluarea a fost efectuată corect şi s-a ţinut cont de
influenţa tuturor factorilor, atunci valoarea reevaluată practic
devine egală cu valoarea venală. Iar valoarea venală, la rândul său,
se formează în cazul când participanţii pieţei organizate (adică
vânzătorul şi cumpărătorul) sunt părţi cointeresate, informate şi
independente.
Reevaluarea urmează a fi efectuată la sfârşitul anului, iar
rezultatele ei se perfectează printr-un proces-verbal de formă
liberă. Reevaluarea obiectelor, preţurile cărora se modifică
permanent sub influenţa progresului tehnico-ştiinţific (de
exemplu, computere, programe aplicative, autoturisme
128
ş. a), poate fi organizată anual. Celelalte active, preţurile cărora

sunt relativ stabile (de exemplu, clădiri cu destinaţie de producţie,
animale productive sau de tracţiune etc.) pot fi reevaluate mai rar -
o dată în 3-5 ani.
Consumurile ce ţin de desfăşurarea reevaluării (serviciile
experţilor independenţi, retribuirea muncii rm comisiei de
reevaluare, contribuţiile pentru asigurarea socială şi primele de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală ş. a.) se înregistrează
în conturile în care se reflectă consumurile sau cheltuielile privind
întreţinerea şi exploatarea activelor reevaluate.
Rezultatele reevaluării activelor pe termen lung se exprimă
prin:
• ecart de reevaluare - el reprezintă suma la care se majorează
valoarea de intrare a activelor;
• reduceri de reevaluare - acestea sunt sumele care
diminuează valoarea de intrare a activelor.
Sumele ecartului de reevaluare sunt raportate la majorarea
capitalului propriu, iar sumele reducerilor de reevaluare - la
micşorarea lui. Când activele reevaluate sunt trecute la ieşiri,
sumele ecartului de reevaluare se includ în veniturile din
activitatea de investiţii, iar sumele reducerilor de reevaluare - în
cheltuielile acestui tip de activitate.
Reevaluarea activelor uzurabile (programe aplicative,
mijloace fixe, cariere de piatră brută ş. a.) poate fi efectuată prin
două modalităţi:
• în baza valorii de intrare (prima variantă);
• în baza valorii de bilanţ (a doua variantă).
în cazul primei variante reevaluării sunt supuse trei mărimi:
valoarea de intrare, suma uzurii acumulate din momentul punerii
în funcţiune şi valoarea probabilă rămasă. în cazul variantei a doua
se reevaluează doar o singură mărime - valoarea de bilanţ a
activului. Bineînţeles, varianta a doua este mai simplă şi necesită
mai puţine înregistrări contabile. însă în cazul ei în mod
obligatoriu trebuie decontată uzura acumulată până la reevaluare.
Trebuie de menţionat că independent de varianta selectată a
reevaluării rezultatul ei pe active concrete va fi unul şi acelaşi.
Operaţiile se ţin de mişcarea diferenţelor din reevaluarea
activelor pe termen lung se perfectează de obicei cu procese-
verbale ale comisiei de reevaluare şi note de contabilitate.
Generalizarea informaţiei la capitolul diferenţelor nominalizate se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 341 „Diferenţe din
reevaluarea activelor pe termen lung". în credit se reflectă
sumele ecartului de reevaluare şi sumele reducerilor de reevaluare
aferente activelor reevaluate ieşite, iar în debit - sumele

reducerilor de reevaluare şi sumele ecartului de reevaluare
aferente activelor reevaluate ieşite, în afară de aceasta, dacă
întreprinderea a selectat prima variantă de reevaluare a activelor
uzurabile, atunci în creditul contului se reflectă suplimentar
sumele reducerilor de reevaluare a uzurii (amortizării, epuizării)
acumulate, iar în debit - sumele ecartului de reevaluare a acesteia.
Soldul contului poate fi atât creditor (când sumele ecartului de
reevaluare depăşesc sumele reducerilor respective), cît şi debitor
(când sumele reducerilor de reevaluare depăşesc sumele ecartului
respectiv). El reprezintă rezultatul definitiv al reevaluării activelor
pe termen lung la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe
termen lung" pot fi deschise subconturi pe tipuri comasate de
active reevaluate.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de diferenţe (ecart sau
reduceri), obiecte reevaluate şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de apariţia şi decontarea diferenţelor din
reevaluarea activelor pe termen lung.
1. Reflectarea ecartului de reevaluare a activelor pe termen
lung: debit conturile 111,123,133 etc,
credit contul 341.
Notă. Rezultatele reevaluării investiţiilor pe termen lung
(acţiuni, cote de participaţie ş. a.) nu modifică nemijlocit valoarea
lor de intrare şi se acumulează într-un cont distinct de regularizare.
2. Reflectarea reducerilor de reevaluare a activelor pe termen
lung: debit contul 341,
3.Reflectarea ecartului de reevaluare a uzurii (amortizării,
epuizării)
activelor uzurabile în cazul utilizării primei variante de reevaluare:
debit contul 341,
credit conturile 113,124 şi 126.
4. Reflectarea reducerilor de reevaluare a uzurii (amortizării,

epuizării) activelor uzurabik în cazul utilizării primei variante de
reevaluare:
debit conturile 113,124 şi 126,
credit contul 341.
5. Constatarea consumurilor aferente reevaluării mijloacelor
fixe utilizate în ramura fitotehniei:
debit contul 811,
6. Decontarea sumelor ecartului de reevaluare aferente
activelor reevaluate ieşite:
debit contul 341,
credit contul 621.
7. Decontarea sumelor reducerilor de reevaluare aferente
activelor reevaluate ieşite:
debit contul 721,
credit contul 341.
8. Calcularea datoriei amânate privind impozitul pe venit de
la suma ecartului de reevaluare:
debit contul 341,
credit contul 425.
9. Calcularea activului amânat privind impozitul pe venit de
la suma reducerilor de reevaluare:
debit contul 135,
credit contul 341.
Notă. La ieşirea activelor pe termen lung reevaluate se
admite decontarea reciprocă a activelor şi datoriilor amânate
privind impozitul pe venit aferente diferenţelor din reevaluare.
10.Decontarea ecartului de reevaluare a activelor pe termen
lung
existente în legătură cu legalizarea capitalului:
debit contul 341,
credit contul 623.
în continuare este prezentat un exemplu legat de reevaluarea
activelor pe termen lung cu elucidarea modalităţii de reflectare a
sumelor respective în conturile contabile.
Exemplul 30. în decembrie 2006 întreprinderea a efectuat reeva-
luarea a două mijloace fixe în baza valorii de bilanţ (adică după
varianta a doua) şi a obţinut următoarele rezultate:
• la tractorul cu roţi - ecart de reevaluare în sumă de 2000
lei;
• la computer - reducere de reevaluare în sumă de 500 lei.
în aprilie 2007 ambele obiecte au fost casate din bilanţ în

legătură cu expirarea termenului funcţionării utile.
1. Reflectarea ecartului de reevaluare aferent valorii de bilanţ
a tractorului:
debit contul 123,
2. Reflectarea reducerii de reevaluare aferente valorii de
bilanţ a computerului:
debit contul 341,
3. Calcularea datoriei amânate privind impozitul pe venit de
la suma ecartului de reevaluare:
debit contul 341,
4. Calcularea activelor amânate privind impozitul pe venit de
la suma reducerii de reevaluare:
debit contul 135,
5. Decontarea sumei ecartului de reevaluare la veniturile
perioadei în legătură cu ieşirea tractorului:
debit contul 341,
6. Decontarea sumei reducerii de reevaluare la cheltuielile
perioadei în legătură cu casarea computerului:
debit contul 721,
7. Anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit în
legătură cu ieşirea tractorului:
debit contul 731,
ATrecău^^ 131

8. Anularea activelor amânate privind impozitul pe venit în
legătură cu ieşirea computerului:
debit contul 341,
9. Stingerea reciprocă a activelor amânate şi datoriilor
amânate privind impozitul pe venit în cuantumul mărimii lor
minime:
debit contul 425,
9. 2. CONTABILITATEA SUBVENŢIILOR
Subvenţiile reprezintă un ajutor bănesc sau material acordat

cu titlu gratuit întreprinderii de guvern sau alte organe de stat în
schimbul respectării anumitor condiţii legate de activitatea ei
economico-financiară.
întreprinderile pot beneficia de subvenţii pentru cele mai
diverse scopuri. Astfel, în componenţa bugetului de stat pe
anul2007 este aprobat fondul de subvenţionare a producătorilor
agricoli în mărime de 240 mii. lei 7. Mijloacele fondului sunt
repartizate în modul următor:
• subvenţionarea producătorilor de sfeclă de zahăr -
15 mii. lei; stimularea producerii materialului săditor
pomicol şi înfiinţării
plantaţiilor pomicole -17 mii. lei;
• compensarea sumelor plătite ale taxei pe valoarea adăugată
în cazul procurării mijloacelor de uz fitosanitar şi îngrăşămintelor
minerale -45 mii. lei;
• încurajarea dezvoltării culturii nucului - 3 mii. lei;
• compensarea sumelor plătite ale taxei pe valoarea adăugată
în cazul livrării produselor agricole de fabricaţie proprie pe
teritoriul ţării -100mil.leietc.
Gospodăriile care desfăşoară activităţile de mai sus pot
beneficia de mijloacele respective în conformitate cu
Regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor
fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli nr. 15 -
XVI din 9 februarie 2007.
Pe parcursul anului acest fond a fost majorat cu 200 mii. lei ("Agricultura
Moldovei", 2007, nr. 7-8, p. 9).
De asemenea în conformitate cu Regulamentul privind

modul de utilizare a mijloacelor destinate subvenţionării
lucrărilor agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 900
din 8 august 2007, gospodăriile agricole pot beneficia de subvenţii
în sumă de 84 mii. lei pentru pregătirea şi însămânţarea terenurilor
cu culturi de toamnă. Mijloacele în cauză urmează a fi utilizate ca
despăgubire pentru consecinţele secetei şi ale căderilor de
grindină.
în afară de aceasta, în conformitate cu Legea viei şi vinului
nr. 57 - XVI din 10 martie 2006 în cazul înfiinţării plantaţiilor
viticole pe o suprafaţă nu mai mică de 5 hectare gospodăriilor li se
acordă subvenţii în mărime de 25 mii lei pentru fiecare hectar.
Modul de acordare a subvenţiilor depinde de destinaţia
acestora. Astfel, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de
subvenţii atât pentru suprafaţa însămânţată, cît şi pentru recolta
livrată întreprinderilor prelucrătoare. Mărimea subvenţiilor
constituie:
• pentru fiecare hectar însămânţat - 200 lei;
• pentru fiecare hectar recoltat când cantitatea obţinută de
rizocarpi variază de 25 până la 30 tone -100 lei;
• pentru fiecare hectar recoltat când cantitatea obţinută de
rizocarpi variază de 30 până la 35 tone - 150 lei etc.
Pentru a obţine sumele solicitate întreprinderile trebuie să
prezinte comisiei speciale din cadrul Direcţiei raionale pentru
agricultură şi alimentaţie o cerere la care se anexează următoarele
documente:
• raportul statistic privind suprafaţa terenurilor însămânţate;
• actul de verificare a suprafeţelor însămânţate;
• contractul de achiziţionare a sfeclei încheiat cu fabrica
respectivă;
• actul de verificare a decontărilor cu fabrica sau facturile
fiscale care confirmă livrările de sfeclă pentru procesare.
Documentele nominalizate urmează a fi prezentate comisiei:
• până la 1 august - în cazul subvenţionării suprafeţelor;
• până la 10 decembrie - în cazul subvenţionării recoltei de
sfeclă de zahăr.
Pentru a beneficia de subvenţii în cazul înfiinţării plantaţiilor
viticole gospodăriile urmează să prezinte Agenţiei Agroindustriale
„Moldova-Vin" următoarele documente:
AJFrecăuJean^ 133
• cerere;
• certificat de înregistrare;
• procesul-verbal privind înfiinţarea plantaţiilor în cauză
confirmat de primărie şi Direcţia raională pentru agricultură şi
alimentaţie;
• proiectul înfiinţării plantaţiilor viticole;
• documentele care confimiăprocurareaşica^
• informaţii despre conturile bancare etc.
Totodată trebuie de menţionat că subvenţiile se acordă numai în
cazul când soiul ampelografic al plantaţiilor înfiinţate este inclus în
registrul de stat al soiurilor de plante.
Pentru a obţine subvenţii în scopul compensării sumelor plătite ale
taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor de produse agricole de
fabricaţie proprie pe teritoriul ţării gospodăriile urmează să prezinte
inspectoratului fiscal teritorial o cerere la care se anexează următoarele
documente xerocopiate:
• declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată pe luna respectivă;
• registrul de evidenţă a procurărilor;
• registrul de evidenţă a livrărilor;
• ordinul de plată cu indicarea sumei plătite a taxei pe valoarea
adăugată şi perioadei (lunii) pentru care a fost efectuată plata;
• extrasul din contul curent în valută naţională.
După examinarea cererii şi documentelor anexate subvenţia se
transferă producătorului agricol în termen de 4 zile.
Evaluarea ţi constatarea subvenţiilor se efectuează în conformitate
cu S.N.C. 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei
privind asistenţa de stat" care a intrat în vigoare începând cu 1
ianuarie 2003.
în conformitate cu standardul de mai sus toate subvenţiile primite
de întreprinderi se divizează în trei grupe:
• subvenţii sub formă de mijloace băneşti şi alte active curente care
nu-s destinate procurării sau creării activelor pe termen lung;
• subvenţii sub formă de mijloace băneşti şi alte active curente care
sunt destinate procurării sau creării activelor pe termen lung;
• subvenţii sub formă de active pe termen lung.
De exemplu, în componenţa primei grupe se includ mijloacele
băneşti primite de gospodarii cu scopul compensării sumelor
plătite ale taxei pe valoarea adăugată aferente îngrăşămintelor
minerale şi chimicalelor procurate; în componenţa grupei a doua -
sumele băneşti încasate de întreprinderi în cazul înfiinţării viilor
şi livezilor; în componenţa grupei a treia - tractoarele, combinele
şi altă tehnică agricolă primită ca ajutor de la întreprinderea de
stat „Moldresurse" etc.
Activele nepecuniare (terenuri, acţiuni, mijloace fixe ş. a.) primite
de întreprinderi cu titlul de subvenţii se estimează, de regulă, la
valoarea venală.
Există două metode de constatare a subvenţiilor:
•metoda venitului;
• metoda capitalului.
în primul caz subvenţiile se reflectă la început ca mijloace speciale
primite de întreprindere pentru anumite scopuri. în continuare după
îndeplinirea condiţiilor legate de acordarea lor subvenţiile se includ în
componenţa veniturilor acelei perioade în care au avut loc cheltuielile
respective8.
In al doilea caz subvenţiile de asemenea se reflectă la început ca
mijloace speciale primite (adică ca datorii). Apoi după îndeplinirea
condiţiilor prevăzute (punerea în funcţiune a activelor pe termen lung)
ele se raportează la majorarea capitalului secundar. în încheiere, pe
măsura înregistrării cheltuielilor respective (de exemplu, sub formă de
uzură a mijloacelor fixe sau epuizare a resurselor naturale) sumele
subvenţiilor incluse în capitalul secundar se raportează treptat la
veniturile perioadei de gestiune.
Metoda venitului se aplică pentru constatarea (reflectarea în
conturile contabile) subvenţiilor din prima grupă, iar metoda capitalului
- pentru constatarea subvenţiilor din grupele a doua şi a treia.
Operaţiile ce ţin de mişcarea subvenţiilor se perfectează cu ordine
de plată, extrase din cont, note de contabilitate, procese-verbale
(bonuri) de primire-predare (mişcare) a mijloacelor fixe, facturi de
expediţie etc.
Generalizarea informaţiei la capitolul subvenţiilor primite care
urmează a fi constatate prin metoda capitalului se efectuează cu
ajutorul contului de pasiv 342 „Subvenţii". în credit se reflectă
Compensaţiile primite la capitolul taxei pe valoarea adăugată se constată ca

venituri în mod necondiţionat, adică fără reflectarea anumitor cheltuieli.
includerea subvenţiilor primite anterior în componenţa capitalului

secundar după îndeplinirea condiţiilor stipulate, iar în debit - raportarea
lor la veniturile activităţii financiare pe măsura suportării cheltuielilor
respective9. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
subvenţiilor neconstatate ca venituri la finele lunii, trimestrului sau
anului.
La contul 342 „Subvenţii" pot fi deschise subconturi în funcţie de

forma naturală şi destinaţia subvenţiilor primite.
Evidenţa analitică se ţine pe destinaţii concrete ale subvenţiilor,
ani de punere în funcţiune a mijloacelor fixe procurate sau create pe
seama subvenţiilor şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
In continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări
contabile care ţin de mişcarea subvenţiilor constatate prin metoda
capitalului.
1. încasarea în contul curent în valută naţională a subvenţiilor
primite pentru înfiinţarea viilor şi livezilor tinere:

contul 423.
2. Includerea subvenţiilor primite în componenţa capitalului
secundar după intrarea pe rod a viilor şi livezilor înfiinţate anterior:
contul 342.
3. Raportarea subvenţiilor din componenţa capitalului secundar la
veniturile din activitatea financiară pe măsura calculării uzurii
(suportării cheltuielilor):
debit contul 342,
credit contul 622.
Notă. Uzura calculată (în procente de la cota-parte a valorii
uzurabile a activelor care corespunde subvenţiilor primite) se
raportează nu la consumurile activităţii operaţionale, ca de obicei, ci la
cheltuielile activităţii financiare (adică în debitul contului 722).
în continuare este prezentat un exemplu legat de mişcarea subvenţiilor
cu elucidarea modalităţii de reflectare a sumelor respective în conturile
Subvenţiile primite sub formă de investiţii pe termen lung (acţiuni, obligaţiuni, cote
de participaţie ş. a.) fac excepţie din această regulă. Raportarea lor la venituri are loc
pe măsura obţinerii (anunţării) dividendelor sau procentelor, întrucât utilizarea
acestor investiţii nu generează nici un fel de cheltuieli.
contabile.
Exemplul 31. în aprilie 2005 întreprinderea a înfiinţat 40 hectare

de plantaţii de viţă-de-vie. Suma totală a consumurilor în aceste scopuri
a constituit 1337 600 lei, inclusiv valoarea butaşilor procuraţi (fără taxa
pe valoarea adăugată) -1200000 lei, retribuirea muncii lucrătorilor -
80000 lei, contribuţiile pentru asigurarea socială de stat - 16000 lei,
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală-1600 lei,
serviciile staţiunii tehnologice de maşini (fără taxa pe valoarea
adăugată) - 40000 lei. în august 2006 după examinarea documentelor
prezentate Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" a virat în contul
curent în valută naţională al întreprinderii subvenţia solicitată în
mărime de 1000000 lei (25000 lei x 40 ha). Pe parcurs în procesul
îngrijirii plantaţiilor perene tinere întreprinderea a consumat încă
156400 lei, inclusiv valoarea mijloacelor de protecţie a plantelor (fără
taxa pe valoarea adăugată) - 10000 lei, retribuirea muncii lucrătorilor-
120000 lei, contribuţiile pentru asigurarea socială de stat - 24000 lei,
primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală-2400 lei.
în aprilie 2009 plantaţiile de viţa-de-vie au fost incluse în
categoria plantaţiilor intrate pe rod cu durata presupusă de funcţionare
utilă 25 de ani.
In conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar
1. Reflectarea consumurilor aferente înfiinţăm plantaţi tinere:
debit contul 121 - în sumă de 1337600 lei,
credit contul 211 - în sumă de 1200000 lei,
credit contul 531 - în sumă de 80000 lei, credit
contul 533 - în sumă de 16000 lei, credit
contul 535 - în sumă de 1600 lei, credit contul
521 - în sumă de 40000 lei;
2. încasarea subvenţiei în contul curent în valută naţională: debit
contul 242,
3. Reflectarea consumurilor legate de îngrijirea plantaţiilorp^
debit contul 121- în sumă de 156400 lei,

4. Includerea plantaţiilor viticole în componenţa plantaţiilor
pe rod:
debit contul 123,
credit contul 121 - în sumă de 1494000 lei (1337600 +
156400);
5. Includerea subvenţiei primite anterior în componenţa
capitalului
secundar:
debit contul 423,
6. Calcularea lunară a uzurii plantaţiilor viticole pe rod:
debit contul 811-în sumă de 1646,67 lei (494000:25 :12),
debit contul 722 - în sumă de 3333,33 lei (1000000:25 :12),
credit contul 124 - în sumă de 4980 lei [(1494000 :25 :12)
sau
(1646,67+3333,33)];
7. Constatarea lunară a sumei subvenţiei ca venituri din
activitatea
financiară pornind de la ponderea ei în valoarea de intrare a
plantaţiilor
viticole pe rod:
debit contul 342,
credit contul 622 - în sumă de 3333,33 lei [4980 x (1000000 :
1494000x100): 100].
Operaţiile aferente contului 342 se reflectă în registrul nr. 3
„Capital propriu". în el la pagina 6 este prevăzut tabelul
9„Evidenţa subvenţiilor" pentru înscrierea tuturor operaţiilor în
creditul contului în cauză cu divizarea sumelor pe conturi
debitoare corespondente. Concomitent în tabelul 11 datele
contului 342 se generalizează cu indicarea soldului la începutul
lunii, rulajului pe luna de gestiune (curentă), rulajului cumulativ
de la începutul anului şi soldului la sfârşitul lunii.
9. 3. CONTABILITATEA REZULTATULUI FINANCIAR TOTAL
Rezultatul financiar total se exprimă:

•sau prin profit net (când suma tuturor veniturilor depăşeşte
suma tuturor cheltuielilor);
•sau prin pierdere (când suma tuturor cheltuielilor depăşeşte
suma tuturor veniturilor).
140
Rezultatul financiar total se determină la sfârşitul anului în

următoarea consecutivitate:
• se decontează toate veniturile acumulate pe parcursul
anului;
• se decontează toate cheltuielile acumulate cu excepţia
cheltuielilor privind impozitul pe venit;
• se determină rezultatul financiar prealabil (până la
impozitare) ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile decontate;
• se determină venitul impozabil prin adăugarea (cu semnul
„plus" sau ,,minus") diferenţelor permanente şi temporare la
rezultatul financiar până la impozitare;
• se calculează mărimea impozitului pe venit pe anul de
gestiune ca produsul dintre venitul impozabil şi cota impozitului
pe venit stipulată în Codul fiscal;
• se corectează mărimea cheltuielilor privind impozitul pe
venit cu sumele calculate sau anulate ale activelor şi datoriilor
amânate privind impozitul pe venit;
• se decontează prin înregistrare contabilă inversă
cheltuielile privind impozitul pe venit care a fost plătit (vărsat) în
rate pentru anul de gestiune;
• se decontează suma definitivă a cheltuielilor privind
impozitul pe venit prin scăderea ei din rezultatul financiar până la
impozitare. Anume în consecinţa acestei operaţii se obţine profitul
net (pierderea) al anului de gestiune sau rezultatul financiar total.
Operaţiile se ţin de detenninarea şi decontarea rezultatului
financiar total se perfectează, de regulă, cu note de contabilitate.
Generalizarea informaţiei privind veniturile obţinute şi
cheltuielile suportate cu scopul determinării rezultatului financiar
total se efectuează cu ajutorul contului de comparare 351
„Rezultat financiar total". în credit se reflectă decontarea
veniturilor obţinute şi deducerea pierderii, iar în debit - decontarea
cheltuielilor suportate şi deducerea profitului net. înregistrările în
cauză au loc în luna decembrie, de aceea soldul contului la finele
anului de gestiune este egal cu zero.
Deschiderea subconturilor la căitul 351 „Rezultat financiar
total" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri şi cheltuieli,
locuri de apariţie ale acestora şi alte direcţii stabilite de politica de
A. Frecăuţeanu, i. Baian, A. Mălai 141

contabile care ţin de determinarea şi decontarea rezultatului
financiar total.
1. Decontarea tuturor veniturilor acumulate de la începutul
anului: debit conturile 611 - 623,
credit contul 351.
2. Decontarea tuturor cheltuielilor acumulate de la începutul
anului: debit contul 351,
credit conturile 711 - 731.
3. Deducerea profitului net al anului de
credit contul 333.
4. Deducerea pierderii anului de gestiune:
debit contul 333,
credit contul 351.
Operaţiile aferente contului 351 se reflectă în registrul nr. 3.5.
Pe pagina a doua a registrului în coloniţele 1 -5 se înscriu sumele
veniturilor decontate, iar pe pagina a treia în coloniţele 10-16 şi 18
- sumele cheltuielilor decontate. Pierderea dedusă se înscrie în
coloniţa 8, iar profitul net - în coloniţa 19.
CAPITOLUL 10. CONTABILITATEA DATORIILOR

FINANCIARE PE TERMEN LUNG
10. 1. CONTABILITATEA CREDITELOR

BANCARE PE TERMEN LUNG
Creditele bancare pe termen lung reprezintă mijloacele

băneşti primite de întreprinderi de la băncile comerciale cu
condiţia rambursării depline a acestora într-un termen anumit
(stabilit din timp)10 şi contra unei plăţi suplimentare care se
numeşte dobândă. De obicei aceste credite sunt utilizate pentru
procurarea sau crearea activelor pe termen lung (cumpărarea
tehnicii agricole, înfiinţarea viilor şi livezilor, construirea şi
utilarea secţiilor de procesare a produselor vegetale şi animaliere
etc.) în cazul când gospodăriile nu dispun de mijloacele proprii
suficiente şi nu există alte posibilităţi rezonabile (convenabile) de
acoperire a insuficienţei temporare de resurse financiare.
Primirea creditelor poate avea loc în mod diferit:
• sau prin încasarea mijloacelor băneşti nemijlocit în contul
curent al întreprinderii11;
• sau prin ridicarea numerarului din casa băncii comerciale
(de exemplu, când este necesar de a plăti salariul personalului
implicat în operaţiile de creare a activelor pe termen lung);
• sau prin achitarea directă a cererilor de plată ale
furnizorilor şi antreprenorilor etc.
De asemenea în mod diferit poate avea loc şi rambursarea
(stingerea) creditelor:
• prin virarea mijloacelor băneşti din conturile întreprinderii
în baza ordinelor de plată;
• prin retragerea mijloacelor din conturile întreprinderii
nemijlocit de băncile comerciale;
Acest termen este mai mare de 12 luni.

Dar în aşa caz există pericolul că banii nu vor fi cheltuiţi după destinaţie. în afară
de aceasta, ei pot fi retraşi de inspectoratul fiscal cu scopul stingerii restanţelor la
impozite, taxe şi plăţi obligatorii.
• prin convertirea datoriilor privind creditele nestinse în

acţiuni cu înregistrarea de stat a majorării capitalului statutar etc.
Relaţiile reciproce dintre întreprinderea - debitor şi banca
comercială - creditor sunt reglementate de contractul de creditare,
semnat de ambele părţi. Pe lângă informaţii de ordin general în
contract se indică în mod obligatoriu:
• scopul acordării creditului;

• suma creditului;
• modul şi programul rambursării creditului;
• mărimea ratei anuale a dobânzii şi tipul ei (fixă sau
variabilă);
• modul de determinare a sumei dobânzii şi periodicitatea
achitării ei;
• responsabilitatea întreprinderii - debitor pentru
nerespectarea programului plăţilor de credit;
•denumirea şi valoarea patrimoniului perfectat ca gaj etc.
Totodată la capitolul patrimoniului perfectat ca gaj se încheie
un
contract aparte în scris cu respectarea prevederilor Legii gajului
nr. 449-XV din 30 iulie 2001.
Pentru luarea deciziei de acordare a creditului banca poate
solicita suplimentar de la întreprindere rapoartele financiare din
ultimii 2-3 ani, calculul recuperării investiţiilor capitale, devizul
de cheltuieli aferent obiectului preconizat şi alte informaţii.
Operaţiile se ţin de mişcarea creditelor bancare pe termen
lung se perfectează cu ordine de plată, extrase din cont, note de
contabilitate, dispoziţii de încasare şi alte documente tipizate.
Generalizarea informaţiei privind primirea ţi rambursarea
creditelor bancare pe termen lung în valută naţională sau străină se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 411 „Credite bancare pe
termen lung", în credit se reflectă primirea creditelor, iar în debit
- plăţile respective în favoarea băncilor (adică rambursarea
creditelor). Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor întreprinderii faţă de băncile comerciale la finele lunii,
trimestrului sau anului.
La contul 411 „Credite bancare pe termen lung" pot fi
deschise subconturi în funcţie de valuta creditelor (naţională sau
străină), stabilitatea termenului iniţial de rambursare (neschimbat
sau amânat), posibilitatea convertirii datoriilor în acţiuni etc.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de credite, bănci, obiecte
de creditare, termene de rambursare şi alte direcţii stabilite de
contabile care ţin de primirea şi rambursarea creditelor bancare pe
termen lung.
1. Primirea creditelor în
numerar: debit contul 241,
credit contul 411.
2. încasarea creditelor în conturile bancare ale întreprinderii:

debit conturile 242-244,
credit contul 411.
3. Stingerea datoriei faţă de furnizori sau antreprenori pe
seama creditelor primite fară încasarea lor prealabilă în conturile
bancare ale întreprinderii:
credit contul 411.
4. Rambursarea creditelor primite anterior cu vărsarea
mijloacelor băneşti din casă sau virarea lor din conturile bancare
ale întreprinderii:
debit contul 411,
5. Transferarea creditelor pe termen lung în componenţa
creditelor pe termen scurt:
debit contul 411,
credit contul 511.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în luna
decembrie la suma creditelor pe termen lung care urmează a fi
rambursate în anul următor.
6. Amânarea creditelor bancare (prelungirea termenului de
rambursare a acestora):
debit contul 411,
credit contul 411.
7. Convertirea creditelor bancare nestinse în acţiuni după
înregistrarea de stat a majorării capitalului statutar:
debit contul 411,
credit contul 311.
Notă. Prealabil creditele bancare nestinse care urmează a fi
supuse convertirii se separă într-un subcont aparte prin debitarea
şi creditarea contului 411.
8. Calcularea dobânzilor prin metoda tradiţională
recomandată de
S.N.C. 23:
debit contul 714,
credit contul
511.
9. Calcularea dobânzilor prin metoda admisibilă alternativă:
debit contul 121,
credit contul 511.
Notă. In aşa caz suma dobânzii se capitalizează, adică se
include în consumurile ce ţin de crearea activului pe termen lung.
Totodată, întrucât dobânzile calculate reprezintă datorii pe termen

scurt, sumele lor nu se reflectă în contul 411.
10. Achitarea dobânzilor cu vărsarea mijloacelor
băneşti din casă
sau virarea lor din conturile bancare ale întreprinderii:
debit contul 511,
Băncile de asemenea pot acorda credite pe termen lung
salariaţilor întreprinderii (de exemplu, pentru procurarea
frigiderelor, televizoarelor, mobilei, autoturismelor etc.) cu
achitarea documentelor de plată ale organizaţiilor de comerţ
pentru mărfurile vândute în credit. în aşa caz întreprinderea se
prezintă, de fapt, ca intermediar care înregistrează obţinerea
creditului şi ia măsuri pentru rambursarea lui în termen prin
reţinerea sumelor respective din salariul angajatului.
Generalizarea informaţiei privind mişcarea acestor credite se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 412 „Credite bancare pe
termen lung pentru salariaţi", structura căruia este identică cu
structura contului 411.
Deschiderea subconturilor la contul 412 „Credite bancare
pe termen lung pentru salariaţi" nu este prevăzută, iar evidenţa
analitică se ţine pe salariaţi, bănci, termene de rambursare şi alte
direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.
termen lung pentru salariaţi.
1. Reflectarea creditelor primite de salariaţi în cazul achitării
documentelor de plată ale întreprinderilor de târguiala de banca
comercială:
debit contul 227,
credit contul 412.
Notă. Calcularea dobânzii se reflectă prin înregistrarea
contabilă: debit contul 227, credit contul 512.
2. Rambursarea creditelor primite anterior de
salariaţi:
debit contul 412,
Notă. Prealabil sau imediat după aceasta sumele respective
se reţin din salariul angajatului prin debitarea contului 531 şi
creditarea contului 227.
10. 2. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR

PE TERMEN LUNG
împrumuturile pe termen lung reprezintă mijloacele băneşti

sau alte tipuri de patrimoniu (de exemplu, utilaje, materiale,
produse ş. a.) primite de întreprinderi de la alte peroane juridice
(cu excepţia băncilor comerciale) sau fizice (inclusiv cetăţeni) cu
condiţia rambursării depline a acestora într-un termen mai mare de
un an şi contra unei dobânzi coordonate.
împrumuturile pe termen lung au aceeaşi destinaţie ca şi
creditele bancare. De asemenea ele pot fi utilizate pentru
acoperirea insuficienţei temporare de resurse financiare proprii şi
asigurarea continuităţii procesului de producţie. Principalele surse
de atragere a împrumuturilor pe termen lung sunt următoarele:
• alte întreprinderi din sectorul agrar sau din alte ramuri ale
economiei naţionale (fabrici de prelucrare a materiei prime
agricole, organizaţii de transport etc);
• persoanele fizice (cetăţenii) care nu fac parte din statele
gospodăriei agricole - debitor;
• personalul titular al întreprinderii;
• proprietarii (fondatorii) întreprinderii;
• emisiunea şi vânzarea obligaţiunilor în societăţile pe
acţiuni;
• acordarea cambiilor financiare etc.
AJjrecău^^ 145
Relaţiile reciproce dintre întreprinderea - debitor şi locatorul

împrumutului sunt reglementate de contractul respectiv, semnat de
ambele părţi, care se aseamănă după conţinut cu contractul de creditare.
Operaţiile ce ţin de mişcarea împrumuturilor pe termen lung se
perfectează cu ordine de plată, extrase din cont, note de contabilitate,
dispoziţii de încasare, dispoziţii de plată, facturi fiscale, procese-
verbale de primire-predare ţi alte documente tipizate.
Generalizarea informaţiei privind primirea şi rambursarea
împrumuturilor pe termen lung se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 413 „împrumuturi pe termen lung". în credit se reflectă
primirea împrumuturilor, iar în debit - plăţile respective în favoarea
locatorilor împrumuturilor. Soldul contului este creditor şi reprezintă
mărimea datoriilor întreprinderii faţă de locatorii împrumuturilor la
finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 413 „împrumuturi pe termen lung" pot fi deschise
subconturi în funcţie de valuta împrumuturilor (naţională sau străină),
sursa de atragere a mijloacelor (părţi legate sau nelegate, salariaţi ai
întreprinderii etc), posibilitatea convertirii datoriilor în acţiuni şi alte
circumstanţe de ordin economic sau juridic.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de împrumuturi, locatori ai
acestora, termene de rambursare şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de mişcarea împrumuturilor pe termen lung.
1. Primirea împrumuturilor sub formă de mijloace băneşti sau
active nepecuniare:
debit conturile 241-244,121, 211 etc,
credit contul 413.
Notă. Dacă activele nepecuniare sunt însoţite de factură fiscală,
iar gospodăria- debitor (beneficiarul împrumutului) este înregistrată ca
plătitor de TVA, atunci la suma taxei pe valoarea adăugată se debitează
contul 534 şi se creditează contul 413.
2. Stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori pe seama
împrumuturilor primite fară încasarea lor prealabilă în casieria
întreprinderii sau conturile ei bancare: debit contul 521 sau 522, credit
contul 413.
2. Rambursarea împrumuturilor cu vărsarea mijloacelor băneşti
din casă sau virarea lor din conturile bancare respective:
debit contul 413,
4. Transferarea împrumuturilor pe termen lung în componenţa
împrumuturilor pe termen scurt:
debit contul 413,
credit contul 513.
decembrie la suma împrumuturilor pe termen lung care urmează a fi
rambursate în anul următor.
5.Amânarea termenului de rambursare a împrumuturilor:
debit contul 413,
credit contul 413.
6. Convertirea împrumuturilor nestinse în acţiuni după
înregistrarea de stat a majorării capitalului statutar:
debit contul 413,
credit contul 311.
7. Calcularea dobânzii prin metoda tradiţională sau metoda
admisibilă alternativă:
debit contul 714 sau 121, credit
contul 513.
8. Achitarea dobânzilor cu ridicarea mijloacelor băneşti din casă
debit contul 513,
Operaţiile aferente conturilor 411-413 se reflectă în registrul nr. 4.
Aici este prevăzut un tabel special (tabelul 1 „Evidenţa datoriilor
financiare pe termen lung") care constă din 10 coloniţe şi 29 rânduri. în
coloniţa B se indică conţinutul operaţiilor, în coloniţa 1 - data, în
coloniţele 2-7 - conturile debitoare corespondente (241, 242, 521 etc),
iar în coloniţa 8 - totalul sumelor înscrise în creditul conturilor 411 -
414. Pentru înscrierea sumelor rândurile sunt repartizate astfel: contul
411 -
AjTrecăuJeanuJ 147
^
8 rânduri, contul 412-7 rânduri, contul 413-8 rânduri, contul 414 -6

rânduri. Ultimul rând din cadrul fiecărui cont este destinat determinării
totalurilor. Totodată în tabelul 3 „Date centralizatoare privind conturile
411, 412, 413, 414" datele conturilor enumerate mai sus se
generalizează cu indicarea soldului la începutul lunii, rulajului pe luna
de gestiune (curentă), rulajului cumulativ de la începutul anului şi
soldului la sfârşitul lunii.
10. 3. CALCULAREA Şl CONTABILITATEA DOBÎNZILOR

AFERENTE CREDITELOR BANCARE
(ÎMPRUMUTURILOR) PE TERMEN LUNG
în cazul atragerii creditelor bancare (împrumuturilor) pe termen

lung întreprinderile suportă anumite cheltuieli, dintre care cele mai
semnificative sunt dobânzile calculate. în afară de aceasta, în cazul
primirii creditelor sau împrumuturilor în valută străină pot să apară
cheltuieli suplimentare condiţionate de majorarea cursului oficial de
schimb al valutei străine în cauză (de exemplu, euro, dolari S.U. A.
etc.) faţă de leul moldovenesc.
Mărimea şi tipul ratei anuale a dobânzilor, modul de calculare a
sumei acestora, precum şi periodicitatea efectuării plăţilor sunt
stipulate în contractul bilateral încheiat între întreprindere şi creditor.
De obicei pentru determinarea mărimii plăţilor la capitolul
dobânzilor se recurge la rata anuală fixă care rămâne neschimbată pe
tot parcursul termenului contractului de credit sau împrumut. De
asemenea poate fi utilizată rata anuală variabilă (flotantă) care se
majorează sau se reduce în funcţie de condiţiile economice concrete la
o etapă sau alta de dezvoltare a societăţii (raportul dintre cererea şi
oferta resurselor de creditare, nivelul inflaţiei, gradul de stabilitate al
cursului de schimb al leului moldovenesc faţă de valutele străine
principale etc).
Suma dobânzilor se calculează prin metoda dobânzii simple sau
compuse. în ambele cazuri se aplică relaţia următoare:
Cx*xAŢ ( lOOxM
5=
unde S- suma dobânzilor spre plată în perioada de calcul;

C - suma creditului sau împrumutului primit (nerambursat);
R - rata anuală a dobânzii;
N- numărul de zile în perioada de calcul pentru care se calculează
dobânzile;
M - numărul de zile pe an.
De obicei drept perioadă de calcul serveşte o lună. Totodată în
dependenţă de metoda selectată numărul de zile pe lună şi an poate fi
efectiv (de exemplu, 31 şi 365) sau rotunjit (adică 30 şi 360).
Metoda dobânzii compuse diferă de metoda dobânzii simple prin
aceea că suma dobânzilor neachitate se adaugă la datoria de bază
(creditul sau împrumutul nerambursat) şi se ia în considerare la
calcularea sumei dobânzilor pentru perioada de calcul următoare.
De regulă, dobânzile calculate se achită concomitent cu rambur-
sarea creditului sau împrumutului. Suma totală aplăţilor periodice care
includ o parte din suma creditului sau împrumutului şi dobânzile
calculate se determină cu ajutorul relaţiei de mai jos:
(2)
CxRx(l +
unde P- suma totală a
R)
plăţilor periodice;
C - suma creditului sau împrumutului primit (nerambursat); R -
rata anuală a dobânzii;
t - numărul de luni pe care a fost primit creditul sau împrumutul.
Achitarea dobânzii se efectuează sau nemijlocit de întreprindere
(prin virarea mijloacelor băneşti în baza ordinului de plată), sau prin
retragerea banilor de creditor din contul curent al gospodăriei.
în cazul atragerii împrumuturilor de la persoane fizice (cetăţeni)
rata dobânzii nu trebuie să depăşească rata refinanţării stabilită de
Banca Naţională a Moldovei. Dacă această condiţie nu este respectată,
atunci în conformitate cu articolul 869 din Codul civil al Republicii
Moldova acordul privind plata dobânzilor se consideră nevalabil.
Dobânzile calculate pentru împrumuturile primite de la cetăţeni şi
reflectate în evidenţă în componenţa altor cheltuieli operaţionale se
constată (acceptă) ca deduceri, micşorând în fine venitul impozabil al
întreprinderii. Totodată la achitarea lor se reţine impozit pe venit la
sursa de plată (adică la întreprindere) în mărime de 15 % de la suma
calculată.
Impozit nu se reţine, dacă cetăţenii au vârsta de 60 ani şi mai mult, ceea
ce urmează de confirmat documentar.
Evidenţa dobânzilor calculate se ţine în conformitate cu
prevederile S.N.C. 23 „Cheltuieli privind împrumuturile" şi
Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile. Dobânzile
se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiile
(adică pe măsura apariţiei datoriei indiferent de momentul stingerii ei)
prin una din următoarele două metode:
• recomandată de standardul de mai sus;
• admisibilă alternativă.
Prima metodă constă în aceea că suma dobânzilor calculate indife-
rent de destinaţia creditului bancar sau împrumutului se include în
componenţa altor cheltuieli operaţionale şi se acceptă ca deduceri la
determinarea venitului impozabil al anului de gestiune.
Metoda admisibilă alternativă poate fi selectată de întreprindere în
schimbul metodei de bază. în aşa caz suma dobânzilor calculate nu se
raportează la cheltuielile perioadei, ci se capitalizează, adică se include
în valoarea de intrare a activelor calificate. Drept active calificate sunt
considerate acele valori materiale, crearea şi pregătirea cărora pentru
utilizare după destinaţie sau pentru vânzare durează mai mult de un an.
Drept exemple de active calificate pot servi clădirile şi sistemele de
irigare în curs de execuţie, viile şi livezile înfiinţate, materialul săditor
crescut în pepiniere, tineretul bovin pentru completarea cirezii de bază
ş. a.
Dobânzile aferente creditelor şi împrumuturilor pe termen lung se
capitalizează în cazul când sunt respectate următoarele condiţii:
• creditele sau împrumuturile sunt destinate nemijlocit creării
sau producerii activelor calificate;
• la întreprindere există certitudinea fermă că activele calificate
vor asigura pe viitor un avantaj economic;
• suma dobânzilor poate fi determinată autentic prin calcule
coordonate între debitor şi creditor şi perfectată cu documentul contabil
respectiv.
Dacă creditele sau împrumuturile destinate creării (producerii)
activelor calificate au fost utilizate în alte scopuri (de exemplu, pentru
procurarea seminţelor de grâu de toamnă sau sfeclă de zahăr), atunci
dobânzile calculate nu pot fi capitalizate, urmând a fi incluse în
componenţa altor cheltuieli operaţionale.
Capitalizarea dobânzilor se începe din momentul când sunt
respectate simulant următoarele condiţii:
• creditul sau împrumutul a fost utilizat parţial sau integral pentru
crearea (producerea) activului calificat;
• s-a efectuat calcularea dobânzilor conform programului
coordonat cu creditorul;
• s-au început lucrările de creare (producere) a activului calificat.
După finalizarea procesului de creare (producere) a activului
calificat capitalizarea dobânzilor încetează.
Operaţiile se ţin de calcularea şi achitarea dobânzilor aferente
creditelor bancare (împrumuturilor) pe termen lung se perfectează cu
note de contabilitate, ordine de plată, extrase din cont şi alte documente
tipizate.
Generalizarea informaţiei privind dobânzile aferente creditelor şi
împrumuturilor pe termen lung se efectuează cu ajutorul conturilor de
pasiv 511 „Credite bancare pe termen scurt", 512 „Credite
bancare pe termen scurt pentru salariaţi" şi 513 „împrumuturi pe
termen scurt". Aceste dobânzi reprezintă datorii pe termen scurt,
deoarece urmează a fi achitate într-o perioadă mai mică de un an.
Evidenţa analitică a dobânzilor se ţine în conturi separate, pe
tipuri de mijloace atrase la care se referă aceste dobânzi, creditori,
termene de plată şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de calcularea ţi achitarea dobânzilor.
1.Calcularea dobânzilor prin metoda tradiţională recomandată de
S.N.C. 23:
debit contul 714,
credit conturile 511 şi 513.
2. Calcularea dobânzilor aferente creditelor bancare pentru
salariaţi: debit contul 227,
credit contul 512.
3. Calcularea dobânzilor prin metoda admisibilă alternativă: debit
conturile 112,121 şi 811,
credit contul 511 sau 513.
4. Achitarea dobânzilor cu ridicarea mijloacelor băneşti din casă
în continuare este prezentat un exemplu legat de primirea şi
rambursarea creditelor pe termen scurt cu elucidarea modalităţii de
Exemplul 32. Societatea cu răspundere limitată "Speranţa" a
beneficiat de un credit bancar pe termen lung în sumă de 1500000 lei
care a fost încasat în contul curent în valută naţională. Scopul creditului
constă în construcţia secţiei de prelucrare a legumelor şi fructelor,
termenul de acordare a creditului constituie 18 luni, iar rata fixă anuală
a dobânzii - 14 %. în corespundere cu contractul încheiat creditul
urmează a fi rambursat la expirarea termenului contractului. Calcularea
şi achitarea dobânzii se efectuează lunar. La determinarea sumei
dobânzii pornesc de la aceea că numărul mediu al zilelor în lună este
egal cu 30, iar în an - cu 360. Dobânda capitalizată pentru prima lună a
fost achitată cu o întârziere de 30 zile, în legătură cu ce banca a aplicat
sancţiuni în mărimea ratei anuale duble a dobânzii.
de efectuat următoarele calcule şi de întocmit astfel de înregistrări
contabile:
1. Determinarea sumei dobânzii pentru prima lună:
(1500000 lei x 14 % x 30 zile): (100 % x 360 zile) = 17500 lei;
2. încasarea creditului bancar pe termen lung în contul curent în
valută naţională:
debit contul 242,
3. Calcularea dobânzii în mărime de 14 % anual pentru prima
lună:
debit contul 121,
4. Achitarea dobânzii din contul curent în valută naţională cu o
întârziere de 30 zile:
debit contul 511,
5. Calcularea sancţiunilor pentru achitarea cu întârziere a dobânzii
pentru prima lună:
debit contul 714,
credit contul 511 - în sumă de 408 lei [(17500 lei x 28 % x 30
zile) : (100 % x 360zile)].
CALCULATE PE TERMEN LUNG
11. 1. CONTABILITATEA DATORIILOR DE ARENDĂ PE
TERMEN LUNG
Datoriile de arendă pe termen lung reprezintă valoarea de

răscumpărare12 a activului luat în arendă finanţată şi care urmează a fi
recuperată (plătită) arendatorului pe parcursul termenului arendei.
Aceste datorii apar integral la arendaş după încheierea contractului de
arendă în scris şi preluarea activului arendat în baza procesului - verbal
de primire-predare a patrimoniului în cauză. în arendă finanţată pot fi
luate terenuri agricole, mijloace fixe, resurse naturale şi alte tipuri de
active pe termen lung.
De obicei valoarea de răscumpărare a activului luat în arendă
finanţată se stabileşte în conformitate cu valoarea venală. în caz de
necesitate valoarea venală poate fi determinată de un expert
independent care dispune de licenţă pentru asemenea tip de activitate.
Mărimea valorii venale depinde de starea fizică a patrimoniului,
raportul dintre cerere şi ofertă şi alţi factori.
Arenda reprezintă un acord (o convenţie) în conformitate cu care
una din părţi (arendatorul) transmite altei părţi (arendaşului) pentru o
plată anumită dreptul de utilizare a activului pe parcursul unei perioade
coordonate de timp. în funcţie de gradul repartizării între părţi a
riscurilor şi avantajelor condiţionate de utilizarea patrimoniului arenda
se divizează în arendă finanţată şi arendă operaţională. în cazul arendei
finanţate majoritatea riscurilor şi avantajelor trece de la arendator la
arendaş. Totodată trebuie respectată măcar una din următoarele
condiţii:
• după expirarea termenului arendei patrimoniul trece în
proprietatea arendaşului;
• după expirarea termenului arendei arendaşului i se oferă dreptul
de a cumpăra activul în cauză la un preţ preferenţial care este mai mic
decât valoarea venală preconizată;
Această valoare este indicată în contractul de arendă.

• termenul arendei constituie nu mai puţin de 75 % din termenul
funcţionării economice a obiectului arendat. Ultimul termen reprezintă
perioada pe parcursul căreia se presupune de a utiliza patrimoniul de
una sau câteva întreprinderi.
în cazul arendei finanţate pe lângă datorii pe termen lung ce ţin de
recuperarea valorii de răscumpărare a activului luat în folosinţă
temporară la arendaş apar de asemenea obligaţii ce ţin de achitarea
dobânzii. însă aceste obligaţii se referă la datoriile pe termen scurt şi
urmează a fi reflectate în evidenţă treptat, pe măsura survenirii
termenelor de achitare a dobânzii.
Operaţiile ce ţin de apariţia şi stingerea datoriilor de arendă pe
termen lung se perfectează cu următoarele documente:
• contract de arendă şi proces-verbal de primire-predare a
patrimoniului arendat - la calcularea integrală a datoriei în mărimea
valorii de răscumpărare a patrimoniului luat în arendă finanţată;
• notă de contabilitate - la reflectarea taxei pe valoarea adăugată în
mărime de 20 % de la valoarea de răscumpărare a patrimoniului în
componenţa creanţelor preliminare;
• ordin de plată, extras din cont, dispoziţie de plată - la stingerea
datoriilor prin virament sau contra numerar;
• factură fiscală - la trecerea treptată în cont la decontări cu bugetul
a taxei pe valoarea adăugată care prealabil a fost reflectată în
componenţa creanţelor preliminare.
în practică în funcţie de circumstanţe concrete pot fi perfectate şi
alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor întreprinderii
cu diferiţi arendatori pentru patrimoniul luat în arendă finanţată se
efectuează ci ajutorul contului de pasiv 421 „Datorii de arendă pe
termen lung". în credit se reflectă valoarea de răscumpărare a
patrimoniului arendat şi suma taxei pe valoarea adăugată, iar în debit -
stingerea datoriilor. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor respective ale întreprinderii la finele lunii, trimestrului sau
anului.
Deschiderea subconturilor la contul 421 „Datorii de arendă pe
termen lung" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe arendatori, active concrete luate în
arendă finanţată şi alte direcţii prevăzute de politica de
contabile care ţin de apariţia şi stingerea datoriilor de arendă pe termen
lung.
1. Reflectarea valorii de răscumpărare a activului luat în arendă
finanţată:
contul 421.
2. Reflectarea sumei integrale a taxei pe valoarea adăugată
aferente valorii de răscumpărare a activului arendat:
debit contul 226,
credit contul 421.
3. Transferarea unei părţi a datoriilor de arendă pe termen lung în
componenţa datoriilor curente:
debit contul 421,
decembrie la suma datoriilor de arendă pe termen lung care urmează a
fi stinse în anul următor. în consecinţă, se creează premise pentru
determinarea mai corectă a lichidităţii întreprinderii, ceea ce, la rândul
său, poate influenţa pozitiv asupra atragerii investiţiilor şi creditelor
bancare (sau împrumuturilor), încheierii unor contracte convenabile de
lungă durată etc.
4. Stingerea datoriilor de arendă pe termen lung (în cazul când
cota - parte curentă a acestor datorii nu se reportează în contul 514 sau
539):
debit contul 421,
credit conturile 241 - 243.
5. Returnarea activelor arendate până la expirarea termenului
arendei finanţate:
debit contul 721,
6. Decontarea datoriilor de arendă pe termen lung nestinse în cazul
returnării anticipate (înainte de termen) a activelor arendate:
debit contul 421,
credit contul 621.
în continuare sunt prezentate câteva exemple legate de apariţia şi
stingerea datoriilor de arendă pe termen lung cu elucidarea modalităţii
de reflectare a sumelor respective în conturile contabile.
Exemplul 33. în anul 2004 întreprinderea a luat în arendă
finanţată un tractor cu valoarea de răscumpărare (contractuală) 100000
lei. în conformitate cu contractul la expirarea termenului de arendă,
care este egal cu 5 ani, dreptul de proprietate asupra tractorului trece la
arendaş. După 3 ani întreprinderea a răscumpărat înainte de termen
patrimoniul arendat, folosindu-se de reducerea acordată de arendator în
mărime de 30 % din partea nestinsă a valorii de răscumpărare. La data
răscumpărării înainte de termen a tractorului arendat partea nestinsă a
datoriei de arendă pe termen lung constituia 40000 lei (fără taxa pe
valoarea adăugată), iar suma uzurii acumulate -35000 lei. Plăţile au fost
efectuate din căitul curent în valută naţională. După răscumpărarea
tractorului toate datoriile faţă de arendator (inclusiv taxa pe valoarea
adăugată) au fost achitate integral.
1.Micşorarea datoriei de arendă pe termen lung cu suma reducerii
(fară taxa pe valoarea adăugată) acordate pentru răscumpărarea
tractorului înainte de termen:
debit contul 421,
credit contul 621-în sumă de 12000 lei (40000 x 30:100);
2.Micşorarea creanţei preliminare cu suma taxei pe valoarea
adăugată calculată de la suma reducerii acordate la răscumpărarea
tractorului înainte de termen:
debit contul 421,
credit contul 226 - în sumă de 2400 lei (12000 x 20:100);
3.Trecerea în cont la decontările cu bugetul a sumei taxei pe
valoarea adăugată calculată din partea nestinsă a valorii de
răscumpărare a tractorului arendat cu excluderea reducerii acordate:
debit contul 534,
credit contul 226-în sumă de 5600 lei [(40000-12000)x20:100];
4.Achitarea datoriei de arendă pe termen lung aferente ultimilor
doi ani cu excluderea sumei reducerii acordate (12000 lei) şi a sumei
taxei pe valoarea adăugată calculate de la această reducere (2400 lei):
debit contul 421,
credit contul 242 - în sumă de 33600 lei [(40000 -12000) + (8000
-2400)].
Notă. în ajunul răscumpărării înainte de termen a tractorului în
creditul contului 421 figura datoria de arendă pe termen lung a
întreprinderii în sumă totală de 48000 lei, din care 40000 lei constituia
partea nestinsă a valorii de răscumpărare a tractorului arendat, iar 8000
lei - taxa pe valoarea adăugată (40000 x 20 : 100) înregistrată în
contabilitatea arendaşului ca creanţă preliminară;
5. înregistrarea tractorului arendat răscumpărat în componenţa
mijloacelor fixe proprii ale întreprinderii:
debit contul 123,
6. înregistrarea uzurii acumulate a tractorului arendat răscumpărat
în componenţa uzurii mijloacelor fixe proprii ale întreprinderii:
debit contul 124,
Exemplul 34. în anul 2004 întreprinderea a luat în arendă
finanţată un autoturism cu valoarea de răscumpărare (contractuală)
150000 lei. în conformitate cu contractul la expirarea termenului de
arendă care este egal cu 3 ani dreptul de proprietate asupra
autoturismului urmează să treacă la arendaş. Suma dobânzii de arendă
constituie 60000 lei (sau 40 % din valoarea de răscumpărare) care
împreună cu plata de arendă trebuie virată arendatorului în părţi egale
la finele fiecărui semestru. Durata funcţionării economice a
autoturismului stabilită de întreprindere constituie 8 ani, iar valoarea
probabilă rămasă - 5000 lei.
Uzura autoturismului se calculează conform metodei casării
liniare. La expirarea termenului de arendă arendaşul a respectat toate
condiţiile contractului şi autoturismul a trecut în proprietatea lui. în
afară de aceasta, pe parcursul termenului arendei întreprinderea primea
de la arendator facturi fiscale şi în baza lor raporta periodic sumele
respective ale taxei pe valoarea adăugată în cont la decontările cu
bugetul. Politica de contabilitate a întreprinderii nu prevede
transferarea la sfârşitul anului în componenţa datoriilor pe termen scurt
a unei părţi din datoria de arendă pe termen lung care urmează a fi
achitată în anul următor.
1. Trecerea la intrări a autoturismului luat în arendă finanţată cu
estimarea lui la valoarea de răscumpărare (contractuală):
debit contul 123,
2. Reflectarea sumei taxei pe valoarea adăugată în mărime de 20 % din
valoarea de răscumpărare (contractuală) a autoturismului arendat:
debit contul 226,
3. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a cotei-parte a taxei pe
valoarea adăugată aferente unui trimestru:
debit contul 534,
credit contul 226 - în sumă de 2500 lei (30000:3 :4). Notă. Pe parcursul
termenului arendei în debitul contului 534 vor fi raportate în total
30000 lei (2500 x 4 x 3);
4. Calcularea dobânzii de arendă în mărimea cotei-parte aferente unui
semestru:
debit contul 722,
credit contul 539 - în sumă de 10000 lei (60000 :3 :2). Notă. Pe
parcursul termenului arendei în debitul contului 722 vor fi raportate în
total 60000 lei(10000 x 2 x 3);
5. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a taxei pe valoarea
adăugată calculate din suma dobânzii de arendă pentru un semestru:
debit contul 534,
credit contul 539 -în sumă de 2000 lei (10000 x 20:100). Notă. Pe
parcursul termenului arendei în debitul contului 534 vor fi raportate în
total 12000 lei (2000 x 2 x 3);
6. Calcularea uzurii autoturismului pe o lună:
debit contul 812,
credit căitul 124-fa sumă de 1510,42 lei [(150000-5000):8:12]. Notă.
Pe parcursul termenului arendei în creditul contului 124 vor fi raportate
în total 54375 lei (1510,42 x 12 x 3);
7. Achitarea din contul curent în valută naţională a cotei-parte a
datoriei de arendă pe termen lung aferente unui semestru:
debit contul 421,
credit contul 242-însumă de 30000 lei[(150000:3:2>f(30000:3:2)].
Notă. Pe parcursul termenului arendei în debitul contului 421 vor fi
raportate în total 180000 lei (30000 x 2 x 3) şi contul se va închide.
8. Achitarea din contul curent în valută naţională a dobânzii de
arendă şi a taxei pe valoarea adăugată aferente ei pe un semestru cu
excluderea impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de
plată (adică la arendaş) în corespundere cu articolul 90 al Codului
fiscal:
debit contul 539,
credit contul242-în sumăde 11500 fei[1000(K10000x5:l()0)+2000]. Notă.
Pe parcursul termenului arendei pentru aceste scopuri vor fi virate în
total 57000 lei (9500 x 2 x 3);
9. Reflectarea reţinerii impozitului pe venit în mărime de 5 % de
la suma dobânzii de arendă pe un semestru:
debit contul 539,
credit contul 534 - în sumă de 500 lei (10000 x 5 :100). Notă. Pe
parcursul termenului arendei vor fi reţinute în total ca impozit pe venit
3000 lei (500 x 2 x 3);
10. Transferarea la buget a sumei impozitului pe venit din
contul curent în valută naţională:
debit contul 534,
Notă. Pe parcursul termenului arendei vor fi virate în total ca
impozit pe venit 3000 lei (500 x 2 x 3);
11. înregistrarea autoturismului în proprietatea
întreprinderii la expirarea termenului arendei:
debit contul 123,
12. Reflectarea uzurii autoturismului trecut în proprietatea
întreprinderii la expirarea termenului arendei:
debit contul 124,
Exemplul 35. în anul 2004 întreprinderea a luat în leasing
financiar o linie de sortare a fructelor şi legumelor cu valoarea de
răscumpărare 100000 lei. în conformitate cu contractul după expirarea
termenului
AJjrecăuJeanu 159
^
leasingului care este egal cu 3 ani dreptul de proprietate asupra

utilajului trece la locatarul leasingului. Plăţile de leasing includ o parte
din valoarea de răscumpărare a utilajului în sumă de 90000 lei şi
dobânda calculată în sumă de 30000 lei. Achitarea plăţilor urmează a fi
efectuată trimestrial, în părţi egale. Termenul funcţionării utilajului
stabilit de întreprindere constituie 10 ani, iar valoarea probabilă rămasă
- 3000 lei. Uzura utilajului se calculează prin metoda casării liniare.
Consumurile legate de instalarea utilajului şi pregătirea lui pentru
utilizarea după destinaţie au constituit 9000 lei (fără taxa pe valoarea
adăugată), iar toate lucrările au fost efectuate de o întreprindere
specializată. După expirarea termenului leasingului locatarul a
îndeplinit toate condiţiile contractului, a achitat diferenţa dintre
valoarea de răscumpărare a utilajului şi plăţile de leasing efectuate (fără
dobânda calculată), iar obiectul a trecut în proprietatea lui.
In conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar
1. înregistrarea utilajului luat în leasing financiar cu estimarea lui la
valoarea de răscumpărare:
debit contul 121,
2. Reflectarea consumurilor legate de instalarea utilajului şi pregătirea
acestuia pentru utilizarea după destinaţie:
debit contul 121,
adăugată calculate de la valoarea lucrărilor menţionate mai sus:
debit contul 534,
4. Reflectarea valorii de intrare a utilajului pus în
funcţiune:
debit contul 123,
credit contul 121 - în sumă de 109000 lei (100000 + 9000);
5. Reflectarea taxei pe valoarea adăugată calculate în mărime de
20 % de la valoarea de răscumpărare a utilajului luat în leasing
financiar:
debit contul 226,
6. Calcularea lunară a uzurii utilajului pus în funcţiune:
debit contul 811,
creditcontull24-în sumă de 883,33 lei (106000 :10 :12). Notă. Pe
parcursul termenului leasingului financiar în creditul contului 124 vor
fi raportate în total 31799,88 lei (883,33 x 12 x 3);
7. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a cotei-parte a taxei
pe valoarea adăugată aferente unui trimestru:
debit contul 534,
credit contul 226 - în sumă de 1666,67 lei (20000:3 :4). Notă. Pe
parcursul termenului leasingului financiar în debitul contului 534 vor fi
raportate în total 20000 lei (1666,67 x 4 x 3);
8. Calcularea plăţilor de leasing sub formă de dobândă pe un
trimestru:
debit contul 722,
credit contul 521 - în sumă de 2500 lei (30000 :3 :4). Notă. Pe parcursul
termenului leasingului financiar în debitul contului 722 vor fi raportate
în total 30000 lei (2500 x 4 x 3);
9. Achitarea din contul curent în valută naţională a plăţilor de
leasing
pe un trimestru:
debit contul 421 - în sumă de 7500 lei (90000:3 :4),
Notă. Pe parcursul termenului leasingului financiar în debitul
contului 521 vor fi raportate în total 30000 lei (2500 x 4 x 3) şi contul se
va închide;
10. Achitarea din contul curent în valută naţională a taxei pe
valoarea adăugată pe un trimestru calculate de la valoarea de
răscumpărare a utilajului:
debit contul 421,
credit contul 242 - în sumă de 1666,67 lei.
Notă. Pe parcursul termenului leasingului financiar în debitul
căitului 421 vorfiraportate în total 110000 lei, din care 20000 lei (1666,67
x 4 x 3) constituie taxa pe valoarea adăugată, iar 90000 lei (7500 x 4 x 3)
- partea achitată a valorii de răscumpărare a utilajului. Astfel, la
expirarea termenului leasingului financiar contul 421 va avea sold
creditor în mărime de 10000 lei (100000 + 20000 -110000);
11. Achitarea din contul curent în valută naţională la
expirarea termenului leasingului financiar a diferenţei dintre valoarea
de răscumpărare a utilajului şi suma plăţilor de leasing transferate (cu
excepţia dobânzii):
debit contul 421,
12. Includerea utilajului în proprietatea întreprinderii cu
estimarea acestuia la valoarea de intrare:
debit contul 123,
13. Reflectarea uzurii utilajului trecut în proprietatea
întreprinderii la expirarea termenului leasingului financiar:
debit contul 124,
în contul 421 se ţine de asemenea evidenţa datoriilor condiţionate
de luarea patrimoniului (în special, tehnicii agricole) în leasing
financiar.
Leasingul financiar este o totalitate de relaţii (raporturi) dintre
locator şi locatar condiţionate de faptul că locatorul leasingului
transmite altei părţi (locatarului) în posesiune şi folosinţă temporară un
bun anumit, procurat sau produs de locator, contra unei plăţi periodice
numită rată de leasing, iar la expirarea contractului el se obligă de a
respecta dreptul locatarului la una din acţiuni - cumpărarea bunului,
prelungirea contractului sau suspendarea lui.
Trebuie de menţionat că terenurile agricole nu pot servi drept
obiect al leasingului. Totodată suma plăţilor (ratelor) de leasing trebuie
să constituie cel puţin 90 % de la valoarea de intrare a bunului în cauză.
11. 2. CONTABILITATEA VENITURILOR ANTICIPATE PE

TERMEN LUNG
Veniturile anticipate pe termen lung reprezintă veniturile care au

fost obţinute (calculate) de întreprindere în perioada de gestiune, dar se
referă la perioadele viitoare cu o durată mai mare de 12 luni. Drept
exemple de astfel de venituri pot servi veniturile din:
• transmiterea patrimoniului în arendă finanţată;
• transmiterea bunurilor cumpărate sau produse de locator în
leasing financiar;
• transmiterea drepturilor de folosire (utilizare) a patrimoniului în
calitate de aport în capitalul statutar al altei întreprinderi;
• lipsurile, furturile sau alterările de bunuri recunoscute de
persoanele culpabile sau adjudecate spre percepere în cazul când
recuperarea daunei materiale urmează a fi efectuată într-un termen mai
mare de un an;
• reclamaţiile înaintate furnizorilor (antreprenorilor) şi recunoscute
de acestea (sau adjudecate spre percepere) în cazul când creanţa
urmează a fi stinsă într-un termen mai mare de un an etc.
Când are loc survenirea lunii sau trimestrului la care se referă
veniturile anticipate pe termen lung, ele se includ în componenţa
veniturilor perioadei de gestiune cu reflectarea în raportul privind
rezultatele financiare13.
Totodată trebuie de menţionat că în cazul transmiterii obiectelor în
arendă finanţată sau leasing financiar în afară de venituri anticipate pe
termen lung se calculează şi o dobândă anumită 14. Insă suma dobânzii
se include direct în componenţa veniturilor din activitatea financiară,
întrucât ea reprezintă o creanţă pe termen scurt. Plus la aceasta, în
evidenţa locatorului (companiei de leasing) există următoarele
particularităţi:
• dobânda calculată nu se impozitează cu taxa pe valoarea
adăugată;
• întrucât leasingul reprezintă pentru întreprindere o activitate de
bază, venitul din dobânda calculată se include în componenţa
veniturilor din vânzări, dar nu a veniturilor din activitatea financiară;
• din suma dobânzii calculate locatorul nu reţine impozit pe venit
în mărime de 5 % la sursa de plată.
Operaţiile se ţin de apariţia şi decontarea veniturilor anticipate pe
termen lung se perfectează cu contracte de arendă (leasing), procese-
verbale de primire-predare a patrimoniului, facturi de expediţie, note de
contabilitate şi alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind veniturile pe termen lung obţinute
Aceasta se efectuează direct sau prin intermediul contului 515.

Dobânda se calculează lunar, trimestrial sau o dată în semestru.
163
(calculate) în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele

viitoare mai mari de un an, se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 422 „Venituri anticipate pe termen lung". în credit se
reflectă calcularea (obţinerea) acestor venituri, iar în debit -
raportarea lor după destinaţie (adică la veniturile anticipate
curente sau direct la veniturile perioadei de gestiune dintr-un tip
de activitate sau altul). Soldul contului este creditor şi reprezintă
mărimea veniturilor anticipate pe termen lung la finele lunii,
Deschiderea subconturilor la contul 422 „Venituri
anticipate pe termen lung" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri, perioade la
care ele se referă şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate
a întreprinderii.
contabile care ţin de obţinerea şi decontarea veniturilor anticipate
pe termen lung.
1. Reflectarea valorii de răscumpărare a patrimoniului
transmis în arendă finanţată sau leasing financiar:
debit contul 134,
credit contul
422.
2. Calcularea taxei pe valoarea adăugată în mărime de 20 %
de la valoarea de răscumpărare a patrimoniului transmis în arendă
finanţată sau leasing financiar:
debit contul 134,
credit contul
535.
3. înregistrarea în afara bilanţului a valorii de răscumpărare şi
taxei pe valoarea adăugată aferente patrimoniului transmis în
arendă finanţată sau leasing financiar:
debit contul 953.
4. Reflectarea creanţei persoanelor culpabile care urmează a
fi stinsă într-un termen mai mare de un an:
debit contul 227,
credit contul
422.
5. Reflectarea creanţei furnizorilor (antreprenorilor) la
capitolul reclamaţiilor acceptate sau adjudecate care urmează a fi
recuperate într-un termen mai mare de un an:
debit contul 229,
credit contul
422.
164
6. Decontarea veniturilor anticipate pe termen lung cu includerea

lor în componenţa veniturilor dintr-un tip de activitate sau altul în
legătură cu survenirea perioadei de gestiune (lunii sau
trimestrului) la care se referă aceste venituri:
debit contul 422,
credit conturile 612,621 etc.
7. Transferarea unei părţi a veniturilor anticipate pe termen lung în
componenţa veniturilor anticipate curente:
debit contul 422,
credit contul 515.
In continuare sunt prezentate câteva exemple legate de
obţinerea şi decontarea veniturilor anticipate pe termen lung cu
elucidarea modalităţii de reflectare a sumelor respective în
Exemplul 36. întreprinderea a transmis în arenda finanţată
un tractor cu valoarea de răscumpărare (contractuală) 150000 lei,
valoarea de intrare - 200000 lei şi uzura acumulată - 70000 lei.
Contractul de arendă finanţată a fost încheiat pe un termen de 3
ani. în afară de valoarea de răscumpărare (contractuală) a
tractorului întreprinderea urmează să încaseze de la arendaş
dobânda de arendă în sumă de 60000 lei şi taxa pe valoarea
adăugată în mărime de 20 % de la valoarea de răscumpărare a
patrimoniului. Toate plăţile sunt efectuate de arendaş în părţi
egale, la finele fiecărui semestru. La expirarea termenului arendei
finanţate condiţiile contractului au fost respectate integral şi
tractorul a trecut în proprietatea arendaşului.
1. Decontarea sumei uzurii acumulate a tractorului transmis
în
arenda finanţată:
debit contul 124,
2. Decontarea valorii de bilanţ a
tractorului:
debit contul 141,
3. Calcularea creanţei arendaşului în mărimea valorii de
răscumpărare (contractuale) a tractorului:
debit contul 134,

4. Calcularea creanţei arendaşului în mărime de 20 % de la
valoarea de răscumpărare (contractuală) a tractorului:
debit contul 134,
5. înregistrarea în afara bilanţului a valorii de răscumpărare a
tractorului cu includerea taxei pe valoarea adăugată:
debit contul 953 -în sumă de 180000 lei (150000 + 30000);
6. Includerea cotei-parte a cheltuielilor anticipate pe termen
lung în componenţa cheltuielilor anticipate curente:
debit contul 251,
credit contul 141 - în sumă de 43333 lei (130000 :3);
7. Includerea cotei-parte a veniturilor anticipate pe termen
lung în componenţa veniturilor anticipate curente:
debit contul 422,
credit contul 515 - în sumă de 50000 lei (150000:3);
8. Reflectarea cotei-parte a creanţei pe termen lung care
urmează a fi stinsă pe parcursul unui an:
debit contul 229,
credit contul 134 - în sumă de 60000 lei
[(150000:3)+(30000:3)];
9. Includerea cotei-parte a veniturilor anticipate curente în
componenţa veniturilor din activitatea de investiţii pe măsura
parvenirii termenului de efectuare a plăţilor de arendă (adică la
finele fiecărui semestru):
debit contul 515,
10. Includerea cotei-parte a cheltuielilor anticipate
curente în componenţa cheltuielilor activităţii de investiţii pe
măsura parvenirii termenului de efectuare a plăţilor de arendă
(adică la finele fiecărui semestru):
debit contul 721,
credit contul 251 - în sumă de 21666,50 lei (43333 :2);
11. Reflectarea cotei-parte a taxei pe valoarea
adăugată datorate bugetului pe măsura parvenirii termenului de
efectuare a plăţilor de arendă (adică la finele fiecărui semestru):
debit contul 535,
credit contul 534 - în sumă de 5000 lei (30000:3 :2);
12.încasarea în contul curent în valută naţională a plăţilor
efectuate
de arendaş pentru primul semestru (cu excepţia sumei dobânzii de

arendă):
debit contul 242,
13.Calcularea cotei-paite a dobânzii de arendă aferente unui
semestru:
debit contul 228,
14. Calcularea taxei pe valoarea adăugată în mărime
de 20 % de la suma dobânzii de arendă:
debit contul 228,
credit contul 534 -în sumă de 2000 lei (10000 x 20:100);
15. încasarea în contul curent în valută naţională al
arendatorului a sumei dobânzii de arendă (cu excepţia impozitului
pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată) şi a sumei
corespunzătoare a taxei pe valoarea adăugată:
debit contul 242,
credit contul 228 - în sumă de 11500 lei [ 10000 + 2000 -
(10000 x 5 :100)];
16. Reflectarea reţinerii de către arendaş a
impozitului pe venit în mărime de 5 % de la suma dobânzii de
arendă:
debit contul 225,
credit contul 228-în sumă de 500 lei(10000x 5 :100).
Notă. Pe parcursul termenului arendei finanţate operaţiile 6-8
se repetă de trei ori, iar operaţiile 9-16 de şase ori. Ca urmare,
conturile 141, 251, 422, 515,134, 228, 229 şi 535 se închid şi sold
nu au;
17. Decontarea din afara bilanţului a valorii de
răscumpărare (contractuale) a tractorului cu includerea taxei pe
valoarea adăugată:
Exemplul 37. întreprinderea pentru care leasingul reprezintă
o activitate de bază a transmis altei întreprinderi în leasing
financiar o linie de sortare a fructelor şi legumelor. Valoarea
iniţială a liniei, ca şi valoarea ei de răscumpărare, a constituit
100000 lei. în corespundere cu contractul la expirarea termenului
leasingului, care este egal cu trei ani, dreptul de proprietate asupra
utilajului trece la locatarul leasingului. Plăţile de leasing
167
includ valoarea de răscumpărare a utilajului în mărime de 100000

lei şi dobânda calculată în sumă de 30000 lei. Achitarea plăţilor
urmează a fi efectuată trimestrial, în părţi egale. La expirarea
termenului de leasing locatarul leasingului a îndeplinit toate
condiţiile contractului şi obiectul a trecut în proprietatea lui.
1.Decontarea valorii de intrare a utilajului transmis în leasing
financiar
debit contul 141,
credit contul 121 -în sumă de 100000 lei;
2. Calcularea creanţei locatarului leasingului în mărimea
valorii de răscumpărare a utilajului:
debit contul 134,
3. Calcularea creanţei locatarului leasingului în mărime de 20
% de la valoarea de răscumpărare a utilajului:
debit contul 134,
credit contul 535 -în sumă de 20000 lei (100000 x 20:100);
4. înregistrarea în afara bilanţului a valorii de răscumpărare a
utilajului cu includerea taxei pe valoarea adăugată:
debit contul 953 - în sumă de 120000 lei (100000 + 20000);
5. Includerea cotei-parte a cheltuielilor anticipate pe termen
lung în componenţa cheltuielilor anticipate curente:
debit contul 251,
credit contul 141 - în sumă de 33333,33 lei (100000:3);
6. Includerea cotei-parte a veniturilor anticipate pe termen
lung în componenţa veniturilor anticipate curente:
debit contul 422,
creditcontul515-însumăde33333,33 lei(100000: 3);
7. Reflectarea cotei-parte a creanţei pe termen lung care
urmează a fi stinsă pe parcursul unui an:
debit contul 221,
credit contul 134-în sumă de 40000 lei
[(100000:3)+(20000:3)];
8. Includerea cotei-parte a veniturilor anticipate curente în
componenţa veniturilor din activitatea de investiţi pe măsura
parvenirii termenului de achitare a plăţilor de leasing (adică la
finele fiecărui trimestru):
debit contul 515,
credit contul 611-în sumă de 8333,33 lei (33333,33 :4);
168
9. Includerea cotei-parte a cheltuielilor anticipate curente în

componenţa costului vânzărilor pe măsura parvenirii termenului
de achitare a plăţilor de leasing:
debit contul 711,
credit contul 251 - în sumă de 8333,33 lei (33333,33 :4);
10. Reflectarea cotei-parte a taxei pe valoarea
adăugată datorate bugetului pe măsura parvenirii termenului de
achitare a plăţilor de leasing:
debit contul 535,
credit contul 534 - în sumă de 1666,67 lei (20000:3 :4);
11. încasarea în contul curent în valută naţională al
întreprinderii a plăţilor de leasing efectuate de locatarul
leasingului pe un trimestru (fară suma dobânzii calculate):
debit contul 242,
credit contul 221 -în sumă de 10000 lei [(40000:4) sau
(8333,33 + 1666,67)];
12. Reflectarea veniturilor sub forma dobânzii
calculate pe măsura parvenirii termenului de efectuare a plăţilor de
leasing (adică la finele fiecărui trimestru):
debit contul 228,
13. încasarea în contul curent în valută naţională a
sumei dobânzii calculate la virarea ei de locatarul leasingului:
debit contul 242,
Notă. Pe parcursul termenului leasingului financiar operaţiile
5-7 se repetă de trei ori, iar operaţiile 8-13 de 12 ori. Ca urmare,
conturile 141, 251, 422, 515,134, 221, 228 şi 535 se închid şi sold
nu au;
14. Decontarea din afara bilanţului a valorii de răscumpărare
a
utilajului cu includerea taxei pe valoarea adăugată:
decembrie la suma veniturilor anticipate pe termen lung care
urmează a fi decontate (raportate după destinaţie) în anul următor.
11. 3. CONTABILITATEA FINANŢĂRILOR Şl

ÎNCASĂRILOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
Finanţările şi încasările cu destinaţie specială reprezintă

mijloacele băneşti şi activele nepecuniare primite de întreprindere
cu titlu gratuit pentru efectuarea unor acţiuni (măsuri) cu
destinaţie specială sau în schimbul respectării unor condiţii
anumite legate de activitatea ei eaHKîmJcchfinanciară. Mijloacele în
cauză pot parveni din diferite surse şi anume:
• de la guvernul ţării;
• de la diverse organe de stat (de exemplu, Agenţia
Agroindustrială Moldova-Vin");
• din fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli
constituit în componenţa bugetului de stat;
• din fonduri extrabugetare;
• de la organizaţii internaţionale sub formă de granturi
pentru realizarea unor proiecte de importanţă socială majoră;
• de la diverse persoane juridice sau fizice etc.
în componenţa finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie
specială un rol important le revine subvenţiilor acordate
întreprinderilor agricole. Tipurile principale ale acestor subvenţii,
mărimea lor şi condiţiile de acordare au fost examinate în
întrebarea 4.2 „Contabilitatea subvenţiilor".
în afară de aceasta, în componenţa finanţărilor şi încasărilor
cu destinaţie specială se includ:
• suma scutirilor de la plata impozitului pe venit pe
parcursul a trei ani acordate întreprinderilor micului business cu
efectivul mediu anual de salariaţi nu mai mare de 19 persoane şi
venitul anual din vânzări nu mai mare de 3 milioane lei;
• suma înlesnirilor (facilităţilor) fiscale sub formă de
reducere a cotei impozitului pe venit în mărime de 3 5 % acordate
întreprinderilor micului business de mai sus pe parcursul a doi ani
după expirarea perioadei de trei ani în care acestea au beneficiat
de scutiri;
• suma scutirilor de la plata impozitului pe venit pe
parcursul a trei ani acordate întreprinderilor cu capital străin în
care aporturile fondatorilor de peste hotare depăşesc 2 milioane
dolari S.U.A. etc.
Pe parcursul beneficierii de scutirile sau facilităţile de mai sus
întreprinderile sunt obligate să respecte anumite condiţii (de
exemplu, de a investi în dezvoltarea producţiei proprii nu mai
puţin de 80 % din suma calculată şi nevărsată la buget a
impozitului pe venit, de a nu calcula şi plăti dividende acţionarilor
şi asociaţilor o perioadă anumită de timp după expirarea

termenului facilităţii etc). în cazul nerespectării acestor cerinţe
sumele scutirilor (facilităţilor fiscale) urmează a fi vărsate la buget
cu aplicarea penalităţilor şi altor sancţiuni economice.
De asemenea trebuie de menţionat că în cazul încasării
subvenţiilor pentru stimularea (încurajarea) cultivării unor culturi
sau creşterii unor specii de animale mijloacele utilizate ale
acestora (de exemplu, pentru procurarea motorinei sau
îngrăşămintelor minerale) se includ nu în consumurile de
producţie din fitotehnie sau sectorul zootehnic, ci în cheltuielile
activităţii financiare. Dacă subvenţiile au fost încasate după
încheierea procesului de producţie (de exemplu, tranşa a doua a
subvenţiilor pentru producătorii sfeclei de zahăr se virează
acestora după încheierea recoltării şi vânzării rizocarpilor
întreprinderilor prelucrătoare), atunci consumurile înregistrate
anterior în mărime egală cu suma subvenţiilor primite se stornează
cu includerea lor în componenţa cheltuielilor perioadei.
Subvenţiile utilizate după destinaţie se constată ca venituri
prin metoda venitului sau capitalului. Esenţa acestor metode şi
condiţiile lor de aplicare au fost expuse în întrebarea 4.2
„Contabilitatea subvenţiilor".
Sumele scutirilor (facilităţilor fiscale) după expirarea
termenului acestora şi în cazul respectării cerinţelor existente de
asemenea se raportează la veniturile din activitatea financiară.
Operaţiile se ţin de încasarea (intrarea) mijloacelor cu
destinaţie specială şi raportarea sumelor respective la veniturile
perioadei de gestiune15 se perfectează cu ordine de plată, extrase
din cont, procese-verbale de primire-predare, facturi de expediţie,
note de contabilitate şi alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind mişcarea finanţărilor şi
încasărilor cu destinaţie specială se efectuează cu ajutorul contului
Sau la majorarea capitalului secundar în cazul creării (procurării) activelor pe

termen lung.
de pasiv 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială". în

credit se reflectă intrarea mijloacelor în calitate de surse de
finanţare a diverselor măsuri, iar în debit - raportarea lor după
destinaţie pe măsura utilizării prin metoda venitului sau
capitalului. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma
finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială neutilizate la finele
La contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială"

pot fi deschise subconturi în funcţie de sursele de intrare a
mijloacelor în cauză (de exemplu, din bugetul de stat, de la alte
întreprinderi etc).
Evidenţa analitică se ţine pe surse de intrări, măsuri
preconizate şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de primirea şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie
specială.
1. încasarea subvenţiilor în contul curent în valută naţională:
debit contul 242,
credit contul 423.
2. Primirea unui grant în valută străină de la o organizaţie
internaţională: debit contul 243,
credit contul 423.
3. Primirea subvenţiilor sub formă de active nepecuniare:
debit conturile 121,211 etc,
credit contul 423.
4. Includerea subvenţiilor primite sub formă de active pe
termen lung sau destinate creării (procurării) acestor active în
componenţa capitalului secundar după îndeplinirea condiţiilor
prevăzute:
debit contul 423,
credit contul
342.
5. închiderea subvenţiilor primite sub formă de active curente
în componenţa veniturilor perioadei de gestiune după îndeplinirea
condiţiilor prevăzute:
debit contul
423, credit
contul 622.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în cazul
când activele curente în cauză nu sunt destinate creării sau
procurării activelor pe termen lung.
6. Reflectarea scutirii de la plata impozitului pe venit:
debit contul 534, credit contul 423.
7.Anularea scutirii de la plata impozitului pe venit în legătură cu
nerespectarea condiţiilor prevăzute:
debit contul 423,
credit contul 534.
8.Restituirea mijloacelor neutilizate ale finanţărilor şi încasărilor
cu destinaţie specială:
debit contul 423,

credit conturile 242,211 etc.
Notă. Dacă finanţările şi încasările cu destinaţie specială au
fost primite în valută străină, atunci diferenţele de curs valutar
care apar în continuare se raportează nu la cheltuielile sau
veniturile din activitatea financiară, ci la micşorarea sau majorarea
acestor finanţări (încasări).
In continuare sunt prezentate câteva exemple legate de
primirea şi utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială cu
Exemplul 38. în contul curent în valută străină al
întreprinderii au fost încasate mijloace băneşti cu titlul de
finanţare cu destinaţie specială sub formă de grant de la o
organizaţie internaţională în mărime de 10 mii dolari S.U.A.
Mijloacele au fost încasate la 20 mai 2007 şi sunt destinate
reutilării cazangeriei cu trecerea ei de la combustibil solid la gaze
naturale. La 2 iunie întreprinderea a convertit în lei 4000 dolari
pentru plăţile prealabile în favoarea unui antreprenor autohton. La
20 iunie întreprinderea a virat un avans fixrnizorului străin pentru
utilaj în mărime de 6000 dolari, iar la 28 iunie a fost efectuată
vămuirea patrimoniului la vama Chişinău. în conformitate cu
legislaţia în vigoare în caz de import al utilajului în baza unui
grant întreprinderea este scutită de toate plăţile vamale cu excepţia
taxei pentru procedurile vamale în mărime de 0,25 % de la
valoarea în vamă a patrimoniului importat. Conform condiţiilor
grantului taxa pentru procedurile vamale se include în cheltuielile
aferente grantului. Această taxă a fost achitată de titularul de
avans pe seama avansului primit anterior în mărime de 250 lei.
Cursul oficial de schimb al dolarului S.U.A. faţă de leul
moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei a constituit:
• la 20 mai-13,10 lei;
• la2 iunie- 13,26 lei;
• la 20 iunie-13,35 lei;
• la 28 iunie-13,30 lei;
• la 30 iunie-13,32 lei.
1. încasarea mijloacelor băneşti în valută străină sub formă
de grant: debit contul 243,
credit contul 423 - în sumă de 10000 dolari S.U.A. cu
echivalentul de 131000 lei (10000x13,10);
2. Reflectarea diferenţei de curs valutar la data convertirii
valutei străine: debit contul 243,
credit contul 423-în sumă de 1600 lei [(13,26-13,10) x
10000];
3. încasarea părţii convertite a grantului în mărime de 4000
dolari S.U.A. în contul curent în valută naţională:
debit contul 242,
credit contul 243 - în sumă de 53040 lei (4000 x 13,26);
4. Acordarea avansului furnizorului străin din contul curent
în valută străină:
debit contul 224,
credit contul 243 - în sumă de 6000 dolari S.U.A. cu
echivalentul de 80100 lei (6000 x 13,35);
5. Reflectarea diferenţei de curs valutar aferente avansului
acordat:
debit contul 243,
credit contul 423 - în sumă de 540 lei [(13,35 -13,26) x
6000].
Notă. în consecinţa acestei operaţii contul 243, în care n-au
rămas dolari S.U.A., s-a închis şi la capitolul echivalentului în lei,
întrucât rulajul debitor (133140 lei) s-a egalat cu cel creditor
(133140 lei);
6.Acordarea avansului lucrătorului întreprinderii pentru
achitarea
taxei aferente procedurilor vamale:
debit contul 227,
7.Achitarea taxei pentru procedurile vamale de titularul de
avans:
debit contul 229,
credit contul 227 - în sumă de 200,25 lei (80100 x
0,25 :100);
174
8. Trecerea la intrări a utilajului importat:

debit contul 121,
credit contul 521 - în sumă de 79800 lei (6000 x 13,30);
9. Trecerea în cont a avansului acordat anterior cu stingerea
datoriei faţă de furnizorul străin:
debit contul 521,
10. Reflectarea diferenţei de curs valutar aferente
avansului trecut în cont:
debit contul 423,
credit contul 224 -în sumă de 300 lei [(13,35 -13,30) x 6000].
Exemplul 39. în mai 2007 la întreprinderea agricolă specializată
în producerea cărnii şi a laptelui au fost înregistrate următoarele
date:
• venituri din vânzarea tineretului bovin crescut în
gospodărie -150000 lei;
• venituri din vânzarea laptelui muls în gospodărie - 200000
lei;
• venituri din vânzarea cărnii obţinute din sacrificarea
bovinelor la abator-60000 lei;
• venituri din vânzarea untului, brânzei şi a smântânii
obţinute din prelucrarea
laptelui în afara fermei - 40000 lei;
• venituri din prestarea serviciilor populaţiei - 20000 lei;
• suma taxei pe valoarea adăugată trecută în cont la
decontările cu bugetul în momentul procurării nutreţurilor
combinate în baza facturilor fiscale -40000 lei;
• suma taxei pe valoarea adăugată virată la buget în scopul
stingerii datoriei apărute - 30000 lei.
în iunie 2007 întreprinderea a prezentat organului teritorial al
inspectoratului fiscal copiile documentelor necesare prevăzute de
Regulamentul privind utilizarea mijloacelor fondului de
subvenţionare a producătorilor agricoli şi cererea privind
acordarea subvenţiei aferente taxei pe valoarea adăugată pentru
luna mai 2007. După examinarea cererii şi a documentelor
justificative suma subvenţiei solicitate a fost încasată în contul
curent în valută naţională.
necesar de efectuat următoarele calcule şi de întocmit astfel de
înregistrări contabile:
1. Determinarea valorii livrărilor de produse agricole de
fabricaţie proprie:
150000 + 200000 = 350000 lei;

2. Determinarea valorii totale a livrărilor:
150000 + 200000 + 60000 + 40000 + 20000 = 470000 lei;
3. Determinarea ponderii valorii livrărilor de produse
agricole de fabricaţie proprie în valoarea totală a livrărilor
impozabile:
350000:470000 = 0,74;
4. Determinarea sumei subvenţiei care urmează a fi acordată
întreprinderii:
30000x0,74 = 22200 lei;
5. încasarea sumei subvenţiei în contul curent în valută
naţională:
debit contul 242,
6. Constatarea sumei subvenţiei primite ca venituri ale
perioadei
de gestiune:
debit contul 423,
Exemplul 40. întreprinderea agricolă "Belşug" S.R.L.
abeneficiat de finanţare specială (ajutor financiar) de la organele
de stat în mărime de 16 mii lei, din care 11 mii lei - pentru
procurarea motorinei şi 5 mii lei - pentru combaterea dăunătorilor
porumbului. Toată suma a fost încasată în contul curent în valută
naţională şi folosită după destinaţie pe parcursul lunii. în afară de
aceasta, în aceleaşi scopuri întreprinderea a utilizat mijloace
proprii în mărime de 25 mii lei, din care 18 mii lei - valoarea
motorinei procurate anterior şi consumată pentru prelucrarea
mecanizată a semănăturilor de porumb, iar 7 mii lei - valoarea
chimicalelor procurate anterior şi consumate pentru stropirea
aceloraşi semănături.
1. încasarea mijloacelor de finanţare specială în contul curent
în valută naţională:
debit contul 242, credit contul 423 - în sumă de 16000 lei;
2. Procurarea motorinei din contul mijloacelor de finanţare
specială:
debit contul 534 - în sumă de 2200 lei (11000 x 20:100),
176
3. Procurarea mijloacelor de protecţie a plantelor din contul

mijloacelor de finanţare specială:
debit contul 534 - în sumă de 1000 lei (5000 x 20:100),
4. Stingerea datoriei faţă de furnizori din contul curent în
debit contul 521,
5. Utilizarea după destinaţie a motorinei procurate din contul
mijloacelor de finanţare specială (adică pentru efectuarea
lucrărilor mecanizat pe câmpurile de porumb):
debit contul 722,
6. Constatarea sumei de finanţare specială ca venituri ale
perioadei de gestiune în legătură cu faptul că motorina procurată
din contul acestei surse a fost utilizată după destinaţie:
debit contul 423,
7. Utilizarea după destinaţie a chimicalelor (adică pentru
combaterea dăunătorilor porumbului) procurate pe seama
mijloacelor de finanţare specială:
debit contul 722,
8. Constatarea sumei de finanţare specială ca venituri ale
perioadei de gestiune în legătură cu faptul că chimicalele
procurate pe seama acestei surse au fost utilizate după destinaţie:
debit contul 423,
9. Utilizarea după destinaţie a motorinei procurate pe seama
mijloacelor proprii (adică pentru efectuarea lucrărilor
mecanizate pe câmpurile de porumb): debit contul 812,
debit contul 811,
credit contul 812 - în sumă de 18000 lei; 10. Utilizarea după
destinaţie a chimicalelor procurate pe seama mijloacelor proprii
(adică pentru combaterea dăunătorilor porumbului): debit contul
811,
11. 4. CONTABILITATEA AVANSURILOR PE TERMEN

LUNG PRIMITE
Pe lângă obţinerea şi comercializarea produselor agricole

întreprinderile pot executa la comanda terţilor lucrări de lungă
durată care necesită mijloace considerabile (de exemplu,
construirea grajdurilor sau secţiilor de prelucrare a materiei prime
pentru gospodăriile ţărăneşti cointeresate). In aşa caz până la
finalizarea lucrărilor şi transmiterea obiectelor întreprinderile
beneficiază, de regulă, de avansuri pe termen lung din partea
clienţilor. Pe seama avansurilor primite se procură materialele
necesare, se achită salariul angajaţilor şi se efectuează alte părţi,
reducându-se astfel imobilizarea resurselor proprii din circuitul
economic. După ce întreprinderea îşi realizează integral
angajamentele contractuale avansul pe termen lung primit anterior
se trece în cont, micşorând astfel creanţa clientului.
Operaţiile se ţin pe mişcarea avansurilor pe termen lung
primite se perfectează cu ordine de plată, extrase din cont, note de
contabilitate şi alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind primirea şi decontarea
avansurilor pe termen lung se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 424 „Avansuri pe termen lung primite". în credit se
reflectă primirea avansurilor, iar în debit - decontarea lor în contul
micşorării creanţei clienţilor. Soldul contului este creditor şi
reprezintă datoria întreprinderii la capitolul avansurilor pe termen
lung primite la finele lunii, trimestrului sau anului.
Deschiderea subconturilor la contul 424 „Avansuri pe
termen lung primite" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe clienţi, comenzi şi alte direcţii
stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de mişcarea avansurilor pe termen lung primite.
1. Primirea avansurilor pe termen lung de la clienţi
(gospodarii
ţărăneşti, întreprinderi individuale ş. a.):
2. Trecerea avansurilor primite în
cont: debit conturile 221,223,229 etc,
credit contul 424.
3. Restituirea avansurilor neutilizate:
debit contul 424,
178
4. Decontarea avansurilor neutilizate şi nerestituite în legătură

cu
expirarea termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 424,
credit contul 622.
11. 5. CONTABILITATEA DATORIILOR AMÎNATE

PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT
Datoriile amânate privind impozitul pe venit reprezintă

urmările fiscale ale diferenţelor temporare impozabile sau sumele
impozitului pe venit care urmează a fi vărsate la buget în anii
viitori.
Pentru diferenţele temporare impozabile sunt caracteristice
următoarele trăsături:
• ele apar în cazurile când veniturile reflectate în conturile
contabile în anul de gestiune sunt mai mari decât veniturile
constatate în scopuri fiscale sau când cheltuielile reflectate în
conturi sunt mai mici decât cheltuielile constatate în scopuri
fiscale;
• ele se exclud prin calcul (adică fară întocmirea
înregistrărilor contabile) din profitul până la impozitare sau se
adună la pierderea până
la impozitare. Ca urmare, baza pentru determinarea datoriei

curente privind impozitul pe venit în anul de gestiune se
micşorează. Cu alte cuvinte, aceste diferenţe micşorează venitul
impozabil în anul de gestiune;
• ele au un caracter provizoriu şi în anii următori se
inversează, adică se adaugă la rezultatul financiar până la
impozitare. Ca urmare, venitul impozabil din anii următori se
majorează. Dar suma totală a majorării venitului impozabil în anii
viitori va fi egală cu suma micşorării acestui venit în anul de
gestiune când au apărut aceste diferenţe;
• ele influenţează asupra mărimii venitului impozabil atât în
anul de gestiune, cît şi în anii următori, deşi direcţia influenţei este
diferită. Ca urmare, toate veniturile şi cheltuielile reflectate în
conturi în anul de gestiune vor fi constatate (recunoscute) în
scopuri fiscale în mărimea lor efectivă, dar nu imediat, ci cu o
anumită întârziere (adică pe parcursul a doi sau mai mulţi ani).
Drept exemple de diferenţe temporare impozabile pot servi
următoarele sume:
• depăşirea uzurii mijloacelor fixe determinate în scopuri
fiscale în anul de gestiune asupra uzurii calculate şi înregistrate în
creditul contului 124 „Uzura mijloacelor fixe";
• depăşirea amortizării activelor nemateriale determinate în
scopuri fiscale în anul de gestiune asupra amortizării calculate şi
înregistrate în creditul contului 113 „Amortizarea activelor
nemateriale";
• venitul suplimentar obţinut de întreprindere în legătură cu
trecerea de la metoda de casă de ţinere a evidenţei la metoda
specializării exerciţiilor (sau metoda calculării);
• dividendele calculate spre încasare de la subiecţii
economici -nerezidenţi ai Republicii Moldova, dar care la finele
anului de gestiune încă n-au fost primite şi se numără în
componenţa creanţelor pe termen scurt etc.
Totodată, dacă cota impozitului pe venit al persoanelor
juridice se modifică, atunci trebuie de recalculat (reevaluat) şi
soldul datoriilor amânate privind impozitul pe venit. Astfel, în
anul 2006 cota impozitului pe venit s-a micşorat cu 3 % faţă de
anul 2005 când ea era egală cu 18 %. De aceea, dacă la finele
anului 2005 soldul datoriilor amânate privind impozitul pe venit
era, de exemplu, 1000 lei, apoi la începutul anului 2006 el urma a
fi micşorat cu 3 puncte procentuale (18-15 = 3) sau cu 166,67 lei
(1000:18 x 3).
Operaţiile ce ţin de crearea (apariţia) şi anularea datoriilor
amânate privind impozitul pe venit se perfectează cu note de
contabilitate.
Generalizarea informaţiei privind existenţa, crearea şi

anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 425 „Datorii amânate
privind impozitul pe venit", în credit se reflectă apariţia
(majorarea) acestor datorii, iar în debit -anularea lor în anii
următori. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor amânate privind impozitul pe venit la finele lunii,
Deschiderea subconturilor la contul 425 „Datorii amânate
privind impozitul pe venit" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de datorii amânate (cu
indicarea diferenţelor temporare impozabile care le-au generat),
termene de apariţie şi anulare, precum şi pe alte direcţii stabilite de
contabile care ţin de apariţia şi anularea datoriilor amânate privind
impozitul pe venit.
1. Calcularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit:
debit contul 731,
credit contul 425.
2. Reevaluarea (majorarea) datoriilor amânate privind impozitul pe
venit în legătură cu majorarea cotei impozitului în cauză:
debit contul 731,
credit contul 425.
3. Anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit în anii
următori:
debit contul 425,
credit contul 731.
4. Reevaluarea (micşorarea) datoriilor amânate privind impozitul
pe venit în legătură cu micşorarea cotei impozitului în cauză:
debit contul 425,
credit contul 731.
apariţia şi anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit
Exemplul 41. în conformitate cu Declaraţia privind

impozitul pe venit a întreprinderii pe anul 2005 sunt următoarele
date care au generat formarea diferenţei temporare la capitolul
uzurii mijloacelor fixe:
A. Venituri din vânzarea mijloacelor fixe:
•conform cerinţelor S.N.C. - 32000 lei;

•conform cerinţelor Codului fiscal -110000;
B. Cheltuieli aferente reparaţiei mijloacelor fixe:
•conform cerinţelor Codului fiscal - 34000 lei;
C. Uzura mijloacelor fixe:
D. Pierderi din ieşirea forţată a mijloacelor fixe:
•conform cerinţelor S.N.C. -108000 lei;
•conform cerinţelor Codului fiscal -120000 lei;
E. Pierderi din alte ieşiri ale mijloacelor fixe:
•conform cerinţelor S.N.C. -13000 lei;
•conform cerinţelor Codului fiscal - 0.
în corespundere cu declaraţia pe anul 2006 suma uzurii
mijloacelor fixe a constituit:
Pentru impozitarea întreprinderilor - persoane juridice au fost
stabilite următoarele cote ale impozitului pe venit: •Înanul2005-
18%; •înanul2006-15%.
1. Determinarea diferenţei temporare totale aferente uzurii
mijloacelor fixe pe anul 2005:
110000 - 32000 = 78000 lei;
34000-24000 = 10000 lei;
21000-7000= 14000 lei;
120000-108000 = 12000 lei;
0-13000 = (13000)lei;
78000-10000-14000-12000 +13000 = 55000 lei. Notă. La
determinarea venitului impozabil sunt în vigoare următoarele
reguli:
• ajustările la venituri cu semnul "minus" se scad;
• ajustările la venituri cu semnul "plus" se adună;
AJjjrecăuJc^ 182
• ajustările la cheltuieli cu semnul "minus" se adună;

• ajustările la cheltuieli cu semnul "plus" se scad;
2.Calcularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit de

la suma diferenţei temporare totale aferente uzurii mijloacelor fixe
pe anul 2005:
debit contul 731,
credit contul 425-în sumă de 9900 lei (55000 x 18:100).
Notă. Dacă suma diferenţei temporare aferente uzurii
mijloacelor fixe era cu semnul "minus", urma de calculat activele
amânate privind impozitul pe venit, debitând contul 135 şi
creditând contul 731;
3. Reflectarea reevaluării.soldului datoriilor amânate privind
impozitul pe venit conform situaţiei la 1 ianuarie 2006:
debit contul 425,
credit contul 731-în sumă de 16501ei(9900 :18 x 3).
Notă. Aici 3 reprezintă numărul de puncte procentuale cu
care s-a micşorat cota impozitului pe venit în anul 2006 în
comparaţie cu anul 2005(18-15 = 3);
4. Determinarea diferenţei temporare aferente uzurii
mijloacelor fixe pe anul 2006:
24600-9600= 15000 lei.
Notă. Deoarece această ajustare a cheltuielilor are semnul
"plus", la determinarea venitului impozabil ea trebuie scăzută.
Aceasta înseamnă că diferenţa temporară este o diferenţă
impozabilă şi în baza ei urmează a fi calculată datoria amânată
privind impozitul pe venit;
5. Calcularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit de
la suma diferenţei temporare aferente uzurii mijloacelor fixe pe
anul 2006:
debit contul 731,
credit contul 425 - în sumă de 2250 lei (15000 x 15 :100).
Exemplul 42. întreprinderea a modificat metoda de ţinere a
evidenţei, trecând de la metoda de casă la metoda specializării
exerciţiilor. Ca urmare, s-a obţinut un venit impozabil suplimentar
în mărime de 72
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. Maiai 183
mii lei. In scopuri fiscale acest venit a fost repartizat în părţi egale
(adică câte 24 mii lei) la anul de gestiune (de exemplu, anul 2006)
şi la fiecare din următorii doi ani (adică la anii 2007 şi 2008). în
anul 2006 profitul contabil al întreprinderii (sau profitul până la
impozitare) a constituit 80 mii lei, din care 72 mii lei - venitul
suplimentar obţinut în urma modificării metodei de evidenţă. în
anul 2007 întreprinderea a obţinut profit contabil în mărime de 40
mii lei, iar în anul 2008 - pierdere contabilă în mărime de 16 mii
lei.
necesar de completat un tabel şi de întocmit următoarele
1. Completarea tabelului privind modul de formare şi anulare
a datoriilor amânate privind impozitul pe venit, pornind de la
cerinţele articolului 44 al Codului fiscal:
Tabelul 9
Formarea şi anularea datoriilor amânate privind impozitul pe
venit, lei
Indicatorii Anii
2006 2007 2008
A 1 2 3
Rezultatul contabil (profit sau pierdere) până la
80000 40000 (16000)
impozitare
Diferenţa temporară impozabilă (suma venitului (48000) - -
neimpozabil în anul 2006)
Inversarea diferenţei temporare impozabile în anii
- 24000 24000
2007 şi 2008 (restabilirea venitului în scopuri fiscale)
Venitul impozabil 32000 64000 8000
Datorii curente privind impozitul pe venit 4800 9600 1200
Datorii amânate privind impozitul pe venit 7200 - -
Anularea datoriilor amânate privind impozitul pe
- (3600) (3600)
venit în anii 2007 şi 2008
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit 12000 6000 (2400)
Profitul net (pierdere) al perioadei de gestiune 68000 34000 (13600)
2. Reflectarea în conturile contabile a ultimilor cinci indicatori din

tabelul 9 conform datelor din anul 2006: debit contul 731,
credit contul 534 - la suma calculată a datoriei curente privind
impozitul pe venit în mărime de 4800 lei (32000 x 15 :100);
debit contul 731,
credit contul 425 - la suma calculată a datoriilor amânate privind
impozitul pe venit în mărime de 7200 lei (48000 x 15 :100); debit
contul 351,
credit contul 731 - la suma cheltuielilor privind impozitul pe venit
decontată la rezultatul financiar total în mărime de 12000 lei (4800
+ 7200); debit contul 351,
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. Maiai 184
credit contul 333 - la suma determinată a profitului net al

perioadei de gestiune în mărime de 68000 lei (80000 -12000);
3. Reflectarea în conturile contabile a ultimilor cinci
indicatori din tabelul 9 conform datelor din anul 2007:
debit contul 731,
contul 425,
credit contul 731 - la suma anulată a datoriilor amânate privind
contul 351,
credit contul 731 - la suma cheltuielilor privind impozitul pe venit
decontată la rezultatul financiar total în mărime de 6000 lei (9600-
3600); debit contul 351,
credit contul 333 - la suma determinată a profitului net al
perioadei de gestiune în mărime de 34000 lei (40000 - 6000);
4. Reflectarea în conturile contabile a ultimilor cinci
indicatori din tabelul 9 conform datelor din anul 2008:
debit contul 731,
contul 425,
credit contul 731 - la suma anulată a datoriilor amânate privind
contul 731,
credit contul 351 - la suma economiilor privind impozitul pe venit
decontată la rezultatul financiar total în mărime de 2400 lei (1200-
3600); debit contul 333,
credit contul 351 - la suma determinată a pierderii nete a

perioadei de gestiune în mărime de 13600 lei (2400-16000).
nr. 4. Aici este prevăzut un tabel special (tabelul 2 „Evidenţa
datoriilor pe termen lung calculate") care constă din două părţi.
Prima parte are 10 coloniţe şi 29 rânduri. în coloniţa B se indică
conţinutul operaţiilor, în coloniţele 1 -5 - sumele din creditul
contului 421, iar în coloniţele 6-8 -sumele din creditul căitului
422. Mai jos de rândul 29 se înscriu totalurile. Partea a doua are
19 coloniţe, din care coloniţele 1-8 sunt destinate înscrierii
sumelor din creditul conturilor 423 (rândurile 1 -14) şi 424 (alte
14 rânduri), coloniţele 9-12 - sumelor din creditul contului 425,
iar coloniţele 13 -17 - sumelor din creditul contului 426. Totodată
în tabelul 4 „Date centralizatoare privind conturile
421,422,423,424,425,426" datele conturilor enumerate mai sus se
generalizează cu indicarea soldului la începutul lunii, rulajului pe
luna de gestiune, rulajului cumulativ de la începutul anului şi
A. Frecăuţeanu, i. Bălan, A. Mălai 186

DATORIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT
12. 1. CONTABILITATEA CREDITELOR

BANCARE PE TERMEN SCURT
Creditele bancare pe termen scurt reprezintă mijloacele

băneşti primite de întreprindere de la băncile comerciale cu
condiţia rambursării depline a acestora într-un termen anumit
(stabilit din timp)16 şi contra unei plăţi suplimentare care se
numeşte dobândă. De obicei aceste credite sunt utilizate pentru
acoperirea insuficienţei temporare de mijloace băneşti şi
asigurarea continuităţii procesului de producţie. Pe seama
creditelor primite gospodăriile procură carburanţi, îngrăşăminte
minerale, mijloace de uz fitosanitar, achită salariile angajaţilor etc.
Lipsa temporară de mijloace băneşti este condiţionată în
majoritatea cazurilor de caracterul sezonier al procesului de
producţie (mai cu seamă în fitotehnie). După cum se ştie, în
agricultură (cu excepţia unor subramuri ale sectorului zootehnic)
consumurile au loc treptat, pe parcursul mai multor luni, iar
mijloacele băneşti sunt încasate doar după încheierea procesului
de producţie şi comercializarea produselor. Ca urmare, se creează
un decalaj între momentul (timpul) utilizării resurselor şi
momentul obţinerii veniturilor, ceea ce, de fapt, şi condiţionează
necesitatea atragerii mijloacelor de la terţi (din afară).
Caracterul sezonier al producţiei este principalul, dar
nicidecum unicul factor care generează necesitatea în mijloace
băneşti suplimentare. Decalajul temporar în circuitul de plăţi al
subiecţilor economici poate fi cauzat de asemenea de disciplina de
plată redusă a cumpărătorilor, majorarea preţurilor la mărfurile de
provenienţă industrială (de exemplu, la motorină, piese de schimb,
fertilizanţi, nutreţuri combinate ş. a.), reducerea pieţelor
tradiţionale17 etc.
Totodată trebuie de menţionat că atragerea creditelor bancare pe
termen scurt trebuie efectuată doar atunci când nu există alte
Acest termen nu trebuie să depăşească 12 luni.
17
De exemplu, cum s-a întâmplat în anii 2006 şi 2007 cu piaţa produselor vinicole din
Federaţia Rusă.
posibilităţi rezonabile (convenabile) de acoperire a insuficienţei

(sau lipsei) temporare de mijloace băneşti. Aceasta se explică prin
scumpetea creditelor bancare care se exprimă prin necesitatea
achitării unor dobânzi exagerate (circa 20 % anual sau chiar mai

mult)18 şi perfectării unei părţi a patrimoniului în calitate de gaj 19.
Primirea şi rambursarea creditelor bancare pe termen scurt au

loc în acelaşi mod ca şi în cazul creditelor pe termen lung (vezi
întrebarea 5.1 „Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung").
Practic nu diferă nici documentele perfectate în aceste scopuri.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor cu
băncile comerciale la capitolul creditelor pe termen scurt primite
se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 511 „Credite bancare
pe termen scurt", în credit se reflectă primirea creditelor şi
calcularea dobânzilor, iar în debit - plăţile respective în favoarea
băncilor (adică rambursarea creditelor şi achitarea dobânzilor).
Soldul contului este creditor şi reflectă mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de băncile comerciale la finele lunii,
La contul 511 „Credite bancare pe termen scurt" pot fi
deschise subconturi în funcţie de valuta creditelor (naţională şi
străină), gradul de respectare a termenului iniţial de rambursare
(neschimbat, amânat sau încălcat) etc.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de credite, bănci, obiecte
de creditare, termene de rambursare şi alte direcţii stabilite de
termen scurt.
1. Primirea creditelor în numerar (de exemplu, pentru
achitarea salariului, achiziţionarea materiei prime de la cetăţeni
pentru necesităţile secţiilor industriale etc):
debit contul 241,
18 A
In ţările industrial dezvoltate rata anuală a dobânzii nu depăşeşte, de regulă, 5 sau

6%.
19
Valoarea gajului deseori este mai mare decât suma creditului primit de
1,5-2 ori.
credit contul 511.

2. încasarea creditelor în conturile bancare ale întreprinderii:
credit contul 511.
3. Stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori pe seama
creditelor primite fară încasarea lor prealabilă în conturile bancare
ale întreprinderii:
credit contul 511.
4. Rambursarea creditelor primite anterior cu vărsarea mijloacelor
băneşti din casă sau virarea lor din conturile bancare ale
întreprinderii:
debit contul 511,
5. Transferarea creditelor pe termen lung în componenţa creditelor
pe termen scurt:
debit contul 411,
credit contul 511.
6. Prelungirea termenului de rambursare a creditelor bancare
(amânarea acestora), precum şi reflectarea sumei creditelor
restante (adică nerambursate în termenul iniţial sau amânat):
debit contul 511,
credit contul 511.
7. Calcularea dobânzilor prin metoda tradiţională recomandată de
S.N.C.23:
debit contul 714,
credit contul 511.
Notă. Suma dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen
scurt se determină cu ajutorul relaţiei (1) care a fost examinată în
întrebarea 5.3 „Calcularea şi contabilitatea dobânzilor aferente
creditelor bancare (împrumuturilor) pe termen lung".
8. Calcularea dobânzilor prin metoda alternativă admisibilă:
debit contul 811,
credit contul 511.
Notă. Dobânda aferentă creditelor bancare pe termen scurt
poate fi capitalizată, de exemplu, în cazul producerii (creşterii)
puieţilor când procesul tehnologic durează până la doi ani.
9. Achitarea dobânzilor cu vărsarea mijloacelor băneşti din casă
sau virarea lor din conturile bancare ale întreprinderii: debit contul
511, credit conturile 241-243.
Băncile de asemenea pot acorda credite pe termen scurt
salariaţilor întreprinderii, aceasta îndeplinind rolul de garant şi
intermediar. în aşa caz se utilizează contul de pasiv 512 „Credite
bancare pe termen scurt pentru salariaţi", structura căruia este

identică cu structura contului 511. Deschiderea subconturilor la
contul 512 nu este prevăzută, iar evidenţa analitică se ţine pe
salariaţi, bănci, termene de rambursare şi alte direcţii stabilite de
termen scurt pentru salariaţi.
1. Reflectarea creditelor primite pentru salariaţi în cazul
achitării
documentelor de plată ale întreprinderilor de târguiala de banca
comercială:
debit contul 227,
credit contul 512.
2. Calcularea dobânzii aferente creditelor pentru salariaţi:
debit contul 227,
credit contul 512.
3. Rambursarea creditelor şi achitarea dobânzii din casierie
sau
conturile bancare ale întreprinderii:
debit contul 512,
Notă. Totodată întreprinderea reţine aceste sume din salariul
angajaţilor prin debitarea contului 531 şi creditarea contului 227.
primirea şi rambursarea creditelor pe termen scurt cu elucidarea
contabile.
Exemplul 43. Societatea cu răspundere limitată "Prosperare"
a beneficiat de un credit bancar în sumă de 500000 lei pe un
termen de 6 luni care a fost încasat în contul curent în valută
naţională. Scopul creditului constă în acoperirea insuficienţei
temporare de mijloace proprii în legătură cu majorarea sezonieră a
consumurilor. Dobânda anuală constituie 24 %. în corespundere
cu contractul de creditare rambursarea creditului şi a dobânzii
calculate urmează a fi efectuată lunar (inclusiv luna în care a fost
acordat creditul) în sume egale.
1. Determinarea sumei lunare a plăţii totale în baza relaţiei
stabilite:
= 89263 lei.
500000 x 0,02 x(l + 0,02)6

(l + 0,02)6-l
Notă. Coeficientul 0,02 la numărător şi numitor reprezintă
rata dobânzii bancare lunare (24 % : 12 luni: 100);
2. Determinarea sumelor plăţilor lunare aparte la capitolul
creditului şi a dobânzii cu prezentarea acestora în tabelul 10.
Determinarea sumelor lunare ale plăţilor

de creditleiSuma lunară a plăţii
LunaSoldul creditului,
de credit, lei
Totalinclusiv
dobândacreditulA12341500000892631000079263242
0737892638415808483339889892636799824654257
42489263514884115517330989263346685797687512
89263175187512
Tabelul 10
Notă. Soldul creditului pentru luna corespunzătoare se
determină ca diferenţa dintre suma nerambursată şi cea
rambursată a creditului din luna precedentă.
Suma dobânzii se deterniină ca produsul dintre soldul
creditului şi rata dobânzii lunare care în acest exemplu constituie
2 % (24 %: 12 luni).
Suma creditului spre achitare se determină ca diferenţa dintre
suma plăţii lunare totale şi suma dobânzii;
3. încasarea creditului bancar în contul curent în valută
naţională: debit contul 242,
4. Calcularea dobânzii conform ratei de 24 % anual:
debit contul 714,
credit contul 511 - în sumă de 10000 lei pe prima lună, iar în
total pe 6 luni în sumă de 35578 lei;
5. Stingerea creditului şi a dobânzii din contul curent în
valută naţională: debit contul 511,
credit contul 242 - în sumă de 89263 lei lunar, iar în total pe 6
luni în sumă de 535578 lei.
Exemplul 44. Societatea cu răspundere limitată "Spicul" a
beneficiat de un credit bancar pe termen scurt în sumă de 500000
lei care a fost încasat în contul curent în valută naţională. Scopul
creditului constă în procurarea motorinei, termenul de acordare a

creditului - de la 1 februarie până la 20 aprilie, rata fixă anuală a
dobânzii - 24 %. în conformitate cu contractul creditul urmează a
fi rambursat la 20 aprilie. Calcularea şi achitarea dobânzii se
efectuează lunar. Drept început pentru perioada de calcul se
consideră prima zi, iar drept sfârşit - ultima zi a lunii (cu excepţia
lunii aprilie în care drept sfârşit se consideră data de 20). La
determinarea sumei dobânzii se ia în considerare doar ziua
acordării creditului (1 februarie), iar ziua rambursării acestuia (20
aprilie) în calcul nu se ia. Suma dobânzii se determină pornind de
la numărul zilelor calendaristice în lună şi an. Toate condiţiile
contractului de creditare au fost respectate de întreprindere.
1.Determinarea sumei dobânzii pentru lima februarie în care
numărul zilelor calendaristice este egal cu 28:
2.Determinarea sumei dobânzii pentru luna martie în care
numărul zilelor calendaristice este egal cu 31:
(500000 lei x 24 % x 31 zile): (100 % x 365 zile) =10192 lei;
3.Determinarea sumei dobânzii pentru luna aprilie în care
perioada de calcul include 19 zile:
4.încasarea creditului pe termen scurt în contul curent în valută
naţională:
debit contul 242,
5.Calcularea dobânzii conform ratei de 24 % anual:
debit contul 714,
credit contul 511 - în sumă de 9205 lei pe lima februarie, iar
în total pe trei luni în sumă de 25644 lei (9205 + 10192 + 6247);
6.Achitarea dobânzii din contul curent în valută naţională:
debit contul 511,
credit contul 242 - în sumă de 9205 lei pe lima februarie, iar
în total pe trei luni în sumă de 25644 lei;
7.Procurarea motorinei de la furnizorul
autohton: debit contul 211,
credit contul 521 - în sumă de 416667 lei [500000 -
(500000:6)];
8.Trecerea taxei pe valoarea adăugată în cont la decontări cu
bugetul: debit contul 534,
credit contul 521 - în sumă de 83 33 3 lei (500000 - 416667);

9.Achitarea datoriei faţă de furnizorul autohton din contul
curent
debit contul 521,
10. Rambursarea creditului din contul curent în valută
naţională:
debit contul 511,
12. 2. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR PE TERMEN

SCURT
împrumuturile pe termen scurt reprezintă mijloacele băneşti

sau activele nepecuniare primite de întreprinderi de la alte
persoane juridice (cu excepţia băncilor comerciale) sau fizice
(inclusiv cetăţeni) cu condiţia rambursării depline a acestora într-
un termen nu mai mare de un an şi contra unei dobânzi
coordonate. împrumuturile pe termen scurt au aceeaşi destinaţie
ca şi creditele bancare.
Sursele de atragere a împrumuturilor pe termen scurt şi
perfectarea documentară a acestora nu diferă de împrumuturile pe
termen lung (vezi întrebarea 5.2 „Contabilitatea împrumuturilor
pe termen lung").
Generalizarea informaţiei privind primirea şi rambursarea
împiumuturilor pe termen scurt se efectuează cu ajutorul contului
de pasiv 513 „împrumuturi pe termen scurt". în credit se
reflectă primirea împrumuturilor şi calcularea dobânzilor, iar în
debit - plăţile respective în favoarea locatorilor împrumuturilor.
Soldul contului este debitor şi reprezintă mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de locatorii împrumuturile la finele lunii,
La contul 513 „împrumuturi pe termen scurt" pot fî
deschise subconturi în funcţie de valuta împrumuturilor (naţională
sau străină), sursa de atragere a mijloacelor (părţi legate sau
nelegate, salariaţi ai întreprinderii etc.) şi alte circumstanţe de
ordin economic sau juridic.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de împrumuturi, locatori ai
acestora, termene de rambursare şi alte direcţii stabilite de politica
de contabilitate a întreprinderii.
în continuare simt prezentate cele mai frecvente înregistrări
contabile care ţin de mişcarea împrumuturilor pe termen scurt.
1. Primirea împrumuturilor sub formă de mijloace băneşti sau

active nepecuniare:
debit conturile 241-244,121, 211
etc, credit contul 513.
2. Stingerea datoriilor faţă de furnizori sau antreprenori pe
seama împrumuturilor primite fără încasarea lor prealabilă în
casieria întreprinderii sau conturile ei bancare:
credit contul 513.
3. Rambursarea împrumuturilor cu vărsarea mijloacelor
băneşti din casă sau virarea lor din conturile bancare respective:
debit contul 513,
4. Transferarea împrumuturilor pe termen lung în
componenţa împrumuturilor pe termen scurt:
debit contul
413, credit
contul 513.
5.Amânarea termenului de rambursare a împrumuturilor:
debit contul 513,
credit contul 513.
6. Calcularea dobânzii prin metoda tradiţională sau metoda
admisibilă alternativă:
credit contul 513.
7. Achitarea dobânzii cu ridicarea mijloacelor băneşti din
casă sau virarea lor din conturile bancare ale întreprinderii:
debit contul 513,
12. 3. CONTABILITATEA ALTOR DATORII

FINANCIARE PE TERMEN SCURT
Pe lângă creditele bancare şi împrumuturile pe un termen nu

mai mare de un an în componenţa datoriilor financiare pe termen
scurt se includ de asemenea cota-parte curentă a datoriilor pe
termen lung calculate, veniturile anticipate curente şi alte tipuri de
datorii (cu excepţia datoriilor comerciale sau calculate) care apar
la întreprinderi în procesul activităţii economico-financiare şi au
termenul de stingere nu mai mare de 12 luni.
Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung reprezintă, de
regulă, o pare din suma datoriilor de arendă pe termen lung care
urmează a fi stinsă pe parcursul unui an la survenirea termenului
de plată. Să admitem că datoria întreprinderii pentru mijlocul fix

luat în arendă finanţată pe un termen de 4 ani este egală cu
100000 lei, iar obiectul a fost recepţionat (trecut la intrări) de
arendaş pe 3 ianuarie 2007. în conformitate cu contractul de
arendă datoria urmează a fi stinsă trimestrial în părţi egale. Prin
urmare, pentru anul de gestiune 2007 cota-parte curentă a acestor
datorii va constitui 25000 lei (100000:4). Această sumă la
începutul anului 2007 se exclude din componenţa datoriilor pe
termen lung şi se include în componenţa datoriilor financiare pe
termen scurt.
Operaţiile ce ţin de apariţia şi stingerea cotei curente a
datoriilor pe termen lung se perfectează cu note de contabilitate,
ordine de plată, extrase din cont şi alte documente primare
tipizate.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor cu terţii
la capitolul datoriilor pe termen scurt transferate din componenţa
datoriilor pe termen lung se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 514 "Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung". în
credit se reflectă transferarea părţii respective a datoriilor pe
termen lung în componenţa datoriilor pe termen scurt, iar în debit
- stingerea (achitarea) acestora. Soldul contului este creditor şi
reprezintă mărimea datoriilor pe termen scurt 20 la finele lunii,
Deschiderea subconturilor la contul 514 "Cota-parte
curentă a datoriilor pe termen lung" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de datorii, creditori şi alte
In continuare simt prezentate cele mai frecvente înregistrări
contabile care ţin de apariţia şi stingerea cotelor curente ale
datoriilor pe termen lung transferate în componenţa datoriilor pe
termen scurt.
1.Transferarea cotei curente din componenţa datoriilor pe
termen
lung în componenţa datoriilor pe termen scurt:
debit contul 421,
credit contul
514.
2. Stingerea (achitarea) datoriilor pe termen scurt:
debit contul 514,
3. Decontarea datoriilor pe termen scurt nestinse în legătură
cu
expirarea termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 514,

credit contul
612.
Veniturile anticipate curente reprezintă veniturile care au fost
obţinute (calculate) de întreprindere în perioada de gestiune, dar
se referă la perioada viitoare cu o durată nu mai mare de 12 luni.
Drept exemple de astfel de venituri pot servi veniturile din:
• lipsurile, furturile sau alterările de bunuri recunoscute de
persoanele culpabile sau adjudecate lor spre percepere în cazul
când recuperarea daunei materiale urmează a fi efectuată într-un
termen mai mare de un trimestru, dar nu mai mare de un an;
• reclamaţiile înaintate furnizorilor (antreprenorilor) şi
recunoscute de acestea (sau adjudecate lor spre percepere) în
cazul când creanţa urmează a fi stinsă într-un termen mai mare de
Transferate din componenţa datoriilor pe termen lung.

un trimestru, dar nu mai mare de un an;
• transmiterea bunurilor în arendă finanţată sau leasing

financiar în mărimea veniturilor anticipate pe termen lung care se
referă la anul de gestiune etc.
Când are loc survenirea lunii sau trimestrului la care se referă
veniturile anticipate curente ele se includ în componenţa
veniturilor perioadei de gestiune cu reflectarea în raportul privind
rezultatele financiare.
Operaţiile ce ţin de apariţia şi decontarea veniturilor
anticipate curente se perfectează cu titluri executorii, ordine sau
dispoziţii ale conducătorului întreprinderii, note de contabilitate,
reclamaţii acceptate în scris de furnizori (antreprenori) şi alte
documente tipizate sau de formă liberă.
Generalizarea informaţiei privind veniturile curente obţinute
(calculate) în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele
viitoare nu mai mari de un an, se efectuează cu ajutorul contului
de pasiv 515 "Venituri anticipate curente". în credit se reflectă
apariţia (obţinerea) acestor venituri, iar în debit - raportarea lor
după destinaţie (adică la veniturile perioadei de gestiune dintr-un
tip de activitate sau altul). Soldul contului este creditor şi
reprezintă mărimea veniturilor anticipate curente la finele lunii,
Deschiderea subconturilor la contul 515 "Venituri
anticipate curente" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de venituri, perioade la

care ele se referă şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de obţinerea şi decontarea veniturilor anticipate
curente.
1. Reflectarea creanţei persoanelor culpabile care urmează a
fi stinsă într-un termen mai mare de un trimestru, dar nu mai mare
de un an:
debit contul 227,
credit contul
515.
2. Reflectarea creanţei furnizorilor (antreprenorilor) la
capitolul reclamaţiilor recunoscute sau adjudecate care urmează a
fi recuperate într-un termen mai mare de un trimestru, dar nu mai
mare de un an:
debit contul 229,
credit contul 515.

3. Transferarea unei părţi a veniturilor anticipate pe termen lung în
componenţa veniturilor anticipate curente:
debit contul 422,
credit contul
515.
4. Includerea unei părţi a veniturilor anticipate curente în
componenţa veniturilor perioadei (lunii sau trimestrului) de
gestiune:
debit contul 515,
credit conturile 612, 621 etc.
nr. 5.1 "Datorii financiare pe termen scurt". Sumele se înscriu în
registru conform principiului creditor cu divizarea pe conturi
debitoare corespondente. Operaţiile aferente conturilor 511-513 se
înregistrează în tabelul 1 "Evidenţa creditelor şi împrumuturilor pe
termen scurt", iar operaţiile aferente conturilor 514-516 - în
tabelul 2 "Evidenţa veniturilor anticipate curente şi altor datorii
financiare pe termen scurt". Totodată în tabelul 3 se generalizează
datele conturilor enumerate mai sus cu indicarea soldului la
începutul lunii, rulajului pe luna de gestiune (curentă), rulajului
cumulativ de la începutul anului şi soldului la sfârşitul lunii.

COMERCIALE PE TERMEN SCURT
13. 1. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN

SCURT PRIVIND FACTURILE COMERCIALE Şl FATĂ DE
PĂRŢILE LEGATE
Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale

reprezintă datoriile care apar la întreprindere faţă de părţile
nelegate21 în consecinţa procurării (cumpărării) activelor
nemateriale, stocurilor de mărfuri şi materiale, activelor materiale
pe termen lung, precum şi în cazul executării diverselor lucrări şi
servicii contra plată la comandă (de exemplu, construirea
clădirilor, lucrarea solului, transportarea produselor,
aprovizionarea cu energie electrică şi gaze naturale etc). Datoriile
pe termen scurt privind facturile comerciale sunt parte
componentă a datoriilor comerciale pe termen scurt care de
asemenea includ datoriile pe termen scurt faţă de părţile legate şi
avansurile pe termen scurt primite de la cumpărători şi clienţi.
Datoriile pe termen scurt privind facturile comerciale se
constată (se reflectă în conturi) prin metoda specializării
exerciţiilor (metoda calculării), adică pe măsura apariţiei lor
indiferent de momentul achitării efective a mijloacelor băneşti.
Operaţiile se ţin de apariţia şi stingerea datoriilor pe termen
scurt privind facturile comerciale se perfectează cu următoarele
documente:
• facturi de expediţie, facturi fiscale, acte de recepţie
(primire) a lucrărilor efectuate etc. - în cazul apariţiei datoriilor în
cauză pe măsura trecerii la intrări a bunurilor procurate,
consumului serviciilor sau recepţionării lucrărilor;
• ordine de plată, cereri de plată, extrase din cont, dispoziţii
de plată, deconturi de avans ş. a. - în cazul stingerii datoriilor în
conformitate cu forma de decontări selectată;
• înţelegeri încheiate între întreprindere şi furnizori sau
antreprenori în conformitate cu articolul 662 din Codul civil al
Sunt considerate părţi nelegate acei subiecţi economici, în capitalul statutar al
cărora cota-parte a întreprinderii este mai mică de 20 %.
Republicii Moldova
- în cazul eliberării întreprinderii de executarea obligaţiei. Această

acţiune se numeşte de asemenea remitere de datorie;
• procese-verbale ale comisiei de inventariere, liste de

inventariere a creanţelor şi datoriilor, borderouri de colaţionare,
note informative şi ordine (dispoziţii) ale conducătorului
întreprinderii - în cazul reflectării în evidenţă a divergenţelor
constatate la inventarierea datoriilor comerciale (sume majorate
sau diminuate, înregistrări contabile eronate, termene de
prescripţie extintivă expirate ş. a.).
în practică în dependenţă de circumstanţe concrete pot fi
perfectate şi alte documente.
Printre documentele de plată utilizate pentru stingerea
datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale rolul
decisiv le revine ordinelor de plată şi cererilor de plată.
Ordinul de plată este elementul iniţial (şi totodată principal)
al formei de decontări prin virament, numită transfer de credit. Cu
ajutorul ordinului de plată achitarea poate fi efectuată atât în lei,
cît şi în valută străină. Numărul de exemplare ale ordinului de
plată depinde de faptul cine iniţiază (începe) transferul de credit
(întreprinderea sau banca care o deserveşte) şi în adresa cui sunt
virate mijloacele băneşti (întreprinderii de stat, JPoşta Moldovei"
sau altor beneficiari). în funcţie de circumstanţele indicate ordinul
de plată se emite în unul, două sau trei exemplare. Primul
exemplar se semnează de conducătorul întreprinderii şi contabM-
şef şi se autentifică cu amprenta ştampilei gospodăriei. în ziua
emiterii ordinul de plată se transmite pentru executare băncii în
care este deschis contul curent al întreprinderii. La rândul său
banca primeşte (acceptă) documentul pentru executare, dacă sunt
respectate următoarele şase cerinţe:
•în banca dată întreprinderea are deschisă un cont curent;
• în contul curent sunt mijloace băneşti suficiente pentru efec-
tuarea plăţii;
• mijloacele băneşti din cont nu sunt legate (adică nu-s
stabilite restricţii la capitolul utilizării lor din partea organelor
autorizate);
• ordinul de plată este completat în conformitate cu cerinţele
Regulamentului privind transferul de credit nr. 373 din 15
decembrie 2005;
• la ordinul de plată este anexat documentul justificativ
respectiv prevăzut de actele legislative sau normative;
• ordinul de plată este prezentat în timpul de lucru destinat
deservirii clienţilor băncii.
Cererea de plată este elementul de bază al formei de
decontări prin virament, numită debitare directă. Până la emiterea
cererii de plată în mod obligatoriu se întocmesc încă două
documente care sunt valabile pe tot parcursul efectuării

decontărilor prin debitare directă. Acestea sunt dispoziţia de
debitare directă şi angajamentul de debitare directă.
Dispoziţia de debitare directă se emite de întreprindere. Prin
intermediul ei gospodăria oferă dreptul furnizorului sau
antreprenorului în cauză de a înainta cereri de plată, iar băncii în
care este deschis contul curent al întreprinderii - de a retrage din
cont sumele indicate în cererile de plată. Dispoziţia de debitare
directă se emite în trei exemplare şi se autentifică cu semnăturile
persoanelor autorizate (de regulă, conducătorul şi contabilul-şef)
ale plătitorului şi beneficiarului. Un exemplar al dispoziţiei
rămâne la plătitor (adică la întreprinderea agricolă), altul - la
beneficiar (adică la furnizor sau antreprenor), iar al treilea se
transmite băncii care îl deserveşte pe plătitor.
Prin intermediul angajamentului de debitare directă
beneficiarul oferă dreptul băncii în care este deschis contul lui
curent de a trece în acest cont sumele indicate în cererile de plată.
Angajamentul de debitare directă se emite în două exemplare şi se
autentifică cu semnăturile persoanelor autorizate ale beneficiarului
şi băncii care îl deserveşte.
Cererea de plată se emite în două exemplare şi se transmite
băncii beneficiarului cu trei zile de lucru înainte de survenirea
datei efectuării plăţii. Data în cauză se indică de beneficiar. Primul
exemplar al cererii de plată se semnează de conducător şi
contabilul-şef şi se autentifică cu amprenta ştampilei
beneficiarului.
Banca primeşte cererea de plată pentru executare, dacă sunt
respectate următoarele trei cerinţe:
• în banca dată furnizorul sau antreprenorul are deschis un
cont curent;
• cererea de plată este completată în conformitate cu
cerinţele Regulamentului privind debitarea directă nr. 374 din
15 decembrie 2005;
• banca dispune de angajamentul de debitare directă a
clientului. Pentru a accelera decontările şi a atrage clienţi
suplimentari furnizorii şi antreprenorii pot să acorde gospodăriilor
agricole diverse rabaturi (reduceri). în aşa caz mărimea datoriei se
determină în baza sumei indicate în documentul furnizorului sau
antreprenorului (de regulă, acestea sunt facturile fiscale sau
facturile de expediţie) cu excluderea sumei rabatului (reducerii).
Dacă din oarecare cauze întreprinderea agricolă n-a reuşit să
beneficieze de înlesnirea acordată în termenul prevăzut (de
exemplu, 10 zile din momentul livrării mărfii), atunci plata se

efectuează în mărimea totală, iar suma rabatului se raportează la
alte cheltuieli operaţionale.
Trebuie de menţionat că în cazul consumului anumitor tipuri
de servicii întreprinderile agricole sunt obligate în conformitate cu
articolul 90 din Codul fiscal să reţină în avans impozitul pe venit
în mărime de 5 % de la valoarea acestor servicii. Impozitul se
reţine în momentul achitării serviciilor (stingerii datoriilor pe
termen scurt privind facturile comerciale). Această cerinţă se
referă la următoarele tipuri de servicii:
• locaţiunea sau darea în arendă a diferitor bunuri (cu
excepţia terenurilor agricole);
• publicitatea (sau reclama) produselor fabricate sau
lucrărilor efectuate la televiziune, radiou, în presă, pe mijloacele
de transport etc;
• ţinerea evidenţei contabile, întocmirea rapoartelor
financiare, estimarea patrimoniului, efectuarea auditului financiar
sau intern ş. a.;
• studierea pieţelor de comercializare a produselor şi
necesităţilor cumpărătorilor, perfecţionarea schemelor şi
structurilor de conducere şi alte servicii de marketing sau
management;
• paza patrimoniului (inclusiv a recoltei potenţiale a
culturilor agricole);
• montarea, deservirea şi reparaţia tehnicii de calcul,
crearea şi actualizarea bazelor de date şi alte servicii din domeniul
informaticii.
în afară de aceasta, întreprinderile sunt obligate să respecte
disciplina de plată şi să stingă în termen datoriile apărute. Pentru
prevenirea litigiilor posibile este de dorit ca termenul plăţii să fie
indicat clar şi univoc în contractul de vânzare - cumpărare încheiat
de întreprindere cu furnizorul. Dacă gospodăria n-a achitat datoria
la timp, se începe enumerarea termenului de prescripţie extintivă
care conform articolului 267 din Codul civil al Republicii
Moldova are, de regulă, o durată de trei ani. însă această
prevedere se referă doar la relaţiile comerciale cu alte persoane şi
întreprinderile private (nestatale). în cazul relaţiilor comerciale
dintre întreprinderile de stat termenul de prescripţie extintivă
constituie un an. Pe parcursul acestui termen furnizorul sau
antreprenorul poate să-şi protejeze drepturile sale lezate
(încălcate) prin intentarea unei acţiuni în instanţa de judecată.
Dacă această instanţă a luat o decizie în favoarea furnizorului,
atunci el poate percepe datoria de la întreprinderea agricolă -

debitor în mod incotestabil în baza titlului executoriu şi ordinului
incaso.
Pe lângă termenul general de prescripţie extintivă (care este
egal cu trei ani) sunt stabilite de asemenea termene speciale şi
termene în cazul viciilor construcţiei. Primele constituie 6 luni şi
se referă în special la litigiile generate de executarea contractelor
de transportare a mărfurilor. Ultimele sunt egale cu 5 ani.
Dacă întreprinderea n-a achitat datoria comercială în termen,
iar furnizorul sau antreprenorul n-a beneficiat (nu s-a folosit) de
termenul prescripţiei extintive, atunci după expirarea termenului
în cauză ea are dreptul de a deconta suma datoriei la venituri cu
includerea acestora în componenţa venitului impozabil al anului
de gestiune.
In practică din diferite cauze (neatenţie, necunoaşterea
actelor normative, pierderea documentelor ş. a.) pot fi comise
erori în evidenţa decontărilor atât la întreprindere, cît şi la
fwnizori sau antreprenori. De aceea cel puţin o dată în an subiecţii
economici sunt obligaţi de a efectua inventarierea tuturor
decontărilor (inclusiv a datoriilor pe termen scurt privind facturile
comerciale). Consecutivitatea lucrărilor de inventariere este
următoare:
• întreprinderea verifică autenticitatea tuturor soldurilor
aferente datoriilor în cauză;
• erorile depistate se corectează prin înregistrări contabile
suplimentare sau de storaare;
• în adresa furnizorilor şi antreprenorilor se expediază prin
poştă sau în alt mod extrase din conturile lor analitice deschise la
întreprindere;
• destinatarii acestor extrase în termen de 5 zile 22 confirmă
soldurile indicate sau expun dezacordul cu ele, indicând cauzele;
Acest termen este prevăzut de punctul 98 al Regulamentului privind modul de

efectuare a inventarierii nr. 27 din 28 aprilie 2004.
204
•soldurile confirmate sau neconfirmate (lăsate fară răspuns)

se acceptă de comisia de inventariere ca autentice;
•soldurile la care partenerii comerciali au obiecţii se
regularizează cu eforturi comune prin consultaţii reciproce şi
corectări.
Generalizarea informaţiei privind apariţia şi stingerea
datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 521 „Datorii pe termen
scurt privind facturile cornerciale". în credit se reflectă apariţia
datoriilor în baza documentelor acceptate pentru plată ale
furnizorilor şi antreprenorilor, iar în debit - stingerea lor. Soldul
contului este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor respective la
finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale" pot fi deschise subconturi în funcţie de locul
amplasării partenerilor comerciali (în ţară sau peste hotare), forma
materializată a datoriilor (facturi sau cambii emise) etc.
Evidenţa analitică se ţine pe furnizori (antreprenori),
documente spre plată şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de apariţia, stingerea şi corectarea datoriilor pe
termen scurt privind facturile comerciale.
1. Trecerea la intrări a diferitor bunuri cumpărate de la
furnizori:
debit conturile 111,121,123, 211 etc,
credit contul 521.
2. Trecerea în cont a sumei taxei pe valoarea adăugată
aferentă valorii bunurilor procurate de la subiecţii ecommiei
rezidenţi ai Republicii Moldova23:
debit contul 534,
credit contul 521.
3. Acceptarea spre plată a facturilor pentru lucrările efectuate
şi serviciile prestate:
debit conturile 121,713, 811 etc,
credit contul 521.
205
4. Trecerea în cont a sumei taxei pe valoarea adăugată

aferentă valorii lucrărilor efectuate şi serviciilor prestate de
Această înregistrare contabilă se întocmeşte în baza facturilor fiscale şi în cazul când

întreprinderea agricolă este înregistrată ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată.
subiecţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova:
debit contul 534,

credit contul 521.
5. Stingerea datoriilor faţă de furnizori şi antreprenori pe
seama mijloacelor proprii sau atrase:
debit contul 521,
credit conturile 241-244, 511, 513.
6. Stingerea datoriilor faţă de fiirnizori şi antreprenori prin
trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior:
debit contul 521,
credit contul 224.
7. Reflectarea veniturilor din diferenţele favorabile de curs
valutar aferente decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii:
debit contul 521,
credit contul 622.
8. Reflectarea cheltuielilor din diferenţele nefavorabile de
curs valutar aferente decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii:
debit contul 722,
credit contul 521.
9. Stingerea datoriilor faţă de furnizor sau antreprenor prin
trecerea în cont a creanţei acestuia faţă de întreprinderea agricolă:
debit contul 521,
credit contul 221.
10. Reflectarea sumei datoriei suplimentare apărute în
anul curent în procesul inventarierii decontărilor şi condiţionată de
diminuarea valorii de intrare a activelor procurate:
credit contul 521.
11. Stornarea sumei datoriei excesive apărute în anul
curent în procesul inventarierii decontărilor şi condiţionată de
majorarea valorii de intrare a activelor cumpărate:
credit contul 521.
Notă. Această sumă se scrie cu semnul ,,minus" sau în
paranteze, iar în continuare la determinarea rulajelor se scade.
12. Trecerea în cont a sumei taxei pe valoarea

adăugată aferentă datoriei suplimentare apărută în anul curent în
consecinţa inventarierii decontărilor şi condiţionată de diminuarea
valorii de intrare a bunurilor procurate:
debit contul 534,
credit contul 521.
13. Stornarea sumei taxei pe valoarea adăugată
aferentă datoriei excesive apărută în anul curent în consecinţa
inventarierii decontărilor şi condiţionată de majorarea valorii de
intrare a bunurilor cumpărate:
debit contul 534,
credit contul 521.
Notă. Această sumă se scrie cu semnul ,,minus" sau în
paranteze, iar în continuare la determinarea rulajelor se scade.
14. Calcularea datoriei suplimentare în legătură cu
aceea că în anii precedenţi ea a fost raportată la cheltuieli în mod
eronat, adică într-o mărime diminuată:
debit contul 331,
credit contul 521.
15. Decontarea datoriei excesive în legătură cu aceea
că în anii precedenţi ea a fost raportată la cheltuieli în mod eronat,
adică într-o mărime exagerată:
debit contul 521,
credit contul 331.
16.Decontarea datoriilor cu termen de prescripţie extintivă
expirat:
debit contul 521,
credit conturile 612,621 şi 622.
17. Reţinerea inrpozituliu pe veî^ ser-
viciilor prestate de antreprenori şi enumerate în articolul 90 din
Codul fiscal:
debit contul 521,
credit contul 534.
în continuare este prezentat un exemplu legat de apariţia şi
stingerea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale cu
Exemplul 45. în noiembrie 2004 întreprinderea agricolă a
procurat de la un furnizor piese de schimb în sumă totală de 12 mii
lei (inclusiv taxa pe valoarea adăugată). în corespundere cu
contractul încheiat achitarea trebuia efectuată până la finele lunii,
dar din lipsa mijloacelor băneşti datoria n-a fost stinsă. în
decembrie 2007 a fost efectuată inventarierea decontărilor şi
conducătorul gospodăriei a luat decizia de a casa datoria nestinsă

în legătură cu expirarea termenului de prescripţie extintivă.
1. Trecerea la intrări a pieselor de schimb procurate:
debit contul 211,
credit contul 521 - în sumă de 10000 lei [12000 - (12000:6)];
2. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a sumei taxei pe va-
loarea adăugată:
debit contul 534,
credit contul521 -însuma de2000 lei [(12000:6) sau (12000-
10000)];
3. Decontarea datoriei nestinse (fară taxa pe valoarea adăugată) în
legătură cu expirarea termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 521,
4. Restabilirea la decontările cu bugetul a taxei pe valoarea
adăugată de la suma datoriei decontate cu termen expirat:
debit contul 534,
credit contul 521 - în sumă de (2000) lei. Notă. Această restabilire
se asigură prin intermediul înregistrării de stornare.
Generalizarea informaţiei privind apariţia şi stingerea
datoriilor comerciale pe termen scurt faţă de părţile legate 24 se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 522 "Datorii pe termen
scurt faţă de părţile legate". în credit se reflectă apariţia
datoriilor în baza documentelor acceptate pentru plată ale
întreprinderilor - fiice şi întreprinderilor asociate, iar în debit -
stingerea lor. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor respective la finele lunii, trimestrului sau anului.
Sunt considerate părţi legate acei subiecţi economici, în capitalul statutar al cărora
cota-parte a întreprinderii constituie 20 % şi mai mult.
La contul 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate"

pot fi deschise subconturi în funcţie de tipul părţilor legate
(întreprinderi - fiice, întreprinderi asociate etc).
Evidenţa analitică se ţine pe părţi legate, documente acceptate
spre plată şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
Corespondenţa conturilor este identică cu cea expusă mai sus.
Operaţiile privind apariţia şi stingerea datoriilor comerciale
pe termen scurt se reflectă în registrul nr. 5.21 care constă din 32
coloniţe şi 26 rânduri. înscrierile în acest registru se efectuează
prin metoda liniar - poziţională. Aceasta înseamnă că pentru
fiecare document (factură de expediţie sau factură fiscală) al unui
furnizor sau antreprenor concret se rezervează un rând aparte cu

indicarea consecutivă a informaţiilor următoare:
• soldul la începutul lunii (data apariţiei şi suma);
• numărul facturii de însoţire;
• denumirea procurării;
• sumele raportate din creditul contului 521 în debitul
conturilor corespondente;
• sumele raportate în debitul contului 521 din creditul
conturilor corespondente;
• soldul la sfârşitul lunii (data apariţiei şi suma).
Mai jos de rândul 26 se înscriu totalurile (cu excepţia
co1oniţelor B, C,DşiE).
13. 2. CONTABILITATEA AVANSURILOR

PE TERMEN SCURT PRIMITE
în conformitate cu clauzele contractului de vânzare-

cumpărare încheiat între întreprindere şi cumpărător sau client
decontările dintre partenerii comerciali se pot efectua prin una din
următoarele modalităţi:
• cu primirea avansului într-o sumă mai mică decât valoarea
produselor (lucrărilor, serviciilor) care vor fi vândute (efectuate,
prestate) în viitor;
• cu primirea plăţii prealabile în mărime egală cu valoarea
livrărilor de produse, lucrări sau servicii care vor fi efectuate în
viitor;
• cu achitarea curentă a creanţei de cumpărător sau client în
momentul comercializării produselor, efectuării lucrărilor sau
prestării serviciilor;
• cu achitarea ulterioară a creanţei, efectuată după încheierea
afacerii.
Prima şi a doua variante sunt mai convenabile pentru
întreprinderile agricole, întrucât gradul de solvabilitate al multor
cumpărători şi clienţi este insuficient şi ei nu-s capabili să stingă
în termen datoriile comerciale.
Majoritatea avansurilor primite de întreprinderile agricole
sunt pe termen scurt, adică până la un an inclusiv. După onorarea
angajamentelor sale contractuale întreprinderea trece suma
avansului primit în cont, adică o raportează la stingerea creanţei pe
termen scurt a cumpărătorului sau clientului. Dacă din anumite
motive afacerea a eşuat, avansul urmează a fi restituit partenerului
comercial.
Operaţiile se ţin de mişcarea avansurilor pe termen scurt
primite se perfectează cu ordine de plată, extrase din cont,
dispoziţii de încasare, note de contabilitate şi alte documente

tipizate.
în conformitate cu articolul 108 din Codul fiscal sumele
avansurilor pe termen scurt primite sunt considerate livrării
impozabile. De aceea ele se reflectă concomitent în registrul
contabil respectiv şi în Registrul de evidenţă a livrărilor, destinat
controlului asupra plenitudinii calculării taxei pe valoarea
adăugată. Suma taxei pe valoarea adăugată se determină prin
împărţirea sumei avansului primit la 6 sau ca produsul dintre suma
avansului şi mărimea fixă 16,67 %.
Generalizarea informaţiei privind mişcarea avansurilor pe
termen scurt primite de la cumpărători şi clienţi în contul
viitoarelor livrări de produse (lucrări, servicii) se efectuează cu
ajutorul contului de pasiv 523 "Avansuri pe termen scurt
primite". în credit se reflectă primirea avansurilor, iar în debit -
trecerea lor în cont, restituirea sau decontarea la venituri în
legătură cu expirarea termenului de prescripţie extintivă. Soldul
contului este creditor şi reprezintă datoria întreprinderii la
capitolul avansurilor primite la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 523 "Avansuri pe termen scurt primite" pot fi
deschise subconturi în funcţie de sursa parvenirii avansurilor (din
ţară sau din străinătate).
Evidenţa analitică se ţine pe locatorii avansurilor
(cumpărători, clienţi), destinaţii, termene de primire şi alte direcţii
contabile care ţin de primirea şi valorificarea avansurilor pe
termen scurt.
A^recăujeanu^^ 209
1. Primirea avansurilor de la cumpărători sau

clienţi: debit conturile 241-243,
credit contul 523.
2. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la suma avansulri
primit: debit contul 225,
credit contul 534.
3. Restituirea avansului primit în legătură cu eşuarea afacerii sau
imposibilitatea vânzării produselor, efectuării lucrărilor şi prestării
serviciilor:
debit contul 523,
4. Trecerea avansurilor primite în cont după încheierea afacerii şi
calcularea creanţei pe termen scurt a cumpărătorului sau clientului:
debit contul 523,
5. Decontarea sumei avansului nereclamat în legătură cu expirarea
termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 523,
credit contul 612.
In continuare este prezentat un exemplu privind mişcarea
avansurilor pe termen scurt cu elucidarea modalităţii de reflectare a
Exemplul 46. în august 2004 întreprinderea agricolă a beneficiat
de un avans de la fabrica de conserve în sumă de 105 mii lei în contul
livrării ulterioare de vinete şi ardei gras. în septembrie 2004 gospodăria
a livrat fabricii legume în sumă totală de 94,5 mii lei (inclusiv taxa pe
valoarea adăugată în mărime de 5 % de la valoarea contractuală a
produselor agricole livrate) la costul producţiei-marfa de 70 mii lei.
Suma nevalorificată a avansului n-a fost restituită fabricii. în
decembrie 2007 s-a efectuat inventarierea datoriilor şi conducătorul
gospodăriei a decis de a deconta suma avansului nerestituit în legătură
cu expirarea termenului de prescripţie extintivă.
1. încasarea avansului pe termen scurt în contul curent în valută
naţională:
debit contul 242,
2. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la suma avansului
primit: debit contul 225,
3. Decontarea costului legumelor vândute:
debit contul 711,
4. Calcularea creanţei fabricii de conserve în mărimea venitului
din vânzări obţinut:
debit contul 221,

5. Calcularea creanţei fabricii de conserve în mărimea taxei pe
debit contul 221,
credit contul 534 - în sumă de 4500 lei [(90000 x 5 : 100) sau
94500:21)];
adăugată calculate de la suma avansului primit şi care corespunde
mărimii efective a livrărilor impozabile de legume (adică 90 mii lei):
debit contul 534,
7. Stingerea creanţei pe termen scurt a fabricii de conserve pe
seama sumei avansului primit anterior:
debit contul 523,
8. Decontarea sumei avansului nereclamat (fără taxa pe valoarea
adăugată) în legătură cu expirarea termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 523,
credit contul 612 - în sumă de 10000 lei [(105000 - 94500) -
(10500:21)];
9. Decontarea sumei avansului nereclamat în mărimea taxei pe
debit contul 523,
A^recăuje^ 211
credit contul 225-în sumă de 500 lei [(105000 - 94500-10000)

sau(10000 x 5:100)].
Operaţiile aferente contului 523 se reflectă în registrul nr. 5. 3.
Sumele din creditul contului 523 în debitul conturilor corespondente se
înscriu în coloniţele 1 -3 ale tabelului 2, iar în borderoul nr. 5.3 sumele
debitoare şi creditoare sub aspectul conturilor corespondente se
grupează pe creditori concreţi (de exemplu, fabrica de zahăr din
Alexandreni, fabrica de extragere a uleiului din Bălţi etc). Borderoul în
cauză constă din 21 coloniţe şi 34 rânduri din care 9 sunt rezervate
pentru contul 523.
CAPITOLUL 14. CONTABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ
DE PERSONAL
14. 1. DOCUMENTELE PRIMARE Şl CENTARLIZATOARE

PRIVIND RETRIBUIREA MUNCII
Pentru a activa cu succes fiecare întreprindere trebuie să

dispună de un anumit personal. Efectivul acestui personal,
componenţa şi calificarea lui depind de mărimea întreprinderii,
specializare, înzestrarea tehnică şi alţi factori. în procesul utilizării
forţei de muncă întreprinderile suportă consumuri sau cheltuieli
sub forma de retribuirea muncii, precum şi contribuţii pentru
asigurările de stat şi prime de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală.
Pentru înregistrarea consumurilor sau cheltuielilor de muncă
(adică a timpului lucrat), lucrărilor efectuate, produselor sau
activelor biologice obţinute şi a retribuirii muncii calculate se
utilizează următoarele documentele primare:
•tabelul de pontaj;
• foaia de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate;
• carnetul brigadierului pentru evidenţa muncii şi lucrărilor
executate;
• calculul retribuirii muncii lucrătorilor din sectorul
zootehnic;
• ordinul de lucru în acord;
• foaia de evidenţă a tractoristului-maşinist;
• foaia de parcurs a tractorului;
• foaia de parcurs a camionului;
• foaia de parcurs a autoturismului etc.
Tabelul de pontaj este destinat, în special, controlului asupra
disciplinei muncii, analizei gradului de utilizare a timpului de
lucru şi calculării retribuirii muncii personalului administrativ,
conducătorilor şi specialiştilor de verigă medie (din subdiviziuni)
şi altor angajaţi, remunerarea cărora se efectuează în regie (adică
în dependenţă de durata timpului lucrat). Documentul se deschide
aparte pe fiecare subdiviziune sau serviciu al întreprinderii (de
exemplu, brigada complexă nr.l, parcul auto, aparatul
administrativ etc), iar înscrierile în el se efectuează de conducător,
socotitor, contabil sau altă persoană autorizată, în tabel se includ
toţi membrii colectivului cu indicarea numerelor de pontaj
atribuite care sunt identice cu numerele conturilor persoanelor
deschise în registrul analitic pentru evidenţa decontărilor cu
personalul privind retribuirea muncii. Zilnic în tabel se
menţionează ieşirea la lucru, numărul de ore lucrate sau absenţa
cu specificarea cauzei prin semne convenţionale. La finele lunii se
deduc totalurile timpului lucrat în ore şi zile şi ale absenţelor sub
aspectul cauzelor stabilite. Totodată în ultima coloniţă pe fiecare
persoană în parte se notează suma retribuirii muncii calculată în
regie. Dacă remunerarea angajaţilor se efectuează în acord, atunci
generalizarea informaţiei privind retribuirea muncii calculată se
efectuează în baza altor documente.
Foaia de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate serveşte
pentru reflectarea timpului lucrat (în ore şi zile), volumului
lucrărilor executate şi sumelor retribuirii muncii calculate
angajaţilor pentru operaţiunile tehnologice efectuate manual sau
cu tracţiune animală în fîtotehnie (de exemplu, tăierea pomilor,
praşila între rânduri, recoltarea strugurilor, transportarea masei
verzi din câmp cu ajutorul cailor de trăsură etc), la înfiinţarea şi
îngrijirea plantaţiilor perene tinere etc. Pe măsura executării
lucrărilor în titlul unor coloniţe distincte se indică data, cultura
agricolă, tipul lucrărilor, unitatea de măsură (ari, kg, ha etc),
tariful şi norma zilnică. La finele zilei de lucru brigadierul, şeful
echipei sau socotitorul efectuează recepţia lucrărilor, notând în
rândul respectiv pe fiecare angajat numărul orelor lucrate şi
volumul lucrării executate. Suma retribuirii muncii se determină
ca produsul dintre tariful stabilit şi volumul lucrărilor
recepţionate. Documentul dat se deschide pe o perioadă de 10-15
zile.
Carnetul brigadierului pentru evidenţa muncii şi lucrărilor
executate îmbină proprietăţile documentelor primare şi
centralizatoare. El conţine date privind consumurile de muncă şi
remunerarea fiecărui membru al brigăzii cu sistematizarea lor
concomitentă pe lucrări, culturi agricole şi tipuri de producţie în
curs de execuţie, ceea ce în foaia de evidenţă a muncii şi lucrărilor
executate lipseşte. De fapt, carnetul brigadierului substituie alte
trei documente primare de profil mai îngust: tabelul de pontaj,
foaia de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate şi foaia de
evidenţă a tractoristului - maşinist. însă din cauza volumului
abuziv de date, arhitectonicii masive şi complicate, precum şi a
vitezei reduse de circulaţie25 documentul nominalizat se utilizează
rar în practică. în afară de aceasta, el este insuficient adaptat la
cerinţele prelucrării automatizate a informaţiei şi modificările
survenite în organizarea muncii.
Calculul retribuirii muncii lucrătorilor din sectorul zootehnic
se întocmeşte la finele lunii pe fiecare fermă în parte. în el se
includ informaţii numai despre acei salariaţi, munca cărora este
remunerată în acord, adică în funcţie de cantitatea şi calitatea
produselor sau activelor biologice obţinute. Datele în cauză sunt
preluate din jurnalele de evidenţă a mulsorilor de lapte, listele de
cântărire a animalelor, zilnicele de înregistrare a produselor
agricole, calculele determinării sporului în masă vie şi alte
documente primare. Numărul de ore şi zile efectiv lucrate de
fiecare angajat se transcriu din tabelul de pontaj. Suma retribuirii
muncii se determină ca produsul dintre tariful unitar stabilit şi
cantitatea bunurilor obţinute. Documentul este semnat de
zootehnician, şefiil fermei şi socotitor.
Ordinul de lucru în acord serveşte pentru reflectarea timpului
lucrat, operaţiunilor efectuate şi salariilor calculate angajaţilor
implicaţi în domeniul construcţiei, reparaţiilor şi altor lucrări
neagricole cu salarizarea în acord. De obicei documentul are o
circulaţie lunară, adică se închide la finele lunii. La deschiderea
(emiterea) ordinului26 pe recto lui se indică sarcina (de exemplu,
câte lăzi trebuie de reparat, ce suprafaţă a pereţilor urmează de
tencuit etc), categoria, norma de timp şi tariful. îndeplinirea
sarcinii se notează de asemenea pe recto documentului, în partea
dreaptă. Verso ordinului de lucru în acord serveşte ca tabel de
pontaj. La finele lunii se determină salariul fiecărui membru al
echipei (brigăzii), pornind de la calificarea lui şi volumul timpului
lucrat. După recepţia lucrărilor de client, la comanda căruia ele au
fost executate, documentul urmează a fi aprobat de conducătorul
întreprinderii sau altă persoană autorizată.
Foaia de evidenţă a tractoristului-maşinist este destinată
înregistrării zilnice a consumurilor de muncă, remuneraţiilor
calculate, motorinei cheltuite şi volumului lucrărilor de câmp,
Documentul este destinat înregistrării datelor pe parcursul unei luni calenda-

ristice, ceea ce creează dificultăţi la verificarea şi prelucrarea lui ulterioară în
contabilitatea centrală.
26
Aceasta are loc la începutul lunii sau în ajunul iniţierii lucrărilor.
staţionare, de excavat sau de tasare, executate de tractoare,

combine şi alte maşini autopropulsate. Documentul se deschide pe
fiecare mecanizator în parte, se completează de brigadier sau
socotitor şi poate fi folosit pe parcursul a 10-15 zile. Zilnic în
foaia de evidenţă se indică denumirea lucrării, cultura agricolă,
condiţiile agrotehnice, numărul orelor lucrate, volumul lucrărilor
executate în natură (iar în cazul utilizării tractoarelor - şi volumul
lucrărilor recalculate în hectare - etalon convenţionale), suma
retribuirii muncii, consumul de motorină (conform normei şi
efectiv) etc. înscrierile se efectuează de brigadier sau socotitor în
baza măsurărilor respective, iar tractoristul (combinerul) prin
semnătura sa confirmă veridicitatea lor. în continuare documentul
este verificat de agronom care totodată menţionează calitatea şi
oportunitatea lucrărilor. în încheiere, foaia de evidenţă urmează a
fi aprobată de conducătorul întreprinderii sau altă persoană
autorizată.
Foaia de parcurs a tractorului se utilizează pentru evidenţa

exploatării tractoarelor la lucrările de transport (inclusiv în
fitotehnie) şi are o circulaţie zilnică. Pe recto documentului
brigadierul sau socotitorul indică sarcina (denumirea mărfurilor,
expeditorul, destinatarul, distanţa etc.), iar pe verso se notează
îndeplinirea ei efectivă cu determinarea traficului de mărfuri (în
tone-kilometru), numărului de hectare - etalon convenţionale,
remuneraţiilor calculate ş. a. Totodată informaţia privind traficul
de mărfuri trebuie confirmată prin documente justificative (liste
de expediere a cerealelor şi altor produse din câmp, bonuri de uz
intern, facturi de expediţie etc). Mecanizatorul nu are dreptul de a
efectua înregistrări în foaia de parcurs cu excepţia menţiunilor
privind primirea şi predarea tractorului la începutul şi sfîrşitul
zilei de lucru. Această restricţie este necesară pentru a preveni
denaturarea informaţiei şi defectarea documentelor.
Foaia de parcurs a camionului serveşte pentru evidenţa
exploatării camioanelor şi calcularea salariilor şoferilor, iar în
unele cazuri şi ale hamalilor. Documentul se emite de obicei pe o
zi, iar în cazul curselor lungi - pe o cursă. Pe recto documentului
se indică sarcina şi volumul combustibilului alimentat (turnat în
rezervor), iar pe verso - îndeplinirea sarcinii, consumul de
combustibil (conform normei şi efectiv), suma salariului calculat
şi alte date. Ca şi în cazul foii de parcurs a tractorului, şoferul n-
are dreptul de a efectua înregistrări în foaia de parcurs a camio-
nului cu excepţia menţiunilor privind primirea şi predarea
automobilului la începutul şi sfârşitul zilei de lucru. Pentru a
exclude abuzurile la document se anexează agenţii de informaţii
respectivi.
Foaia de parcurs a autoturismului este destinată evidenţei
exploatării automobilelor de serviciu şi calculării salariului
şoferului. Acestea, de regulă, au salarii fixe care se pot micşora pe
luna de referinţă doar din cauza absenţelor (neeşirii la lucru).
Documentul are circulaţie zilnică. înscrierile privind numărul
curselor şi distanţa parcursă se confirmă prin semnătura persoanei
autorizate, la dispoziţia căreia s-a aflat autoturismul.
Pentru evidenţa muncii şi salariilor calculate gospodăriile
agricole pot utiliza atât documentele tipizate de mai sus, cît şi
documente de formă liberă, elaborate de specialiştii din teren în
funcţie de particularităţile activităţii economice şi sistemul
selectat de retribuire a muncii. Ultimele, însă, trebuie să conţină
toate elementele prevăzute de articolul 19 din Legea
contabilităţii şi să contribuie la reflectarea autentică a aportului
de muncă al fiecărui lucrător şi salariului acestuia.
După cum se ştie, în anumite cazuri salariul lucrătorilor se
menţine, deşi în realitate ei nu muncesc (este vorba despre
concediile ordinare, deplasările de serviciu, executarea
angajamentelor de stat şi publice etc). înasemeneacondiţii salariul
se determmînbaza cakîluluiprivindretrfc muncii. Pe verso
documentului se indică sumele salariilor din perioada de calcul
(de exemplu, în cazul concediilor ordinare drept perioadă de
calcul pentru lucrătorii din întreprinderile agricole servesc 12 luni
precedente), iar pe recto - suma calculată (menţinută) a salariului
pentru timpul nelucrat.
Sumele retribuirii muncii calculate în baza documentelor
primare se generalizează pe următoarele direcţii:
• pe fiecare lucrător în parte - pentru determinarea salariului
brut lunar;
• pe obiecte de evidenţă (culturi agricole, grupe de animale,
tipuri de activităţi auxiliare etc.) - pentru determinarea costului
produselor obţinute, lucrărilor efectuate sau serviciilor prestate
etc.
fiecare angajat în parte la capitolul retribuirii muncii se
efectuează:
• sau în registrul de evidenţă a decontărilor privind
retribuirea muncii;
• sau în borderoul de decontări şi plăţi.
Registrul de mai sus se deschide în ansamblu pe an, iar
fiecărui salariat i se rezervează una sau două pagini în
funcţie de arhitectonica sau volumul registrului. Borderoul,
dimpotrivă, are o circulaţie lunară, iar datele pe fiecare
salariat se sistematizează într-un rând aparte.
Suma salariului spre plată se determină ca diferenţa dintre
salariul brut (calculat) şi toate reţinerele efectuate pe lună
(impozitul pe venit, contribuţiile individuale pentru asigurările
sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală, avansurile primite etc). Salariul net se achită în baza
listelor de plată şi doar în cazuri excepţionale - în baza
dispoziţiilor de plată.
în schimbul registrului sau borderoului de mai sus
întreprinderile pot utiliza fişa pentru evidenţa retribuirii muncii
(formularul nr. MR-54), aprobată prin hotărârea Departamentului
de statistică nr. 1 din lOianuarie 1997.
14. 2. CONTABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ DE

PERSONAL PRIVIND RETRIBUIREA MUNCII
în conformitate cu articolul 2 din Legea salarizării nr. 847-

XV din 14 februarie 2002 şi articolul 128 din Codul muncii al
Republicii
Moldova salariul (sau retribuirea muncii) reprezintă recompensa
sau câştigul calculat în expresie bănească şi achitat de
întreprinderea -angajator în baza contractului individual de muncă
pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Salariul constă din următoarele părţi:
• salariul de bază sub formă de salarii tarifare pentru
muncitori (agrotehnicieni, mecanizatori, îngrijitori de animale
etc.) şi salarii ale funcţiei pentru funcţionari, specialişti şi
conducători (contabili, ingineri, preşedinţi, brigadieri ş. a.);
• salariul suplimentar sub formă de adaosuri şi sporuri la
salariul de bază, alte plăţi garantate şi premii curente care se
stabilesc în conformitate cu rezultatele obţinute şi condiţiile de
muncă concrete (de exemplu, plăţile pentru conducerea echipei,
pentru activitatea în condiţiile nocive, pentru vechimea în muncă
etc);
• alte plăţi de stimulare şi compensare (recompensele
conform rezultatelor activităţii anuale, indemnizaţia de
concediere, plata de compensare pentru concediul nefolosit ş. a.).
Un element important al salariului suplimentar îl constituie
plata pentru concediul anual de odihnă, a cărui durată minimă este
egală cu 28 de zile calendaristice. Mărimea plăţii în cauză se
determină în conformitate cu Modul de calculare a salariului
mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova
nr. 426 din 26 aprilie 2004, cu aplicarea următoarelor perioade de
calcul:
• ultimele 12 luni calendaristice care precedează luna
plecării în concediu - pentru lucrătorii întreprinderilor agricole,
precum şi ai întreprinderilor care pe parcursul anului au activat în
regimul zilei sau săptămânii de lucru incomplete;
• ultimele 3 luni calendaristice - pentru lucrătorii
întreprinderilor din celelalte ramuri ale economiei naţionale;
• durata sezonului (până la 6 luni) - pentru lucrătorii
sezonieri;
•termenul contractului (până la 2 luni) - pentru lucrătorii
temporari, în cazul perioadei de calcul de 12 luni suma
indemnizaţiei de
concediu se determină în următoarea consecutivitate:
• suma salariului anual se împarte la 12. Totodată, dacă
angajatul un timp oarecare n-a lucrat pe motiv argumentat şi n-a
avut salariu sau 1-a primit doar parţial, timpul şi salariul respectiv
se exclud din calcul. Aici este vorba despre următoarele perioade
de timp: timpul concediului fară plată, timpul staţionării din vina
administraţiei întrepriixierii, timpul staţionării tehnice etc. De
aceea în cazurile enumerate mai sus salariul mediu lunar se
determină prin împărţirea salariului din lunile lucrate complet la
numărul acestor luni. Luna se consideră lucrată complet, dacă pe
parcursul ei angajatul a lucrat toate zilele prevăzute de programul
stabilit. în sfârşit, dacă în perioada de calcul nu va fi nici o lună
lucrată complet, salariul mediu lunar nu se determină, ci se aplică
alt mecanism de calcule;
• salariul mediu lunar se împarte la numărul mediu de zile
calendaristice pe lună, adică la 29,4;
• salariul mediu zilnic se înmulţeşte cu durata concediului
acordat în zile calendaristice.
în mod similar se determină mărimea plăţii de compensare
pentru concediul nefolosit.
în cazul acordării concediului suplimentar de studii rezultatul
obţinut se corectează în funcţie de nivelul păstrării salariului
mediu lunar (75 % - pentru studenţii universităţilor şi elevii
colegiilor).
Dacă salariul mediu lunar nu poate fi determinat din cauza că
în perioada de calcul n-a fost lucrată complet nici o lună, atunci la
început se află salariul mediu pe o zi lucrătoare. Pentru aceasta
salariul din tot timpul lucrat se împarte la numărul total de zile
lucrătoare lucrate conform programului săptămânii de lucru
stabilite la întreprindere. După aceasta salariul mediu pe o zi
lucrătoare se recalculează în salariul pe o zi calendaristică prin
înmulţirea cu coeficientul respectiv stabilit în cazul săptămânii de
lucru de 5 sau 6 zile. Coeficienţii în cauză se determină prin
împărţirea zilelor lucrătoare din perioada de calcul conform
programului de lucru stabilit la numărul de zile calendaristice.
Este posibilă şi altă variantă. La început zilele lucrate efectiv
se recalculează în zile calendaristice prin înmulţirea cu
coeficientul 1,4 (în cazul săptămânii de lucru de 5 zile) sau 1,17
(în cazul săptămânii de lucru de 6 zile). Apoi salariul total se
împarte la numărul de zile calendaristice convenţionale,
determinându-se astfel salariul mediu pe o zi calendaristică.
în cazul perioadei de calcul de 3 luni suma indemnizaţiei de
concediu se determină în următoarea consecutivitate:
• suma salariului şi altor plăţi din perioada de calcul se
împarte la numărul de zile efectiv lucrate din această perioadă
(adică pe parcursul a 3 luni care precedează luna plecării în
concediu). Dacă în una din aceste luni angajatul n-a lucrat toate
zilele prevăzute de programul stabilit sau în genere n-a lucrat şi n-
a primit salariu, luna în cauză nu se exclude din calcul;
• numărul de zile lucrătoare conform programului stabilit
din perioada de calcul se împarte la numărul de zile calendaristice
din aceeaşi perioadă;
• salariul mediu pe o zi de lucru (rezultatul operaţiei 1) se
înmulţeşte cu coeficientul de rectificare (rezultatul operaţiei 2);
• salariul mediu pe o zi calendaristică (rezultatul operaţiei
3) se înmulţeşte cu durata concediului acordat în zile
calendaristice.
Indiferent de durata perioadei de calcul (12 s au 3 luni) în
componenţa salariului se includ următoarele sume:
• salariul calculat conform tarifelor în acord, salariilor pe
oră şi salariilor lunare ale funcţiei;
• premiile prevăzute de sistemul de salarizare la
întreprindere (inclusiv premiile achitate pe seama profitului);
• recompensele conform rezultatelor activităţii în ansamblu
pe an;
• recompensele pentru vechime în muncă la întreprinderea
dată;
• adaosurile pentru lucrul în zilele de odihnă şi de
sărbătoare;
• salariul menţinut din perioada concediului precedent,
deplasărilor de serviciu, executării angajamentelor de stat şi
publice;
• indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă,
de maternitate (sarcină şi lăuzie) etc.
Totodată la determinarea indemnizaţiilor de concediu în
componenţa salariului nu se includ următoarele plăţi:
• plata de compensare pentru concediul nefolosit;
• sumele ajutorului material în formă bănească sau naturală;
• salariul mediu menţinut personalului de producţie şi de
deservire (cu excepţia persoanelor pentru care sunt stabilite salarii
lunare ale funcţiei independent de numărul efectiv de zile
lucrătoare într-o lună sau alta) pentru zilele de sărbătoare
nelucrătoare27;
• premiile unice plătite cu ocazia zilelor de sărbătoare sau
datelor jubiliare;
• veniturile din aporturile în capitalul statutar (dividendele)
şi dobânzile pe obligaţiuni calculate pentru plată lucrătorilor etc.
La capitolul indemnizaţiilor de concediu de asemenea trebuie
de ţinut cont de următoarele circumstanţe:
• concediul plătit pentru primul an de lucru se acordă
angajatului după ce expiră 6 luni de activitate neîntreruptă la
întreprindere;
• indemnizaţia de concediu se achită salariatului cu cel
puţin trei zile calendaristice până la începutul concediului;
• substituirea concediului anual nefolosit prin compensare
bănească este interzisă. Această compensare poate fi achitată doar
în cazul eliberării lucrătorului din serviciu.
în afară de concediu anual de odihnă întreprinderile pot
acorda lucrătorilor săi concedii suplimentare plătite în legătură cu
chestiuni familiare. Durata acestora în zile lucrătoare constituie:
• în caz de nuntă - 3 zile;
• în caz de naştere a copilului - o zi,
în Republica Moldova sunt 12 zile de sărbătoare nelucrătoare.

• în caz de deces al părinţilor - 3 zile;
• în caz de înrolare a unuia din membrii familiei în
rândurile armatei naţionale - o zi etc.
Dacă lucrătorul este eliberat din serviciu în legătură cu
lichidarea întreprinderii sau reducerea statelor de personal la locul
vechi de lucru lui i se plăteşte indemnizaţie în mărimea salariului
mediu săptămânal pentru fiecare an complet de activitate la
întreprinderea dată, dar nu mai puţin de un salariu mediu lunar.
Mărimea indemnizaţiei în cauză se determină în modul următor:
• se află salariul mediu pe o zi calendaristică prin metoda
prevăzută pentru calcularea sumei aferente concediului anual de
odihnă;
• salariul mediu pe o zi calendaristică se înmulţeşte cu 7,
adică cu numărul de zile calendaristice într-o săptămână;
• salariul mediu pe săptămână se înmulţeşte cu numărul de
ani lucraţi complet la întreprindere.
Din salariul calculat lucrătorilor se efectuează diverse reţineri
în bază legislaţiei în vigoare, titlurilor executorii ale instanţelor de
judecată sau cererilor scrise nemijlocit de lucrători. Principalele
tipuri de reţineri sunt următoarele:
• contribuţiile individuale pentru asigurările sociale de stat
în mărime de 4 %. Totodată baza lunară de calcul a contribuţiilor
individuale nu trebuie să depăşească mărimea triplă a salariului
mediu lunar pe economia naţională a ţării, pronosticată pe anul
respectiv (de exemplu, pentru anul 2007 salariul mediu lunar
pronosticat a fost aprobat de Guvern în mărime de 2015 lei). Cu
alte cuvinte, suma maximă a contribuţiilor individuale pe lună
constituie 241,80 lei;
• primele individuale pentru asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală în mărime de 2,5 %;
• impozitul pe venit în mărime de 7 % (când venitul anual
impozabil nu depăşeşte 16200 lei), 10 % (când venitul anual
impozabil depăşeşte 16200 lei, dar nu este mai mare de 21000 lei)
şi 20 % (când venitul anual impozabil este mai mare de 21000
lei). Totodată la determinarea sumei impozitului pe venit din
componenţa salariului brut (calculat) se exclud contribuţiile
individuale pentru asigurarea socială şi medicală, scutirea
personală în mărime de 5400 lei pe an şi scutirea pentru fiecare
persoană întreţinută în mărime de 1440 lei pe an;
• taxa pentru trecerea serviciului alternativ în mărime de 25
%;
• cotizaţiile sindicale de membru în mărime de 1 %;
• reţinerile în baza titlurilor executorii cu scopul recuperării
daunei materiale aduse întreprinderii. însă în aşa caz conform
articolului 149 din Codul muncii al Republicii Moldova după
lucrător trebuie de menţinut nu mai puţin de 50 % din salariu. în
caz de percepere a alimentelor pentru întreţinerea copiilor minori
suma reţinerilor nu poate să depăşească 70 % din salariul datorat
lucrătorului;
• reţinerile în contul stingerii datoriei pentru mărfurile
vândute în credit etc.
Salariul determinat pentru plată se achită:
• sau în numerar din casieria întreprinderii;
• sau prin virament când sumele respective sunt transferate
băncii autorizate cu ridicarea ulterioară a numerarului din
bancomate cu ajutorul unor ca/duri speciale înmânate personalului
întreprinderii;
• sau în echivalent natural (de exemplu, cu produse de
fabricaţie proprie cu excepţia băuturilor alcoolice sau mijloacelor
narcotice). Codul muncii al Republicii Moldova interzice
achitarea salariului în natură. Cu toate acestea astfel de modalitate
de stingere a datoriilor faţă de personal se aplică la majoritatea
întreprinderilor agricole din ţară şi se bazează pe articolul 4 din
Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 95 privind
protecţia salariului şi articolul 11 din Convenţia Organizaţiei
Internaţionale a Muncii nr. 117 privind obiectivele şi normele
de bază ale politicii sociale, ratificate prin Hotărârea
Parlamentului Republicii Moldova nr. 593-XH[din26 septembrie
1995.
Experienţa întreprinderilor a demonstrat că cea mai
convenabilă şi sigură variantă de achitare a salariului atât pentru
subiecţii economici, cît şi pentru lucrători este plata pe cârduri
prin bancă.
Totodată trebuie de menţionat că în cazul achitării salariului
în natură de la lucrători se reţine suplimentar taxa pe valoarea
adăugată în mărime de a şasea parte (sau 16,67 %) de la suma
salariului neplătit. Aceasta se explică prin faptul că Codul fiscal
examinează plata salariului în natură ca o varietate a livrărilor
impozabile.
Dacă salariul n-a fost ridicat în termen din vina lucrătorului,
el se raportează la decontările cu deponenţii şi în continuare este
plătit la prima lui solicitare.
în conformitate cu prevederile S.N.C. 2 "Stocurile de
mărfuri şi materiale", S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii", S.N.C. 13 "Contabilitatea
activelor nemateriale" şi S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor
materiale pe termen lung"
salariul calculat se include:
•sau în consumurile de producţie - la calcularea lui
agrotehnicie-nilor, îngrijitorilor de animale, mecanizatorilor,
personalului de conducere şi de deservire a subdiviziunulor de
producţie, specialiştilor ramurali (agronomi, ingineri,
zootehnicieni ş. a.);
•sau în valoarea de intrare (costul) a activelor procurate - la
calcularea lui hamalilor, expeditorilor şi salahorilor implicaţi în
însoţirea, încărcarea şi descărcarea mărfurilor;
•sau în costul activelor pe termen lung create la întreprindere
- la calcularea lui lucrătorilor din sfera construcţiei (zidari,
tencuitori, zugravi ş. a.) sau implicaţi în înfiinţarea şi cultivarea
plantaţiilor perene tinere;
•sau în cheltuielile perioadei de referinţă - la calcularea lui
vânzătorilor, personalului de conducere şi de deservire cu
destinaţie generală de gospodărie etc.
personalul întreprinderii privind retribuirea muncii şi sumele
deponente se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 531
"Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii". în credit
se reflectă sumele salariului calculat, iar în debit - sumele reţinute
şi plătite. Soldul contului este creditor şi reprezintă datoria
întreprinderii faţă de personal la capitolul salariilor la finele lunii,
La contul 531 "Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii" pot fi deschise subconturi pe tipuri de datorii
(curente sau faţă de deponenţi).
Evidenţa analitică se ţine pe lucrători, tipuri de plăţi şi
reţineri şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de calcularea, achitarea şi reţinerea diferitor
sume din salariu.
1. Calcularea salariului personalului de producţie, de
conducere şi de deservire din subdiviziunile de producţie:
credit contul 531.
2. Calcularea salariului lucrătorilor implicaţi în procurarea
sau crearea activelor pe termen lung:
credit contul 531.
3. Calcularea salariului lucrătorilor implicaţi în vânzarea
produselor, precum şi personalului de conducere sau de deservire
a întreprinderii în ansamblu:
debit conturile 712 şi 713,
credit contul 531.
4. Calcularea indemnizaţiei pentru concediul anual de odihnă
pe seama provizionului constituit în aceste scopuri:
debit contul 538,
credit contul
531.
5. Calcularea indemnizaţiei pentru ieşirea din serviciu în
legătură cu lichidarea întreprinderii sau reducerea statelor de
personal:
debit contul 713,
credit contul
531.
6. Achitarea salariului cu mijloace băneşti în numerar sau
prin virament cu ajutorul cârdurilor bancare:
debit contul 531,
7. Achitarea salariului în natură (de exemplu, cu cereale,
fineţe, legume etc):
debit contul 711,
credit contul 216 - la costul planificat al produselor de
fabricaţie proprie eliberate din depozit cu corectarea la finele
anului până la costul efectiv;
debit contul 227 - la suma salariului care urmează a fi achitat
în natură,
credit contul 611 - la suma veniturilor din vânzări calculate
în baza preţurilor de piaţă,
credit contul 534 - la suma taxei pe valoarea adăugată în
mărime de 20 % de la valoarea de piaţă a produselor eliberate;
debit contul 531,
credit contul 227 - la suma salariului achitat în natură.
8. Raportarea salariului nereclamat la decontările cu
deponenţii: debit contul 531, credit contul 531.
9. Reţinerea contribuţiilor individuale privind asigurările
sociale din
salariile îndreptate spre plată:
debit contul 531,
credit contul
227.
Notă. Iar la calcularea salariului suma contribuţiilor
individuale privind asigurările sociale datorate de lucrător se
reflectă în debitul contului 227 şi creditul contului 533.
10. Reţinerea primelor individule de asigurare
obligatorie de asistenţă
medicală din salariile îndreptate spre plată:
debit contul 531,
credit contul
533.
11.Reţinerea impozitului pe venit la îndreptarea salariului
spre plată:
debit contul 531,
credit contul 534.
Notă. Printr-o înregistrare contabilă identică se reflectă şi
reţinerea taxei pentru exercitarea serviciului alternativ.
12. Reţinerea diferitor sume din salariu în baza
titlurilor executorii ale instanţelor de judecată:
debit contul 531,
credit contul
227.
Notă. Printr-o înregistrare contabilă identică se reflectă şi
reţinerile din salariu pentru mărfurile vândute în credit, creditele
bancare sau împrumuturile primite de la întreprindere pentru
construcţia individuală locativă şi în unele alte cazuri.
13. Reţinerea cotizaţiilor sindicale de membru din
salariul îndreptat spre plată:
debit contul 531,
credit contul
539.
14. Decontarea datoriilor faţă de deponenţi în
legătură cu expirarea termenului de trei ani de prescripţie
extintivă:
debit contul 531,
credit contul
612.
diverse reţineri din salariu cu elucidarea modalităţii de
Exemplul 47. în noiembrie 2007 angajatului gospodăriei
agricole ocupat la lucrările de câmp i s-a acordat concediu anual
plătit cu durata de 28 zile calendaristice. Datele privind timpul
lucrat şi retribuirea muncii calculată pe 12 luni ale perioadei de
calcul (noiembrie 2006 - octombrie 2007) sunt prezentate în
tabelul 11.
Timpul lucrat şi retribuirea muncii calculată
lucrătorului în perioada de calcul
Anul şi lunaNumărul de zile lucrătoare pe lună conform
programului stabilitAlte zile pentru care s-a calculat
(păstrat) retribuirea muncii, precum şi zilele nelucrate
din motive întemeiateRetribuirea muncii, lei
totalinclusiv lucrate de lucrător
A12342006noiembrie5128 zile de
concediu683decembrie333 zile de concediu
suplimentar922007ianuarie----februarie----
martie1082 zile de concediu fără
plată210aprilie1515-435mai23232 zile de
sărbătoare nelucrătoare590iunie2525-612iulie2525-
684august2525-710septembrie2323-
724octombrie1818-536Total172166355276
Tabelul 11
Conform politicii de contabilitate a întreprinderii

indemnizaţiile de concediu pentru personalul de producţie se
calculează pe seama provizionului constituit în aceste scopuri.
necesar de efectuat următoarele calcule şi de întocmit asemenea
înregistrare contabilă:
1. Determinarea salariului mediu lunar pentru o zi
calendaristică:
(5276 - 210): 9:29,4 = 19,14 lei.
Notă. Din perioada de calcul de 12 luni se exclud 3 luni:
ianuarie şi februarie - deoarece conform programului stabilit în
aceste luni nu sunt prevăzute zile lucrătoare pentru
agrotehnicieni, martie - întrucât în această lună din motive
întemeiate lucrătorul n-a lucrat toate zilele prevăzute de program;
2. Determinarea sumei indemnizaţiei de
concediu: 19,14x28 = 535,92 lei;
3. Calcularea sumei indemnizaţiei de concediu:
debit contul 538,
Exemplul 48. Salariatului I. Lungu care lucrează ca lăcătuş la
întreprinderea de prelucrare a laptelui şi fabricare a produselor
lactate i s-a acordat din 1 februarie 2007 concediu anual de odihnă
cu durata de 28 zile calendaristice. Datele privind timpul lucrat şi
retribuirea muncii calculată pe 3 luni ale perioadei de calcul
(noiembrie şi decembrie 2006 - ianuarie 2007) sunt prezentate în
tabelul 12.
Timpul lucrat şi retribuirea muncii calculată

lucrătorului în perioada de calcul
Anul şi lunaNumărul de zile lucrateNumărul de zile
lucrătoare conform ^programului stabilitNumărul de zile
calendaristiceRetribuirea muncii,
leiA12342006noiembrie1422302100decembrie172231
25602007ianuarie1721312540Total4865927200
Tabelul 12
Salariatul beneficiază de scutire personală şi a primit
indemnizaţia de concediu pe 28 ianuarie 2007. Provizion pentru
plata concediilor la întreprindere nu se creează.
Conform condiţiilor acestui exemplu este necesar de efectuat
următoarele calcule şi de întocmit astfel de înregistrări contabile:
1. Determinarea salariului mediu pe o zi efectiv lucrată:
7200:48 = 150 lei;
2. Determinarea coeficientului de rectificare:
65:92 = 0,7065;
3. Determinarea salariului mediu pe o zi
calendaristică: 150x0,7065 = 105,98 lei;
4. Determinarea sumei indemnizaţiei de concediu:
105,98x28 = 2967,39 lei;
5. Determinarea sumelor care potrivit legislaţiei în vigoare
urmează a
fi reţinute din indemnizaţia de concediu în momentul îndreptării ei
spre plată:
• prime individuale
de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală....2967,39 x 2,5 :100 = 74,18 lei,
• contribuţii individuale
de asigurări sociale.......2967,39 x 4:100 = 118,70 lei,
• impozit pe venit.......2967,39 - 74,18 -118,70=2774,51 lei,
2774,51-450=2324,51 lei,
1350x7:100 = 94,50 lei, (1750-
1350) x 10:100 = 40 lei, 2324,51-
1750=574,51 lei, 574,51 x20:100=
114,90 lei, 94,50 + 40+114,90 =
249,40 lei
• total reţineri...............74,18 + 118,70 + 249,40 = 442,28 lei;
6.Achitarea indemnizaţiei de concediu din

casă: debit contul 227,
credit contul 241 - în suma de 2525,11 lei (2967,39 - 442,28).
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în ianuarie
2007;
7.Calcularea indemnizaţiei de concediu:
debit contul 811,
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în
februarie 2007;
8.Stingerea indemnizaţiei de concediu calculate pe seama
avansului
plătit:
debit contul 531,
credit contul 227 - în sumă de 2967,39 lei. Notă. Această
înregistrare contabilă de asemenea se întocmeşte în februarie 2007.
Exemplul 49. în ianuarie 2006 inginerului-electrician V.
Sîrghi angajat prin cumul fără dreptul la scutire personală şi
scutire pentru persoanele întreţinute i s-a calculat salariu în
mărime de 1200 lei. Suma salariului cu excluderea reţinerilor
prevăzute de legislaţie şi suma compensaţiei calculate în legătură
cu achitarea întârziată a salariului au fost primite de lucrător la
finele lunii iunie 2006. Indicele preţurilor de consum în februarie
2006 (luna următoare după luna pentru care trebuia plătit salariul)
în raport cu decembrie 2005 a constituit 102,3 %. Ultimul indice
publicat al preţurilor de consum la momentul achitării salariului
(de exemplu, la 20 iunie 2006) a constituit 106,2 %.
Pentru determinarea sumei compensaţiei pentru plata
întârziată a salariului este necesar de efectuat următoarele calcule
şi de întocmit astfel de înregistrări contabile, pornind de la
condiţiile exemplului de mai sus:
1. Determinarea coeficientului de inflaţie pentru perioada de
tărăgănare a achitării salariului (adică pentru februarie-iunie
2006):
106,2 %: 102,3 % =1,0381;
2. Determinarea creşterii coeficientului de inflaţie pentru
perioada de tărăgănare a achitării salariului:
1,0381-1=0,0381;
3. Determinarea creşterii coeficientului de inflaţie în expresie
procentuală:
0,0381 x 100 = 3,81%;
4. Determinarea sumei salariului care trebuia achitată în luna
ianuarie (cu excluderea reţinerilor obligatorii prevăzute de
legislaţie):
1200 - 36 - 24 - 91,20 = 1048,80 lei;
unde 1200 lei - suma salariului calculat pentru luna ianuarie,
36 lei - suma contribuţiilor individuale pentru asigurările
sociale de stat în mărime de 3 % (1200 x 3 :100),
24 lei - suma primelor individuale pentru asigurarea
obligatorie de asistenţă medicală în mărime de 2 % (1200 x 2:100),
91,20 lei - suma impozitului pe venit reţinut din salariul
diminuat cu contribuţiile individuale pentru asigurări sociale şi
primele individuale de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
cu aplicarea cotei impozitului de 8 % [(1200- 36^ 24) x 8 :100];
5. Determinarea sumei compensaţiei pentru tărăgănarea
achitării
salariului şi depăşirea limitei stabilite de către procentul creşterii
coeficientului de inflaţie:
1048,80x3,81:100 = 39,96 lei;
6. Determinarea sumei impozitului pe venit din suma totală a
salariului şi a compensaţiei pentru achitarea cu întârziere a
salariului:
(1200 + 39,96 - 36 - 24) x 8 :100 = 94,40 lei.
Notă. în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 535 din 7
mai 2003 de la suma compensaţiei pentru achitarea întârziată a
salariului nu se calculează prime pentru asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală;
7. Determinarea sumei finale care trebuie achitată
lucrătorului: 1200 + 39,96 - 36 - 24 - 94,40 = 1085,56 lei.
Notă. în conformitate cu Hotărârea Guvernului sus-
menţionată de la suma compensaţiei nu se calculează nici
contribuţii pentru asigurările sociale de stat;
8. Calcularea salariului inginerului-electricianV.
Sîrghi: debit contul 812,
Notă. în conformitate cu politica de contabilitate a
întreprinderii consumurile privind întreţinerea inginerului-
electrician pot fi contabilizate prealabil în componenţa
consumurilor indirecte de producţie (adică în debitul contului 813)
cu raportarea lor ulterioară la contul analitic pentru evidenţa
consumurilor aferente aprovizionării cu energie electrică;
9. Calcularea contribuţiilor individuale pentru asigurările
sociale
de stat concomitent cu calcularea salariului:
debit contul 227,
10. Reţinerea contribuţiilor individuale pentru
asigurările sociale de stat din salariul îndreptat spre plată:
debit contul 531,
Notă. Această înregistrare contabilă urmează a fi întocmită în
iunie 2006;
11. Reţinerea primelor individuale de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală din salariul îndreptat spre plată:
debit contul 531,
Notă. Această înregistrare contabilă de asemenea urmează a
fi întocmită în iunie 2006;
12.Calcularea compensaţiei pentru achitarea întârziată a
salariului:
debit contul 713,
credit contul 531 - în sumă de 39,96 lei;
13. Reţinerea impozitului pe venit din suma salariului şi a
compensaţiei calculate:
debit contul 531,
14.Achitarea salariului şi a compensaţiei:
debit contul 531,
credit contul 241 - în sumă de 1085,56 lei. Rulajul creditor al
contului 531 sub aspectul conturilor debitoare corespondente se
determină în registrul nr. 7. 8, coloniţa 16.

PERSONAL PRIVIND ALTE OPERAŢII
Pe lângă datoriile privind retribuirea muncii la gospodăriile

agricole pot să mai apară datorii faţă de personal în următoarele
cazuri:
•la recuperarea cheltuielilor suportate de titularii de avans pe
cont propriu (adică fară primirea prealabilă a avansului pentru
aceste scopuri) în interesele întreprinderii;
•la recuperarea cheltuielilor personale ale lucrătorilor (de
exemplu, privind achitarea serviciilor comunale, chiria locuinţei,
plata dobânzilor pentru creditele bancare ş. a.) în baza deciziilor
organelor respective de conducere (adunării generale a
participanţilor sau acţionarilor, cârmuirii cooperativei de
întreprinzător etc);
•la calcularea ajutorului material în bani sau în natură etc.
Cheltuielile suportate de titularii de avans pe cont propriu în
interesele întreprinderii urmează a fi recuperate în cazul
respectării următoarelor condiţii:
•aceste cheltuieli sunt confirmate documentar prin conturi
(bonuri de plată) ale magazinelor, hotelurilor, staţiilor de
alimentare etc;
•activele procurate sunt necesare întreprinderii pentru
desfăşurarea activităţii de întreprinzător şi au fost transmise la
depozit, ceea ce este confirmat prin menţiunea şi semnătura
şefului de depozit pe documentele prezentate de titularii de avans;
•există decont de avans întocmit de titularul de avans şi
aprobat de conducătorul întreprinderii.
Pentru recuperarea cheltuielilor personale ale lucrătorilor
întreprinderile pot utiliza următoarele surse:
•rezervele prevăzute de statut;
•rezervele constituite prin decizia organului de conducere al
întreprinderii;
•profitul nerepartizat din anii precedenţi;
•profitul net al anului de gestiune ş. a.
Operaţiile se ţin de apariţia şi stingerea altor datorii faţă de
personal se perfectează cu deconturi de avans, procese-verbale ale
adunării generale a acţionarilor (participanţilor) sau ale şedinţei
cârmuirii cooperativei de întreprinzător, dispoziţii de plată, note
de contabilitate şi alte documente.
personalul întreprinderii k capitolul altor operaţii (adică cu
excepţia retribuirii muncii) se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 532 "Datorii faţă de personal privind alte operaţii". în
credit se reflectă calcularea datoriilor, iar în debit - stingerea lor.
Soldul contului este creditor şi reprezintă datoria întreprinderii
faţă de salariaţi privind alte operaţii la finele lunii, trimestrului sau
anului.
La contul 532 "Datorii faţă de personal privind alte
operaţii" pot fi deschise subconturi în funcţie de tipul datoriilor.
Evidenţa analitică se ţine pe lucrători, tipuri de datorii şi alte
contabile ce ţin de apariţia şi stingerea altor datorii faţă de
personal.
1. înregistrarea activelor (bunurilor) cumpărate de lucrători
pe cont propriu (adică fără primirea avansului) pentru necesităţile
întreprinderii:
debit conturile 123, 211,213 etc,
credit contul 532.
2. Reflectarea sumelor aprobate ale cheltuielilor suportate de
lucrători pe cont propriu în cazul achitării diferitor servicii
pentru necesităţile întreprinderii:
credit contul 532.
3. Recuperarea cheltuielilor suportate de lucrători pe cont
propriu:
debit contul 532,
4. Calcularea sumelor în favoarea lucrătorilor în scopul
recuperării cheltuielilor personale ale acestora:
credit contul 532.
5. Reţinerea impozitului pe venit din sumele 28 îndreptate spre
plata lucrătorilor cu scopul recuperării cheltuielilor personale ale
acestora:
debit contul 532,
credit contul 534.
6. Calcularea sumelor de ajutor material pe seama
cheltuielilor perioadei de gestiune:
debit contul 713,
credit contul 532.
7. Calcularea compensaţiilor angajaţilor pentru utilizarea
bunurilor personale ale acestora în scopuri de serviciu:
credit contul 532.
Operaţiile aferente contului 532 se reflectă în registrul nr.
5.3. Sumele din creditul contului 532 în debitul conturilor
corespondente se înscriu în coloniţele 4-7 ale tabelului 2, iar în
borderoul nr. 5.3 sumele debitoare şi creditoare sub aspectul
conturilor corespondente se grupează pe creditori concreţi (de
exemplu, V. Lungu, S. Vangheli, A. Ciorba etc). Borderoul în
cauză constă din 21 coloniţe şi 34 rânduri din care 13 sunt
rezervate pentru contul 532.
Conform Codului fiscal aceste sume sunt considerate înlesniri (facilităţi)

acordate personalului de angajator şi de aceea urmează a fi impozitate în baza
cotelor prevăzute pentru persoanele fizice (7,10 sau 20 %).
PRIVIND ASIGURĂRILE
15. 1. CONŢINUTUL ECONOMIC, UTILIZAREA Şl

OBIECTIVELE EVIDENŢEI DIFERITOR TIPURI DE
ASIGURĂRI
Cu scopul asigurării continuităţii procesului de producţie şi

minimizării urmărilor riscurilor posibile întreprinderile agricole
aplică de obicei următoarele tipuri de asigurări:
• asigurările sociale de stat;
• asigurarea obligatorie de asistenţă medicală;
• asigurarea patrimoniului benevolă sau obligatorie.
Tarifele, bazele de calcul şi termenele achitării contribuţiilor
pentru asigurările sociale se stabilesc anual în legea privind
bugetul asigurărilor sociale de stat. în particular, pentru anul 2007
sunt stabilite următoarele tarife ale contribuţiilor:
• pentru întreprinderile agricole, lucrătorii cărora execută
lucrări şi prestează servicii prevăzute de grupele 01.1 - 01.4 ale
Clasificatorului tipurilor de activităţi economice în Moldova 29 - 20
% de la suma salariului brut şi altor plăţi;
• pentru întreprinderile industriale, de construcţii, de
transport şi altele - 25 % de la suma salariului brut şi altor plăţi.
în afară de aceasta, lucrătorii tuturor întreprinderilor sunt
obligaţi de a efectua contribuţii individuale pentru asigurările
sociale în mărime de 4 % de la suma salariului brut şi altor plăţi.
Totodată baza lunară de calcul pentru aceste contribuţii nu trebuie
să depăşească mărimea triplă a salariului mediu lunar pronosticat
pe economia naţională a ţării pe anul respectiv. Astfel, pentru anul
2007 suma maximă a contribuţiilor individuale constituie 241,80
lei (2015x3x4:100).
Trebuie de menţionat că în conformitate cu anexa 5 la Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 nr. 405-XVI
din 15 decembrie 2006 contribuţiile pentru asigurările sociale
(inclusiv contribuţiile personale ale salariaţilor) nu se calculează
de la următoarele plăţi şi venituri:
Aceste grupe includ fabricarea produselor vegetale şi animaliere.
AJ^recăuJea^ 235
• ajutorul material în formă bănească sau naturală;

• compensaţiile pentru neachitarea în termen (reţinerea plăţii)
a salariului;
• indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi
alte indemnizaţii prevăzute de sistemul de asigurări sociale;
• veniturile din participarea în capitalul statutar al altor
întreprinderi (dividendele) etc. (în total sunt enumerate 28 de
astfel de plăţi şi venituri).
Contribuţiile pentru asigurările sociale (inclusiv contribuţiile
personale reţinute din salariul angajaţilor) urmează a fi virate
Casei Naţionale de Asigurări Sociale până la finele lunii care
urmează după luna de gestiune. De exemplu, dacă salariul şi
contribuţiile pentru asigurările sociale au fost calculate pe luna
august, atunci contribuţiile indicate trebuie transferate
destinatarului până la finele lunii septembrie. Totodată
întreprinderile agricole virează nu suma integrală a contribuţiilor
conform tarifului de 20 %, ci doar 16 %. Diferenţa de 4 % este
acoperită din bugetul de stat, reprezentând, de fapt, o finanţare
specială.
Mijloacele acumulate în bugetul asigurărilor sociale de stat
sunt utilizate pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor şi
compensaţiilor. în continuare sunt expuse succint tipurile,
mărimea şi condiţiile acordării tipurilor principale de indemnizaţii,
întrucât pensiile şi compensaţiile se stabilesc şi se plătesc fară
participarea subiecţilor economici.
în conformitate cu Legea privind indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări
sociale nr. 289-XV din 22 iulie 2004 persoanele asigurate care
locuiesc permanent în Republica Moldova în cazul survenirii
riscurilor sociale asigurate (boală, maternitate sau deces) au
dreptul la următoarele indemnizaţii plătite în cadrul asigurărilor
sociale de stat:
• indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă
condiţionată de boli generale sau accidente nelegate de muncă;
• indemnizaţie de prevenire a îmbolnăvirilor (carantină);
• indemnizaţie pentru recuperarea capacităţii de muncă;
• indemnizaţie de maternitate (sarcină şi lăuzie);
• indemnizaţie pentru îngrijirea copilului bolnav;
• indemnizaţie unică în legătură cu naşterea copilului;
• indemnizaţie pentru educarea copilului până la atingerea
vârstei de trei ani;
• indemnizaţie pentru înmormântare.
AJ^recăuJea^ 236
Indemnizaţiile enumerate mai sus se plătesc în cazul când

stagiul de cotizare al persoanei asigurate constituie nu mai puţin
de 3 ani.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se
stabileşte în baza certificatului de concediu medical eliberat de
instituţia medico-sanitară în conformitate cu Instrucţiunea
privind modul de eliberare a certificatului de concediu
medical, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 469 din 24 mai
2005. Indemnizaţia se stabileşte pe întreaga perioadă de tratament,
dar nu mai mult de 180 de zile calendaristice pe parcursul unui an.
în baza avizului Consiliului Expertiză Medicală a Vitalităţii (în
continuare - C.E.M. V.) acest termen maxim poate fi prelungit cu
cel mult 30 de zile calendaristice. Indemnizaţia în cauză se
stabileşte de asemenea în cazurile când incapacitatea temporară de
muncă a survenit în perioada concediului de odihnă. Mărimea
indemnizaţiei este diferenţiată în funcţie de durata stagiului de
cotizare al beneficiarului, după cum urmează:
• 60 % - când acest stagiu este mai mic de 5 ani;
• 70 % - când stagiul în cauză este cuprins între 5 şi 8 ani;
• 100 % - când stagiul de cotizare depăşeşte 8 ani.
Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se
calculează şi se achită nemijlocit la întreprindere.
Indemnizaţia de prevenire a îmbolnăvirilor (carantină) se
stabileşte pentru lucrătorii cărora li s-a interzis temporar de a
continua lucrul în legătură cu efectuarea anumitor măsuri chemate
de a preveni îmbolnăvirile. Indemnizaţia de asemenea se stabileşte
în baza certificatului de concediu medical, iar mărimea ei în
funcţie de durata stagiului de cotizare este aceeaşi ca şi în cazul
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă.
Indemnizaţia pentru recuperarea capacităţii de muncă
include, de regulă, valoarea biletelor acordate de tratament
balneosanatorial.
Indemnizaţia de maternitate se stabileşte în baza certificatului
medical, începând cu săptămâna a 30-a de sarcină, pe o perioadă
de 126 de zile calendaristice (din care 70 de zile reprezintă
concediul prenatal, iar 56 de zile - concediul postnatal). Mărimea
indemnizaţiei de maternitate nu depinde de durata stagiului de
cotizare şi constituie în toate cazurile 100 % de la suma bazei
pentru calcuL Această indemnizaţie se calculează
şi se achită nemijlocit la întreprindere, iar suma ei nu se ia în

considerare (nu se include în venitul impozabil) la determinarea
impozitului pe venit.
Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în
baza certificatului de concediu medical cu condiţia că vârsta
copilului este mai mică de 7 ani. Mărimea indemnizaţiei de
asemenea variază în dependenţă de durata stagiului de cotizare.
Indemnizaţia se acordă pe o perioadă de cel mult:
• 14 zile calendaristice - când asistenţa medicală se acordă
în condiţii de ambulatoriu;
• 30 zile calendaristice - când asistenţa medicală se acordă
în condiţii de staţionar.
Indemnizaţia unică în legătură cu naşterea copilului se
plăteşte într-o sumă fixă pentru fiecare copil născut viu. Mărimea
ei se stabileşte anual în legea privind bugetul asigurărilor sociale.
Astfel, în anul 2007 indemnizaţia în cauză este egală cu 1000 lei.
Indemnizaţia pentru educarea copilului până la atingerea
vârstei de trei ani se plăteşte lunar persoanei asigurate (de regulă,
mamei) care se află în concediu pentru îngrijirea copilului.
Mărimea indemnizaţiei lunare constituie 20 % de la suma bazei
pentru determinarea indemnizaţiei, dar nu poate fi mai mică de
100 lei.
Indemnizaţia unică pentru înmormântare se acordă în cazul
decesului persoanei asigurate. Beneficiar al indemnizaţiei poate fi
unul din membrii familiei (soţul decedatei, copilul ei, unul din
părinţi etc.) sau orice altă persoană care va demonstra că a suportat
cheltuielile de înmormântare. Mărimea indemnizaţiei se stabileşte
anual în legea privind bugetul asigurărilor sociale. AstfeL, în anul
2007 indemnizaţia în cauză este egală cu 700 lei.
Persoanele asigurate care activează în baza contractului
individual de muncă primesc indemnizaţiile din cadrul asigurărilor
sociale lunar, în termenele prevăzute pentru achitarea salariului
pentru luna respectivă.
Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a fost
implementată în Republica Moldova în conformitate cu Legea cu
privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.
1585-XIH din 27 februarie 1998. Plătitori ai primelor de asigurare
medicală sunt atât întreprinderile, cît şi însuşi salariaţii. Pentru
ambele categorii de plătitori mărimea primelor constituie câte 2,5
% de la suma salariului brut şi altor plăţi. Angajatul
(întreprinderea) calculează primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală concomitent cu calcularea salariului, însă
A. Frecăuţeanu, 1. Bălan, A. Mălai 238
datoria curentă la capitolul acestor sume faţă de organul teritorial

al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină apare mai târziul
- în momentul achitării salariului. De aceea la calcularea primelor
în cauză suma tor se include în componenţa datoriilor preliminare.
In continuare la îndreptarea salariului spre plată datoriile indicate
se transferă în categoria datoriilor curente privind asigurările.
Decalajul dintre aceste două acţiuni (calcularea datoriilor
preliminare şi constatarea lor în calitate de datorii curente) depinde
de situaţia financiară a întreprinderii şi poate atinge câteva luni sau
chiar trimestre.
Datoria lucrătorilor la capitolul primelor individuale de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală apare în momentul
îndreptării salariului spre plată.
Totodată în conformitate cu anexa 4 la Legea cu privire la
mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală primele în cauză
(inclusiv cele individuale) nu se calculează de la 25 de tipuri de
plăţi şi venituri: ajutorul material, indemnizaţia pentru ieşirea din
serviciu, serviciile comunale prestate pe gratis, cadourile cu
valoarea până la 100 lei ş. a.
Este important de menţionat că suma primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală se exclude prin calcul din venitul
impozabil atât al întreprinderilor, cît şi al salariaţilor, micşorând în
consecinţă suma impozitului pe venit datorat spre plată de aceste
categorii de contribuabili.
Asigurarea benevolă sau obligatorie a patrimoniului se
efectuează de întreprinderile agricole cu scopul de a garanta
stabilitatea producerii şi de a minimiza influenţa negativă a
riscurilor de producţie asupra stării financiare a subiecţilor
economici. Există asigurare subvenţionată şi nesubvenţionată a
riscurile»" de producţie în agricultură. în cazul asigurării
subvenţionate 40 % din primele de asigurare datorate de
producătorii agricoli se acoperă pe seama subvenţiilor acordate din
bugetul de stat. Celelalte 60 % urmează a fi plătite de gospodării.
Totodată pentru ca întreprinderile să poată beneficia de avantajele
asigurării subvenţionate ele trebuie să respecte următoarele
cerinţe:
239
• să încheie contractul respectiv cu o companie de asigurări

acreditată în baza rezultatelor concursului organizat de Ministerul
Agriculturii şi Industriei Alimentare împreună cu Inspectoratul de
Stat pentru supravegherea asigurărilor şi fondurilor de pensii
nestatale;
• să achite 60 % din suma primelor de asigurare;
• să înregistreze culturile şi animalele asigurate în registrul
agricol al primăriei.
Lista riscurilor, culturilor agricole şi speciilor de animale
pentru care poate fi aplicată asigurarea subvenţionată este aprobată
anual de Guvern. Astfel, în anul2007 această listă include 7 riscuri
(secetă excesivă, grindină, inundaţie ş. a.), 11 culturi de câmp
(sfecla de zahăr, legumele, floarea-soarehii etc), plantaţiile perene
şi toate speciile de animale şi păsări. Prin urmare, asigurarea
subvenţionată se referă la tipuri de riscuri şi active biologice strict
limitate. Dacă gospodăriile dispun de mijloace băneşti libere, ele
pot să-şi asigure şi alte bunuri (de exemplu, clădirile, tehnica
agricolă, bovinele etc). însă în aşa caz ele sunt obligate să achite
toată suma primelor de asigurare, iar la determinarea venitului
impozabil va fi acceptată spre deducere numai suma primelor care
nu depăşeşte 3 % de la suma tuturor veniturilor. Pentru comparaţie
se poate menţiona că în cazul asigurării subvenţionate spre
deducere ce acceptă un cuantum cu mult mai mare şi anume 60 %
din suma primelor calculate.
La survenirea cazului asigurat prevăzut de contract compania
de asigurări plăteşte gospodăriei o despăgubire în mărimea
prejudiciului suportat, dar nu mai mult de 70 % de la valoarea
pronosticată a recoltei sau valoarea animalelor pierite (sacrificate
forţat).
La asigurarea obligatorie a bunurilor se referă, de exemplu,
asigurarea responsabilităţii civile a proprietarilor mijloacelor de
transport când aceste mijloace se află la bilanţul întreprinderilor
agricole sau altor subiecţi economici.
în sfârşit, în caz de necesitate întreprinderile pot să recurgă la
diverse tipuri de asigurare benevolă a lucrătorilor săi (asigurarea
în caz de accidente în perioada valorificării procesului de
producţie, asigurarea pensiei suplimentare, sănătăţii etc).
în funcţie de esenţa şi scopul diferitor tipuri de asigurări
evidenţa contabilă trebuie să soluţioneze următoarele obiective:
• perfectarea documentară oportună (la timp) şi corectă a
tuturor operaţiilor legate de calcularea şi stingerea datoriilor
240
privind contribuţiile (primele) de asigurare, plata indemnizaţiilor,

obţinerea despăgubirilor etc.;
• prevenirea apariţiei creanţelor şi datoriilor cu termenul
expirat de prescripţie extintivă;
• respectarea strictă a prevederilor actelor legislative şi
normative privind calcularea sumelor indemnizaţiilor pentru
incapacitatea temporară de muncă şi de maternitate;
• determinarea corespondenţei conturilor la operaţiile legate
de asigurări în conformitate cu principiul priorităţii conţinutului
economic asupra formei şi prevederile normelor metodologice de
utilizare a conturilor contabile;
• verificarea reconvenţională periodică a datelor din
registrele contabile ale întreprinderilor cu datele companiilor de
asigurări, organelor teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări
Sociale şi Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.
15. 2. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND

ASIGURĂRILE SOCIALE
După cum s-a menţionat în întrebarea precedentă,

indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi
indemnizaţiile de maternitate se stabilesc şi se plătesc nemijlocit la
întreprinderile agricole. De aceea este important ca mărimea
acestor indemnizaţii să fie determinată corect, cu acceptarea lor ca
plăţi argumentate efectuate pe seama cxmtribuţiilor de asigurări
sociale.
Drept bază pentru determinarea mărimii indemnizaţiilor de
mai sus serveşte venitul asigurat (de la care anterior au fost
calculate contribuţiile de asigurări sociale) din ultimele 6 luni
calendaristice lucrate complet, premergătoare lunii survenirii
(producerii) riscului asigurat. Dacă unele luni din componenţa
perioadei de calcul n-au fost lucrate complet pe motive întemeiate,
ele se exclud din calcul. Dacă, însă, cauzele absenţei la lucru sunt
dubioase (neîntemeiate), în calcul se iau toate cele 6 luni.
Se poate întâmpla ca până la survenirea riscului asigurat
angajatul să activeze la întreprindere mai puţin de 6 luni. în aşa
caz drept bază pentru calcul se ia venitul asigurat din toate lunile
calendaristice lucrate
complet (adică de la una până la 5 luni). în sfârşit, dacă lucrătorul

a activat la întreprindere mai puţin de o lună, atunci drept bază
pentru calcul serveşte venitul asigurat din zilele efectiv lucrate.
Este necesar de menţionat că prin venit asigurat se
subînţelege salariul, alte plăţi şi venituri de la care au fost
calculate şi achitate contribuţiile în bugetul asigurărilor sociale de
stat. De regulă, venitul asigurat este mai mic decât venitul efectiv
(sau brut). Aceasta se explică prin faptul că de la unele venituri
(de exemplu, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
muncă, indemnizaţiile de maternitate, compensaţia pentru plata
salariului cu întârziere ş. a.) contribuţiile pentru asigurările sociale
nu se calculează.
Suma indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de
muncă şi de maternitate se determină în modul următor:
1. Se însumează (adună) venitul asigurat din perioada de calcul,
durata căreia în funcţie de circumstanţe (timpul încadrării în lucru,
cauzele absenţelor la lucru ş. a.) poate constitui de la câteva zile
până la 6 luni;
2. Venitul asigurat total se împarte la numărul lunilor lucrate şi se
determină venitul mediu lunar;
3. Venitul mediu lunar se împarte la numărul zilelor calendaristice
din luna în care lucrătorul s-a aflat în concediu medical;
4. Mărimea indemnizaţiei zilnice se corectează în dependenţă de
durata stagiului de cotizare, cu aplicarea coeficienţilor respectivi
(de la 0,6 până la 1,0). în cazul determinării mărimii indemnizaţiei
de maternitate se aplică coeficientul 1, iar durata stagiului nu se ia
în considerare;
5. Mărimea corectată a indemnizaţiei zilnice se înmulţeşte cu
numărul zilelor calendaristice indicat în certificatul de concediu
medical.
Dacă în perioada de calcul lucrătorul a activat mai puţin de o
lună, atunci se procedează în modul următor:
1. Venitul asigurat din zilele efectiv lucrate în perioada
premergătoare lunii, în care a survenit riscul asigurat, se împarte la
numărul acestor zile;
2. Venitul mediu zilnic se înmulţeşte cu numărul
convenţional de zile lucrătoare pe lună în cazul săptămânii de
lucru de 6 zile (25,4) sau săptămânii de lucru de 5 zile (21,1);
3. Venitul convenţional lunar se împarte la numărul zilelor
calendaristice din luna în care lucrătorul s-a aflat în concediu
medical.
în continuare se procedează ca în cazul operaţiilor 4 şi 5 de
mai sus.
în sfârşit, dacă lucrătorului i s-a acordat concediu medical în

aceeaşi lună în care el s-a încadrat în câmpul muncii, atunci drept
bază pentru determinarea venitului mediu pe o zi calendaristică se
ia salariul tarifar sau salariul de funcţie.
Trebuie de menţionat că din suma calculată a indemnizaţiei
pentru incapacitatea temporară de muncă nu se reţin:
• contribuţii individuale pentru asigurările sociale;
• prime individuale de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală;
• impozit pe venit.
Se poate întâmpla ca soţiei să i se acorde concediu (şi
respectiv indemnizaţie) de maternitate în condiţiile când în
perioada de calcul ea n-a avut venit asigurat, deoarece era
întreţinută de soţ. în aşa caz drept bază pentru calcul se ia salariul
mediu lunar asigurat al soţului, determinat în modul stabilit.
Operaţiile se ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind
asigurările sociale, determinarea mărimii indemnizaţiilor şi
achitarea acestora se perfectează cu următoarele documente
primare:
• notă de contabilitate şi calcul de forma liberă - la calcularea
contribuţiilor datorate de întreprindere cu raportarea acestora la
consumurile de producţie, cheltuielile perioadei sau valoarea de
intrare a activelor procurate;
• ordin de plată şi extras din cont - la virarea contribuţiilor din
contul curent în valută naţională;
• calcul privind retribuirea muncii - la determinarea mărimii
indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă sau
indemnizaţiei de maternitate;
• dispoziţie de plată, listă de plată, cererea angajatului şi ordin
de plată - la achitarea indemnizaţiilor contra numerar sau prin
virament cu ridicarea ulterioară a mijloacelor băneşti prin cârduri
bancare.
organul teritorial al Casei Naţionale de Asigurări Sociale se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 533 „Datorii privind
asigurările". în credit se reflectă calcularea contribuţiilor
(datorate atât de întreprindere, cît şi de angajaţi), iar în debit -
stingerea datoriilor şi calcularea indemnizaţiilor pe seama
mijloacelor asigurărilor sociale. Soldul contului este creditor şi
reprezintă datoria întreprinderii (inclusiv la capitolul contribuţiilor
de asigurări sociale) la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 533 „Datorii privind asigurările" pot fi deschise

subconturi pe tipuri de asigurări (sociale, medicală etc).
Evidenţa analitică se ţine în funcţie de plătitorii contribuţiilor,
destinatari şi direcţiile de utilizare a mijloacelor.
contabile care ţin de calcularea şi virarea contribuţiilor, calcularea
şi achitarea indemnizaţiilor de asigurări sociale.
1.Calcularea contribuţiilor datorate de întreprindere în
conformitate cu tarifele în vigoare:
credit contul 533.
2.Calcularea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de
muncă sau de maternitate:
debit contul 229,
credit contul 531.
Notă. După achitarea acestor indemnizaţii sumele plătite se
trec în cont (se acoperă pe seama datoriilor privind asigurările
sociale) prin înregistrarea contabilă: debit contul 533, credit contul
229.
3.Calcularea contribuţiilor individuale de asigurări sociale în
momentul calculării retribuirii muncii:
debit contul 227,
credit contul 533.
4. Reţinerea contribuţiilor individuale de asigurări sociale la
îndreptarea salariului spre plată:
debit contul 531,
credit contul 227.
5. Virarea contribuţiilor de asigurări sociale din contul curent
debit contul 533,
credit contul 242.
6. Achitarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de
muncă sau de maternitate contra numerar din casieria
întreprinderii: debit contul 531, credit contul 241.
7. Reflectarea cotei-parte a contribuţiilor de asigurări sociale
calculate conform tarifului de 20 % şi care urmează a fi stinsă din
mijloacele bugetului de stat:
debit contul 533,
credit contul 423.
calcularea şi achitarea indemnizaţiilor de asigurări sociale cu
Exemplul 50. Lucrătorului i-a fost acordat concediu medical

de la 6 până la 11 ianuarie 2007. Stagiul asigurat al acestuia
constituie 17 ani. Veniturile asigurate ale lucrătorului din ultimele
6 luni calendaristice lucrate în întregime şi care anticipează
riscurile asigurate sunt următoarele:
• decembrie 2006 -1480 lei;
• noiembrie 2006-970 lei;
• octombrie 2006 -1800 lei;
• septembrie 2006 -1960 lei;
• august2006-21001ei;
• iulie 2006-2030 lei.
1. Determinarea venitului total asigurat din perioada de
calcul: 1480 + 970 + 1800 +1960 + 2100 + 2030 = 10340 lei;
2. Determinarea venitului mediu asigurat pe o lună:
10340:6 = 1723,33 lei;
3. Determinarea venitului asigurat pe o zi calendaristică a

lunii în care salariatului i s-a acordat concediu medical (adică a
lunii ianuarie):
1723,33:31 =55,59 lei;
4. Determinarea mărimii zilnice a indemnizaţiei în funcţie de
durata stagiului asigurat al salariatului:
55,59x 100% = 55,59 lei;
5. Determinarea mărimii indemnizaţiei pentru perioada
concediului medical (adicăpentru 6 zile calendaristice): 55,59x6 =
333,54 lei;
6. Calcularea indemnizaţiei pentru concediul
medical: debit contul 229,
credit 531 - în sumă de 333,54 lei.
de la 29 ianuarie până la 3 februarie 2007. Stagiul asigurat şi
venitul asigurat al lucrătorului pentru perioada de calcul sunt
aceiaşi ca în exemplul precedent.
calcul: 1480 + 970 +1800 +1960 + 2100 + 2030 = 10340 lei;
2. Detenriinarea venitului mediu asigurat pe o lună:
10340:6= 1723,33 lei;

lunii ianuarie):
1723,33:31 =55,59 lei;
lunii următoare în care salariatul s-a aflat în concediu medical
(adică a lunii februarie):
1723,33:28 = 61,55 lei;
5. Determinarea mărimii zilnice a indemnizaţieipentm luna
februarie în funcţie de durata stagiului asigurat al salariatului:
61,55 xl00% = 61,55 lei;
concediului medical (adică pentru 3 zile calendaristice în ianuarie
şi 3 zile calendaristice în februarie):
(55,59 x 3) + (61,55 x 3) = 351,42 lei;
medical:
debit contul 229,
Exemplul 52. Datele iniţiale sunt aceleaşi ca în exemplul
precedent cu excepţia că în decembrie lucrătorul nu s-a prezentat
la serviciu din motive întemeiate 4 zile, iar în octombrie - 2 zile.
1. Determinarea venitului total asigurat pe 4 luni
calendaristice lucrate în întregime de salariat:
970 +1960 + 2100+2030 = 7060 lei;
7060:4= 1765 lei;
lunii ianuarie):
1765:31 = 56,94 lei;
56,94x 100% = 56,94 lei;
concediului medical (adicăpentru 6 zile calendaristice):
56,94x6 = 341,641ei;

medical:
debit contul 229,
de la 6 până la 11 ianuarie 2007. Stagiul asigurat al lucrătorului
constituie 6 ani. Veniturile asigurate ale lucrătorului din ultimele 6
luni calendaristice sunt următoarele:
• decembrie 2006 - 600 lei;
• noiembrie 2006 - 780 lei;
• octombrie 2006 -1200 lei;
• septembrie 2006 -1760 lei;
• august 2006- l 300 lei;
• iulie 2006-2600 lei.
Din lunile enumerate mai sus numai una (iulie 2006) a fost
lucrată de lucrător în întregime. Celelalte 5 luni n-au fost lucrate
în întregime din motive neîntemeiate.
1.Determinarea venitului total asigurat pe 6 luni
calendaristice ale
perioadei de calcul:
600 + 780 +1200 +1760 +1300 + 2600 = 8240 lei;
8240:6 = 1373,33 lei;
lunii ianuarie):
1373,33:31 =44,30 lei;
44,30x70% = 31,03 lei;
concediului mediu (adicăpentru 6 zile calendaristice):
31,01x6= 186,06 lei;
medical:
debit contul 229,
de la 6 până la 11 ianuarie 2006. Stagiul asigurat al acestuia
constituie 4 ani. Veniturile asigurate ale lucrătorului din ultimele 6

luni calendaristice sunt următoarele:
• decembrie 2005-6200 lei;
• noiembrie 2005-6500 lei;
• octombrie 2005-7100 lei;
• septembrie 2005 - 7450 lei;
• august 2005 -6800 lei;
• iulie 2005 -6900 lei.
Toate lunile au fost lucrate de lucrător în întregime, în
conformitate cu condiţiile exemplului de mai sus este necesar de
efectuat următoarele calcule şi de întocmit asemenea înregistrare
contabilă:
calcul: 6200 + 6500 + 7100 + 7450 + 6800 + 6900 = 40950 lei;
40950:6 = 6825 lei.
Notă. Deoarece venitul mediu asigurat al salariatului
depăşeşte trei salarii medii lunare pe ţară (1700 x 3 = 5100 lei),
pentru calculele ulterioare va fi luată suma de 5100 lei;
3. Determinarea mărimii venitului asigurat pe o zi
calendaristică a
lunii în care salariatul s-a aflat în concediu medical (adică a lunii
ianuarie):
5100:31 = 164,52 lei;
164,52x60% = 98,71 lei;
concediului medical (adică pentru 6 zile calendaristice):
98,71x6 = 592,261ei;
medical:
debit contul 229,
Exemplul 55. Lucrătorul s-a angajat în câmpul muncii în
corespundere cu contractul individual de muncă din 14 decembrie
2006. De la 6 până la 11 ianuarie 2007 i-a fost acordat concediu
medical. Stagiul asigurat al acestuia constituie 7 ani. în decembrie
2006 lucrătorul a lucrat efectiv 14 zile lucrătoare, iar venitul
asigurat din această perioadă constituie 960 lei. La întreprindere
este stabilită săptămâna de lucru de 6 zile.

1. Determinarea mărimii venitului asigurat pe o zi lucrată
efectiv în luna decembrie:
960:14 = 68,57 lei;
2. Determinarea mărimii venitului asigurat pe o lună
calendaristică ca produsul dintre venitul mediu zilnic şi numărul
zilelor lucrătoare în cazul săptămânii de lucru de 6 zile:
68,57x25 ,4= 1741,68 lei;
3. Determinarea mărimii venitului asigurat pe o zi
calendaristică:
1741,68:31 = 56,18 lei;
56,18 x70% = 39,33 lei;
concediului medical (adică pentru 6 zile calendaristice):
39,33x6 = 235,98 lei;
medical:
debit contul 229,
Exemplul 56. Lucrătorul s-a angajat în câmpul muncii din 4
ianuarie 2007, iar de la 6 până la 11 ianuarie i-a fost acordat
concediu medical. Stagiul asigurat al salariatului constituie 4 ani.
Salariul de funcţie este egal cu 1200 lei pe lună.
1. Determinarea mărimii venitului asigurat pe o zi calendaristică a
lunii în care salariatul s-a aflat în concediu medical (adică a lunii
ianuarie):
1200:31 = 38,71 lei;
38,71 x60% = 23,23 lei;
concediului medical (adicăpentru 6 zile calendaristice):
23,23x6=139,381ei;

medical:
debit contul 229,
Trimestrial fiecare întreprindere prezintă organului teritorial
al Casei Naţionale de Asigurări Sociale raportul privind
calcularea, utilizarea şi transferarea contribuţiilor de asigurări
sociale de stat. Raportul se completează în lei cu total cumulativ
de la începutul anului. Un exemplar se transmite destinatarului, iar
altul cu menţiunea destinatarului rămâne în gospodărie. Raportul
include următoarele tabele:
• tabelul nr. 1 „Calcularea contribuţiilor de asigurări sociale
obligatorii de stat" - în el sumele contribuţiilor se repartizează pe
coloniţe în conformitate cu tarifele stabilite (25 %, 20 %, 4 % etc);
• tabelul 2„Indemnizaţii calculate şi achitate pe seama
asigurărilor de stat" - în el se reflectă informaţia privind numărul
de zile, beneficiarii şi sumele în cauză cu divizarea lor pe
indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi
indemnizaţii de maternitate;
• tabelul 3 „Calculul datoriilor plătitorului" - în el se
generalizează datele privind datoria întreprinderii cu divizarea lor
pe contribuţii de bază şi individuale, amenzi şi penalităţi calculate;
• tabelul 4, Achitarea datoriilor şi utilizarea mijloacelor 5' - în
el se includ date despre sumele transferate şi cheltuielile acceptate
(trecute în cont);
• tabelul 5 „Datoria la finele perioadei de gestiune" - în el se
determină prin calcul soldul decontărilor la finele trimestrului şi
tipul lui (debitor sau creditor) sub aspectul contribuţiilor de bază
şi individuale;
• tabelul 6 „Specificarea datoriei la finele perioadei de
gestiune" -în el se indică anul apariţiei datoriei pe tipuri de
contribuţii.
15. 3. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND ASIGURAREA

OBLIGATORIE DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ
între primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi

contribuţiile de asigurări sociale există următoarele deosebiri:
• achitarea primelor nu este subvenţionată din bugetul de stat.
Ea se efectuează în exclusivitate pe seama mijloacelor proprii ale
întreprinderilor;
• pe seama primelor nemijlocit în gospodării nu se efectuează

nici un fel de plăţi. Utilizarea primelor după destinaţie este
încredinţată Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• baza pentru determinarea mărimii primelor individuale
(datorate de salariaţi) nu este limitată de trei salarii medii lunare
pronosticate pe ţară pentru anul respectiv;
• la determinarea datoriilor privind impozitul pe venit primele
se exclud din venitul impozabil atât al întreprinderilor, cît şi al
lucrătorilor;
• calcularea datoriilor la capitolul primelor faţă de
Compania Naţională de Asigurări în Medicină se efectuează de
întreprinderi doar la îndreptarea salariului spre plată. De aceea
primele în cauză în mărime de 2,5 % se reflectă la început (adică
când se calculează salariul) în componenţa datoriilor preliminare;
• datoriile personalului la capitolul primelor individuale
apar doar în momentul îndreptării salariului spre plată. Cu alte
cuvinte, în momentul calculării salariului este interzis de a reţine
primele în cauză de la angajaţi.
Particularităţile expuse mai sus influenţează asupra
metodologiei de evidenţă atât a primelor de asigurare obligatorie
de asistenţă medicală, cît şi a decontărilor cu personalul privind
retribuirea muncii.
Operaţiile se ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se perfectează cu note
de contabilitate, calcule de formă liberă, ordine de plată, extrase
din cont şi alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor la
capitolul primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se
efectuează cu ajutorul conturilor de pasiv 533 „Datorii privind
asigurările" şi 535 „Datorii preliminare". în creditul primului
cont se reflectă calcularea datoriilor curente privind asigurarea
obligatorie de asistenţă medicală, iar în debit - stingerea lor. în
creditul celui de-al doilea cont se reflectă calcularea datoriilor
preliminare aferente aceloraşi scopuri, iar în debit - transferarea
lor în componenţa datoriilor curente la îndreptarea salariului spre
plată. Soldul ambelor conturi este creditor şi reprezintă datoria
întreprinderii (inclusiv la capitolul primelor de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală) la finele lunii, trimestrului sau
anului.
La conturile 533 „Datorii privind asigurările" şi 535
„Datorii preliminare" pot fi deschise subconturi în funcţie de
tipul asigurărilor şi datoriilor preliminare.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de prime (de bază şi

individuale), destinatari şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
1.Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală care urmează a fi plătite de întreprindere pe seama
mijloacelor proprii:
debit conturile 112,121,811,713 etc,
credit contul 535.
2.Transferarea primelor calculate din componenţa datoriilor
preliminare în componenţa datoriilor curente în legătură cu
îndreptarea salariului spre plată:
debit contul 535,
credit contul 533.
3. Calcularea primelor individuale de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală în legătură cu îndreptarea salariului spre plată:
4. Virarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
din contul curent în valută naţională: debit contul 533, credit
contul 242.

ASIGURAREA BUNURILOR
în continuarea materialului expus la începutul acestui capitol

vom examina acţiunile părţilor în cazul survenirii riscurilor
asigurate în agricultură, documentele care urmează a fi perfectate
şi modul de reflectare în evidenţă a operaţiilor principale.
în conformitate cu articolele 11 şi 12 din Legea cu privire la
asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în
agricultură nr.
243- XV din 8 iulie 2004 în cazul survenirii (producerii) riscului
asigurat
(grindină, îngheţuri, epizootie ş. a.) gospodăria este obligată ca în
48 de ore
(în fitotehnie) sau 24 de ore (în sectorul zootehnic) să informeze
în scris
compania de asigurări despre necesitatea achitării despăgubirii. La
rândul
săuajmpankdeasigurâriurmeazăra 10 zile (în cazul
asigurării
recoltei) sau 15 zile (în cazul asigurării animalelor) să

întocmească un proces-verbal de constatare a daunei. La
întocmirea procesului-verbal participă de asemenea reprezentanţii
gospodăriei şi direcţiei agricole raionale, iar în caz de necesitate şi
reprezentantul Departamentului Situaţii Excepţionale, serviciului
antigrindină sau serviciului veterinar de stat.
Dacă semănăturile sau plantaţiile culturilor agricole au fost
afectate (distruse) parţial, dauna se determină în mod prealabil, iar
despăgubirea nu se plăteşte. Estimarea definitivă a daunei şi
achitarea despăgubirii se efectuează mai târziu - după încheierea
ciclului de producţie şi recoltarea produselor. Aceasta se explică
prin faptul că termenul de asigurare a recoltei culturilor de cîmp şi
plantaţiilor perene pe rod expiră în ziua finalizării recoltării şi
expedierii produselor din cîmp, livada sau vie. Pentru comparaţie
se poate menţiona că termenul de asigurare a animalelor constituie
un an de la momentul achitării primelor de asigurare, iar în cazul
creşterii animalelor pentru carne acest termen expiră în ziua
sacrificării şeptelului.
în cazul survenirii riscului asigurat prevăzut de contractul de
asigurare subvenţionată gospodăria trebuie să efectueze
substituirea forţată a patrimoniului asigurat. Prin astfel de
substituire se subînţelege:
• în fitotehnie - semănatul repetat parţial sau complet al culturilor
de cîmp afectate şi săditul unor puieţi noi în schimbul tufelor sau
pomilor îngheţaţi (distruşi, zmulşi din rădăcină etc);
• în sectorul zootehnic - substituirea animalelor pierite sau
sacrificate forţat cu alte capete de aceeaşi specie.
în legătură cu aceasta conform articolului 22 din Codul
fiscal, dacă despăgubirea calculată şi plătită de compania de
asigurări se planifică de a fi utilizată pentru substituirea forţată a
proprietăţii pierdute (adică pentru procurarea seminţelor sau
puieţilor, efectuarea repetată a semănatului ş. a.), atunci suma
acestei despăgubiri nu se constată în scopuri fiscale ca venit 30.
Dacă, însă, suma primită de gospodărie n-a fost utilizată după
destinaţie pe parcursul a doi ani (anul în care a survenit riscul
asigurat şi anul următor), atunci ea se impozitează în mod
tradiţional, aplicându-se pentru aceasta ajustările respective din
Declaraţia privind impozitul pe venit.
Prin analogie şi cheltuielile legate de substituirea forţată a
proprietăţii pierdute nu se acceptă spre deducere (adică se adaugă
prin calcul la profitul până la impozitare).
Operaţiile se ţin de asigurarea bunurilor se perfectează cu
următoarele documente:
• contract de asigurare şi poliţă de asigurare 31 - în cazul

calculării datoriei faţă de compania de asigurări. Totodată în
funcţie de posibilităţile financiare ale gospodăriei contractul de
asigurare poate fi încheiat pe un ciclu agricol (de exemplu, din
momentul semănatului grâului de toamnă în septembrie 2007 până
la recoltarea lui în anul 2008), un an sau câţiva ani consecutivi;
• ordin de plată şi extras din cont - în cazul achitării primelor
de asigurare sau încasării sumei despăgubirii;
Cu alte cuvinte, ea se exclude fară înregistrare contabilă (prin calcul) din suma
profitului până la impozitare.
31
Poliţa de asigurare se emite de compania de asigurări şi confirmă faptul că
contractul de asigurare a intrat în vigoare.
• notă de contabilitate - în cazul raportării primelor de

asigurare calculate la consumuri, cheltuieli sau alte obiecte de
evidenţă.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor legate
de asigurarea bunurilor se efectuează cu ajutorul contului de pasiv
533 „Datorii privind asigurările", al cărui mod de utilizare a
fost examinat parţial în întrebările precedente. Special pentru tipul
dat de decontări la contul indicat poate fi deschis un subcont
aparte.
contabile care ţin de asigurarea bunurilor întreprinderilor agricole.
1. Calcularea primelor de asigurare în baza contractului
încheiat pe un ciclu agricol sau un an:
debit contul 251,
credit contul
533.
2. Calcularea primelor de asigurare în baza contractului
încheiat pe o perioadă mai mare de un an:
debit contul 141,
credit contul
426.
3. Transferarea unei părţi a datoriei pe termen lung privind
asigurarea bunurilor în componenţa datoriilor curente (care
urmează a fi stinse într-o perioadă nu mai mare de un an):
debit contul 426,
credit contul
533.
4. Stingerea datoriilor curente faţă de compania de asigurări
din contul curent în valută naţională:
debit contul 533,

credit contul
242.
5. Reflectarea cotei - parte a primelor de asigurare care
urmează a fi achitată companiei de asigurări din bugetul de stat în
cazul încheierii contractului de asigurare subvenţionată:
debit contul 533,
credit contul
423.
6. Stingerea datoriilor la capitolul primelor de asigurare pe
seama despăgubirii calculate (adică creanţei companiei de
asigurări):
debit contul 533,
credit contul
229.
Notă. Iar până la aceasta calcularea despăgubirii (sau
creanţei companiei de asigurări) se reflectă în debitul contului229
şi creditul contului 623.
7. Decontarea cheltuielilor anticipate (primelor de asigurare
calculate) după destinaţie pe parcursul termenului contractului de
asigurare:
credit contul 251.
In continuare este prezentat un exemplu legat de asigurarea
bunurilor cu elucidarea modalităţii de reflectare a sumelor
respective în conturile contabile.
Exemplul 57. La începutul anului 2007 întreprinderea
agricolă a încheiat trei contracte de asigurare:
1. Contractul de asigurare subvenţionată a riscurilor de
producţie în agricultură (legume din recolta anului 2007) cu suma
primelor de asigurare de 30 mii lei, din care 18 mii lei au fost
virate din contul curent în valută naţională;
2. Contractul de asigurare nesubvenţionată a riscurilor de
producţie în agricultură (fineţe din recolta anului 2007) cu suma
primelor de asigurare de 50 mii lei care de asemenea au fost
transferate companiei de asigurări în termenul stabilit;
3. Contractul de asigurare a fructelor şi legumelor exportate
cu transport auto special în Republica Bielarusi cu suma primelor
de asigurare de 10 mii lei. Durata valabilităţii contractului
constituie două luni (august şi septembrie 2007), iar primele de
asigurare au fost virate asigurătorului la timp.
Durata valabilităţii primele două contracte constituie 6 luni
(adică din aprilie până în septembrie 2007). Conform datelor
registrelor cantabile suma tuturor veniturilor obţinute de

întreprindere în anul2007 a constituit 1,5 mii. lei.
1.Calcularea datoriei privind asigurarea riscurilor de
producţie în
agricultură:
debit contul 251,
2.Transferarea primelor de asigurare din căitul curent în
debit contul 533,
3.Reflectarea sumei respective a primelor de asigurare transferate
companiei de asigurări din bugetul de stat:
debit contul 533,
credit contul 423 - în sumă de 12000 lei (30000 -18000);
4.Raportarea trimestrială a cheltuielilor de asigurare după
destinaţie (adică la consumurile de producţie a fructelor şi
legumelor):
debit contul 811,
5. Calcularea datoriei privind asigurarea produselor vegetale
exportate: debit contul 712,
6. Transferarea primelor de asigurare din căitul curent în
vabtănaţkHială: debit contul 533,
7. Determinarea sumei deductibile a cheltuielilor de asigurare
(cu excepţia cheltuielilor de asigurare subvenţionată) în
corespundere cu Hotărârea Guvernului nr. 484 din 4 mai 1998:
1500000x3:100 = 45000 lei;
8. Determinarea sumei totale a cheltuielilor de asigurare
permise spre deducere:
45000 + (30000 x 60:100) = 63000 lei;
9. Determinarea cheltuielilor de asigurare suportate (achitate)
efectiv conform datelor contabilităţii financiare:
18000 + 50000 +10000 = 78000 lei;
10. Determinarea sumei nedeductibile a cheltuielilor de
asigurare:
78000-63000 = 15000 lei;
11.Calcularea sumei impozitului pe venit de la suma
cheltuielilor
de asigurare nedeductibile atribuite prin calcul la majorarea

venitului
impozabil al întreprinderii pe anul 2007:
15000x15:100 = 2250 lei;
12. Reflectarea sumei calculate a impozitului pe
venit:
debit contul 731,
credit contul 534 - în sumă de 2250 lei. Rulajul creditor al
contului 533 sub aspectul conturilor debitoare corespondente se
determină în registrul nr. 7.8, coloniţa 17.
PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL

IMPOZITUL PE VENIT AL PEROANELOR JURIDICE
Impozitul pe venit face parte din componenţa impozitelor

generale de stat. El se determină şi se achită în conformitate cu
titlul II al Codului fiscal, Instrucţiunea cu privire la modul de
calculare şi achitare a impozitului pe venit de către persoanele
ce practică activitate de antreprenoriat nr. 3 din 29 ianuarie
2001 şi S.N.C. 12 „Contabilitatea impozitului pe venit". Suma
impozitului pe venit se determină ca produsul dintre venitul
impozabil şi cota impozitului stabilită în articolul 15 din Codul
fiscal (de exemplu, în anul 2007 această cotă este egală pentru
persoanele juridice cu 15 %). La rândul său venitul impozabil se
determină la finele anului de gestiune prin corectarea (ajustarea)
rezultatului contabil (profitului sau pierderii până la impozitare) 32
cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare. Determinarea
sumei impozitului pe venit al persoanelor juridice se efectuează în
Declaraţia privind impozitul pe venit (formularul VEN 04). Modul
de completare a acestei declaraţii este expus în ordinul
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 240 din 30 decembrie
2004. Declaraţia şi anexele la ea urmează a fi prezentate organului
teritorial al inspectoratului fiscal până la 31 martie al anului care
urmează după anul de gestiune.
Dacă datoria întreprinderii privind impozitul pe venit din
anul precedent a depăşit suma de 400 lei, atunci ea este obligată în
anul curent să achite acest impozit în rate, în sume egale, în patru
etape (nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31
decembrie). Ca excepţie, întreprinderile agricole au dreptul să
achite impozitul pe venit în două etape:
•25 % din toată suma - până la 31 martie;
Profitul (pierderea) până la impozitare reprezintă diferenţa dintre toate veniturile

şi cheltuielile înregistrate în conturile claselor 6 şi 7, cu excepţia cheltuielilor
(economiilor) privind impozitul pe venit.
•celelalte 75 % - până la 31 decembrie.
Drept bază pentru determinarea sumei impozitului pe venit

care trebuie plătit în rate în anul curent poate servi:
• sau suma impozitului care urma să fie achitată pentru anul
precedent (aceasta este metoda anului precedent);
• sau suma pronosticată a venitului impozabil pe anul curent
(aceasta este metoda pronosticului).
în al doilea caz la începutul anului curent gospodăria trebuie
să completeze Declaraţia privind impozitul pe venit în baza
veniturilor şi cheltuielilor din business - plan, dar fară prezentarea
ei organului fiscal teritorial. însă eroarea admisibilă (abaterea
datoriilor fiscale efective de la cele pronosticate) nu trebuie să
depăşească 20 %. în caz contrar se aplică sancţiuni (penalitate şi
amendă) pentru plata incompletă a impozitului pe venit în rate.
De asemenea trebuie de menţionat că până la prezentarea
Declaraţiei privind impozitul pe venit pentru un an sau altul
organul teritorial al inspectoratului fiscal n-are dreptul să
sancţioneze întreprinderea pentru plata incompletă a impozitului
pe venit în rate. Aceasta se explică prin faptul că în cazul lipsei
declaraţiei (adică pe parcursul anului) organul fiscal nu dispune de
informaţiile necesare şi, prin urmare, nu este în stare să determine
mărimea plăţii incomplete a impozitului în rate.
Fiecare întreprindere selectează de sine stătător metoda de
achitare a impozitului pe venit în rate şi pe parcursul anului poate
s-o modifice, fară a informa despre aceasta organul fiscal.
Principalul constă în aceea ca la finele anului să nu fie comisă
plată incompletă a impozitului.
Un moment important la determinarea sumei impozitului pe
venit conform totalurilor anului de gestiune îl constituie corectarea
rezultatului contabil, adică a profitului sau pierderii până la
impozitare. După cum se ştie, unele cheltuieli sunt limitate de
Guvern. De aceea la determinarea venitului impozabil ele sunt
acceptate spre deducere în limitele normelor şi normativelor
aprobate, după cum urmează:
• pentru plata diurnelor în cazul deplasărilor de serviciu ale
salariaţilor întreprinderilor pe teritoriul Republicii Moldova - 5 5
lei pe zi;
• pentru asigurarea benevolă nesubvenţionată a bunurilor şi
semănăturilor - 3 % de la suma tuturor veniturilor înregistrate în
conturile clasei 6;
AJFrecăuJeanuJJ 259
^
• pentru asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în
agricultură - primele de asigurare plătite în mărime de 60 % de la
suma primelor datorate companiilor de asigurări 33;
• pentru cheltuielile de reprezentanţă - 0,5 % de la suma
anuală a veniturilor din vânzări şi 1 % de la suma altor venituri;
• pentru cheltuielile de filantropie şi sponsorizare - 10 % de
la suma venitului impozabil;
• pentru cheltuielile legate de reparaţia mijloacelor fixe 34 -15
% de la baza valorică a acestor mijloace la începutul anului etc.
Cheltuielile care depăşesc normele şi normativele de mai sus
se adaugă prin calcul la rezultatul contabil şi, în consecinţă, duc la
majorarea datoriilor fiscale.
Trebuie de menţionat că din 1 ianuarie 2006 întreprinderile
agricole sunt scutite de plata (dar nu şi de calcularea) impozitului
pe venit pe un termen de 5 ani de la venitul impozabil obţinut din
activitatea de bază efectivă conform anexei 3 la Legea pentru
punerea în aplicare a titlurilor I şiII ale Codului fiscalnr. 1164-
Xmdin24 aprilie 1997. Anexa în cauză este elaborată în baza
Clasificatorului tipurilor de activităţi economice din Moldova şi
include trei grupe de activităţi agricole: 01.1 „Creşterea culturilor";
01.2 „Sectorul zootehnic'' şi 01.3 „Creşterea culturilor în
concordanţă cu sectorul zootehnic". însă gospodăriile pot
beneficia de această facilitate doar în cazul respectării
următoarelor condiţii:
• întreprinderea n-are datorii faţă de bugetul public naţional
la capitolul impozitului pe venit şi altor plăţi;
• pe parcursul utilizării acestei facilităţi întreprinderea achită
la timp toate plăţile de mai sus, iar întârzierile comise nu depăşesc
30 de zile calendaristice;
• întreprinderea obţine venituri din activitatea agricolă.
Totodată trebuie de avut în vedere că conform legislaţiei fiscale
piscicultura nu se referă la activitatea agricolă, pe când potrivit
Celelalte 40 % de la suma primelor calculate sunt acoperite pe seama finanţării cu
destinaţie specială din bugetul de stat.
34
Excepţie fac drumurile auto, cheltuielile pentru reparaţia cărora nu se limitează.
S.N.C. 6 ea reprezintă o subramură a sectorului zootehnic.
Articolul 49 al Codului fiscal prevede şi altă facilitate

privind impozitul pe venit - scutirea subiecţilor micului business
de la plata sumei totale a impozitului pe venit (dar nu numai pe
veniturile din activitatea agricolă) pe parcursul a trei ani. însă
pentru aceasta trebuie respectate două cerinţe şi anume:
• efectivul mediu anual de salariaţi nu trebuie să depăşească
19 persoane;
•venitul anual din vânzări nu trebuie să depăşească 3
milioane lei. Din cele două facilităţi examinate mai sus
întreprinderea are dreptul
să aleagă numai una, pornind de la interesele sale şi perspectivele
dezvoltării.
Operaţiile se ţin de calcularea şi achitarea impozitului pe
venit se perfectează cu documentele următoare:
•declaraţie privind impozitul pe venit şi notă de contabilitate
- în baza lor se calculează la finele anului datoria curentă privind
impozitul pe venit pe anul de gestiune;
•ordin de plată şi extras din cont - ele confirmă achitarea
plăţii în rate sau plăţilor definitive din contul curent în valută
naţională;
•act de verificare întocmit de colaboratorul inspectoratului
fiscal -în baza lui se aplică sancţiuni economice pentru încălcarea
legislaţiei fiscale.
bugetul la capitolul tuturor impozitelor (inclusiv impozitului pe
venit), taxelor şi plăţilor obligatorii se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu bugetul".
în credit se reflectă calcularea datoriilor curente (adică a datoriilor
cu termenul de achitare survenit), iar în debit - stingerea acestor
datorii sau trecerea în cont a sumelor plătite anterior. Soldul
contului este creditor şi reprezintă datoria întreprinderii faţă de
buget la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" pot
fi deschise subconturi pe tipuri de impozite, taxe şi alte plăţi
obligatorii.
în afară de aceasta, pentru generalizarea informaţiei privind
impozitul pe venit achitat în rate se utilizează contul de pasiv 535
„Datorii preliminare". în credit se reflectă datoriile preliminare
calculate pe parcursul anului, suma cărora este egală cu suma
impozitului pe venit achitat în rate. La finele anului datoriile
preliminare acumulate se stornează. Pe parcursul anului soldul
contului este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor preliminare
la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie în consecinţa
înregistrării contabile de stornare soldul contului devine egal cu
zero (dacă nu există datorii preliminare de alt tip).
La contul 535 „Datorii preliminare" pot fi deschise
subconturi în funcţie de tipul datoriilor (de exemplu, aferente
bugetului, aferente asigurării obligatorii de asistenţă medicală etc).
contabile care ţin de calcularea şi achitarea impozitului pe venit al
persoanelor juridice.
1. Achitarea impozitului pe venit în rate din contul curent în
valută
naţională:
debit contul 225,
credit contul 242.
2. Reflectarea impozitului pe venit reţinut prealabil de alte
întreprinderi (clienţi) în mărime de 5 % de la valoarea serviciilor
prestate
de audit, marketing, management, arendă etc:
debit contul 225,
credit conturile 221, 228, 229 ş. a.
3. Achitarea impozitului pe venit de la suma dividendelor
intermediare calculate pe seama profitului pronosticat al anului de
gestiune:
debit contul 225,
credit contul 242.
4. Reflectarea cheltuielilor privind impozitul pe venit pe
măsura achitării lui în rate:
debit contul 731,
credit contul 535.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte
suplimentar şi în cazul operaţiei a treia.
5. Calcularea la finele anului a datoriei curente definitive
privind impozitul pe venit pe anul de gestiune:
debit contul 731,
credit contul 534.
6. Stornarea la finele anului a datoriilor preliminare care au
fost
calculate pe parcursul anului pe măsura achitării impozitului pe
venit în rate:
Notă. Sumele în cauză se iau în paranteze sau se scriu cu
semnul ,,mimis", iar la determinarea rulajului se scad.
7. Calcularea impozitului pe venit de la suma corectărilor
(majorărilor) profitului anilor precedenţi care au fost efectuate în
anul
curent (de gestiune):
debit contul 331,
credit contul 534.
8. Micşorarea datoriilor curente privind impozitul pe venit în
legătură cu corectarea (majorarea) pierderilor anilor precedenţi
care a fost efectuată în anul curent (de gestiune):
debit contul 534,
credit contul 331.
9. Trecerea în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de
plată sau achitat în rate pe parcursul anului:
debit contul 534,
credit contul 225.
10.Stingerea datoriilor definitive privind impozitul pe venit
pe anul
de gestiune:
debit contul 534,
credit contul 242.
11. Amânarea sau reeşalonarea datoriilor privind
impozitul pe venit:
debit contul 534,
credit contul 535.
în continuare este prezentat un exemplu privind calcularea şi
achitarea impozitului pe venit al persoanei juridice cu elucidarea
contabile.
Exemplul 58. în anul 2007 societatea cu răspundere limitată
"Belşug", având datorii faţă de bugetul naţional public, a hotărât
să achite impozitul pe venit în mod eşalonat, în două etape,
pornind de la suma calculată a impozitului în cauză pe anul 2006,
care în corespundere cu Declaraţia privind impozitul pe venit a
constituit 20 mii lei.
în registrele contabilităţii financiare din anul 2007 sunt
prezente următoarele date:
263
• venituri din vânzări - 800000 lei;

• venituri din arenda clădirilor şi altor mijloace fixe - 30000
lei;
• alte venituri-500000 lei;
• cheltuieli de reprezentanţă în legătură cu recepţia
delegaţiilor străine-11000 lei;
• primele achitate pentru asigurarea benevolă
nesubvenţionată a patrimoniului şi semănăturilor-45000 lei;
• primele calculate pentru asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală-4000 lei;
• profitul până la impozitare (sau rezultatul contabil) -
200000 lei. în termenele stabilite de legislaţie întreprinderea
şi-a onorat
obligaţiile legate de calcularea şi plata impozitului pe venit pe
anul 2007.
1.Virarea unei pătrimi din suma impozitului pe venit care
urma a fi plătită în mod eşalonat până la 31 martie 2007:
debit contul 225,
2.Reflectarea cheltuielilor privind impozitul pe venit
concomitent cu plata eşalonată a acestuia:
debit contul 731,
3.Virarea celeilalte părţi a sumei impozitului pe venit care
urma a fi plătit în mod eşalonat până la 31 decembrie 2007:
debit contul 225,
4.Reflectarea cheltuielilor privind impozitul pe venit
concomitent cu plata eşalonată a acestuia:
debit contul 731,
5.Reflectarea impozitului pe venit, reţinut prealabil de
arendaş în mărime de 5 % din suma plăţii de arendă (veniturilor
din arendă);
debit contul 225,
6.Determinarea sumei cheltuielilor de reprezentanţă permise
spre deducere la calcularea mărimii venitului impozabil:
800000x0,5%=4000 lei, (30000 + 500000) x 1 «/o = 5300 lei,
4000+ 5300 = 9300 lei;
6. Determinarea sumei cheltuielilor de asigurare permise spre
deducere la calcularea mărimii venitului impozabil:
264
(800000 + 30000 + 500000) x 3 % = 39900 lei;

8. Corectarea profitului până la impozitare cu sumele cheltuielilor
care depăşesc normele stabilite, precum şi cu sumele primelor
aferente asigurării medicale obligatorii:
200000 + (11000-9300) + (45000 - 39900) - 4000 = 202800
lei;
9. Determinarea impozitului pe venit care urmează a fi plătit pe
anul 2007:
202800x 15% = 30420 lei;
10. Calcularea datoriilor curente privind impozitul pe venit:
debit contul 731,
11. Stornarea la finele anului 2007 a datoriilor
preliminare privind impozitul pe venit, care au fost calculate pe
parcursul anului la plata eşalonată a impozitului:
debit contul 731,
credit contul 535 - în sumă de (20000) lei (5000 + 15000);
12. Reflectarea impozitului pe venit trecut în cont
care a fost reţinut şi vărsat la buget pe parcursul anului de
arendaşi:
debit contul 534,
13. Reflectarea impozitului pe venit trecut în cont
care a fost plătit în mod eşalonat pe parcursul anului:
debit contul 534,
14. Stingerea datoriilor definitive (soldate) aferente
impozitului pe venit pe anul 2007 prin virarea mijloacelor băneşti
din contul curent în valută naţională:
debit contul 534,
credit contul 242 - în sumă de 8920 lei (30420 - 1500 -
20000).

IMPOZITUL PE VENIT AL PERSOANELOR FIZICE
Fiecare întreprindere care plăteşte angajaţilor salariu, premii,

compensaţii şi alte tipuri de venituri (inclusiv înlesnirile acordate)
este obligată să determine şi să reţină impozitul pe venit din aceste
plăţi. Modul de reţinere a impozitului pe venit este stabilit în
articolele 88-92 ale Codului fiscal şi este expus detaliat în
Instrucţiunea cu privire la reţinerea impozitului pe venit la
sursa de plată nr. 14 din 19 decembrie 2001 (cu modificările şi
completările ulterioare).
în conformitate cu articolul 15 al Codului fiscal cotele
impozitului pe venit care urmează a fi reţinut de la persoanele
fizice constituie:
•7 % - când venitul impozabil anual nu depăşeşte 16200 lei;
•10 % - când venitul impozabil anual depăşeşte 16200 lei, dar
nu este mai mare de 21000 lei;
•20 % - când venitul impozabil anual depăşeşte 21000 lei.
în componenţa venitului impozabil al angajaţilor se includ
salariul de bază şi suplimentar, premiile, înlesnirile acordate de
întreprindere (de exemplu, în cazul recuperării cheltuielilor
personale, anulării datoriilor faţă de gospodărie etc), comisioanele
şi alte tipuri de venituri. în acelaşi timp o parte din venituri nu se
impozitează şi, prin urmare, nu se include în componenţa venitului
impozabil al angajaţilor.
în particular, la ele se referă:
•indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;
•pensiile alimentare şi indemnizaţiile pentru copii;
•indemnizaţiile de concediere plătite lucrătorilor în legătură
cu lichidarea întreprinderii sau reducerea statelor de personal;
•sumele primite de donori de la instituţiile de stat de ocrotire
a sănătăţii;
•bursele;
•veniturile din activitatea în baza patentei de întreprinzător;
•veniturile cetăţenilor din vânzarea produselor agricole în
stare naturală (neprelucrată) diferitor întreprinderi etc.
Impozitul pe venit al persoanelor fizice se determină de la
venitul impozabil, diminuat cu suma scutirilor acordate, suma
contribuţiilor individuale pentru asigurări sociale şi suma primelor
individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.
Scutirile se acordă lucrătorilor -rezidenţi ai Republicii Moldova
numai la locul activităţii de bază, adică la acele întreprinderi în
care pentru ei sunt deschise carnete de muncă.
în baza cererii depuse cu anexele necesare angajatul are

dreptul la următoarele tipuri de scutiri:
• scutire personală în mărime de 5400 leipe an35 (sau 450 lei
pe lună);
• scutire suplimentară pentru soţie în mărime de 5400 lei pe
an. Această scutire se acordă soţului în cazul când soţia nu se
foloseşte de scutire personală;
• scutire pentru fiecare persoană întreţinută în mărime de 1440
lei pe an (sau 120 lei pe lună). Se consideră întreţinută persoana
care se află cu contribuabilul în relaţii de rudenie pe linie
ascendentă sau descendentă, locuieşte împreună cu el (sau nu
locuieşte împreună cu contribuabilul, dar îşi face studiile prin
frecvenţă la zi într-o instituţie de învăţământ mai mult de cinci
luni pe an), este întreţinută de contribuabil şi are un venit anual
mai mic sau egal cu 5400 lei.
Fiecărui angajat care a depus cerere de acordare a scutirilor i
se atribuie categoria respectivă a scutirilor solicitate, pornind de la
codurile acestora prezentate în tabelul 13.
Categoria scutirilor se determină prin însumarea codurilor
tuturor scutirilor acordate angajatului. Numărul persoanelor
întreţinute (cu
Tabelul 13
Informaţii iniţiale pentru determinarea
categoriilor scutirilor acordate
Tipul scutiriiCodul scutiriiSuma scutirii, lei
pe anpe lunăScutire personalăP5400450Scutire

personală privilegiatăM10000833,33Scutire pentru
soţies5400450Scutire pentru persoanele întreţinute (cu
excepţiainvalizilor din copilărie)NNxl440N*120Scutire
pentru persoanele întreţinute cu titlul de invalizidin
copilărieH5400450
Pentru invalizii de grupele I şi II această scutire
constituie 10000 lei pe an.
A^recăuêan^ 267
excepţia invalizilor din copilărie) se notează în categorie cu una

sau două cifre (dacă numărul lor constituie 10 şi mai multe
persoane), iar numărul persoanelor întreţinute cu titlul de invalizi
din copilărie se notează cu litera H de atâtea ori, câţi invalizi sunt
întreţinuţi de contribuabil. De exemplu, categoria scutirilor
acordate PS2H în suma totală de 19080 lei pe an (sau 1590 lei pe
lună) indică următoarele tipuri de scutiri:
•scutire personală de 5400 lei pe an (sau 450 lei pe lună);
•scutire pentru soţie de 5400 lei pe an (sau 450 lei pe lună);
•scutire pentru două persoane întreţinute (care nu sunt
invalizi din copilărie) de 2880 lei pe an (sau 240 lei pe lună);
•scutire pentru o persoană întreţinută (cu titlul de invalid din
copilărie) de 5400 lei pe an (sau 450 lei pe lună).
Impozitul pe venit se determină şi se reţine în cazul
îndreptării salariului spre plată36. Astfel, dacă salariul s-a calculat
în ianuarie, dar s-a achitat în aprilie (când au apărut mijloace
băneşti libere), atunci şi impozitul pe venit va fi determinat şi
reţinut de la angajaţi de asemenea în aprilie. Pentru determinarea
impozitului pe venit pe fiecare angajat se deschide o fişă
personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte
plăţi efectuate de angajator în favoarea salariatului în anul de
gestiune, precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi.
Determinarea venitului global (cu însumarea salariului, premiilor,
înlesnirilor acordate etc.), sumei scutirilor, contribuţiilor
individuale pentru asigurările sociale, primelor individuale pentru
asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, venitului impozabil şi
a impozitului pe venit se efectuează cu total crescând de la
începutul anului sau din momentul încadrării cetăţeanului în lucru.
Pe parcursul anului înscrierile în fişa personală la capitolul
venitului impozabil şi impozitului pe venit determinat (calculat) se
efectuează în lei. Sumele în lei şi bani se reflectă doar în cazul
ultimelor înscrieri.
Fişa personală conţine următoarele informaţii:
• numele de familie, prenumele şi codul fiscal al
salariatului;
Aceasta are loc atunci când sunt mijloace băneşti libere şi se întocmesc listele de
plată.
•sumele scutirilor acordate pe an cu indicarea datei când a

fost depusă cererea;
•suma scutirilor pe fiecare lună a anului;
•suma totală a scutirilor acordate pe an;
A^recăuêan^ 268
•suma venitului pe luna curentă;

•suma venitului cu total crescând de la începutul anului;
•numărul lunilor;
•suma scutirilor cu total crescând de la începutul anului;
• sumele contribuţiilor individuale pentru asigurări sociale şi
primelor individuale pentru asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală;
• suma venitului impozabil cu total crescând de la începutul
anului (ea se determină ca diferenţa dintre suma venitului de la
începutul anului şi sumele scutirilor, contribuţiilor individuale şi
primelor individuale);
• suma impozitului pe venit (ea se determină ca produsul
dintre venitul impozabil şi cota impozitului pe venit pentru
persoanele fizice care variază în funcţie de mărimea venitului
anual) etc.
Impozitul pe venit reţinut din veniturile salariaţilor urmează a
fi virat la buget pe parcursul lunii următoare (adică imediat după
luna în care s-a efectuat achitarea salariului).
în afară de aceasta, dacă întreprinderea cumpără diferite
bunuri (cu excepţia produselor vegetale şi animaliere în stare
naturală) de la cetăţeni (inclusiv salariaţii întreprinderii), ea este
obligată să retină impozit pe venit în mărime de 5 % de la suma
plăţilor efectuate.
Generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul la
capitolul impozitului pe venit al persoanelor fizice se efectuează
cu ajutorul contului de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu
bugetul", structura şi modul de utilizare a căruia au fost
examinate parţial în întrebarea precedentă. La contul dat poate fi
deschis un subcont aparte pentru evidenţa tipului în cauză de
datorii fiscale.
contabile care ţin de reţinerea şi achitarea impozitului pe venit al
persoanelor fizice.
1. Reţinerea impozitului pe venit din suma veniturilor
(salariu, premii, compensaţii, înlesniri acordate etc.) îndreptate
spre plată:
debit contul 531,
credit contul 534.
2. Reţinerea impozitului pe venit în mărime de 5 % în cazul
cumpărării diferitor bunuri de la cetăţeni:
debit contul 539,

credit contul 534.
3. Virarea impozitului pe venit al persoanelor fizice din contul
curent în valută naţională: debit contul 539, credit contul 534.
în continuare este prezentat un exemplu legat de impozitul pe
venit al persoanelor fizice cu elucidarea modalităţii de reflectare a
Exemplul 59. Pe parcursul anului 2006 salariatul a lucrat la
întreprindere toate 12 luni. în cererea sa depusă la începutul anului
el a solicitat scutire personală în sumă de 4500 lei. La 26 martie
2006 salariatul a solicitat printr-o altă cerere scutire pentru soţie
(de asemenea în sumă de 4500 lei). în sfârşit, la 12 noiembrie el a
depus încă o cerere, solicitând scutire suplimentară pentru o
persoană întreţinută, fară invaliditate din copilărie, în sumă de 840
lei. Pe parcursul anului salariatului i-au fost achitate venituri în
sumă totală de 23520 lei (tabelul 14).
Tabelul 14
Veniturile achitate salariatului în anul 2006
Data achitării
Tipul venitului Suma, lei
venitului
25.01 Retribuirea muncii 1300
21.02 Ajutor material 400
26.02 Indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă 720
20.07 Indemnizaţie concedială 1800
28.12 Premiu 500
necesar de efectuat următoarele calcule:
1. Determinarea sumei scutirilor pentru fiecare lună a anului
2006:
• ianuarie-375 lei;
• februarie-375 lei;
• martie-375 lei;
• aprilie-750 lei;
• mai-750 lei;
• iunie-750 lei;
• iulie - 750 lei;
• august-750 lei;
• septembrie - 750 lei;

• octombrie - 750 lei;
• noiembrie - 750 lei;
• decembrie - 820 lei.
Notă. Suma scutirilor lunare pentru aprilie-noiembrie 2006 se
determină prin adunarea scutirii lunare pentru soţie şi a scutirii
lunare personale (375 + 375 = 750). Suma scutirilor pentru
decembrie 2006 se determină prin adunarea scutirii lunare pentru
persoana întreţinută şi a rezultatelor precedente (70 + 750 = 820);
2. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit
pe fiecare lună a anului 2006 cu completarea coloniţelor
respective ale tabelului 15.
Notă. Coloniţele A şi 1 ale tabelului 15 se completează în
baza datelor tabelului 6.
Coloniţa 2 se completează prin adunarea indicatorului din
coloniţa 1 şi a indicatorului precedent din coloniţa 2. De exemplu,
1300 + 0 = 1300; 400+ 1300= 1700 etc.
Numărul lunilor indicat în coloniţa 3 corespunde numărului
curent al fiecărei luni. De exemplu, pentru ianuarie -1, pentru
februarie - 2 etc.
în coloniţa 4 suma scutirilor se determină cu total cumulativ
de la începutul anului, pornind de la numărul lunilor. Pentru
aceasta se folosesc rezultatele obţinute la prima etapă de rezolvare
a sarcinii. De exemplu, suma scutirilor acumulate pentru o lună
constituie 375 lei, pentru 2 luni -750 lei (375+ 375) etc.
Tabelul 15
Calcularea impozitului pe venit din veniturile salariatului îndreptate spre plată pe
parcursul anului 2006
Suma venitului achitat

Data lei Numărul Suma Suma contribuţiilor Suma primelor Venitul Impozitul pe Impozitul pe
achitării de la începutul de luni scutirilor, pentru asigurările pentru asigurarea impozabil, venit calculat, venit spre
venitului lunar anului lei sociale, lei medicală, lei lei lei reţinere, lei
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
25.01 1300 1300 1 375 39,00 26,00 860 69 69
21.02 400 1700 2 750 39,00 26,00 885 71 2
26.02 720 2420 2 750 39,00 26,00 1605 128 57
22.03 2400 4820 3 1125 111,00 74,00 3510 281 153
27.04 1900 6720 4 1875 168,00 112,00 4565 365 84
22.05 2300 9020 5 2625 237,00 158,00 6000 480 115
27.06 2400 11420 6 3375 309,00 206,00 7530 602 122
20.07 1800 13220 7 4125 363,00 242,00 8490 679 77
23.08 2500 15720 8 4875 438,00 292,00 10115 809 130
25.09 1600 17320 9 5625 486,00 324,00 10885 871 62
27.10 2100 19420 10 6375 549,00 366,00 12130 970 99
26.11 1700 21120 11 7125 600,00 400,00 12995 1040 70
25.12 1900 23020 12 7945 657,00 438,00 13980 1118 78
28.12 500 23520 12 7945 672,00 448,00 14455,00 1156.40 38,40
Datele din coloniţa 5 se determină ca produsul dintre datele

coloniţei 2 şi cota 3 %. De exemplu, 1300 x 3:100 = 39,00. Suma
contribupor se indică în lei şi bani. Totodată trebuie de ţinut cont
de faptul că de la suma ajutorului material şi a indemnizaţiilor
pentru incapacitatea temporară de muncă contribuţiile pentru
asigurarea socială nu se calculează.
coloniţei 2 şi cota 2 %. De exemplu, 1300 x 2:100 = 26,00. Suma
contribuţiilor se indică în lei şi bani. Din suma ajutorului material
şi a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă
contribuţiile respective nu se calculează.
Datele din coloniţa 7 se determină prin scăderea sumelor
scutirilor şi a contribuţiilor pentru asigurarea socială şi medicală
din datele coloniţei 2. De exemplu, 1300 - 375 - 39,00 - 26,00 =
860.
coloniţei
7 şi cota impozitului pe venit. în exemplul dat această cotă este
egală cu
8 %, deoarece venitul impozabil pe tot anul (14455 lei) nu
depăşeşte 16200 lei. De exemplu, 760 x 8 :100 = 69.
Coloniţa 9 se completează prin scăderea fiecărui indicator
precedent al coloniţei 8 din indicatorul următor al aceleiaşi
coloniţe. De exemplu, 69-0 = 69;71-69 = 2etc.
16. 3. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND TAXA PE

VALOARE A ADĂUGATĂ Şl ACCIZELE
în conformitate cu articolul 93 al Codului fiscal taxa pe

valoarea adăugată (TVA) este un impozit general de stat şi
reprezintă o formă de percepere la buget a unei părţi din valoarea
impozabilă a mărfurilor livrate şi serviciilor prestate pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea
impozabilă a mărfurilor sau serviciilor importate, în acest context
prin mărfuri se subînţeleg orice bunuri create prin muncă (active
nemateriale, mijloace fixe, produse vegetale şi animaliere etc).
Serviciile reprezintă diverse tipuri de lucrări (de construcţie, de
reparaţie, de transport ş. a.) executate contra plată sau cu titlu
gratuit la comanda clienţilor (personalului întreprinderii,
organizaţiilor terţe etc), precum şi transmiterea drepturilor de
folosire a unor sau altor active (arenda, locaţiunea, leasingul ş. a.).
în sfârşit, prin livrarea mărfurilor se subînţelege transmiterea
drepturilor de proprietate asupra produselor muncii prin
intermediul vânzării, schimbului (lârterului), ehterarii în contul

salariului, cedării cu titlu gratuit şi altor modalităţi de înstrăinare.
Datoria la capitolul taxei pe valoarea adăugată apare la acele
întreprinderi care pe parcursul oricăror 12 luni consecutive (care
urmează una după alta) au efectuat livrări impozabile de mărfuri şi
servicii în sumă mai mare de 300000 lei. Astfel de întreprinderi
sunt obligate de a se înregistra ca plătitori ai taxei pe valoarea
adăugată în organul teritorial al inspectoratului fiscal cu obţinerea
certificatului de înregistrare de model aprobat.
în cazul livrării mărfurilor şi prestării serviciilor se aplică
următoarele cote ale taxei pe valoarea adăugată:
• cota - standard în mărime de 20 % - pentru majoritatea
mărfurilor (inclusiv produsele agricole) şi serviciilor;
• cota redusă în mărime de 8 % - pentru pâine şi produse de
panificaţie, lapte şi produse lactate, medicamente;
• cota redusă în mărime de 5 % - pentru gaze naturale şi
lichefiate;
• cota zero - pentru mărfurile şi serviciile exportate, traficul
de mărfuri internaţional, precum şi în alte cazuri prevăzute de
articolul 104 din Codul fiscal.
Totodată unele livrări de mărfuri şi servicii nu se impozitează
cu taxa pe valoarea adăugată. Nomenclatorul acestor mărfuri şi
servicii este prezentat în articolul 103 al Codului fiscal şi, în
particular, include:
• casele de locuit şi terenurile, precum şi arenda acestor
bunuri;
• obiectele de menire social - culturală transmise gratuit
primăriilor sau organizaţiilor specializate care efectuează
exploatarea lor;
• biletele de tratament în instituţiile curative şi
balneosanatoriale;
• emisiunea şi plasarea acţiunilor şi obligaţiunilor;
• circulaţia mijloacelor băneşti în valută naţională sau
străină;
• mijloacele fixe transmise ca aporturi în capitalul statutar
al altor întreprinderi etc.
Datoria faţă de buget privind taxa pe valoarea adăugată apare
din momentul livrării mărfurilor sau prestării serviciilor. Acest
moment (zi) corespunde:
• pentru mărfurile primite de cumpărător (consumator) tară
transportare prealabilă (de exemplu, nemijlocit în câmp, livadă, la
fermă sau depozit) - datei predării (transmiterii) tor noului
proprietar;
• pentru mărfurile transmise după destinaţie prin

intermediul transportării - datei la care a început transportarea;
• pentru mărfurile exportate - datei scoaterii lor de pe
teritoriul Republicii Moldova;
• pentru bunurile imobiliare (clădiri, dispozitive de
transmisie etc.)
- datei trecerii acestor bunuri în proprietatea consumatorului;
• pentru servicii - datei prestării serviciilor, datei eliberării
(emiterii) facturii fiscale sau datei achitării serviciilor (în
dependenţă de faptul ce a avut loc mai înainte);
• pentru operaţiile ce ţin de transmiterea mijloacelor fixe
sau utilajului în leasing operaţional sau financiar - datei plăţilor de
leasing stabilită în contract.
în unele cazuri marfa poate fi achitată de consumator
prealabil. în astfel de situaţii datoria fiscală privind taxa pe
valoarea adăugată apare la întreprindere în momentul încasării
plăţii prealabile (avansului). în legătură cu aceasta beneficiarul
plăţii prealabile (avansului) este obligat să calculeze datoria faţă
de buget (de regulă, în mărime de 16,67 % sau a şasea parte din
suma avansului primit) şi să efectueze înscrierea respectivă în
Registrul de evidenţă a hvrărilor.
Drept bază de calcul pentru determinarea mărimii datoriei
privind taxa pe valoarea adăugată serveşte:
• pentru mărfurile vândute contra bani la un preţ mai mic
decât costul producerii sau procurării lor - costul producerii sau
procurării (cumpărării). Excepţie fac mărfurile care şi-au pierdut
parţial proprietăţile de consum şi acest fapt este confirmat de
organul sau serviciul abilitat. Pentru astfel de mărfuri drept bază
de calcul serveşte preţul de vânzare efectiv;
• pentru mărfurile vândute contra bani la un preţ egal sau
mai mare decât costul producerii sau procurării - preţul de vânzare
efectiv;
• pentru mărfurile livrate cu titlu gratuit angajaţilor
întreprinderii sau în contul salariului - valoarea de piaţă;
• pentru mărfurile livrate pe barter (adică schimbate pe alte
mărfuri)
- valoarea de piaţă;
• pentru mijloacele fixe, resursele naturale şi activele
nemateriale -mărimea cea mai mare dintre valoarea lor de bilanţ şi
valoarea de piaţă.
însă datoria apărută privind taxa pe valoarea adăugată nu
coincide cu suma acestei taxe care urmează a fi vărsată la buget.
De regulă, suma a doua este cu mult mai mică. Aceasta se explică
prin faptul că întreprinderile înregistrate ca plătitori ai taxei pe
valoarea adăugată au dreptul de a trece în cont sumele taxei în

cauză care au fost achitate sau urmează a fi achitate furnizorilor şi
antreprenorilor pentru activele (serviciile) procurate cu scopul
efectuării livrărilor impozabile în procesul activităţii de
întreprinzător. Totodată dreptul la trecerea în cont apare numai în
cazul primirii facturilor fiscale de la furnizori sau antreprenori, în
cazul importului de mărfuri drept bază pentru trecerea în cont
servesc declaraţia vamală şi extrasul din contul curent. Extrasul
confirmă faptul achitării taxei pe valoarea adăugată.
în cazul procurării stocurilor de mărfuri şi materiale
(serviciilor) care nu sunt destinate activităţii de întreprinzător (de
exemplu, materiale de construcţie pentru reparaţia casei de cultură
aflate la bilanţul întreprinderii) sumele taxei pe valoarea adăugată
nu pot fi trecute în cont la decontările cu bugetul, ci urmează a fi
raportate la cheltuielile generale şi administrative.
în practică de asemenea sunt posibile cazuri când bunurile
cumpărate în continuare au fost delapidate sau alterate (defectate).
Atunci taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor bunuri şi trecută
anterior în cont urmează a fi restabilită în componenţa datoriilor
faţă de buget cu raportarea ei la cheltuielile perioadei. în mod
similar se procedează şi în cazul depistării facturilor fiscale fictive
pe parcursul controalelor tematice sau complexe. Totodată, dacă
va fi demonstrată (constatată) vina unor persoane concrete, atunci
datoria faţă de buget se restabileşte pe seama lor, fară majorarea
cheltuielilor perioadei.
Drept bază unică pentru calcularea datoriei la capitolul taxei
pe valoarea adăugată, precum şi pentru trecerea acestei taxe în
cont la decontările cu bugetul serveşte factura fiscală 37. Aceasta
este un document cu regim special. Formularele respective sunt
tipărite de editura de stat „Statistica". întreprinderile procură
formularele necesare contra plată, le înregistrează în organul
Cu excepţia operaţiilor de import al mărfurilor şi serviciilor.

teritorial fiscal şi organizează în continuare evidenţa cantitativă
(numerică) a existenţei şi mişcării lor în contul extrabilanţier 951
„Formulare cu regim special". Factura fiscală conţine
următoarele elemente:
• numărul şi seria;
• denumirea, adresa şi codul fiscal al furnizorului de
mărfuri sau prestatorului de servicii;
• data;
•denumirea şi adresa cumpărătorului;

•tipul livrării;
• cantitatea mărfurilor sau volumul serviciilor pe fiecare tip;
• preţul unitar al mărfii (serviciilor) fară taxa pe valoarea
adăugată;
• cota taxei pe valoarea adăugată în procente;
•suma taxei pe valoarea adăugată în raport la o unitate de
marfa (servicii);
• suma totală a livrării;
• suma totală a taxei pe valoarea adăugată.
Facturile fiscale emise (întocmite) de întreprindere în
legătură cu efectuarea livrărilor se înscriu în Registrul de evidenţă
a livrărilor, iar facturile fiscale primite în legătură cu efectuarea
cumpărăturilor - în Registrul de evidenţă a procurărilor. Ambele
registre servesc în exclusivitate pentru scopuri fiscale, adică
pentru determinarea autentică a datoriilor faţă de buget, precum şi
a sumelor trecute în cont (adică la micşorarea datoriilor în cauză).
în conformitate cu articolul 117 al Codului fiscal factura
fiscală urmează a fi emisă în ziua efectuării livrărilor (vânzării,
schimbului, transmiterii gratuite etc.) cu indicarea obligatorie a
tuturor indicatorilor numerici (cantitativi) şi valorici. însă în
agricultură nu totdeauna este posibil de a respecta această cerinţă,
întrucât la multe tipuri de produse (struguri, rizocarpi industriali,
cereale etc.) determinarea definitiva a masei si calităţii se
efectuează in laboratoare specializate ale cumpărătorilor. Cu alte
cuvinte, masa netă, proprietăţile de consum şi valoarea produselor
nominalizate se determină nu în momentul expedierii (livrării) din
gospodării, ci mai târziu şi în alt loc (la cumpărător sau
consumator). De aceea gospodăriile întocmesc iniţial nu facturi
fiscale,
277
ci facturi de expediţie. Factura fiscală se completează doar după

primirea chitanţei de recepţie sau altui document de la cumpărător
care conţine informaţii definitive despre masa netă a produselor
recepţionate şi valoarea lor impozabilă. în legătură cu aceasta în
cazul expedierii în masă sau vânzării sistematice a acestor produse
se permite de a elibera factura fiscală în termenul comod pentru
întreprinderea-vânzător, dar nu mai rar de două ori pe lună.
bugetul la capitolul taxei pe valoarea adăugată se efectuează cu
ajutorul contului de pasiv 534 „Datorii privind decontările cu
bugetul", structura şi modul de utilizare ale căruia au fost
examinate parţial în întrebările precedente. în caz de necesitate la
acest cont poate fi deschis un subcont aparte legat în exclusivitate
cu calcularea, trecerea în cont şi achitarea sumelor taxei pe
valoarea adăugată.
Evidenţa analitică a datoriilor privind taxa pe valoarea
adăugată se ţine în aşa mod ca pe fiecare perioadă fiscală (lună
calendaristică) să fie posibil de a obţine următoarele date
generalizatoare prevăzute de articolul 118 al Codului fiscal:
• suma taxei aferente bunurilor (serviciilor) procurate;
• suma taxei aferente bunurilor (serviciilor) livrate;
• suma dedusă (soldată) a taxei care urmează a fi vărsată la
buget;
• suma dedusă (soldată) a taxei care urmează a fi raportată la
creanţele pe termen scurt privind decontările cu bugetul;
• suma taxei care urmează a fi recuperată din buget etc.
contabile care ţin de calcularea, trecerea în cont şi achitarea taxei
pe valoarea adăugată.
1. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la valoarea
activelor vândute (produse, mijloace fixe ş. a.) sau serviciile
prestate contra plată:
credit contul 534.
2. Stornarea taxei pe valoarea adăugată calculată anterior de
la valoarea de vânzare (contractuală) a mărfurilor în legătură cu
returnarea lor întreprinderii sau de la suma reducerilor efectuate de
cumpărător:
credit contul 534.
Notă. Sumele în cauză se iau în paranteze sau se scriu cu
semnul ,,minus".
278
3. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la suma

avansurilor primite în contul livrărilor impozabile viitoare:
debit contul 225,
credit contul 534.
4. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la valoarea de
piaţă a produselor de fabricaţie proprie predate salariaţilor cu titlul
de plată în natură:
debit contul 227,
credit contul 534.
Notă. Concomitent se calculează venitul din vânzări (debit
contul 227, credit contul 611) şi se decontează costul produselor
predate din depozit sau alte locuri de păstrare (debit contul 711,
credit contul 216).
5. Calcularea taxei pe valoarea adăugată de la plata care se
cuvine întreprinderii pentru obiectele transmise în arendă
operaţională:
debit contul 228,
credit contul 534.
6. Reflectarea datoriilor privind taxa pe valoarea adăugată din
componenţa mijloacelor băneşti achitate în casă de personalul
întreprinderii şi alţi cetăţeni pentru produsele vândute sau
serviciile prestate:
debit contul 241,
credit contul 534.
7. Restabilirea sumei taxei pe valoarea adăugată la
decontările cu bugetul în legătură cu faptul că unele bunuri
cumpărate au fost delapidate (furate) sau defectate (alterate) de
persoane culpabile identificate:
debit contul 227,
credit contul 534.
8. Restabilirea sumei taxei pe valoarea adăugată la
decontările cu bugetul în legătură cu faptul că unele bunuri
cumpărate au fost delapidate sau defectate, iar persoane culpabile
n-au fost identificate:
debit contul 713,
credit contul 534.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte şi în cazul
depistării facturilor fiscale fictive emise de furnizori sau
antreprenori.
9. Decontarea diferenţei pozitive dintre suma taxei pe

valoarea
adăugată trecută în cont şi suma taxei calculate la efectuarea
livrărilor
impozabile:
debit contul 225,
credit contul 534.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte la finele
lunii sau trimestrului când în contul 534 la capitolul taxei pe
valoarea adăugată s-a format sold debitor.
10. Decontarea taxei pe valoarea adăugată calculată
anterior de la suma avansurilor pe termen scurt primite:
debit contul 534,
credit contul 225.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în cazul
vânzării efective a activelor sau prestării serviciilor contra plată.
11. Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată
aferentă activelor importate la care a fost amânată achitarea acestei
taxe:
debit contul 534,
credit contul 226.
Notă. Până la aceasta la început se reflectă amânarea
termenului de achitare a taxei (debit contul 226, credit contul 539),
iar apoi şi însăşi achitarea ei (debit contul 539, credit contul 242).
12. Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată de la
valoarea în vamă a activelor importate în cazul achitării ei
prealabile:
debit contul 534,
credit contul 229.
Notă. Până la aceasta la suma plăţii prealabile efectuate de
întreprindere în favoarea vamei se debitează contul 229 şi se
creditează contul 242 sau 227.
valoarea în vamă a activelor importate în cazul achitării ei în
numerar de titularul de avans sauprinintennedMcarduMbarxarm
debit contul 534,
credit conturile 227,532 sau 244.
valoarea activelor şi serviciilor procurate de la întreprinderile
rezidente ale Republicii Moldova:
debit contul 534,
15. Virarea sumei taxei pe valoarea adăugată la

buget:
debit contul 534,
credit contul 242.
Notă. Se virează suma care este egală cu diferenţa pozitivă
dintre datoriile calculate şi sumele acestei taxe trecute în cont
(diferenţa în cauză reprezintă soldul creditor al subcontului
respectiv deschis la contul 534).
16. Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă
bunurilor şi serviciilor procurate în cazul când întreprinderea
efectuează livrări mixte (impozabile şi scutite de TVA):
debit contul 226,
17. Trecerea în cont a sumei taxei pe valoarea
adăugată determinată conform proratei lunare în cazul când
întreprinderea efectuează livrări mixte:
debit contul 534,
credit contul 226.
18. Decontarea cotei-parte a taxei pe valoarea
adăugată care n-a fost trecută în cont şi se referă la livrările scurte
de TVA:
debit contul 713,
credit contul 226.
în conformitate cu articolul 119 al Codului fiscal
accizulreprezintă un impozit general de stat stabilit pentru anumite
mărfuri de consum (vin, alcool etilic, ţigări ş. a.). întreprinderile
care produc asemenea mărfuri sunt obligate să se înregistreze ca
plătitori ai accizului în organul teritorial al inspectoratului fiscal şi
să primească certificatul de acciz. Volumul vânzărilor în acest caz
n-are nici o importanţă.
Datoria de a achita accizul la buget apare la întreprinderi în
momentul expedierii mărfurilor supuse accizelor din încăperea din
acciz38. Această operaţie poate să nu coincidă în timp cu vânzarea
(înstrăinarea) mărfurilor. De exemplu, dacă întreprinderea nu
38 *
încăperea de acciz reprezintă locul unde se produc mărfurile supuse accizelor şi de

unde ele se expediază consumatorilor.
dispune de spaţii de depozitare suficiente, atunci vinul îmbuteliat
în sticle în secţia sau fabrica proprie poate fi transmis pentru
păstrare temporară altui subiect economic; acelaşi vin-marfa poate
fi expediat magazinului de firmă propriu pentru comercializarea
ulterioară populaţiei etc. în cazurile examinate vinul, de fapt, încă
nu este vândut şi rămâne în proprietatea întreprinderii. Cu toate

acestea ea este obligată:
• să determine suma accizului în mărime de 10 % de la

valoarea de vânzare a produselor vinicole, dar nu mai puţin de
2,50 lei pentru un litru;
• să vireze la buget suma accizului în mod prealabil sau în
momentul expedierii vinului de pe teritoriul secţiei sau fabricii.
Achitarea accizelor în termene mai târzii (inclusiv în ziua
următoare după expediere) condiţionează aplicarea amenzii în
mărime de 50 % de la suma accizului calculat.
Pentru comparaţie se poate menţiona că la capitolul taxei pe
valoarea adăugată funcţionează alte reguli şi anume:
• datoria faţă de buget apare în cazul înstrăinării mărfii
(transmiterii dreptului de proprietate), dar nu pe măsura expedierii
ei din depozit sau alt loc de păstrare;
• achitarea taxei se efectuează nu pe fiecare lot aparte de
mărfuri livrate, ci în baza datelor generalizatoare pe lună;
• suma taxei datorate la buget nu poate fi determinată
prealabil, întrucât ea depinde nu numai de valoarea livrărilor
impozabile, dar şi de volumul cumpărăturilor (procurărilor)
efectuate pe lună.
în acelaşi timp, dacă întreprinderile care produc mărfuri
supuse accizelor (de exemplu, produse vinicole) utilizează pentru
obţinerea lor materie primă supusă accizului (de exemplu, alcool
etilic), ele au dreptul de a trece în cont accizul achitat la procurarea
acestei materii prime. Trecerea în cont se efectuează în momentul
expedierii mărfurilor supuse accizelor (de exemplu, produse
vinicole) din încăperea de acciz. Suma care poate fi trecută în cont
se determină în dependenţă de consumul normat de materie primă
aferent cantităţii expediate de produse finite.
Accizul achitat la buget de întreprindere în mod prealabil sau
în momentul expedierii mărfurilor se adaugă la valoarea de
vânzare (contractuală) a produselor şi în continuare urmează a fi
plătit de cumpărător (consumator). Suma accizului, ca şi suma
taxei pe valoarea adăugată, se înscrie în factura fiscală.
Pe fiecare încăpere de acciz întreprinderea este obligată să
deschidă un registru aparte de evidenţă a mărfurilor expediate.
înscrierile în acest registru se efectuează până la expedierea
mărfurilor.
Pentru accize, ca şi pentru taxa pe valoarea adăugată, drept
perioadă fiscală serveşte o lună calendaristică.
Operaţiile ce ţin de calcularea, trecerea în cont şi achitarea

accizelor se perfectează cu următoarele documente:
• factură fiscală - la calcularea accizelor;
• notă de contabilitate şi calcul de formă liberă - la trecerea în
cont a accizelor plătite care se referă la materia primă consumată
supusă accizelor;
• ordin de plată şi extras din cont - la achitarea accizelor la
buget, în practică în dependenţă de circumstanţe concrete pot
fi utilizate
şi alte documente.
bugetul la capitolul accizelor se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 534 "Datorii privind decontările cu bugetul". La acest
cont poate fi deschis un subcont aparte legat în exclusivitate cu
calcularea, trecerea în cont şi achitarea accizelor.
Evidenţa analitică a datoriilor privind accizele se ţine în aşa
mod ca pe fiecare perioadă fiscală (lună calendaristică) să fie
posibil de a obţine următoarele date generalizatoare:
• suma trecută în cont a accizului achitat aferent materiei
prime consumate;
•suma accizului calculat aferent mărfurilor expediate;
• suma dedusă (soldată) a accizului care urmează afi vărsată
la buget etc. în continuare sunt prezentate cele mai frecvente
înregistrări
contabile care ţin de apariţia şi stingerea datoriilor privind
accizele.
1. Achitarea accizului la buget în mod prealabil sau în ziua
expedierii mărfurilor din încăperea de acciz:
debit contul 534,
credit contul 242.
2. Calcularea accizului în cazul expedierii produselor supuse
accizelor din încăperea de acciz:
debit conturile 221,223 etc, credit contul 534.
3. Calcularea accizului în cazul expedierii produselor supuse
accizelor fară transmiterea dreptului de proprietate asupra lor:
debit contul 225,
credit contul 534.
4. Reflectarea accizului aferent materiei prime sau altor materiale
procurate de la întreprinderile rezidente ale Republicii Moldova
care sunt destinate fabricării produselor supuse accizelor:
debit contul 225,
5. Reflectarea accizelor aferente materiei prime sau altor materiale

importate şi destinate fabricării produselor supuse accizelor:
debit contul 225,
credit conturile 227, 229, 244 şi 532.
Notă. Contul 229 se creditează în cazul când accizul a fost
achitat punctului vamal în avans (prealabil). Astfel de achitare se
reflectă în debitul contului 229 şi creditul contului 242.
6. Trecerea în cont a sumei accizului aferent materiei prime sau
altor materiale consumate pentru fabricarea produselor supuse
accizelor:
debit contul 534,
credit contul 225.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte la
expedierea produselor supuse accizelor din încăperea de acciz.
7. Reflectarea diferenţei pozitive dintre suma accizelor aferente
materiei prime sau materialelor consumate şi suma accizelor
aferente produselor obţinute din prelucrarea bunurilor menţionate:
debit contul 713,
credit contul 225.
Notă. Această înregistrare contabilă de asemenea se
întocmeşte la expedierea produselor supuse accizelor din
încăperea de acciz.
8.Reflectarea sumei accizelor care urmează a fi restituită din
buget:
debit contul 225,
credit contul 534.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte la finele
lunii în cazul când în contul 534 se formează sold debitor la
capitolul accizelor.
9. Trecerea în cont a sumei accizelor calculate anterior în
momentul expedierii produselor fără transmiterea dreptului de
proprietate asupra lor: debit contul 534, credit contul 225.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte după
vânzarea efectivă (adică după transmiterea dreptului de
proprietate) a produselor supuse accizelor.
apariţia şi stingerea datoriilor privind accizele cu elucidarea
contabile.
Exemplul 60. La 7 februarie 2007 întreprinderea agricolă
"Succes" S.R.L., la bilanţul căreia se află o fabrică de vinuri şi un
magazin de firmă, a expediat 2 mii de sticle de vin sec cu
capacitatea de 0,5 litri, din care 1400 au fost vândute contra
numerar până la sfârşitul lunii la preţul de 12 lei/sticla. Cota

accizului constituie 1,50 lei pentru un litru (sau 0,75 lei pentru o
sticlă cu capacitatea de 0,5 litri). Accizul în sumă de 1500 lei (0,75
x 2000) a fost virat din contul curent în valută naţională la 6
februarie 2006. Costul vinului-marfa expediat magazinului de
firmă constituie 12000 lei. Pe parcursul lunii n-au fost înregistrate
procurări de stocuri de mărfuri şi materiale sau servicii. în
conformitate cu politica de contabilitate a întreprinderii produsele
vinicole primite de magazinul propriu pentru vânzare se reflectă în
contul 217 „Mărfuri".
1. Virarea sumei accizului la buget cu o zi înainte de
expedierea produselor vinicole magazinului de firmă:
debit contul 534,
2. Reflectarea expedierii (transmiterii) produselor vinicole
magazinului de firmă:
debit contul 217,
3. Calcularea accizului la expedierea produselor vinicole
magazinului de firmă:
debit contul 225,
4. Decontarea costului efectiv al celor 1400 de sticle cu vin
vândute:
debit contul 711,
credit contul 217 - în sumă de 8400 lei [(12000 :2000) x
1400];
5. încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători la capitolul
accizului aferent vinului vândut:
debit contul 241,
credit contul 534 - în sumă de 1050 lei (0,50 x 1400);
taxei pe valoarea adăugată aferente vinului vândut:
debit contul 241,
credit contul 534 -în sumă de 2800 lei (1400 x 12,00:6);
venitului obţinut:
debit contul 241,
credit contul 611 -însumăde 12950 lei [(1400x 12,00)-1050-
2800];
8. Trecerea în cont a accizului calculat la expedierea

produselor vinicole magazinului de firmă şi aferent vinului efectiv
vândut:
debit contul 534,
9. Virarea taxei pe valoarea adăugată la buget:
debit contul 534,
Exemplul 61. întreprinderea agricolă "Plai" S.R.L. în
corespundere cu contractul încheiat a vândut un lot de conserve în
sumă de 8400 lei (inclusiv taxa pe valoarea adăugată).
întreprinderea la rândul său a procurat aceste conserve de la terţi,
achitând furnizorului 9600 lei (inclusiv taxa pe valoarea adăugată).
1. Procurarea conservelor de la furnizorul respectiv: debit
contul 217 - în sumă de 8000 lei [9600 - (9600:6)], debit
contul 534-în sumă de 1600 lei [(9600:6) sau (9600-8000)],
2. Achitarea conservelor procurate din contul curent în
valutănaţională: debit contul 521,
3. Decontarea costului efectiv al conservelor
vândute: debit contul 711,
credit contul 217 - în sumă de 8000 lei. Notă. Costul efectiv al
conservelor constă din preţul de procurare (fară taxa pe valoarea
adăugată);
4. Calcularea creanţei cumpărătorului în mărimea veniturilor
din vânzări: debit contul 221,
credit contul 611 - în sumă de 7000 lei [8400 - (8400 :6)];
5. Calcularea creanţei cumpărătorului în mărimea taxei pe
debit contul 221,
credit contul 534 - în sumă de 1400 lei [(8400 : 6) sau (8400 -
7000) sau (7000x20%)];
6. Raportarea la cheltuielile perioadei a diferenţei dintre
sumele taxei pe valoarea adăugată calculate de la valoarea de
procurare şi valoarea de vânzare a conservelor:
debit contul 713,
credit contul 534 - în sumă de 200 lei (1600 - 1400). Notă. Suma
de 200 lei va fi reflectată separat în Registrul de evidenţă a
livrărilor fară perfectarea unei facturi fiscale suplimentare.
16. 4. CONTABILITATEA IMPOZITULUI FUNCIAR,

ALTOR IMPOZITE Şl TAXE
în componenţa patrimoniului întreprinderilor agricole o parte

importantă revine imobilului, adică terenurilor, clădirilor,
construcţiilor, dispozitivelor de transmisie şi altor bunuri,
permutarea cărora dăunează direct destinaţiei acestora.
Până la 1 ianuarie 2009 impozitul funciar şi impozitul pe
bunurile imobiliare se calculează şi se achită în conformitate cu
articolul 4 al Legii pentru punerea în aplicare a titlului VI din
Codul fiscal şi anexele 1 şi 2 la această lege. în particular, în
anexa 1 sunt prezentate cotele maxime ale impozitului funciar care
sunt enumerate mai jos:
• pentru terenurile agricole (cu excepţia păşunilor şi faneţelor)
care au indici cadastrali -1,50 lei pentru un grad-hectar;
• pentru aceleaşi terenuri care n-au indici cadastrali-110 lei
pentru un hectar;
• pentru păşuni şi faneţe care au indici cadastrali - 0,75 lei
pentru un grad-hectar;
• pentru aceleaşi terenuri care n-au indici cadastrali - 55 lei
pentru un hectar;
• pentru terenurile ocupate de obiecte acvatice (iazuri, lacuri
etc.) - 115 lei pentru un hectar de suprafaţă acvatică;
• pentru terenurile întreprinderibr din intravilan -10 lei
pentru 100 m2;
• pentru terenurile întreprinderilor din extravilan - 350 lei
pentru un hectar etc.
Cotele concrete ale impozitului funciar se stabilesc anual de
autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale. Ele nu
pot fi mai mici decât 50 % din cota maximă. Totodată de
impozitul funciar sunt scutiţi proprietarii şi utilizatorii (arendaşii)
terenurilor:
• ocupate cu plantaţii perene tinere până la intrarea lor pe
rod;
• repartizate sub drumuri auto cu destinaţie generală;
• ocupate cu instituţii de cultură, învăţământ şi ocrotire a
sănătăţii care sunt finanţate din bugetul de stat etc.
în afară de aceasta, în cazul calamităţilor naturale care au
condiţionat pieirea sau afectarea semnificativă a semănăturilor şi
plantaţiilor perene organele reprezentative ale administraţiei
publice locale pot scuti proprietarii (utilizatorii) de plata deplină
sau parţială a impozitului funciar pentru aceste terenuri.
Suma impozitului funciar se determină ca produsul dintre

cota concretă a impozitului, numărul de grade-hectar şi suprafaţă
sau ca produsul dintre cota impozitului şi suprafaţa terenului. Dacă
suprafaţa terenurilor agricole ale întreprinderii constă din câteva
loturi (sectoare) şi fiecare din ele are indicele său cadastral, atunci
se determină indicele cadastral mediu în baza relaţiei:
B JS l xB l ) + (S 2 xB 2 ) + ...(SnxBn)
sl + s2+...sn
unde B - indicele cadastral mediu al tuturor terenurilor, grade-
hectar;
Sj, S2 şi Sn- suprafaţa unor loturi (sectoare) de pământ aparte,
hectare;
Bj, B2 şi Bn - indicii cadastrali ai unor loturi (sectoare) de
pământ aparte, grade-hectar.
întreprinderile agricole (cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti)
determină de sine stătător suma anuală a impozitului funciar,
completează Calculul impozitului funciar (formularul FUNJ-1) şi
îl prezintă organului teritorial al inspectoratului fiscal până la 1
iulie anul curent. Achitarea impozitului urmează a fi efectuată în
sume egale nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie anul curent.
Dacă toată suma este achitată până la 30 iunie anul curent, atunci
întreprinderilor li se acordă reduceri în mărime de 15 %.
bugetul la capitolul impozitului funciar se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv 534 "Datorii privind decontările cu bugetul",
structura şi modul de utilizare ale căruia au fost examinate parţial
în întrebările precedente, în caz de necesitate la acest cont poate fi
deschis un subcont aparte legat în exclusivitate cu calcularea şi
achitarea impozitului funciar.
contabile care ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind
impozitul funciar.
1.Calcularea impozitului
funciar: debit contul 713,
credit contul 534.
2.Achitarea impozitului funciar la buget:
debit contul 534,
credit contul 242.
3.Reflectarea reducerile»* în legătură cu achitarea
impozitului funciar
înainte de termen:
debit contul 534,

credit contul 612.
însă în practică, de regulă, se limitează doar cu primele două
înregistrări contabile. în aşa caz în creditul contului 534 se
reflectă:
• sau toată suma anuală a impozitului calculat - dacă nu s-a
reuşit ca ea să fie transferată până la 30 iunie anul curent;
• sau suma impozitului cu excluderea reducerilor - în cazul
achitării ei până la termenul indicat mai sus.
însă, în opinia lui A. Nederiţa, în cazul unei asemenea
abordări nu sunt reflectate toate evenimentele din activitatea
economică a întreprinderii şi nu se asigură concordanţa datelor
contabile cu indicatorii Calculului impozitului funciar. De aceea în
cazul achitării impozitului funciar înainte de termen în creditul
contului 534 este raţional de a reflecta toată suma anuală calculată,
iar în debit - suma vărsată la buget şi suma reducerilor acordate
pentru achitarea impozitului înainte de termen. Totodată suma
reducerilor trebuie inclusă în componenţa venitului impozabil,
întrucât conform articolului 12 al Codului fiscal ea nu reprezintă
facilitate fiscală.
în continuare este prezentat un exemplu legat de calcularea şi
stingerea datoriilor privind impozitul funciar cu elucidarea
contabile.
Exemplul 62. Societatea cu răspundere limitată "Viitorul"
prelucrează 250 hectare de terenuri agricole, din care 80 hectare se
află în proprietatea întreprinderii. Celelalte 170 hectare sunt
arendate, din care 50 hectare - de la organul public local şi 120
hectare - de la proprietarii cotelor echivalente de pământ. în
contractele de arendă, încheiate cu proprietarii cotelor de pământ,
nu este indicat plătitorul impozitului funciar. Din suprafaţa totală
de 250 hectare păşunile şi faneţele constituie 5 hectare, iar
celelalte terenuri agricole - 245 hectare. Terenurile prelucrate ale
întreprinderii sunt formate din 6 sectoare cu suprafeţele de 80,45,
30, 50,40 şi 5 hectare, iar indicii lor cadastrali sunt egali respectiv
cu 70, 68, 74, 76, 72 şi 50 grade-hectar. Din suprafeţele aflate în
proprietatea întreprinderii 25 hectare au fost repartizate anul trecut
pentru înfiinţarea plantaţiilor de vie.
în afară de terenurile cu destinaţie agricolă indicate mai sus
întreprinderea dispune de:
• 0,50 hectare de teren în raza localităţii, pe care sunt

amplasate clădirea administrativă, arhiva, garajul şi alte construcţii
auxiliare;
• 1,50 hectare de teren în afara localităţii, pe care sunt
amplasate depozitul, aria mecanizată şi alte obiecte.
în mai anul curent în consecinţa calamităţilor naturale au fost
afectate 45 hectare de terenuri agricole prelucrate de întreprindere.
In legătură cu aceasta organul reprezentativ al puterii publice
locale a decis să scutească gospodăria de plata impozitului funciar
pentru aceste terenuri.
întreprinderea a virat la buget suma integrală a impozitului
funciar până la 30 iunie anul curent.
1.Determinarea indicelui cadastral mediu al terenurilor cu
destinaţie agricolă:
(80 x 70) + (45 x 68) + (30 x 74) + (50 x 76) + (40 x 72) + (5 x 50) _ 80 + 45 +
30 + 50 + 40 + 5
71,24 grade-hectar;
2.Determinarea sumei impozitului funciar pentru fiecare categorie
de terenuri:
245 x 71,24 x 1,50 = 26180,70
lei; 5x71,24x0,75 = 267,151ei;
0,50x1000 = 500 lei; 1,50x350
= 525 lei.
Notă. In Calculul impozitului funciar vor fi înscrise
următoarele date:
• impozitul pe terenurile cu destinaţie agricolă - 26447,85 lei
(26180,70+267,15);
• impozitul pe terenurile cu destinaţie neagricolă - 1025,00
lei
(500 + 525); ',
•suma totalăaimpozitului cakulat-27472,85 lei (26447,85
+1025,00). în afară de aceasta, gospodăria este unicul plătitor
al impozitului
funciar pentru toate terenurile de pământ (proprii şi arendate),
deoarece în contractele de arendă încheiate cu proprietarii
terenurilor nu este indicat cine trebuie să achite impozitul;
3.Determinarea sumei înlesnirilor privind impozitul funciar,
acordate întreprinderii în anul curent:
25x71,24x1,50 = 2671,50 lei;

45x71,24x1,50 = 4808,70 lei.
Notă. Prin urmare, în anexa nr. 3 la Calculul impozitului
funciar va fi reflectată suma totală a înlesnirilor în mărime de
7480,20 lei;
4.Determinarea sumei reducerii acordate pentru plata anticipată a
impozitului funciar: 27472,85 - 7480,20= 19992,65 lei, 19992,65
x 15:100 = 2998,90 lei;
4. Determinarea sumei impozitului funciar spre
plată: 27472,85-7480,20-2998,90= 16993,75 lei;
5. Calcularea impozitului funciar cu excluderea sumei
reducerii acordate: debit contul 713,
7. Virarea impozitului funciar din contul curent în valută
naţională: debit contul 534,
Notă. Calcularea şi achitarea impozitului funciar pot fi
reflectate şi altfel, incluzând suma reducerii în componenţa
cheltuielilor perioadei şi a altor venituri operaţionale.
în conformitate cu anexa 2 la Legea pentru punerea în
aplicare a titlului VI din Codul fiscal până la 1 ianuarie 2009
cota maximă a impozitului pe bunurile imobiliare este stabilită
pentru persoanele juridice în mărime de 0,1 % de la valoarea de
bilanţ a clădirilor şi construcţiilor. Totodată bunurile imobiliare
utilizate pentru obţinerea produsele»" agricole sunt scutite de acest
impozit.
In componenţa altor plăţi obligatorii la buget se includ taxele
locale şi taxele pentru resursele naturale. Nomenclatorul taxelor
locale, bazele de calcul, cotele maxime şi termenele de achitare
sunt prezentate în anexa la titlul VII „Taxele locale" din Codul
fiscal. în total titlul VII reglementează 12 tipuri de taxe locale
(pentru amenajarea teritoriului, de amplasare a publicităţii,
balneară, pentru parcare ş. a.). Astfel, în cazul taxei pentru
amenajarea teritoriului drept bază de calcul serveşte numărul
mediu scriptic trimestrial al salariaţilor, cota maximă constituie 40
lei anual pentru fiecare salariat, iar achitarea taxei urmează a fi
efectuată trimestrial (până în ultima zi a lunii imediat următoare
după trimestrul gestionar).
Nomenclatorul taxelor pentru resursele naturale, cotele
acestor taxe şi termenele de achitare sunt prezentate în titlul VEI
„Taxele pentru resursele naturale" din Codul fiscal şi anexele 1 -3
la acest titlu. Conform legislaţiei fiscale la resursele naturale se

referă:
• apa captată din orice surse;
• mineralele utile (zăcămintele);
• lemnul eliberat pe picior.
Astfel, în cazul utilizării apei din izvoarele de suprafaţă
pentru irigarea terenurilor taxa se percepe în mărime de 0,10 lei
pentru 1 m3 de apă. Pentru gazul extras taxa constituie 20 % din
costul39 lui, pentru piatra brută - 6 % etc.
Evidenţa calculării şi achitării taxelor locale şi taxelor pentru
resursele naturale se ţine prin analogie cu impozitul funciar.
Operaţiile aferente contului 534 se reflectă în registrul nr. 5.
3. Sumele din creditul acestui cont în debitul conturilor
corespondente se înscriu în coloniţele 1-14 ale tabelului 1
„Evidenţa datoriilor privind decontările cu bugetul", iar în coloniţa
B se indică tipul impozitului (taxei). Totodată pe ultima pagină a
registrului este prevăzut un tabel pentru datele centralizatoare pe
contul 534 cu indicarea soldului la începutul lunii, rulajului pe
luna de gestiune, rulajului cumulativ de la începutul anului şi
16. 5. MODUL DE ÎNTOCMIRE Şl PREZENTARE A

DECLARAŢIILOR PRIVIND TAXA PE VALOAREA
'ADĂUGATĂ Şl ACCIZELE
în conformitate cu articolul 115 al Codului fiscal fiecare

întreprindere care este înregistrată ca plătitor al taxei pe valoarea
adăugată este obligată se prezinte lunar Declaraţia privind TVA
(taxa pe valoarea adăugată). Declaraţia se prezintă organului
teritorial al inspectoratului fiscal nu mai târziu de ultima zi a lunii
care urmează după luna de gestiune. De exemplu, declaraţia pe
luna mai se prezintă nu mai târziu de 30 iunie, declaraţia pe luna
iunie - nu mai târziu de 31 iulie etc.
în partea de sus a declaraţiei (formularul TVA 06) se indică
codul fiscal, denumirea şi adresa întreprinderii, precum şi numărul
ei de înregistrare ca plătitor de TVA. Mai jos urmează 8 coloniţe
pentru datele privind valoarea livrărilor fără TVA şi 14 coloniţe
pentru datele privind sumele TVA. Totodată coloniţele
interconexate sunt situate la acelaşi nivel, ceea ce facilitează
39 л
In varianta rusă a Codului fiscal acest termen figurează ca "стоимость", adică

valoare.
conceperea şi verificarea datelor. în partea stângă a declaraţiei vis-
a-vis de fiecare coloniţă (sau fiecare pereche de coloniţe) sunt

amplasaţi indicatorii respectivi (16 la număr). De exemplu,
indicatorului "Livrări de mărfuri şi servicii" îi corespund două
coloniţe (coloniţa 1 "Valoarea fără TVA" şicoloniţa2 "Suma
TVA"), indicatorului "Livrări la cota zero" - o coloniţă (coloniţa 5
"Valoarea fără TVA"), indicatorului "TVA spre plată la buget" -
de asemenea o coloniţă (coloniţa 19 "Suma TVA") etc.
Suma taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi plătită la

buget (coloniţa 19) se determină ca diferenţa dintre suma totală a
taxei calculate pe luna de gestiune (coloniţa 11) şi suma totală a
taxei trecute în cont în aceeaşi lună (coloniţa 18). Plata urmează a
fi efectuată nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea
declaraţiei pe luna de gestiune.
Suma taxei care urmează a fi trecută în cont în luna următoare
(coloniţa 21) se deteirnină ca diferenţa dintre suma totală a taxei
trecute în cont în luna de gestiune (coloniţa 18) şi suma totală a
taxei calculate în aceeaşi lună (coloniţa 11).
Suma taxei solicitate pentru restituire din buget se indică în
coloniţa 22 şi se determină în conformitate cu prevederile
articolului 101 al Codului fiscal.
Declaraţia se semnează de conducătorul întreprinderii şi
contabilul-şef şi se autentifică cu amprenta ştampilei.
Concomitent cu Declaraţia privind TVA în mod obligatoriu
se completează o anexă în care se conţin următoarele date despre
facturile fiscale primite în luna de gestiune de la furnizori şi
antreprenori:
• codul fiscal al furnizorului (antreprenorului);
• data emiterii (eliberării) facturii;
• seria facturii;
•numărul facturii;
• valoarea totală a livrării fară TVA;
• suma totală a TVA.
Pentru întreprinderi o importanţă deosebită are completarea
corectă a coloniţei 22 din declaraţie. Dreptul la restituirea taxei pe
valoarea adăugată din buget apare la întreprinderi în cazul
efectuării livrărilor la export şi când concomitent sunt respectate
următoarele condiţii:
• suma taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi
serviciilor procurate depăşeşte suma acestei taxe aferentă
livrărilor efectuate (atât în interiorul ţării, cît şi la export);
• plăţile în favoarea furnizorilor şi antreprenorilor au fost

efectuate prin intermediul instituţiilor bancare (adică băncilor
comerciale);
• suma depăşirii indicată mai sus este mai mică sau egală
cu produsul dintre valoarea livrărilor la export şi cota-standard a
taxei pe valoarea adăugată (adică 20 %);
• întreprinderile dispun de documentele prevăzute de
articolul 102 al Codului fiscal (copii ale documentelor
internaţionale de transport, confirmarea punctului vamal privind
efectuarea livrărilor la export ş. a.).
Totodată în conformitate cu Regulamentul privind
restituirea taxei pe valoarea adăugată nr. 1124 din 28
septembrie 2006 suma taxei spre restituire nu poate fi mai mare
decât suma ei achitată furnizorilor şi antreprenorilor nemijlocit
prin intermediul contului curent. Astfel, dacă suma TVA aferentă
livrărilor pe teritoriul ţării a constituit 2000 lei, produsul dintre
valoarea livrărilor la export şi cota-standard a TVA - 3000 lei,
suma TVA trecută în cont - 3500 lei, iar suma TVA achitată
furnizorilor şi antreprenorilor prin intermediul contului curent -
1200 lei, atunci suma TVA spre restituire care urmează a fi
înscrisă în coloniţa 22 a Declaraţiei privind TVA va fi egală cu
1200 lei [1200 < (3500- 2000) < 3000]. Diferenţa de 300 lei
[(3500 - 2000) - 1200] urmează a fi trecută în cont în perioada
fiscală (luna) următoare.
De asemenea trebuie de menţionat că în cazul când
întreprinderea efectuează atât livrări impozabile, cît şi livrări
scutite de TVA (adică livrări neimpozabile), atunci completarea
Declaraţiei privind TVA are următoarele particularităţi:
•pe parcursul anului (ianuarie - noiembrie) suma TVA care
urmează a fi trecută în cont (adică în debitul contului 534) se
determină ca produsul dintre suma TVA aferentă bunurilor şi
serviciilor procurate şi prorata lunară;
•prorata lunară se determină prin însumarea valorii livrărilor
impozabile (inclusiv la cota zero) şi împărţirea rezultatului obţinut
la suma tuturor livrărilor (impozabile şi neimpozabile);
•în luna decembrie suma respectivă a TVA (spre trecere în cont) se
determină în modul expus mai sus, dar în declaraţie nu se înscrie şi
urmează a fi corectată, pornind de la prorata medie anuală. Cu alte
cuvinte, în ultima lună a anului în coloniţa respectivă a declaraţiei
se reflectă suma corectată.
Declaraţia privind accizele se prezintă în acelaşi termen ca şi
Declaraţia privind TVA. Conţinutul şi modul de completare a
Declaraţiei privind accizele sunt stabilite de Inspectoratul Fiscal

Principal de Stat. Această declaraţie conţine următoarele coloniţe:
1 - numărul curent;
2 - denumirea mărfii accizate expediate;
3-poziţia tarifară;
4 - codul clasificării veniturilor bugetare;

5 - volumul în expresie naturală;
6 - valoarea fară TVA şi accize;
7- costul licenţei;
8- cotaaccizului;
9 - suma accizului calculat;

9 - suma accizului achitat în limita cantităţii folosite care
urmează a fi trecută în cont sau restituită;
11- total destinat virării în buget.
în încheiere este prezentat un exemplu legat de determinarea
unor indicatori ai Declaraţiei privind TVA.
Exemplul 63. Pe parcursul anului 2007 în întreprinderea
agricolă "Baştină" S.R.L. s-au înregistrat următoarele date privind
livrările mixte (impozabile şi neimpozabile) efectuate şi sumele
taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor
procurate (tabelul 16).
Conform condiţiilor exemplului de mai sus datele necesare
pentru întocmirea Declaraţiei privind TVA pe fiecare lună a anului
2007 se determină astfel:
• se află valoarea tuturor livrărilor prin însumarea datelor din
coloniţele 1 -3 ale tabelului 16, iar rezultatul obţinut se reflectă în
coloniţa 1 a tabelului 17;
• se determină suma TVA aferentă livrărilor impozabile
efectuate ca produsul dintre datele coloniţei 1 din tabelul 16 şi cota
standard 20 %, iar rezultatul obţinut se reflectă în coloniţa 2 din
tabelul 17;
Tabelul
Informaţii privind livrările efectuate şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă procurărilor, lei
LunaValoarea livrărilorSuma TVA aferentă
procurărilor
la cota standardpentru exportscutite de TVA
A1234Ianuarie9870073000275007990Februarie200
0108000-10070Martie3990099500-
4200Aprilie5000077090127509300Mai-
863003233012040Iunie61500522001709010500Iuli
e-490101200011680August17030069500-
9000Septembrie3120079000982709750Octombrie9
9070110300190107220Noiembrie-109070-
5010Decembrie85900121000298003900Total63857
01033970248750100660
•se calculează prorata lunară. Pentru aceasta se adună datele
colo-niţebr 1 şi2 din tabelul 16, iar rezultatul obţinut se împarte la
datele coloniţei 1 din tabelul 17. Prorata calculată se reflectă în
coloniţa 3 din tabelul 17;
•se stabileşte suma TVA care urmează a fi trecută în cont în
luna curentă ca produsul dintre datele coloniţei 4 a tabelului 16 şi
mărimea proratei din coloniţa 3 a tabelului 17. Suma în cauză se
reflectă în coloniţa 4 din tabelul 17;
•se deduce suma TVA datorată bugetului (adică care urmează
a fi achitată organului fiscal). Pentru aceasta din datele coloniţei 4
a tabelului 17 se scad datele coloniţei 2 a aceluiaşi tabel. Dacă
diferenţa obţinută este negativă, ea se reflectă în paranteze în
coloniţa 5 din tabelul 17. Totodată în anumite cazuri se ţine cont
de datele lunii precedente dincoloniţele5 şi 6;
•se deduce suma TVA care urmează a fi trecută în cont în
luna următoare. în acest caz calculul de mai sus se repetă. Dacă
diferenţa obţinută este pozitivă, ea se reflectă în coloniţa 6 din
tabelul 17. Totodată în anumite cazuri se ţine cont de datele lunii
precedente din coloniţele 5 şi 6.
Rezultatele obţinute prin calculele de mai sus se înscriu în tabelul
17.
Datele din coloniţele 5 şi 6 ale tabelului de mai sus au fost
obţinute astfel:
(12869) = 6871-19740; 9670=10070
-400; 5890 = 9670 + (4200 - 7980);
4353 = 5890 + (8463 -10000);
13142 = 4353+ (8789-0); 9977 =
13142 + (9135 -12300); 19321

=9977+ (9344 - 0); (5739)= 19321
+(9000 - 34060); (1073) = 5167-
6240; (13172) = 6642-19814;
Tabelul 17
Date calculate pentru completarea Declaraţiei privind TVA
Total TVA TVA trecută TVA spre TVA spre
livrări, aferentă în cont în plata la trecerea în cont
Luna lei livrărilor Prorata luna buget, lei în luna
, curentă,
lei lei următoare, lei
A 1 2 3 4 5 6
Ianuarie 199200 19740 0,86 6871 (12869) -
Februarie 110000 400 1,0 10070 - 9670
Martie 139400 7980 1,0 4200 - 5890
Aprilie 139840 10000 0,91 8463 - 4353
Mai 118630 - 0,73 8789 - 13142
Iunie 130790 12300 0,87 9135 - 9977
Iulie 61010 - 0,80 9344 - 19321
August 239800 34060 1,0 9000 (5739) -
Septembrie 208470 6240 0,53 5167 (1073) -
Octombrie 228380 19814 0,92 6642 (13172) -
Noiembrie 109070 - 1,0 5010 - 5010
Decembrie 236700 17180 0,87 3393 (8777) -
Total 1921290 127714 0,87 86084 X X
5010 = 5010-0;
(8777) = 5010 + (3393 -17180).
Prorata medie anuală a fost calculată astfel:
(638570+1033970): 1921290 = 0,87.

în continuare se detennină suma TVA definitivă anuală care
trebuie trecută în cont conform proratei medii anuale: 100660'0,87
= 87574 lei.
Prin urmare, în luna decembrie suma TVA pentru trecerea în
cont în aceeaşi lună se va majora cu 1490 lei (87574 - 86084) şi
va constitui 4883 lei (3393 + 1490). Anume această sumă (4883
lei) urmează a fi reflectată în cotoniţa 18a declaraţiei. Totodată în
declaraţie se va modifica şi suma TVA spre plata la buget, ea
devenind egală cu 7287 lei:
(7287) = 5010 + (4883 -17180).
CAPITOLUL 17. CONTABILITATEA ALTOR DATORII

PE TERMEN SCURT CALCULATE
17. 1. CONTABILITATEA DATORIILOR PRELIMINARE
Datoriile preliminare reprezintă datoriile calculate de

întreprindere în luna (trimestrul) curentă, dar care urmează a fi
stinse mai târziu, pe parcursul unei perioade anumite. Cu alte
cuvinte, acestea sunt datoriile al căror termen de achitare încă n-a
survenit. Ca exemple de datorii preliminare pot servi:
• sumele impozitului pe venit plătit în rate pe parcursul
anului;
• primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
calculate de întreprindere în cazul când calcularea şi achitarea
salariului se efectuează în luni diferite;
• sumele taxei pe valoarea adăugată calculate de la valoarea
de răscumpărare (contractuală) a mijloacelor fixe transmise în
arendă finanţată sau leasing financiar;
• sumele amânate sau reeşalonate ale impozitului pe venit;
• accizele calculate aferente produselor vândute, dar încă
neexpediate din încăperea de acciz etc.
La survenirea termenului de plată datoriile preliminare se
stomează sau se includ în componenţa datoriilor curente faţă de
buget sau Compania Naţională de Asigurări în Medicină.
Operaţiile se ţin de apariţia şi decontarea datoriilor
preliminare se perfectează cu calcule de formă liberă şi note de
contabilitate.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor
întreprinderii la capitolul datoriilor preliminare se efectuează cu
ajutorul contului de pasiv 535 „Datorii preliminare". în credit se
reflectă calcularea datoriilor în cauză, iar în debit - raportarea lor
după destinaţie. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor preliminare la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 535 „Datorii preliminare" pot fi deschise
subconturi pe grupe comasate de datorii (de exemplu, datorii faţă
de buget, datorii privind asigurarea obligatorie de asistenţă
medicală ş. a.).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de datorii (accize, taxa
pe valoarea adăugată etc), termene de stingere (decontare) şi alte
contabile care ţin de apariţia şi stingerea datoriilor preliminare.
1. Calcularea datoriilor preliminare în mărime egală cu

sumele impozitului pe venit plătit pe parcursul anului în rate:
debit contul 731,
credit contul 535.
2. Stornarea datoriilor preliminare la capitolul impozitului pe
venit plătit pe parcursul anului în rate:
debit contul 731,
credit contul 535.
Notă. Suma la înregistrarea contabilă de mai sus se scrie în
paranteze sau cu semnul „minus", iar la detenninarea rulajului se
scade. Această înregistrare se întocmeşte după completarea
Declaraţiei privind impozitul pe venit şi determinarea sumei
definitive a impozitului în cauză pe anul de gestiune.
3. Calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală care urmează a fi achitate în viitor de întreprindere:
credit contul 535.
4. Decontarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală datorate de întreprindere în cazul când salariul calculat
anterior (în altă lună) a fost îndreptat spre plată:
debit contul 535,
credit contul 533.
5. Calcularea accizelor aferente produselor vândute, dar încă
neexpediate din încăperea de acciz:
credit contul 535.
6. Decontarea accizelor aferente produselor vândute anterior
care la solicitarea cumpărătorului au fost lăsate la păstrare
temporară în încăperea de acciz:
debit contul 535,
credit contul 534.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în
momentul expedierii produselor din încăperea de acciz.
7. Calcularea sumei totale a taxei pe valoarea adăugată în mărime
de 20 % de la valoarea de răscumpărare (contractuală) a
mijloacelor fixe transmise în arendă finanţată sau leasing
financiar:
debit contul 134,
credit contul 535.
8. Calcularea datoriei curente la capitolul taxei pe valoarea
adăugată aferentă mijloacelor fixe transmise în arendă finanţată
sau leasing financiar:
debit contul 535,

credit contul 534.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte pe măsura
constatării veniturilor din activitatea de investiţii şi eliberării
facturii fiscale arendaşului sau locatarului leasingului.
9.Reflectarea sumelor amânate sau reeşalonate ale
impozitului pe venit:
debit contul 534,
credit contul 535.
17. 2. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND PLĂŢILE

EXTRABUGETARE
Conform hotărârii Guvernului sau Parlamentului pot fi

constituite diverse fonduri extrabugetare destinate susţinerii
anumitor ramuri, finanţării unor măsuri sociale de importanţă
majoră etc.
Operaţiile ce ţin de calcularea şi stingerea datoriilor privind
plăţile extrabugetare se perfectează cu note de contabilitate, ordine
de plată, extrase din cont şi alte documente primare.
Generalizarea informaţiei privind starea decontărilor la
capitolul plăţilor extrabugetare se efectuează cu ajutorul contului
de pasiv 536 „Datorii privind plăţile extrabugetare". în credit
se reflectă calcularea acestor datorii, iar în debit - achitarea lor.
Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea datoriilor în
cauză la finele lunii, trimestrului sau anului.
Deschiderea subconturilor la contul 536 „Datorii privind
plăţile extrabugetare" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de datorii, destinatari ai
plăţilor şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
în continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregisrari
contabile care ţin de apariţia şi stingerea datoriilor privind plăţile
extrabugetare.
1. Calcularea datoriilor privind plăţile
extrabugetare: debit contul 713,
credit contul 536.
2. Virarea mijloacelor băneşti în diverse fonduri
extrabugetare: debit contul 536,
credit contul 242.
3. Decontarea datoriilor privind plăţile extrabugetare în
legătură
cu expirarea termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 536,

credit contul 612.

FONDATORI Şl ALŢI PARTICIPANŢI'
Pentru aporturile efectuate în capitalul statutar al

întreprinderii sub formă de acţiuni procurate sau cote de
participaţie plătite întreprinderea calculează dividende (venituri)
fondatorilor şi altor coproprietari (participanţi). Dividendele se
calculează în baza hotărârii adunării generale a acţionarilor
(asociaţilor) conform rezultatelor obţinute de întreprindere în anul
de gestiune sau altă perioadă de activitate. Drept sursă pentru
calcularea dividendelor poate servi:
• profitul anului de gestiune;
• profitul nerepartizat din anii precedenţi;
• rezerva specială stabilită de legislaţie sau constituită în
conformitate cu statutul întreprinderii.
In cazul calculării dividendelor pe parcursul anului pe seama
profitului pronosticat (adică în avans) de la suma dividendelor
anunţate spre plată se calculează impozitul pe venit conform cotei
stabilite pentru persoanele juridice (de exemplu, în anul 2007
această cotă este egală cu 15 %). Spre plată se îndreaptă suma
anunţată a dividendelor cu excluderea sumei impozitului pe venit.
De regulă, dividendele sunt achitate cu mijloace băneşti (în
numerar sau prin transferarea sumelor respective în conturile de
depozit ale fondatorilor şi altor participanţi deschise în instituţiile
bancare). Ca mijloace de plată de asemenea pot fi utilizate
acţiunile de tezaur sau din emisiuni suplimentare.
După cum s-a menţionat în întrebarea 1.1 „Contabilitatea
capitalului statutar", acţionarii sau asociaţii în caz de necesitate pot
lua decizia de a plasa acţiuni suplimentare sau de a majora
numărul asociaţilor. In aşa caz mijloacele băneşti sau activele
nepecuniare primite se reflectă iniţial ca datorii faţă de fondatori şi
alţi participanţi. După înregistrarea de stat a modificărilor incluse
în actele de constituire (adică după majorarea legiferată a
capitalului statutar) datoriile indicate se decontează.
Operaţiile ce ţin de apariţia şi stingerea datoriilor faţă de
fondatori şi alţi participanţi se perfectează cu următoarele
documente:
• proces-verbal al adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor şi notă de contabilitate - la calcularea dividendelor;
• listă de plată, dispoziţie de plată, ordin de plată şi extras

din cont - la achitarea dividendelor cu mijloace băneşti;
• listă de plată şi certificat de acţiuni - la achitarea
dividendelor cu acţiuni de tezaur (adică cu acţiuni răscumpărate de
la deţinătorii lor);
• dispoziţie de încasare, ordin de plată, extras din cont,
factură de expediţie, factură fiscală ş. a. - la înregistrarea
mijloacelor suplimentare parvenite de la acţionari sau asociaţi cu
scopul majorării capitalului statutar;
• notă de contabilitate şi certificat privind înregistrarea de
stat a modificării (majorării) capitalului statutar - la decontarea
datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi cu includerea lor în
capitalul statutar al întreprinderii etc.
fondatorii şi alţi participanţi se efectuează cu ajutorul contului de
pasiv 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi' 9. în
credit se reflectă calcularea dividendelor şi primirea aporturilor
suplimentare cu scopul majorării capitalului statutar, iar în debit -
achitarea dividendelor şi raportarea datoriilor la majorarea
capitalului statutar. Soldul contului este creditor şi reprezintă
datoria întreprinderii faţă de fondatori şi alţi participanţi la finele
La contul 537 „Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi'9
pot fi deschise subconturi pe grupe comasate de datorii (de
exemplu, datorii privind dividendele, datorii privind aporturile
suplimentare etc).
Evidenţa analitică se ţine pe fondatori şi alţi participanţi cu
indicarea datei apariţiei datoriei şi altor informaţii utile pentru
cadrul managerial al întreprinderii.
contabile care ţin de apariţia şi stingerea datoriilor feţă de
fondatori şi alţi participanţi.
1. Calcularea dividendelor intermediare pe parcursul anului
pe seama profitului pronosticat:
debit contul 334,
credit contul 537.
2. Calcularea dividendelor conform rezultatelor obţinute de
întreprindere în anul de gestiune:
credit contul 537.
3. înregistrarea diferitor active primite de la fondatori şi alţi
participanţi cu titlul de aporturi suplimentare în capitalul statutar:

credit contul 537.
4. Achitarea dividendelor cu mijloace băneşti:
debit contul 537,
5. Achitarea dividendelor cu produse fabricate la întreprindere
(cu excepţia băuturilor alcoolice şi substanţelor narcotice):
debit contul 711,
credit contul 216 - la costul efectiv al produselor eliberate;
debit contul 537,
credit contul 611 - la suma venitului constatat;
debit contul 537,
credit contul 534 - la suma calculată a taxei pe valoarea
adăugată.
6. Decontarea datoriilor faţă de fondatori şi alţi participanţi
după înregistrarea de stat a majorării capitalului statutar efectuată
pe seama unor aporturi suplimentare:
debit contul 537,
AJFrecăutea^ 304
credit contul 311.

Operaţiile aferente conturilor 535 - 537 se reflectă în registrul
nr. 5. 3. Sumele din creditul acestor conturi în debitul conturilor
corespondente se înscriu în coloniţele 8-16 ale tabelului 2,
iarînborderoulnr. 5.3 sumele debitoare şi creditoare ale contului
537 sub aspectul conturilor corespondente se grupează pe creditori
concreţi (de exemplu, pe asociaţii P. Stratan, N. Roşea, Gh.
Ciobanu etc). Pentru contul 537 în borderou sunt rezervate 12
rânduri. Totodată pe ultima pagină a registrului este prevăzut un
tabel pentru datele centralizatoare pe conturile 535 şi 536 cu
indicarea soldului la începutul lunii, rulajului pe luna de gestiune,
rulajului cumulativ de la începutul anului şi soldului la sfârşitul
lunii.
17. 4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR AFERENTE

CHELTUIELILOR Şl PLĂŢILOR PRELIMINARE
în condiţiile economiei de piaţă întreprinderile au dreptul de a

constitui diverse provizioane cu caracter de datorii pe termen
scurt. Drept exemple pot servi provizioanele pentru:
• plata (calcularea) concediilor de odihnă anuale ale
personalului de producţie;
• reparaţia mijloacelor fixe;
• acoperirea cheltuielilor privind lichidarea mijloacelor fixe
(demolarea clădirilor, demontarea utilajului, defrişarea viilor şi
livezilor cu o productivitate redusă etc);
• recultivarea terenurilor;
• acoperirea pierderilor tehnologice în vinificaţie;
• acoperirea cheltuielilor legate de returnarea sau reducerea
preţurilor la produsele vândute (conserve, ulei vegetal, faină ş. a.).
Provizioanele enumerate mai sus au un caracter facultativ
(neobligatoriu). Constituirea lor se stipulează în politica de
contabilitate a întreprinderii şi are scopul de a raporta uniform
anumite sume pe parcursul anului la consumuri sau cheltuieli.
Totodată trebuie de menţionat că conform articolului 31 al
Codului fiscal defalcările în provizioanele aferente cheltuielilor şi
plăţilor preliminare nu se acceptă ca deduceri la determinarea
venitului impozabil al întreprinderii. Ca deduceri se constată doar
cheltuielile efective suportate pe seama acestor provizioane (de
exemplu, indemnizaţiile calculate pentru concediile de odihnă
anuale, costul lucrărilor mecanizate legate de defrişarea
plantaţiilor perene ş. a.).
AJFrecăutea^ 305
Mărimea fiecărui provizion se stabileşte în dependenţă de

experienţa anilor precedenţi sau mărimea cheltuielilor
(consumurilor) planificate care urmează a fi acoperite pe seama
unui sau altui provizion. Defalcările în provizioane se efectuează
lunar sau trimestrial într-o proporţie anumită de la baza de calcul
selectată. Astfel, în cazul provizionului pentru plata concediilor
anuale de odihnă drept bază de calcul serveşte suma efectivă a
salariilor calculate, iar mărimea defalcărilor lunare în acest
provizion se exprimă în procente şi se determină prin împărţirea
sumei planificate a plăţilor concediale la fondul planificat de
salarii pe anul de gestiune. La finele anului în mod obligatoriu se
efectuează inventarierea provizioanelor cu stornarea sumelor
excesive sau calcularea suplimentară a sumelor lipsă.
Operaţiile se ţin de constituirea provizioanelor şi utilizarea
lor după destinaţie se perfectează cu următoarele documente
primare:
• notă de contabilitate şi calcul de formă liberă - la
constituirea (completarea) provizioanelor;
• calcul privind retribuirea muncii- la calcularea sumelor
concediale;
• foaie de evidenţă a tractoristului - maşinist şi borderou
cumulativ de evidenţă a utilizării parcului de maşini şi tractoare -
la reflectarea costului lucrărilor mecanizate legate de lichidarea
mijloacelor fixe;
• borderou (listă) al defectelor la reparaţia maşinilor - la
decontarea costului efectiv al reparaţiilor efectuate în atelierul
mecanic ş. a.
Generalizarea informaţiei privind starea şi mişcarea
provizioanelor cu caracter de datorii pe termen scurt se efectuează
cu ajutorul contului de pasiv 538 „Provizioane aferente
cheltuielilor şi plăţilor preliminare". In credit se reflectă
constituirea provizioanelor, iar în debit - utilizarea lor după
destinaţie. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
provizioanelor neutilizate la finele lunii, trimestrului sau anului.
La contul 538 „Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor
preliminare" pot fi deschise subconturi în funcţie de destinaţia
provizioanelor.
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare provizion aparte şi alte
306

contabile care ţin de constituirea provizioanelor aferente
cheltuielilor şi plăţilor preliminare şi utilizarea lor după destinaţie.
1. Constituirea provizionului pentru reparaţia mijloacelor fixe
sau plata concediilor anuale ale personalului de producţie:
debit conturile 811,812
etc, credit contul 538.
2. Constituirea provizionului pentru acoperirea pierderilor
tehnologice la întreprinderile de vinificaţie:
debit contul 811,
credit contul
538.
3. Constituirea provizionului pentru acoperirea cheltuielilor
legate de returnarea sau reducerea preţurilor la produsele vândute:
debit contul 712,
credit contul
538.
4. Constituirea provizionului pentru acoperirea cheltuielilor
privind lichidarea mijloacelor fixe:
debit contul 721,
credit contul
538.
5. Calcularea sumelor concediate ale personalului de
producţie pe seama provizionului respectiv:
debit contul 538,
credit contul
531.
6. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale şi
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală conform
tarifelor stabilite de la suma plăţilor concediale:
debit contul 538,
7. Acoperirea cheltuielilor privind reparaţia mijloacelor fixe
efectuată în atelierul mecanic pe seama provizionului respectiv:
debit contul 538,
credit contul
812.
8. Decontarea lipsei de produse vinicole şi vinuri brute pe
seama provizionului respectiv:
9. Decontarea cheltuielilor (pierderilor) legate de returnarea

şi reducerea preţurilor la produsele vândute pe seama
provizionului respectiv:
debit contul 538,
credit contul 822.
10. Acoperirea cheltuielilor legate de lichidarea
mijloacelor fixe pe seama provizionului respectiv:
debit contul 538,
Rulajul creditor al contului 538 sub aspectul conturilor
debitoare corespondente se determină în registrul nr. 7. 8, coloniţa
18. Totodată pe ultima pagină a registrului este prevăzut un tabel
pentru datele centralizatoare pe contul 538 cu indicarea soldului la
începutul lunii, rulajului pe luna de gestiune, rulajului cumulativ
de la începutul anului şi soldului la sfârşitul lunii. Datele
centralizatoare se grupează pe subconturi.
17. 5. CONTABILITATEA ALTOR DATORII

PE TERMEN SCURT
în componenţa altor datorii pe termen scurt se includ

datoriile privind:
♦ mijloacele fixe şi terenurile agricole luate în arendă
operaţională;
♦ pretenţiile (reclamaţiile) recunoscute de întreprindere care
au fost înaintate de alţi subiecţi economici în legătură cu
nerespectarea clauzelor contractelor încheiate;
♦ activele procurate de la persoane fizice (cetăţeni) care nu
sunt înregistrate ca subiecţi ai antreprenoriatului;
♦ plata pensiilor alimentare în baza titlurilor executorii;
♦ mijloacele băneşti trecute eronat în conturile bancare ale
întreprinderii etc.
Operaţiile ce ţin de apariţia şi stingerea altor datorii pe
termen scurt se perfectează cu următoarele documente:
♦ contract de arendă, proces-verbal de primire-predare a
activelor pe termen lung, fectură de expediţie şi notă de
contabilitate - la calcularea datoriilor de arendă;
♦ pretenţie (reclamaţie) m scris, ordin (dispoziţie) al
conducătorului
AJFrecăuJear 309
w
întreprinderii şi contract privind afacerea respectivă în care este expusă

responsabilitatea părţilor pentru nerespectarea obligaţiilor asumate - la
calcularea datoriilor privind reclamaţiile recunoscute (acceptate);
♦ titlu executoriu al instanţei de judecată - la reţinerea pensiilor
alimentare din salariul angajaţilor întreprinderii în favoarea altor
persoane, precum şi la calcularea datoriilor privind amenzile şi
penalităţile adjudecate în favoarea altor subiecţi economici;
♦ act de achiziţie a mărfurilor - la calcularea datoriilor faţă de
cetăţeni pentru bunurile procurate de la acestea;
♦ extras din contul bancar şi notă de contabilitate - la reflectarea
mijloacelor băneşti trecute eronat în conturile bancare ale întreprinderii
etc.
In afară de aceasta, trebuie de avut în vedere că la achitarea
serviciilor enumerate în articolul 90 al Codului fiscal întreprinderile
sunt obligate să reţină şi să verse la buget impozit pe venit în mărime
de 5 % de la valoarea serviciilor consumate. Aceasta cerinţă nu se
referă la plăţile pentru arenda terenurilor agricole (inclusiv arenda de la
proprietarii cotelor echivalente de pământ). în aceeaşi mărime se reţine
impozit pe venit şi în cazul procurării bunurilor materiale (cu excepţia
produselor vegetale şi animaliere în stare naturală) de la persoane
fizice - cetăţeni.
persoanele care nu sunt salariaţi ai întreprinderii, precum şi cu alte
întreprinderi (organizaţii) la capitolul facturilor necomerciale se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 539 „Alte datorii pe termen
scurt". în credit se reflectă calcularea datoriilor, iar în debit - stingerea
sau decontarea lor. Soldul contului este creditor şi reprezintă mărimea
datoriilor întreprinderii privind alte plăţi la finele lunii, trimestrului sau
anului.
La contul 539 „Alte datorii pe termen scurt" pot fi deschise
subconturi pe tipuri comasate de datori (de exemplu, datorii privind
arenda, datorii privind reclamaţiile etc).
Evidenţa analitică se ţine pe creditori, tipuri concrete de datorii şi
alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de apariţia şi stingerea altor datorii pe termen scurt.
1. Reflectarea sumelor reclamaţiilor acceptate care au fost înain-
tate de cumpărători şi alţi subiecţi economici în legătură cu
nerespectarea obligaţiilor contractuale (de exemplu, în legătură cu
livrarea incompletă a produselor agricole contractate fară motive
întemeiate):
debit contul 714,
credit contul 539.
2. Calcularea plăţilor ordinare pentru mijloacele fixe şi terenurile
agricole luate în arendă operaţională:
contul 539.
3. Procurarea diferitor bunuri materiale de la persoane fizice care nu
sunt înregistrate ca subiecţi ai antreprenoriatului:
contul 539.
4. Reţinerea pensiilor alimentare din salariul angajaţilor întreprinderii:
debit contul 227,
credit contul 539 - la suma creanţei calculate; debit
contul 531,
credit contul 227 - la suma reţinută din salariu.
5. Reflectarea mijloacelor băneşti trecute eronat din vina băncii în
conturile întreprinderii:
debit conturile 242,243 şi 244, credit
contul 539.
6. Reţinerea impozitului pe venit în mărime de 5 % din suma plăţilor
efectuate pentru arenda operaţională a mijloacelor fixe, precum şi din
plăţile efectuate persoanelor fizice (cetăţenilor) pentru bunurile
achiziţionate de la acestea (cu excepţia produselor agricole în stare
naturală):
debit contul 539,
credit contul 534.
7. Decontarea altor datorii pe termen scurt în legătură cu expirarea
termenului de prescripţie extintivă:
debit contul 539,
credit contul 612.
8. Reperfectarea altor datorii pe termen scurt în împrumuturi pe termen
scurt sau lung:
debit contul 539,

9. Stingerea datoriilor pe termen scurt prin transferarea
mijloacelor băneşti din contul curent în valută naţională sau prin
achitarea banilor în numerar din casa întreprinderii:
debit contul 539,
Operaţiile aferente contului 539 se reflectă în tabelul 3 „Alte
datorii pe termen scurt" din registrul nr. 5.3. Sumele din creditul
acestui cont în debitul conturilor corespondente se înscriu în
coloniţele 3 -12, iar în debitul acestui cont din creditul conturilor
corespondente - în coloniţele 13-16. Coloniţele 1, 2 şi 17, 18 sunt
destinate reflectării soldului respectiv la începutul şi sfârşitul lunii
(cu evidenţierea datei formării şi sumei). Mai jos de rândul 29 se
înscriu totalurile (cu excepţia coloniţelor 1 şi 17).
CAPITOLUL 18. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN

ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ ŞI
NEOPERAŢIONALĂ
18. 1. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN VÎNZĂRI
Venitul reprezintă afluxul global de avantaj economic care

apare pe parcursul perioadei de gestiune (lunii sau trimestrului) în
procesul activităţii economico-financiare a întreprinderii, se
manifestă prin majorarea activelor sau micşorarea datoriilor şi
condiţionează creşterea capitalului propriu. Totodată în
componenţa venitului nu se includ:
• aporturile (vărsămintele) proprietarilor întreprinderii (de
exemplu, pentru acoperirea pierderilor, pentru majorarea
capitalului statutar etc);
• sumele percepute din numele terţilor în cazul vânzării
produselor şi altor active sau în cazul prestării serviciilor contra
plată. Aici este vorba, în primul rând, despre taxa pe valoarea
adăugată şi accizele care sunt percepute de întreprindere de la
cumpărători din numele organelor de stat şi transferate apoi la
buget;
• sumele încasate în cazul efectuării operaţiilor de misitie din
numele posesorului bunurilor şi transferate (plătite) în continuare
acestuia. în asemenea condiţii în venitul intermediarului se include
doar remunerarea de comision care este plătită lui de proprietarul
bunurilor.
Modul de măsurare şi constatare a venitului este reglementat
de prevederile S.N.C. 18 „Venitul".
Prin măsurarea venitului se subînţelege determinarea sumei
(mărimii) acestuia care urmează a fi reflectată în conturile
contabile şi rapoartele financiare. De regulă, venitul se măsoară
prin valoarea venală, adică prin suma mijloacelor băneşti primite
sau care urmează a fi primite în cazul efectuării afacerii
comerciale între două părţi informate, independente şi
cointeresate. în practică valoarea venală corespunde valorii
contractuale determinate de comun acord între subiectul
economic-vânzător şi subiectul economic-cumpărător.
în anumite cazuri venitul poate să nu coincidă cu valoarea
venală a bunurilor vândute sau serviciilor prestate. Astfel, la
vânzarea produselor cu aplicarea reducerilor (adică la un preţ mai
mic decât preţul de vânzare obişnuit) venitul se constată la o sumă
mai mică decât valoarea venală.
Pe când la vânzarea bunurilor (serviciilor) în credit (adică cu
eşalonarea plăţii pe parcursul câtorva luni) suma încasărilor
preliminare de mijloace băneşti (prin urmare, şi suma venitului) va
fi mai mare decât valoarea venală a bunurilor (serviciilor) în cauză

la momentul vânzării lor. Această diferenţă se formează pe seama
venitului suplimentar sub forma dobânzii datorate de cumpărător.
în cazul schimbului de active sau servicii neidentice (adică la
efectuarea operaţiilor de barter) venitul se măsoară prin valoarea
venală (iar, de fapt, prin valoarea contractuală) a activelor şi
serviciilor primite în schimb, corectată cu suma mijloacelor
băneşti plătite sau încasate. Dacă valoarea venală a activelor
(serviciilor) primite pe barter nu poate fi determinată autentic,
atunci venitul se măsoară prin valoarea venală a activelor
(serviciilor) transmise, corectată cu suma mijloacelor băneşti
plătite sau încasate.
Prin constatarea venitului se subînţelege stabilirea perioadei
de gestiune (lunii sau trimestrului) în care venitul urmează a fi
reflectat în conturile contabile şi raportul privind rezultatele
financiare.
Venitul poate fi obţinut din diverse surse: din vânzarea
produselor, prestarea serviciilor, transmiterea activelor în folosinţă
temporară (în arendă), eliberarea produselor sub formă de
retribuire a muncii în natură etc. Indiferent de sursa obţinerii
venitului pentru constatarea lui se conduc de următoarele criterii
generale:
• prezenţa unei certitudini ferme a întreprinderii că
avantajele economice de la afacerea (tranzacţia) în cauză vor fi
obţinute de ea (adică activele se vor majora sau datoriile se vor
micşora);
• existenţa unei posibilităţi reale de a determina cu
exactitate suma venitului.
Dacă la întreprindere nu există certitudine că mijloacele
băneşti din afacerea efectuată vor fi primite, atunci venitul se
constată nu în momentul efectuării tranzacţiei (de exemplu, la
livrarea produselor), ci mai târziu (de exemplu, după înlăturarea
incertitudinilor apărute sau după primirea mijloacelor băneşti).
Astfel, la efectuarea operaţiilor de export pot apărea dificultăţi în
legătură cu primirea autorizaţiei de la organele abilitate ale statului
străin privind transferarea mijloacelor băneşti exportatorului
autohton. în aşa caz venitul nu se constată până la momentul
obţinerii autorizaţiei respective. Dacă, însă, îndoielile (dubiile)
apar după constatarea venitului, suma constatată iniţial a venitului
se lasă fară modificare, iar creanţa pe termen scurt a
cumpărătorului se raportează la cheltuielile perioadei.
Astfel, în cazul constatării venitului este necesar de a
respecta principiul prudenţei (conservatismului), în conformitate
cu care venitul se constată şi se reflectă în evidenţă numai atunci

când a fost obţinut (adică când au fost executate obligaţiile
contractuale) şi există certitudinea că mijloacele băneşti sau alte
forme de compensare vor fi primite.
Majoritatea întreprinderilor obţin venit din vânzarea
produselor sau prestarea serviciilor. în aşa caz în conformitate cu
paragraful 16 al S.N.C. 18 „Venitul" constatarea venitului are loc
în baza principiului specializării exerciţiilor (calculării) în
momentul livrării activelor (prestării serviciilor) şi transmiterii
drepturilor de proprietate asupra lor cumpărătorului. Totodată în
dependenţă de clauzele contractului şi forma de decontări selectată
mijloacele băneşti pot fi primite de întreprindere anticipat (adică
sub formă de avans sau plată prealabilă), în momentul constatării
venitului (livrării produselor sau prestării serviciilor) sau mai
târziu (inclusiv în anul sau anii următori). în primul caz mijloacele
băneşti primite nu se reflectă ca venit, întrucât livrarea produselor
(serviciilor) încă n-a avut loc, ci ca datorie pe termen scurt faţă de
viitorul cumpărător, în celelalte două cazuri primirea mijloacele»*
băneşti se reflectă în evidenţă ca stingerea creanţei
cumpărătorului.
In cazul vânzării produselor sau prestării serviciilor în credit
(adică cu eşalonarea plăţii pe parcursul unei perioade anumite)
venitul de asemenea se constată în momentul livrării. Plăţile
ulterioare ale cumpărătorului se reflectă ca stingerea creanţei.
Operaţiile ce ţin de constatarea şi decontarea veniturilor din
vânzări se perfectează cu următoarele documente primare:
•factură de expediţie sau factură fiscală - în cazul calculării
venitului din vânzări la preţuri contractuale (fară taxa pe valoarea
adăugată şi accize);
•dispoziţie de încasare - în cazul depunerii mijloacelor
băneşti în numerar de cumpărătorii produselor (consumatorii
serviciilor) în sumă egală cu valoarea contractuală a obiectului
tranzacţiei (de asemenea fară taxa pe valoarea adăugată şi accize);
• raport privind vânzarea produselor agricole - în cazul
calculării venitului din vânzarea produselor pe piaţă sau în
gheretele întreprinderii (de asemenea fară taxa pe valoarea
adăugată şi accize);
• notă de contabilitate - în cazul decontării veniturilor la
finele anului la rezultatul financiar total sau în cazul includerii
veniturilor anticipate curente în componenţa veniturilor perioadei
de gestiune ş. a.
Generalizarea informaţiei privind veniturile din vânzarea
produselor, prestarea serviciilor şi operaţiile de barter se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 611 „Venituri din

vânzări". în credit se reflectă cu total crescând de la începutul
anului sumele veniturilor constatate, iar în debit - decontarea
veniturilor acumulate la finele anului la rezultatul financiar total.
Pe parcursul anului soldul contului este creditor şi reprezintă suma
totală a veniturilor constatate la finele lunii sau trimestrului. La 31
decembrie soldul contului este egal cu zero.
La contul 611 „Venituri din vânzări" pot fi deschise
subconturi în funcţie de sursa obţinerii veniturilor (de exemplu,
din vânzarea produselor, din prestarea serviciilor etc).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de produse
(servicii) vândute, regiuni (locuri) de vânzare şi alte direcţii
contabile care ţin de obţinerea veniturilor din vânzări şi decontarea
lor.
1. Calcularea veniturilor din vânzarea produselor, animalelor
la creştere şi îngrăşat, mărfurilor, precum şi din prestarea
serviciile»* în mărimea valorii contractuale a livrărilor efectuate
cu achitarea ulterioară prin virament:
credit contul 611.
2. Calcularea veniturilor din vânzarea produselor pe piaţă sau
în gheretele întreprinderii:
debit contul 227,
credit contul 611.
Notă. în înregistrarea contabilă de mai sus în debitul contului
227 se reflectă creanţa gestionarului (vânzătorului, brigadierului,
şoferului etc.) care a primit produsele în cauză spre decont, iar
apoi le-a vândut şi a încasat banii în numerar de la populaţie.
3. Reflectarea veniturilor din vânzarea produselor,
animalelor, mărfurilor şi serviciilor în cazul depunerii banilor în
numerar în casa întreprinderii de persoane fizice (cetăţeni):
debit contul 241,
credit contul 611.
4. Includerea veniturilor anticipate curente în componenţa
veniturilor din vânzări ale perioadei de gestiune:
debit contul 515,
credit contul 611.
5. Decontarea veniturilor acumulate din vânzări la finele
anului după destinaţie:
debit contul 611,
credit contul 351.

obţinerea veniturilor din vânzări şi decontarea lor cu elucidarea
contabile.
Exemplul 64. întreprinderea a vândut produse în credit
cumpărătorului autohton în sumă totală de 100 mii lei (fără taxa
pe valoarea adăugată) cu eşalonarea plăţii pe 6 luni şi cu dobânda
20 % anual.
necesar de efectuat următoarele calcule:
1. Determinarea sumei venitului suplimentar din vânzarea
produselor în credit cu dobânda 20 % anual:
(100000 x 20 x 6): (100 x 12) = 10000 lei;
2. Determinarea sumei totale a venitului constatat:
100000+10000= 110000 lei.
Exemplul 65. întreprinderea a vândut boabe de grâu din
recolta anului precedent. Costul efectiv al livrărilor constituie
13000 lei, iar valoarea de vânzare (inclusiv taxa pe valoarea
adăugată) - 17280 lei. Cumpărătorul n-a fost în stare să achite
integral produsele cu mijloace băneşti, după cum era prevăzut în
contract, şi a propus gospodăriei să primească în contul achitării
parţiale un lot de zahăr în sumă de 10200 lei (inclusiv taxa pe
valoarea adăugată), iar diferenţa (7080 lei) şi-a asumat
angajamentul să o vireze în contul curent al gospodăriei. în
continuare gospodăria a vândut zahărul primit altei întreprinderi,
dar la un preţ mai redus, încasând pentru el în contul curent 9000
lei (inclusiv taxa pe valoarea adăugată). în termenul coordonat în
contul curent a fost încasată şi diferenţa în mărime de 7080 lei.
1. Decontarea costului efectiv al grâului
vândut: debit contul 711,
2. Calcularea (constatarea) venitului din vânzarea grâului:
debit contul 221,
credit contul 611 -în sumă de 14400 lei [17280 - (17280:6)];
de la suma venitului constatat:
debit contul 221,
credit contul 534 - în sumă de 2880 lei [(14400 x 20 :100)
sau (17280:6)];
4. înregistrarea zahărului primit în schimb (adică în contul
achitării parţiale a grâului):
debit contul 216,

credit contul 521 - în sumă de 8500 lei [(10200 - (10200:6)];
5. Trecerea în cont la decontările cu bugetul a taxei pe
debit contul 534,
(10200:6)];
6. încasarea diferenţei de la cumpărător în contul curent în
valută naţională al întreprinderii:
debit contul 242,
7. Reflectarea stingerii reciproce a datoriei şi creanţei la
capitolul decontărilor cu acest agent economic:
debit contul 521,
8. Decontarea costului efectiv al zahărului vândut altei
gospodării:
debit contul 711,
9. Calcularea (constatarea) venitului din vânzarea zahărului:
debit contul 221,
10. Calcularea taxei pe valoarea adăugată în mărime
de 20 % de la suma venitului constatat:
debit contul 221,
(9000:6)];
11. Restabilirea la decontările cu bugetul a taxei pe
valoarea adăugată aferente diferenţei dintre valoarea de cumpărare
şi valoarea de vânzare a zahărului:
debit contul 713,
credit contul 534 - în sumă de 200 lei [(8500 - 7500) x
20:100];
12. încasarea în contul curent al gospodăriei a
mijloacelor băneşti de la cumpărătorul zahărului:
debit contul 242,
Exemplul 66. întreprinderea a livrat (vândut) lucrătorului său
în contul retribuirii muncii 1000 kg de mere cu următorii
indicatori vaforici pentru 1 kg: costul - 2 lei; preţul de livrare
(vânzare) iară taxa pe valoarea adăugată -1,80 lei; preţul de piaţă
tară taxa pe valoarea adăugată -1,90 lei.

1. Decontarea costului merelor vândute:
debit contul 711,
2. Calcularea (constatarea) veniturilor din vânzarea merelor:
debit contul 227,
credit contul 611-în sumă de 18001ei(1000 x 1,80);
de la suma veniturilor constatate:
debit contul 227,
4. Calcularea suplimentară a taxei pe valoarea adăugată de la
suma diferenţei dintre costul acestei livrări şi valoarea ei
estimată la preţul de livrare (vânzare): debit contul 713,
credit contul 534 - în sumă de 40 lei [(2000 -1800) x
20 :100]; 5. Stingerea creanţei lucrătorului cu reţinerea ei din
salariu: debit contul 531,
18. 2. CONTABILITATEA ALTOR VENITURI

OPERAŢIONALE
La alte venituri operaţionale se referă veniturile obţinute de

întreprindere din activitatea de bază, cu excepţia veniturilor din
vânzări, în componenţa altor venituri operaţionale se includ:
• sumele primite sau care urmează a fi primite (cu excepţia
taxei pe valoarea adăugată şi accizelor) din vânzarea materialelor,
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi titlurilor de
valoare pe termen scurt;
• plăţile pentru activele materiale pe termen lung transmise
în arendă operaţională;
• sumele reclamaţiilor înaintate şi acceptate de alte
întreprinderi pentru nerespectarea clauzelor contractuale (de
exemplu, pentru livrarea materialelor de o calitate inferioară,
pentru refuzul neargumentat de a recepţiona produsele contractate
etc);
• sumele care urmează a fi vărsate de persoanele culpabile
în scopul recuperării daunei materiale condiţionate întreprinderii
(de exemplu, pentru activele curente delapidate, pierdute sau
alterate, pentru creanţele nepercepute la timp de la cumpărători şi
alţi debitori etc);
• valoarea surplusurilor de active curente constatate cu

ocazia inventarierii;
• suma depăşirii valorii realizabile nete a stocurilor de
produse şi materiale asupra estimării lor precedente prin aceeaşi
metodă cu condiţia că valoarea realizabilă netă este mai mică
decât costul efectiv;
• sumele calculate suplimentar în mărimea diferenţei dintre
valoarea iniţială şi valoarea nominală a titlurilor de valoare pe
termen scurt procurate (de exemplu, obligaţiuni). Diferenţa în
cauză se constată treptat ca venit în cazul când valoarea iniţială a
titlurilor respective este mai mică decât valoarea lor nominală. In
consecinţa acestor acţiuni la momentul răscumpărării titlurilor
respective se asigură identitatea ambelor tipuri de valori;
• valoarea materialelor obţinute din produsele rebutate;
• depăşirea valorii materialelor obţinute din lichidarea
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată asupra valorii probabile
rămase ş. a.
Măsurarea şi constatarea altor venituri operaţionale se
efectuează conform aceloraşi reguli ca şi în cazul veniturilor din
vânzări.
Operaţiile ce ţin de constatarea şi decontarea altor venituri
operaţionale se perfectează cu următoarele documente primare:
• factură de expediţie sau factură fiscală - în cazul calculării
veniturilor din vânzarea materialelor, obiectelor cu valoarea până
la 3000 lei inclusiv şi titlurilor de valoare pe termen scurt;
• contract de arendă, factură de expediţie sau factură fiscală
- în cazul calculării plăţilor ordinare pentru activele pe termen
lung transmise în arendă operaţională;
• reclamaţie şi confirmare în scris despre acceptarea
(recunoaşterea) ei de altă întreprindere - în cazul calculării
veniturilor din nerespectarea clauzelor contractuale;
• titlu executoriu al instanţei de judecată, ordin (dispoziţie)
al conducătorului întreprinderii, angajament în scris al angajatului
privind recuperarea benevolă a daunei materiale cu indicarea
termenelor concrete de efectuare a plăţilor - în cazul calculării
veniturilor din recuperarea daunei materiale. Totodată trebuie de
menţionat că perceperea daunei în baza ordinului (dispoziţiei)
angajatorului se permite doar atunci când mărimea prejudiciului
nu depăşeşte salariul mediu lunar al persoanei culpabile şi dacă
ordinul (dispoziţia) a fost emis nu mai târziu de o lună din ziua
stabilirii mărimii daunei materiale;
• borderou de colaţionare, proces - verbal al comisiei de
inventariere, bon (de uz intern) şi notă de contabilitate - în cazul
înregistrării surplusurilor de stocuri de mărfuri şi materiale, titluri

de valoare pe termen scurt, mijloace băneşti şi alte active curente.
Aceste surplusuri, de regulă, sunt estimate la valoare de piaţă la
data depistării lor. Mijloacele băneşti şi documentele băneşti sunt
estimate la valoarea nominală;
• notă de contabilitate, nomenclator al preţurilor pentru
produsele contractate, nomenclator al preţurilor de piaţă curente
pentru producţia - marfa necontractată - în cazul reflectării
creşterii valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri şi materiale
destinate vânzării (când creşterea are loc în limitele costului
efectiv);
• bon (de uz intern) - în cazul înregistrării materialelor
utilizate, obţinute din produsele rebutate, cu estimarea lor la
valoarea realizabilă netă;
• notă de contabilitate şi bon (de uz intern) - în cazul
raportării la venituri a diferenţei pozitive dintre valoarea
materialelor obţinute din lichidarea obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată şi valoarea probabilă rămasă a acestor materiale etc.
Generalizarea informaţiei privind veniturile din activitatea de
bază a întreprinderii (cu excepţia veniturilor din vânzări) se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 612 "Alte venituri
operaţionale". în credit se reflectă veniturile constatate cu total
crescând de la începutul anului, iar în debit - decontarea
veniturilor acumulate la finele anului ia rezultatul financiar total.
Pe parcursul anului soldul contului este creditor şi reprezintă suma
totală a veniturilor constatate la finele lunii sau trimestrului. La 31
La contul 612 "Alte venituri operaţionale" pot fi deschise
subconturi în dependenţă de sursa obţinerii veniturilor (de
exemplu, din vânzarea altor active curente, din recuperarea daunei
materiale etc).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de bunuri vândute
şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de obţinerea altor venituri operaţionale şi
decontarea lor.
1. Calcularea veniturilor din vânzarea materialelor, obiectelor
de mică valoare şi scurtă durată, precum şi titlurilor de valoare pe
termen scurt în mărimea valorii contractuale a livrărilor efectuate
cu achitarea ulterioară prin virament:
credit contul 612.
2. Calcularea veniturilor din vânzarea materialelor pe piaţă

contra numerar:
debit contul 227,
credit contul 612.
Notă. în acest caz se întocmesc încă două înregistrări
contabile: una - pentru raportarea materialelor spre decont (debit
contul 211 şi credit contul 211), iar alta - pentru decontarea
materialelor vândute (debit contul 714 şi credit contul 211).
3. Calcularea veniturilor din vânzarea materialelor contra
numerar în cadrul întreprinderii:
debit contul 241,
credit contul 612.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte la
depunerea banilor în casă de cumpărători (salariaţi ai
întreprinderii, pensionari, persoane terţe etc).
4. Calcularea plăţilor ordinare pentru activele pe termen lung
(inclusiv terenurile agricole) transmise în arendă operaţională:
debit contul 228,
credit contul 612.
5. Calcularea veniturilor din reclamaţiile înaintate altor
întreprinderi şi acceptate spre plată de acestea:
debit contul 229,
credit contul 612.
Notă. în conformitate cu politica de contabilitate a
întreprinderii până la acceptarea reclamaţiilor înaintate se poate
întocmi înregistrarea contabilă: debit contul 229 (subcontul
suplimentar 5), credit contul 515. în continuare după acceptarea
reclamaţiilor este necesar de întocmit încă două înregistrări
contabile: una - pentru constatarea veniturilor perioadei curente
(debit contul 515 şi credit contul 612), iar alta- pentru transferarea
reclamaţiilor neacceptate în componenţa reclamaţiilor acceptate
(debit contul 229, subcontul 3 şi credit contul 229, subcontul
suplimentar 5).
6. Calcularea creanţei salariaţilor în scopul recuperării daunei
materiale în cazul când creanţa urmează a fi stinsă în perioada
(trimestrul) de gestiune curentă:
debit contul 227,
credit contul 612.
7. înregistrarea surplusurilor de stocuri de mărfuri şi
materiale şi alte active curente, depistate cu ocazia inventarierii:
debit conturile 211,216,241 etc, credit contul 612.
7. Calcularea veniturilor din modificarea (majorarea)

estimării activelor destinate vânzării, în limitele costului lor
efectiv:
credit contul 612.
9. înregistrarea materialelor obţinute din rebutarea produselor
(de exemplu, articolelor de tâmplărie confecţionate în atelierul
întreprinderii):
debit contul 211,
credit contul 612.
10. Reflectarea diferenţei pozitive dintre valoarea
materialelor
obţinute din lichidarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
şi valoarea
probabilă rămasă a acestor obiecte, stabilită prin calcul la intrarea
lor:
debit contul 211,
credit contul 612.
11.Decontarea veniturilor acumulate după destinaţie la finele
anului:
debit contul 612,
credit contul 351.
In continuare este prezentat un exemplu privind obţinerea
altor venituri operaţionale şi decontarea lor cu elucidarea
contabile.
Exemplul 67, La începutul lunii ianuarie 2006 lucrătorul
fermei a primit din depozit un set de îmbrăcăminte specială, preţul
de procurare al căruia (fară taxa pe valoarea adăugată) a constituit
600 lei, termenul normat de utilizare - 2 ani, iar valoarea probabilă
rămasă - 18 lei. La finele lunii februarie 2007 lucrătorul a fost
transferat în serviciul de marketing, unde utilizarea îmbrăcămintei
speciale nu este prevăzută. Cu toate acestea el n-a restituit
îmbrăcămintea la depozit. Salariul mediu lunar al lucrătorului
constituie 1500 lei, iar valoarea de piaţă a unui set de
îmbrăcăminte specială (inclusiv taxa pe valoarea adăugată) - 900
lei. La 10 martie 2007 conducătorul gospodăriei a emis o
dispoziţie despre reţinerea prejudiciului din salariul lucrătorului.
1. Transmiterea îmbrăcămintei speciale spre decont
lucrătorului la eliberarea acesteia din depozit: debit contul 213,
2. Calcularea uzurii îmbrăcămintei
speciale: debit contul 813,

3. Decontarea valorii probabile rămase a îmbrăcămintei
speciale: debit contul 714,
4. Decontarea îmbrăcămintei speciale nereturnate (fără valoarea
probabilă rămasă) pe seama uzurii calculate:
debit contul 214,
5. Calcularea creanţei lucrătorului în scopul recuperării
prejudiciului cauzat prin nereturnarea îmbrăcămintei speciale
evaluate la preţul de piaţă (fară taxa pe valoarea adăugată) în
funcţie de gradul de utilitate.
debit contul 227,
Notă. Această sumă a fost determinată în modul următor:
• durata efectivă de purtare a îmbrăcămintei speciale - 14
luni (adică din ianuarie 2006 până în martie 2007),
• mărimea uzurii îmbrăcămintei speciale pe o lună pe
parcursul duratei normate de utilizare - 4,17 % (100 %: 24 luni),
• gradul uzurii efective a îmbrăcămintei speciale - 58,3 8 %
(4,17 % x 14 luni),
• gradul utilităţii efective a îmbrăcămintei speciale în
momentul când ea urma a fireturnată la depozit -41,62 % (100 % -
58,38 %),
• valoarea de piaţă a îmbrăcămintei speciale (inclusiv taxa
pe valoarea adăugată) aferentă gradului ei de utilitate - 374,58 lei
(900 lei x 41,62%),
• valoarea de piaţă a îmbrăcămintei speciale (fară taxa pe
valoarea adăugată) aferentă gradului ei de utilitate -312,15 lei
[374,58-(374,58:6)];
6. Calcularea creanţei lucrătorului la capitolul taxei pe valoarea
adăugată:
debit contul 227,
credit contul534-msumăde 62,43 lei [(374,58:6) sau
(312,15x20:100)];
7. Reţinerea creanţei lucrătorului din
salariu: debit contul 531,
credit contul 227 - în sumă de 374,58 lei (312,15 + 62,43).
18. 3. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN

ACTIVITATEA DE INVESTIŢII
în componenţa veniturilor din activitatea de investiţii se

includ:
• sumele primite sau care urmează a fi primite (cu excepţia
taxei pe valoare adăugată şi accizelor) din vânzarea tuturor
activelor pe termen lung;
• dividendele calculate în favoarea întreprinderii în
conformitate cu cota de participaţie în capitalul statutar al altor
subiecţi economici. Dividendele se constată ca venit în acea
perioadă (trimestru) de gestiune când au fost anunţate şi a apărut
dreptul investitorilor la primirea lor;
• dobânzile calculate pe obligaţiunile procurate şi
împrumuturile acordate (atât pe termen lung, cât şi pe termen
scurt);
• sumele calculate suplimentar în mărimea diferenţei dintre
valoarea nominală şi valoarea de intrare a obligaţiunilor pe termen
lung cumpărate. Aceste sume se calculează în cazul când valoarea
de intrare a obligaţiunilor este mai mică decât valoarea lor
nominală. în consecinţa acţiunilor în cauză se asigură identitatea
ambelor tipuri de valori la momentul răscumpărării obligaţiunilor;
• sumele ecartului de reevaluare aferente activelor pe
termen lung ieşite;
• valoarea surplusurilor de active pe termen lung constatate
cu ocazia inventarierii;
•diferenţa pozitivă dintre valoarea materialelor obţinute din
lichidarea mijloacelor fixe şi valoarea probabilă rămasă a acestor
mijloace stabilită prin calcul la intrarea lor;
•sumele care urmează a fi plătite de persoanele culpabile
pentru recuperarea valorii activelor pe termen lung sustrase,
pierdute sau deteriorate;
•veniturile din operaţiile cu părţile legate etc.
Măsurarea şi constatarea veniturilor din activitatea de
investiţii se efectuează prin analogie cu veniturile din activitatea
de bază (operaţională).
Operaţiile ce ţin de constatarea veniturilor din activitatea de
investiţii se perfectează cu următoarele documente primare:
• act de primire-predare a mijloacelor fixe, factură de
expediţie sau factură fiscală- în cazul calculării veniturilor din
vânzarea animalelor productive adulte sau de lucru, clădirilor,
tehnicii agricole, mijloacelor de transport şi altor obiecte de
inventar cu valoarea mai mare de 3000 lei şi termenul funcţionării
utile mai mare de un an;
• aviz al plătitorului de dividende şi notă de contabilitate -
în cazul calculării dividendelor de părţile nelegate;
• proces-verbal al adunării generale a fondatorilor privind

repartizarea profitului şi notă de contabilitate - în cazul calculării
dividendefor de părţile legate (întreprinderile asociate sau
întreprinderile-fiice);
• notă de contabilitate - în cazul calculării dobânzilor pe
obligaţiuni, reflectării diferenţei pozitive dintre valoarea nominală
şi valoarea de intrare a obligaţiunilor pe termen lung cumpărate şi
decontării ecartului de reevaluare a activelor pe termen lung
ieşite;
• borderou de colaţionare, proces-verbal al comisiei de
inventariere, act de primire-predare a activelor pe termen lung,
notă de contabilitate - în cazul înregistrării surplusurilor de active
pe termen lung cu evaluarea acestora la valoarea de piaţă;
• notă de contabilitate şi bon (de uz intern) - în cazul
includerii în venituri a diferenţei pozitive dintre valoarea
materialelor obţinute din lichidarea mijloacelor fixe şi valoarea
probabilă rămasă a acestor mijloace stabilită prin calcul la intrarea
lor;
• titlu executoriu al instanţei de judecată, ordin (dispoziţie)
al angajatorului, angajament în scris al salariatului privind
recuperarea benevolă a daunei materiale cu indicarea termenelor
de achitare - în cazul calculării veniturilor din recuperarea daunei
materiale legate de sustragerea, pierderea sau defectarea activelor
pe termen lung etc.
Generalizarea informaţiei privind veniturile obţinute de
întreprindere din activitatea de investiţii se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv 621 „Venituri din activitatea de investiţii". în
credit se reflectă cu total crescând de la începutul anului sumele
veniturilor constatate, iar în debit - decontarea lor la finele anului
la rezultatul financiar total. Soldul contului pe parcursul anului
este creditor şi reprezintă suma totală a veniturilor constatate la
finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie soldul contului este
egal cu zero.
A^Frec^ 325
La contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii" pot fi

deschise subconturi în dependenţă de sursa obţinerii veniturilor
(de exemplu, din ieşirea activelor nemateriale, din ieşirea activelor
materiale pe termen lung etc).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de active pe
termen lung ieşite şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de obţinerea veniturilor din activitatea de
investiţii şi decontarea lor.
1.Calcularea veniturilor din vânzarea activelor pe termen
lung în mărimea valorii contractuale a livrărilor efectuate cu
achitarea ulterioară prin virament:
credit contul 621.
Notă. Concomitent se întocmesc încă două înregistrări
contabile: una - pentru decontarea uzurii (amortizării, epuizării)
acumulate (debit conturile 113,124, 126 şi credit conturile 111,
123, 125), iar alta -pentru decontarea valorii de bilanţ (debit contul
721 şi credit conturile 111, 122,123,125 etc).
2.Calcularea dividendelot datorate de părţile nelegate,
precum şi de întreprinderile asociate sau întreprinderile-fiice în
cazul aplicării metodei valorii:
debit contul 228,
credit contul 621.
3.Calcularea dividendelor datorate de întreprinderile asociate
sau întreprinderile-fiice în cazul aplicării metodei repartizării
proporţionale:
debit contul 133,
credit contul 621.
Notă. în continuare la încasarea dividendelor în conturile
bancare ale întreprinderii se debitează contul 242 sau 243 şi se
4.Calcularea dobânzilor pe toate tipurile de obligaţiuni şi
împrumuturi acordate:
debit contul 228,
credit contul 621.
5.Calcularea sumelor suplimentare în mărimea diferenţei
pozitive dintre valoarea nominală a obligaţiunilor pe termen lung
cumpărate şi valoarea lor de intrare: debit contul 131 sau 132,
credit contul 621.
A^Frec^ 326
Notă. Calcularea acestor sume se efectuează treptat, în

mărimi egale, pe măsura calculării dobânzilor pe aceste titluri de
valoare.
6. Decontarea sumei ecartului de reevaluare în cazul ieşirii
activelor pe termen lung reevaluate:
debit contul 341,
credit contul 621.
Notă. în cazul ieşirii activelor financiare pe termen lung
(acţiuni, obligaţiuni ş. a.) se întocmesc încă două înregistrări
contabile: una - pentru decontarea valorii de bilanţ a acestor active
(debit contul 721 şi credit contul 131 sau 132), iar alta - pentru
decontarea sumelor de corectare (debit contul 721 şi credit contul
133). în cazul ieşirii activelor nemateriale şi activelor materiale pe
termen lung reevaluate (scumpite) de asemenea se întocmesc încă
două înregistrări contabile: una - pentru decontarea valorii de
bilanţ (debit contul 721 şi credit conturile 111,123,125 etc), iar
alta-pentru decontarea uzurii (amortizării, epuizării) acumulate
(debit conturile 113,124,126 şi credit conturile 111,123 şi 125).
7. înregistrarea surplusurilor de active pe termen lung
constatate cu ocazia inventarierii:
credit contul 621.
8. Reflectarea diferenţei pozitive dintre valoarea materialelor
obţinute din lichidarea mijloacelor fixe şi valoarea probabilă
rămasă a acestor mijloace stabilită prin calcul la intrarea lor:
debit contul 211,
credit contul 621.
9. Calcularea creanţei salariaţilor în scopul recuperării
daunei materiale legate de sustragerea, pierderea sau defectarea
activelor pe termen lung:
debit contul 227,
credit contul 621.
10.Decontarea veniturilor acumulate după destinaţie la finele
anului:
debit contul 621,
credit contul 351.
18. 4. CONTABILITATEA VENITURILOR

DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ
în componenţa veniturilor din activitatea financiară se includ:

•sumele primite sau care urmează a fi primite (fără taxa pe
valoarea adăugată) pentru utilizarea activelor materiale pe termen
lung transmise altor întreprinderi sau persoane în arendă finanţată
(aşa-numita dobândă de arendă). Aceste sume nu trebuie
confundate cu valoarea de răscumpărare (contractuală) a bunurilor
transmise care la început se reflectă în componenţa veniturilor
anticipate pe termen lung, iar apoi treptat (pe parcursul termenului
arendei) se adaugă la veniturile din activitatea de investiţii;
•sumele primite sau care urmează a fi primite (fără taxa pe
valoarea adăugată) pentru utilizarea activelor nemateriale
transmise altor întreprinderi sau persoane în arendă finanţată (aşa-
numitele redevenţe);
•valoarea tuturor activelor (inclusiv mijloacele băneşti)
primite cu titlu gratuit fară oarecare restricţii la capitolul utilizării
lor din partea donatorilor (organizaţii internaţionale, fonduri de
binefacere, alţi agenţi economici etc);
•sumele diferenţelor favorabile de curs valutar apărute în
cazul operaţiilor (decontărilor) cu cumpărătorii sau furnizorii
străini, precum şi cele aferente posturilor de bilanţ privind
mijloacele băneşti în valută străină la data întocmirii bilanţului
contabil;
•diferenţele favorabile de sumă care apar în condiţiile când
preţul de vânzare (cumpărare) este indicat în contract în valută
străină (unităţi convenţionale), participanţii la afacere sunt
rezidenţi ai Republicii Moldova, iar achitarea se efectuează în
monedă naţională (lei moldoveneşti);
•sumele scutirilor de la plata impozitului pe venit acordate
subiecţilor micului business. Aceste scutiri se acordă
întreprinderilor pe un termen de trei ani în cazul când efectivul
mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane, iar venitul
anual din vânzări nu este mai mare de 3 milioane lei. Totodată pe
parcursul beneficierii de scutirile în cauză trebuie respectate alte
condiţii prevăzute de legislaţie;
• sumele subvenţiilor primite de întreprinderi din fondul de
subvenţionare a producătorilor agricoli (de exemplu, pentru
recuperarea plăţilor efectuate la buget privind taxa pe valoarea
adăugată, pentru acoperirea unei părţi din consumurile aferente
cultivării anumitor culturi de importanţă majoră etc);
• sumele subvenţinor primite de întreprW

trială, JMoldova- Vin'' pentru înfiinţarea plantaţilor
^
mai mică de 5 hectare. Totodată trebuie de menţionat că sumele
subvenţiilor primite se includ în componenţa veniturilor din
activitatea financiară numai după intrarea viilor pe rod şi pe
măsura calculării uzurii lor;
•sumele primite în baza contractelor de neantrenare în
concurenţă etc. Operaţiile ce ţin de constatarea veniturilor din
activitatea financiară
se perfectează cu următoarele documente primare:
• contract de donaţie, act de primire-predare a activelor pe
termen lung, factură de expediţie, ordin de plată, extras din cont,
dispoziţie de încasare - în cazul înregistrării activelor primite cu
titlu gratuit. Totodată trebuie de menţionat că în astfel de situaţii
taxa pe valoarea adăugată este vărsată la buget de expeditor, iar
beneficiarului (destinatarului) i se transmite nu factură fiscală, ci
factură de expediţie;
• contract de arendă finanţată, factură fiscală şi notă de
contabilitate - în cazul calculării plăţii (dobânzii de arendă) pentru
utilizarea activelor pe termen lung transmise în arendă finanţată;
• notă de contabilitate - în cazul reflectării diferenţelor
favorabile de curs valutar, sumelor subvenţiilor utilizate după
destinaţie, sumelor facilităţilor fiscale decontate după expirarea
termenului acestora etc.
întreprindere din activitatea financiară se efectuează cu ajutorul
contului de pasiv 622 „Venituri din activitatea financiară". în
credit se reflectă cu total crescând de la începutul anului sumele
veniturilor constatate, iar în debit - decontarea lor la finele anului
este creditor şi reprezintă suma totală a veniturifor constatate la
egal cu zero.
La contul 622 „Venituri din activitatea financiară" pot fi
deschise subconturi în dependenţă de sursa obţinerii venitului (de
exemplu, din transmiterea activelor pe termen lung în arendă
finanţată, din intrarea activelor cu titlu gratuit etc).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de active intrate
şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de obţinerea veniturilor din activitatea financiară
şi decontarea lor.
1. Calcularea plăţilor ordinare (fară taxa pe valoarea

adăugată)
pentru utilizarea activelor pe termen lung transmise în arendă
finanţată:
debit contul 228,
credit contul 622.
Notă. Această înregistrare contabilă este anticipată de
numeroase alte înregistrări: decontarea bunurile»* din bilanţul
întreprinderii, calcularea veniturilor anticipate pe termen lung în
mărimea valorii de răscumpărare (contractuale) a activelor în
cauză etc.
2. Preluarea gratuită a diverselor active de la terţi:
debit conturile 111,123, 211, 242 etc,
credit contul 622.
3. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs
valutar: debit conturile 221,521,243 etc,
credit contul 622.
4. Decontarea sumelor facilităţilor fiscale după expirarea
termenului de acordare a acestora în cazul când cerinţele stipulate
au fost respectate:
debit contul 423,
credit contul 622.
5. închiderea subvenţiilor utilizate după destinaţie în
componenţa veniturilor din activitatea financiară în cazul aplicării
metodei capitalului:
debit contul 342,
credit contul 622.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte pe măsura
calculării uzurii mijloacelor fixe puse în funcţiune pe seama
subvenţiilor primite anterior.
6. Reflectarea diferenţelor favorabile de sumă după achitarea
(primirea) plăţii în lei moldoveneşti:
credit contul 622.
7. Decontarea veniturilor acumulate după destinaţie la finele
anului:
debit contul 622,
credit contul 351.
18. 5. CONTABILITATEA VENITURILOR EXCEPŢIONALE
în componenţa veniturilor excepţionale se includ:

• sumele despăgubirilor primite sau care urmează a fi
primite de la companiile de asigurări în scopul recuperării daunei
materiale din survenirea cazurilor de risc (inundaţie, grindină,

secetă, incendiu ş. a.);
• compensaţiile sub formă de mijloace băneşti, stocuri de
mărfuri şi materiale, mijloace fixe şi alte active primite de la
organele de stat, organizaţiile necomerciale, alte întreprinderi şi
persoane fizice cu scopul recuperării pierderilor din calamităţi
naturale, accidente rutiere şi alte evenimente excepţionale;
•valoarea realizabilă netă a bunurilor materiale obţinute din

deteriorarea completă sau parţială a mijloacelor fixe şi altor active
în consecinţa evenimentelor excepţionale;
•restanţele decontate în legătură cu amnistia fiscală şi
veniturile obţinute din legalizarea capitalului;
•sumele datorate întreprinderii de persoanele culpabile pentru
prejudiciul (dauna) cauzat gospodăriei în consecinţa accidentelor,
incendiilor şi altor evenimente excepţionale etc.
Măsurarea şi constatarea veniturilor excepţionale se
efectuează prin analogie cu toate celelalte tipuri de venituri.
Operaţiile ce ţin de constatarea veniturilor excepţionale se
perfectează cu următoarele documente primare:
•proces-verbal de constatare a daunei şi calcul al companiei
de asigurări - în cazul calculării despăgubirilor datorate
întreprinderii;
•proces-verbal al comisiei privind lichidarea consecinţelor
calamităţilor naturale, proces-verbal al serviciului antiincendiar de
stat, proces-verbal al poliţiei rutiere, factură de expediţie, proces-
verbal de primire-predare a activelor pe termen lung, ordin de
plată, dispoziţie de încasare, extras din cont - în cazul înregistrării
activelor primite de la terţi pentru recuperarea pierderilor din
calamităţile naturale;
•proces-verbal de casare a mijloacelor fixe, bon (de uz intern)
ş. a. - în cazul înregistrării bunurilor materiale obţinute din
lichidarea obiectelor de inventar deteriorate sau unor părţi ale
acestora;
•titlu executoriu al instanţei de judecată, ordin (dispoziţie) al
angajatorului, angajament în scris al salariatului privind
recuperarea benevolă a prejudiciului cu indicarea termenului
concret de achitare - la calcularea creanţei persoanei din vina
căreia s-a produs evenimentul excepţional (accident, incendiu etc.)
şi s-au comis pierderi ale patrimoniului etc.
Trebuie de menţionat că în majoritatea cazurilor faptul
survenirii evenimentului excepţional urmează a fi confirmat prin
procesul-verbal al organelor autorizate.
întreprindere din evenimente excepţionale se efectuează cu
ajutorul contului de pasiv 623 „Venituri excepţionale55. în credit

se reflectă cu total crescând de la începutul anului sumele
veniturilor constatate, iar în debit- decontarea lor la finele anului
este creditor şi reprezintă suma totală a veniturilor constatate la
egal cu zero.
La contul 623 „Venituri excepţionale" pot fi deschise
subconturi îh dependenţă de sursa obţinerii venitului (de exemplu,
din recuperarea pierderilor condiţionate de calamităţi naturale, din
recuperarea pierderilor comise de persoanele culpabile etc).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri concrete de active intrate,
expeditori (donatori) şi alte direcţii stabilite de politica de
contabile care ţin de obţinerea veniturilor excepţionale şi
decontarea lor.
1. Preluarea diferitor active de la terţi (alte întreprinderi sau
persoane, organe de stat, organizaţii necomerciale etc.) cu scopul
recuperării pierderilor din calamităţi naturale:
credit contul 623.
2. înregistrarea bunurilor materiale din lichidarea
patrimoniului pierdut sau deteriorat în consecinţa evenimentelor
excepţionale:
credit contul 623.
3. Calcularea despăgubirii datorate întreprinderii de compania
de asigurări:
debit contul 229,
credit contul 623.
4. Calcularea creanţei salariaţilor privind recuperarea daunei
materiale din evenimente excepţionale care s-au produs din vina
lor: debit contul 227, credit contul 623.
5. Decontarea veniturilor acumulate după destinaţie la finele
anului: debit contul 632, credit contul 351.
Un element semnificativ al veniturilor excepţionale îl
constituie veniturile din amnistia fiscală şi legalizarea capitalului.
Amnistia fiscală reprezintă anularea restanţelor întreprinderilor la
situaţia din 1 ianuarie 2007 la capitolul impozitelor, contribuţiilor
de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, precum şi la capitolul penalităţilor şi
amenzilor aferente acestor plăţi obligatorii care n-au fost achitate
până la 11 mai 2007 (data punerii în aplicare a articolului în cauză
din legea respectivă). Anularea restanţelor se efectuează în baza

certificatelor eliberate de:
•organele fiscale teritoriale - în cazul decontării obligaţiilor
faţă de bugetul de stat şi fondul de asigurare obligatorie de
asistenţa medicală;
•casele teritoriale de asigurări sociale - în cazul decontării
obligaţiilor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat.
Sumele obligaţiilor decontate în legătura cu amnistia fiscală
se reflectă în debitul conturilor 533, 534 şi 535 şi creditul contului
623, subcontul suplimentar 3 „Venituri din amnistia fiscală".
Totodată trebuie de menţionat că veniturile în cauza sunt scutite de
impozitare.
Legalizarea capitalului reprezintă declararea benevolă a
imobilului, valorilor mobiliare (acţiuni, obligaţiuni ş. a.),
vărsămintelor în capitalul statutar al altor întreprinderi şi ecartului
de reevaluare a activelor pe termen lung. Această declarare poate
fi efectuată doar de întreprinderile rezidente ale Republicii
Moldova care au relaţii cu sistemul bugetar al ţării. Legalizarea
capitalului urmează să aibă loc în perioada 11 mai 2007 - 31
decembrie 2008 în baza cererilor depuse de întreprinderi la
Serviciul Fiscal de Stat.
Legalizarea capitalului se efectuează în mod diferit în
dependenţă de obiectul legalizării:
•prin procurarea imobilului de la alte întreprinderi sau
persoane care sunt proprietari de jure ai acestui imobil. în aşa caz
părţile încheie un contract de vînzare-cumpărare cu indicarea
valorii tranzacţiei. Contractul trebuie de autentificat la notar şi
înregistrat la organul cadastral;
333
• prin preluarea (primirea) valorilor mobiliare de la

proprietarii de jure. în acest caz părţile încheie un acord
(înţelegere) de legalizare în baza căruia are loc transmiterea
dreptului de proprietate. Acordul se autentifică notarial;
• prin procurarea vărsămintelor (cotelor - părţi) în capitalul
statutar al altor întreprinderi de la proprietarii de jure ai acestor
vărsăminte. Procurarea are loc în baza contractului de vânzare -
cumpărare cu indicarea valorii afacerii şi autentificarea lui
notarială. Totodată subiectul legalizării (proprietarul de facto al
vărsămintelor) apelează la Camera înregistrării de Stat pentru
includerea modificărilor în actele de constituire ale
întreprinderilor respective;
• prin decontarea ecartului de reevaluare aferent activelor
pe termen lung în baza notei de contabilitate etc.
Totodată subiectul legalizării (proprietarul de facto) urmează
se achite taxa de legalizare a capitalului în mărime de 5 % de la
diferenţa dintre valoarea declarată şi valoarea de bilanţ (de
procurare) a obiectului legalizării sau valoarea tranzacţiei în
consecinţa căreia acesta a fost înregistrat pe numele proprietarului
de facto. Taxa de legalizare se achită până la prezentarea cererii şi
reprezintă o pierdere excepţională care nu se permite spre
deducere în cazul determinării venitului impozabil.
Venitul din legalizarea capitalului se determină ca diferenţa
dintre valoarea declarată a obiectului legalizat şi valoarea lui de
bilanţ (de procurare) sau valoarea tranzacţiei respective. Acest
venit se înregistrează în creditul contului 623, subcontul 4
„Venituri din legalizarea capitalului" în cmtrapartidă cu debitul
• 121,122,123 şi 125 - în cazul legalizării imobilului
reflectat în contabilitate ca cumpărare;
• 131 sau 132 - în cazul legalizării valorilor mobiliare pe
termen lung şi a cotelor de participaţie în capitalul statutar al altor
întreprinderi;
• 231 şi 232 - în cazul legalizării valorilor mobiliare pe
termen scurt;
• 341 - în cazul legalizării ecartului de reevaluare a
activelor pe termen lung.
Totodată trebuie de menţionat că veniturile din legalizarea
capitalului sunt scutite de impozitare.
Exemplul 68. întreprinderea agricolă „Baştină" S.R.L. este
proprietarul de facto (real) al unei mori, al cărei proprietar de jure
este gospodăria ţărăneasca „Ion Hangan". Valoarea imobilului
conform documentelor gospodăriei ţărăneşti constituie 250000 lei
334
(fară taxa pe valoarea adăugată), iar valoarea de piaţa stabilită de

un evaluator licenţiat - 800000 lei. în procesul legalizării
imobilului în cauză întreprinderea a suportat următoarele
consumuri şi cheltuieli:
• servicii notariale -1500 lei;
• servicii de evaluare (fară taxa pe valoarea adăugată) -
7000 lei;
• servicii ale organului cadastral -1000 lei;
• taxa de legalizare în mărime de 5 % de la diferenţa dintre
valoarea estimatădeclaiatăşivatoarca debila
Serviciile notariale şi ale organului cadastral au fost achitate
în numerar prin intermediul titularului de avans, iar serviciile de
evaluare şi taxa de legalizare - din contul curent în valută
naţională.
Gospodăria ţărănească nu-i înregistrată ca plătitor al taxei pe
valoarea adăugată.
Conform condiţiilor exemplului de mai sus este necesar de
1.Reflectarea valorii de cumpărare a morii conform
documentelor
gospodăriei ţărăneşti:
debit contul 121,
2.Achitarea serviciilor notariale şi ale organului cadastral:
debit contul 121,
3. Reflectarea valorii serviciilor de evaluare a morii (fară taxa pe
valoarea adăugată):
debit contul 121,
4. Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată în mărime de 20
% de la valoarea serviciilor de evaluare a morii:
debit contul 534,
5. Reţinerea la sursă de plată a impozitului pe venit în mărime de 5
% de la valoarea serviciilor de evaluare a morii:
debit contul 539,
credit contul 534 - în sumă de 3 50 lei (7000 x 5 :100);
6. Achitarea serviciilor de evaluare prin transferarea

mijloacelor
băneşti din contul curent în valută naţională:
debit contul 539,
credit contul 242 - în sumă de 8050 lei (7000 + 1400 - 3 50);
7. Calcularea taxei de legalizare a morii
(imobilului);
debit contul 723,
8. Achitarea taxei de legalizare a morii prin transferarea
mijloacelor băneşti din contul curent în valuta naţională:
debit contul 534,
credit contul 242 - îh sumă de 27500 lei;
9. Reflectarea deferentei dintre valoarea de piaţă declarată şi
valoarea de cumpărare a morii supuse legalizării:
debit contul 121,
10.înregistrarea morii legalizate în legătură cu transmiterea ei
în
exploatare:
debit contul 123, creditcontdl21-
îhsumăde8()95^
Totodată trebuie de menţionat următoarele. Dacă reevaluarea
activelor pe termen lung se efectuează cu ocazia legalizării
capitalului şi are drept scop ajustarea valorii de bilanţ la valoarea
de piaţă, atunci ecartul de reevaluare nu se reflectă în creditul
contului 341, ci direct în creditul contului 623. Dar aceasta se
permite numai cu condiţia că întreprinderea (subiectul legalizării)
a achitat taxa de legalizare a capitalului în mărime de 5 % de la
suma ecartului de reevaluare.
Operaţiile aferente conturilor 611 - 623 se generalizează îh
registrul nr. 6. Registrul constă din 42 coloniţe şi 26 rânduri. în
coloniţa B se indică conturile corespondente debitoare, iar în
coloniţele:
• 1 -9 - sumele din creditul contului 611;
• 10-15- sumele din creditul contului 612;
• 16-26 - sumele din creditul contului 621;
• 27-34 - sumele din creditul contului 622;
• 35-39 - sumele din creditul contului 623.
în rândul 25 se determină totalurile pe luna curentă, iar în
rândul 26 - totalurile de la începutul anului.
CAPITOLUL 19. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE
A. Frecăuţeanu, I. Bai an, A. MaJaJ 336
19. 1. CONTABILITATEA COSTULUI VÎNZARILOR
Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii reprezintă unul din

cele mai importante sectoare ale actualului sistem de colectare şi
prelucrare a datelor destinate întocmirii rapoartelor financiare. în
baza informaţiilor înregistrate şi sistematizate la acest sector se
determină un şir întreg de indicatori utilizaţi în scopuri analitice,
fiscale şi de control: costul vânzărilor, venitul impozabil, profitul
brut, rentabilitatea fabricării anumitor tipuri de produse etc. în
veridicitatea acestor indicatori sunt cointeresaţi atât utilizatorii
interni de informaţii contabile, cît şi cei externi.
După implementarea noului sistem contabil în anul 1998,
bazat pe standarde naţionale, conţinutul noţiunii de cheltuieli,
componenţa şi criteriile de clasificare a cheltuielilor s-au modificat
esenţial. Până la reforma contabilă cheltuielile erau considerate ca
o varietate (un sinonim) a consumurilor de producţie, iar între
aceste două noţiuni (cheltuieli şi consumuri) nu exista o delimitare
strictă. Actualmente prin cheltuieli se subînţelege micşorarea
avantajelor economice viitoare sub formă de ieşiri sau utilizare a
activelor şi apariţie a datoriilor pe parcursul perioadei de gestiune
care condiţionează micşorarea capitalului propriu 40. Spre deosebire
de consumuri cheltuielile nu-s legate direct cu procesul de
producţie şi nu se includ în componenţa costului produselor
(serviciilor). Ele se reflectă în raportul privind rezultatele
financiare, iar la determinarea profitului net al întreprinderii pe
perioada de gestiune se scad din veniturile constatate.
Componenţa cheltuielilor, modul tor de măsurare şi
constatare sunt reglementate de prevederile S.N.C. 3
„Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".
Spre deosebire de consumuri care au loc doar la întreprinderile
sferei de producţie şi în domeniul prestării serviciilor cheltuielile
Această definiţie a cheltuielilor este dată în punctul 66 al Bazelor conceptuale
privind pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare şi, în opinia noastră, relevă
cel mai reuşit şi concret esenţa lor, precum şi deosebirea de consumuri.
sunt suportate de toţi subiecţii economici indiferent de activitatea

desfăşurată. Toate cheltuielile se divizează în următoarele grupe:
• cheltuieli ale activităţii operaţionale;

• cheltuieli ale activităţii neoperaţionale;
• cheltuieli privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activităţii operaţionale apar în procesul
desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii care este indicată în
actele ei de constituire. De exemplu, la întreprinderile agricole

activitatea de bază constă în fabricarea şi vânzarea produselor
vegetale şi animaliere, la organizaţiile de construcţii - în ridicarea
şi vânzarea clădirilor şi altor bunuri imobiliare etc. La cheltuielile
activităţii operaţionale se referă:
•costul vânzărilor;
• cheltuielile comerciale;
• cheltuielile generale şi administrative;
• alte cheltuieli operaţionale.
Costul vânzărilor reprezintă consumurile care au fost incluse
în componenţa cheltuielilor în legătură cu vânzarea produselor,
mărfurilor, animalelor la creştere şi îngrăşat, executarea lucrărilor
şi prestarea serviciilor. Indicatorul costului vânzărilor la
întreprinderile sferei de producţie se determină cu ajutorul unui
calcul special bazat pe datele calculaţiei costului produselor
fabricate (lucrărilor executate sau serviciilor prestate) în anul de
gestiune. Pe parcursul anului cheltuielile aferente vânzărilor se
evaluează la costul planificat, iar la finele anului costul planificat
se corectează până la costul efectiv.
în cazul evidenţei cheltuielilor este important de asigurat
măsurarea şi constatarea lor corectă. Măsurarea cheltuielilor
înseamnă detenninarea sumelor care urmează a fi reflectate în
conturile contabile şi rapoartele financiare. Cheltuielile se măsoară
prin valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung sau curente
ieşite, sumele efectiv calculate ale datoriilor, uzurii (amortizării
sau epuizării), defalcărilor în diverse provizioane etc.
Constatarea cheltuielilor înseamnă stabilirea perioadei
(trimestrului) de gestiune în care ele urmează a fi reflectate în
conturile contabile şi rapoartele financiare. Cheltuielile sunt
constatate în baza următoarelor principii:
• specializării exerciţiilor (calculării);
• prudenţei;
• corespunderii;
• nestingerii.
Principiul specializării exerciţiile^ înseamnă că cheltuielile se
constată atunci când au fost suportate (au avut loc) independent de
momentul achitării efective a mijloacelor băneşti. Astfel, energia
electrică livrată de terţi pentru fluminarea clădirii administrative a
întreprinderii, fiincţionarea computerelor şi alte scopuri generale
se raportează k cheltuieli în momentul utilizării ei, dar nu în
momentul achitării facturii fiscale a furnizorului.
Principiul prudenţei înseamnă că cheltuielile se constată

imediat, fară a aştepta clarificarea cauzelor, circumstanţelor,
persoanelor culpabile etc. De exemplu, lipsurile de bunuri
materiale se raportează la cheltuieli în momentul depistării (la data
efectuării inventarierii), deşi decizia comisiei de inventariere
privind culpa unei persoane concrete, mărimea şi modul
recuperării daunei va fi adoptată mai târziu, după examinarea
documentelor şi factorilor respectivi.
Principiul corespunderii înseamnă că cheltuielile şi veniturile
care se referă la una şi aceeaşi operaţie economică (tranzacţie) se
constată simultan (în acelaşi timp). Astfel, costul cerealelor
vândute se reflectă în evidenţă concomitent cu venitul din
comercializarea lor. De aceea gospodăriile agricole trebuie să
insiste ca cumpărătorii angro (firmele de colectări, întreprinderile
prelucrătoare ş. a.) să emită la timp documentele de decontări
(chitanţe de recepţie, acte de recepţie etc), chemate să confirme
masa netă definitivă şi calitatea produselor (animalelor, păsărilor),
precum şi să servească ca suport pentru calcularea veniturilor din
vânzări.
Principiul nestingerii înseamnă că cheltuielile se reflectă în
evidenţă aparte de venituri, iar decontarea lor reciprocă pe
parcursul anului nu se admite. Totodată, dacă apar dubii referitor k
posibilitatea încasării unei sume anumite care anterior a fost
inclusă în componenţa venituritor, atunci această sumă se
raportează nu k micşorarea venitului, ci k majorarea cheltuielilor 41.
Operaţiile ce ţin de constatarea costului vânzărilor se
Această cerinţă se referă, în special, la cheltuielile şi veniturile reflectate în

raportul anual privind rezultatele financiare.
• bon (de uz intern) - în cazul reflectării costului activelor

vândute personalului întreprinderii şi persoanelor terţe;
• raport privind vânzarea produselor agricole - în cazul
reflectării costului produselor vândute pe piaţă sau prin gheretele
întreprinderii;
• factură de expediţie - în cazul reflectării costului bunurilor
vândute cu expedierea acestora altor întreprinderi;
• foaie de parcurs a camionului, foaie de parcurs a
tractorului, foaie de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate, act
privind prestarea serviciilor - în cazul reflectării costului serviciilor
de transport ale camioanelor, tractoarelor şi transportului cu
tracţiune animală;
• foaie de evidenţă a tractoristului-maşinist, act privind

executarea lucrărilor - în cazul reflectării costului lucrărilor
mecanizate (aratul, semănatul etc.) executate contra plată pentru
proprietarii cotelor echivalente de pământ, arendaşi, pensionari,
alte persoane şi întreprinderi;
• notă de contabilitate şi calcul privind repartizarea sumelor
de abateri - în cazul reflectării economisirii sau supraconsumului
aferent produselor vândute, lucrărilor executate sau serviciilor
prestate;
• notă de contabilitate - în cazul decontării costului
vânzărilor la rezultatul financiar total la finele anului etc.
Generalizarea informaţiei privind costul produselor,
mărfurilor şi animalelor la creştere şi îngrăşat vândute, precum şi
costul lucrărilor executate contra plată sau serviciilor prestate se
efectuează cu ajutorul contului de pasiv 711 „Costul vânzărilor".
în debit se reflectă cu totul crescând de la începutul anului sumele
cheltuielilor constatate, iar în credit - decontarea cheltuielilor
acumulate la rezultatul financiar total la finele anului. Pe parcursul
anului soldul contului este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor
acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie soldul
contului este egal cu zero.
La contul 711 „Costul vânzărilor" pot fi deschise subconturi
pe grupe comasate de active vândute sau servicii prestate (de
exemplu, costul produselor vândute, costul animalelor vândute
etc).
Evidenţa analitică se ţine pe denumiri (tipuri) de active
vândute (servicii prestate), locuri de vânzare şi alte direcţii stabilite
de politica de contabilitate a întreprinderii.
contabile care ţin de constatarea costului vânzărilor şi decontarea
lui după destinaţie.
1. Decontarea valorii de bilanţ a activelor vândute:
debit contul 711,
credit conturile 212, 216 şi 217.
2. Reflectarea costului lucrărilor executate sau serviciilor
prestate contra plată:
debit contul 711,
3. Decontarea valorii de bilanţ a activelor transmise ca cotă de
participaţie în capitalul statutar al altei întreprinderi, livrate pe
barter (schimbate pe alte bunuri materiale), eliberate salariaţilor
întreprinderii ca plată în natură sau proprietarilor cotelor
echivalente de pământ în contul achitării plăţii pentru terenurile

arendate de la ei:
debit contul 711,
credit conturile 212, 216 şi 217.
4. Reflectarea economisirii sau supraconsumului 42 aferent
bunurilor vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate:
debit contul 711,
Notă. Suma economisirii se reflectă în conturi în paranteze
sau cu semnul ,,minus", iar suma supraconsumului - în mod
tradiţional.
5. Stornarea costului vânzărilor al produselor returnate de
cumpărători în legătură cu identificarea rebutului latent:
debit contul 711,
credit contul 216.
Notă. Suma în cauză se scrie în paranteze sau cu
semnul ,,minus", iar înregistrarea contabilă se întocmeşte în cazul
când vânzarea şi returnarea produselor au avut loc în unul şi
acelaşi an.
6.Decontarea cheltuielilor acumulate la finele anului după
destinaţie:
debit contul 351,
credit contul 711.
Economisirea sau supraconsumul se determină prin scăderea costului planificat

din costul efectiv.
19. 2. CONTABUILITATEA CHELTUIELILOR COMERCIALE
Cheltuielile comerciale sunt legate direct sau indirect de

vânzarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor
contra plată, în componenţa lor se includ:
• cheltuielile de transport care în cazul expedierii produselor
vândute nu sunt recuperate de cumpărători (adică ele se acoperă pe
seama întreprinderii-vânzător);
• cheltuielile privind sortarea şi ambalarea produselor finite
efectuate la depozitul de producţie-marfa;
• cheltuielile privind diverse tipuri de publicitate;
• cheltuielile ce ţin de returnarea şi reducerea preţurilor la
produsele vândute;
• sumele decontate ale creanţelor compromise aferente
facturilor comerciale;
• salariile calculate angajaţilor care deservesc procesul de
comercializare a produselor (vânzători, marketologi ş. a.);
• contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi primele de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate de la sumele
salariului lucrătorilor de mai sus;
• uzura calculată şi cheltuielile privind întreţinerea
mijloacelor fixe (reparaţia, încălzirea, iluminarea etc.) utilizate în
procesul comercializării produselor;
• amortizarea calculată a licenţelor şi altor active
nemateriale legate de procesul de comercializare a produselor;
• plăţile efectuate în valoarea punctelor vamale în cazul
operaţiilor de export;
• cheltuielile ce ţin de participarea la expoziţii şi târguri;
• valoarea mostrelor de produse transmise gratuit
cumpărătorilor în conformitate cu contractele încheiate şi care în
continuare nu trebuie restituite întreprinderii;
• cheltuielile privind studierea pieţelor interne şi externe,
colectarea şi prelucrarea datelor privind producătorii - concurenţi;
• constituirea provizionului pentru decontarea (acoperirea)
creanţelor dubioase ale cumpărătorilor şi clienţilor etc.
Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor comerciale este indicat
în paragraful 18 din S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii".
Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor comerciale se
perfectează cu următoarele documente:
• borderou de calculare a amortizării activelor nemateriale şi
borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe - în cazul calculării
amortizării şi uzurii patrimoniului care deserveşte procesul de
comercializare a produselor;
• foaie de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate, tabel de
pontaj, ordin de lucru în acord - în cazul calculării salariului
angajaţilor implicaţi în sfera de comercializare a produselor;
• proces-verbal de casare a materialelor - în cazul decontării
materialelor utilizate pentru ambalarea producţiei-marfa,
întreţinerea gheretelor şi altor încăperi de târguiala;
• bon (de uz intern) - în cazul decontării obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată mai ieftine de 1500 lei/bucata la eliberarea
acestora din depozit pentru necesităţile sferei de comercializare (de
exemplu, lăcăţi, căldări, îmbrăcăminte specială etc);
• listă de inventariere a creanţelor, proces-verbal al comisiei
de inventariere, ordin (dispoziţie) al conducătorului întreprinderii -
în cazul decontării creanţelor compromise privind facturile
comerciale ale altor întreprinderi şi persoane;
• decont de avans - în cazul aprobării cheltuielilor suportate

de titularii de avans în legătură cu exportul produselor, studierea
pieţelor de desfacere, participarea la expoziţii etc.;
• factură de expediţie sau factură fiscală - în cazul calculării
datoriilor faţă de alte întreprinderi pentru serviciile comandate (de
publicitate, de transportare a producţiei - marfa, de deservire a
utilajului de cântărit şi măsurat etc);
• notă de contabilitate - în cazul constituirii provizionului
pentru creanţele dubioase, calculării contribuţiilor pentru
asigurările sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală de la suma salariului angajaţilor din sfera de
desfacere, decontării cheltuielilor comerciale la finele anului după
destinaţie etc.
Generalizarea informaţiei privind cheltuielile comerciale
constatate se efectuează cu ajutorul contului de pasiv 712
„Cheltuieli comerciale". în debit se reflectă cu total crescând de
la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit -
decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe
parcursul anului soldul contului este debitor şi reprezintă suma
cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31
La contul 712 „Cheltuieli comerciale" pot fi deschise
subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli
de transport privind desfacerea, cheltuieli de ambalare a produselor
ş. a.).
Evidenţa analitică se ţine pe articole, centre de
responsabilitate şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de constatarea cheltuielilor comerciale şi
decontarea lor după destinaţie.
1. Calcularea salariului angajaţilor implicaţi în sfera de desfacere
(vânzători, hamali, marketologi, paznici ş. a.):
debit contul 712,
credit contul 531.
2. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat în
procentul stabilit de la suma salariului angajaţilor din sfera de
desfacere:
debit contul 712,
credit contul 533.

medicală în procentul stabilit de la suma salariului angajaţilor din
sfera de desfacere:
debit contul 712,
credit contul 535.
4. Decontarea valorii de bilanţ a activelor curente utilizate în sfera
de desfacere:
debit contul 712,
5. Reflectarea cheltuielilor privind transportarea producţiei-marfa
după destinaţie cu forţe (mijloace) proprii:
debit contul 712,
credit contul
812.
6. Reflectarea cheltuielilor privind transportarea producţiei-
marfa
după destinaţie cu ajutorul terţilor:
debit contul 712,
credit contul 521.
7. Constituirea provizionului pentru creanţele
dubioase:
debit contul 712,
credit contul 222.
8. Constituirea provizionului pentru returnarea sau reducerea
preţurilor la produsele vândute:
debit contul 712,
credit contul 538.
9. Calcularea amortizării licenţelor cu dreptul la exportul
produselor, precum şi a uzurii mijloacelor fixe care deservesc
procesul de desfacere:
debit contul 712,
10.Decontarea creanţelor compromise privind facturile
comerciale:
debit contul 712,
11. Raportarea după destinaţie a unei părţi din
cheltuielile anticipate
curente legate de desfacerea produselor 43:
debit contul 712,
credit contul 251.
12.Decontarea cheltuielilor acumulate după destinaţie la

finele anului:
debit contul 351,
credit contul 712.
19. 3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

GENERALE Şl ADMINISTRATIVE
Cheltuielile generale şi administrative reprezintă cheltuielile

ce ţin de gestiunea (conducerea) şi deservirea întreprinderii în
ansamblu. în componenţa lor se includ:
Aici este vorba despre sumele plătite pentru licenţele cu dreptul la exportul
produselor pe o perioadă nu mai mare de un an.
• sumele retribuirii muncii calculate personalului

administrativ şi gospodăresc;
• contribuţiile pentru asigurările sociale de stat şi primele de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate în procentul
stabilit de la sumele salariului personalului administrativ şi
gospodăresc;
• uzura calculată şi cheltuielile privind întreţinerea

(reparaţia, încălzirea, iluminarea etc.) mijloacelor fixe cu destinaţie
generală de gospodărie sau destinate ocrotirii naturii;
• amortizarea calculată a activelor nemateriale cu destinaţie
generală de gospodărie;
• plata calculată pentru bunurile luate în arendă operaţională
cu destinaţie generală de gospodărie (computere, spaţii pentru
depozitare ş. a.);
• impozitele şi taxele calculate conform legislaţiei în vigoare
(cu excepţia impozitului pe venit);
• cheltuielile de filantropie (binefacere) şi sponsorizare;
• ajutorul material acordat salariaţilor şi pensionarilor;
• cheltuielile de deplasare ale personalului administrativ şi
gospodăresc;
• cheltuielile de reprezentanţă legate de recepţia delegaţiilor
altor întreprinderi cu scopul încheierii contractelor bilaterale;
• cheltuielile de poştă şi telegraf, de judecată, de audit,
consultative şi de alt gen;
• cheltuielile pentru pregătirea şi reciclarea personalului,
inclusiv plata pentru instruirea în bază de contract la universităţi şi
colegii;
• cheltuielile pentru întreţinerea instituţiilor de cultură şi

curative, căminelor şi cantinelor aflate la bilanţul întreprinderii;
• cheltuielile pentru procurarea literaturii speciale, actelor
normative şi legislative, pentru abonarea la ediţiile periodice
necesare în activitatea de întreprinzător (de exemplu, la revistele
„Contabilitate şi audit", „Agricultura Moldovei" ş. a.);
• cheltuielile pentru procurarea sau confecţionarea
blanchetelor de documente şi registre necesare pentru ţinerea
contabilităţii;
• plăţile efectuate în favoarea lucrătorilor concediaţi în
legătură cu reorganizarea întreprinderii sau reducerea statelor de
personal;
• alte cheltuieli aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii.
Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor generale şi
administrative este prezentat în paragraful 20 din S.N.C. 3
„Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".
Măsurarea şi constatarea cheltuielilor generale şi
administrative se efectuează prin analogie cu costul vânzărilor.
Totodată spre deosebire de costul vânzărilor şi cheltuielile
comerciale care au fost examinate în întrebările precedente pentru
unele tipuri de cheltuieli generale şi administrative sunt stabilite de
Guvern anumite limite şi normative (de exemplu, pentru
cheltuielile de deplasare, de filantropie şi sponsorizare etc).
Depăşirile acestor limite şi normative sunt considerate diferenţe
permanente, nu se acceptă ca deduceri în scopuri fiscale, iar la
determinarea venitului impozabil se adaugă la rezultatul financiar
până la impozitare fară înregistrări contabile (adică prin calcul).
Cu toate acestea depăşirile în cauză se reflectă în contabilitatea
financiară deopotrivă cu celelalte sume ale cheltuielilor generale şi
administrative44.
Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor generale şi
administrative se perfectează cu următoarele documente:
•solicitarea în scris a organizaţiei necomerciale, religioase sau
altei organizaţii privind acordarea ajutorului filantropic sau de
sponsorizare, contractul de acordare a ajutorului filantropic sau de
sponsorizare, factura de expediţie, ordinul de plată - în cazul
transmiterii bunurilor materiale sau virării mijloacelor băneşti cu
titlul de filantropie sau sponsorizare. Perfectarea documentelor
enumerate este prevăzută de Regulamentul privind modul de
confirmare a donaţiilor în scopuri filantropice şi/sau pentru
susţinerea de sponsorizare, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 489 din 4 mai 1998;
• ordinul conducătorului întreprinderii privind recepţia

delegaţiei altei întreprinderi (cu indicarea obligatorie a
componenţei delegaţiei, scopului, programului şi termenului
vizitei), informaţia în scris privind rezultatele vizitei, raportul
privind cheltuielile suportate cu documentele justificative anexate
(cecuri, bilete, facturi fiscale, foi de parcurs ş. a.),
Totodată pentru a facilita lucrările de determinare a venitului impozabil depăşirile
nominalizate pot fi separate în conturi analitice aparte (distincte).
A^FrecăuJeamj 349
U
procesul-verbal de raportare a cheltuielilor în cauză la cheltuielile de

reprezentanţă - în cazul constatării cheltuielilor pentru recepţia
delegaţiilor ca cheltuieli de reprezentanţă;
• tabelul de pontaj - în cazul calculării retribuirii muncii
personalului administrativ şi gospodăresc;
• decontul de avans - în cazul decontării avansurilor primite de
persoane cu destinaţie generală de gospodărie la detaşarea acestora în
deplasări de serviciu;
• borderoul de calculare a amortizării activelor nemateriale şi
borderoul de calculare a uzurii mijloacelor fixe - în cazul calculării
amortizării şi uzurii patrimoniului cu destinaţie generală de gospodărie;
• ordinul conducătorului întreprinderii, dispoziţia de plată, bonul
(de uz intern) - în cazul acordării ajutorului material cu bani în
numerar, produse, combustibil sau alte active pensionarilor sau
salariaţilor nevoiaşi;
• factura fiscală sau factura de expediţie - in cazul calculării
plăţilor (datoriilor) ordinare pentru bunurile luate în arendă
operaţională, precum şi pentru alte servicii prestate de terţi;
• nota de contabilitate - în cazul calculării contribuţiilor pentru
asigurările sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală în procentul stabilit de la sumele salariului
personalului administrativ şi gospodăresc etc.
Generalizarea informaţiei privind cheltuielile generale şi
administrative constatate se efectuează cu ajutorul contului de activ
713 "Cheltuieli generale şi administrative". în debit se reflectă cu
total crescând de la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar
în credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe
parcursul anului soldul contului este debitor si reprezintă suma
cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie
soldul contului este egal cu zero.
La contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative" pot fi
deschise subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu,
cheltuieli de reprezentanţă, cheltuieli de deplasare, întreţinerea
personalului administrativ şi gospodăresc etc).
Evidenţa analitică se ţine pe articole, centre de apariţie a
cheltuielilor şi alte direcţii stabilite de politica de contabilitate a
întreprinderii.
contabile care ţin de constatarea cheltuielilor generale şi
administrative, precum şi de decontarea lor după destinaţie.
1. Calcularea retribuirii muncii personalului administrativ şi
gospodăresc:
contul 531.
2. Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat în
procentul stabilit de la sumele salariului personalului administrativ şi
gospodăresc.
contul 533.
medicală în procentul stabilit de la sumele salariului personalului
administrativ şi gospodăresc:
contul 535.
4. Decontarea valorii de bilanţ a activelor curente utilizate pentru
necesităţi generale de gospodărie:
debit contul 713,
credit conturile 211, 213,216 etc.
5. Calcularea amortizării activelor nemateriale şi uzurii
mijloacelor fixe cu destinaţie generală de gospodărie:
debit contul 713,
6. Decontarea după destinaţie a unei părţi din cheltuielile
anticipate curente legate de deservirea şi gestiunea întreprinderii în
ansamblu:
debit contul 713,
credit contul 251.
7. Calcularea impozitului funciar şi taxelor locale:
debit contul 713,
credit contul 534.
8. Calcularea ajutorului material persoanelor nevoiaşe:
debit contul 713,
credit contul 532.
Notă. în continuare, dacă ajutorul material se acordă în formă
bănească, se întocmeşte înregistrarea contabilă: debit contul 532 şi
credit conturile 241, 242, 244. Dacă ajutorul material se acordă în
formă naturală (de exemplu, cu produse agricole, combustibil solid ş.
a.), atunci contul 532 se debitează în contrapartidă cu creditul
conturilor 211,212, 216, 123 ş. a. Totodată se calculează taxa pe
valoarea adăugată în procentul stabilit de la valoarea de piaţă a
activelor transmise: debit contul 532 şi credit contul 534. în încheiere
în ambele cazuri din venitul total al salariatului (inclusiv suma
ajutorului material acordat) se reţine impozitul pe venit: debit contul
531 şi credit contul 534.
9. Reflectarea cheltuielilor de filantropie şi sponsorizare:
debit contul 713,
credit conturile 211, 216,123, 242 etc.
10. Constatarea cheltuielilor generale de gospodărie
suportate de titularii de avans (cu sau fără acordarea avansului):
debit contul 713,
11. Achitarea plăţii pentru serviciile bancare (cu excepţia
dobânzilor pentru creditele primite):
debit contul 713,
credit contul 242.
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în baza
extrasului din contul curent în valută naţională.
12.Decontarea cheltuielilor acumulate după destinaţie la finele
anului:
debit contul 351,
credit contul 713.
Să examinăm în continuare deosebirile principale dintre
filantropie şi sponsorizare cu estimarea urmărilor fiscale generate de
ele.
în conformitate cu articolul 1 din Legea privind filantropia şi
sponsorizarea nr. 1420-XV din 31 octombrie 2002 prin filantropie se
subînţelege acordarea benevolă, imparţială şi necondiţionată a
ajutorului material unei persoane sau unei grupe de persoane (invalizi,
familii nevoiaşe, sinistraţi ş. a.). Totodată filantropul nu cere în schimb
nici o remunerare (plată) sau executarea unor angajamente şi nu obţine
profit. Astfel, trăsătura principală a filantropiei constă în caracterul ei
gratuit care înseamnă că la beneficiarii ajutorului nu trebuie să apară
nici un fel de datorii faţă de filantrop. în legătură cu aceasta ajutorul
filantropic se echivalează cu donaţia care conform articolului 827 din
Codul civil al Republicii Moldova înseamnă majorarea gratuită a
patrimoniului unei părţi pe seama patrimoniului altei părţi. Iar donarea
activelor (prin urmare, şi orice ajutor filantropic) se interpretează în
scopuri fiscale ca vânzarea acestor active la preţul cel mai mare dintre
valoarea de piaţă şi baza lor valorică (sau valoarea de bilanţ). Dacă,
însă, sunt donate mijloace băneşti, atunci rezultatul acestei operaţii se
interpretează ca obţinerea venitului în mărimea sumei nominale a
mijloacelor băneşti donate.
Sponsorizarea reprezintă acordarea benevolă a mijloacelor
financiare sau materiale altei persoane (cetăţean, instituţie, uniune de
creaţie, colegiu sau universitate etc.) în baza cererii acesteia pentru
susţinerea acţiunilor de importanţă socială în domeniul ştiinţei,
învăţământului, culturii, sportului, ocrotirii sănătăţii ş. a. în afară de
aceasta, în conformitate cu articolul 22 din Legea publicităţii nr.
1227-XIII din 27 iunie 1997 partea sponsorizată are dreptul de a
efectua reclama sponsorului în procesul realizării programelor sau
acţiunilor (măsurilor) de importanţă socială. în aşa caz sponsorul se
consideră locator de reclamă, partea sponsorizată - difuzor de reclamă,
iar aportul (ajutorul) de sponsorizare - plată pentru reclamă. Astfel, în
dependenţă de faptul cine este beneficiarul aportului de sponsorizare şi
ce scop urmăreşte sponsorul sponsorizarea poate fi interpretată în mod
diferit, generând urmări fiscale incompatibile şi anume:
1. Dacă susţinerea de sponsorizare se acordă unei instituţii publice
care este finanţată din bugetul public naţional, unei instituţii
necomerciale (şcoală, spital, casă de cultură, azil pentru bătrâni etc.)
sau unei organizaţii religioase, ea se echivalează cu ajutorul filantropic
şi se evaluează ca o varietate a donaţiei. în aşa caz sponsorul are
dreptul la deducerea sumelor în mărime care nu depăşeşte 10 % din
venitul impozabil;
2. Dacă susţinerea de sponsorizare reprezintă, de fapt, o plată
pentru reclamă, atunci suma ei se acceptă spre deduceri fară nici o
restricţie (adică această sumă nu se limitează). Totodată sponsorul este
obligat să reţină impozit pe venit la sursa de plată în mărime de 5 % de
la suma aportului de sponsorizare;
3. Dacă susţinerea de sponsorizare se acordă persoanelor juridice
care urmăresc scopul de a obţine profit, precum şi persoanelor fizice
(inclusiv cetăţeni) care nu desfăşoară activităţi prevăzute de articolul 3
din Legea filantropiei şi sponsorizării, atunci suma aportului
(ajutorului) de sponsorizare nu se acceptă spre deduceri la
determinarea venitului impozabil al sponsorului. Aceasta înseamnă că
suma în cauză urmează a fi adăugată la venitul impozabil, ceea ce în
fine va majora datoria curentă a întreprinderii faţă de buget la capitolul
impozitului pe venit.
Din cele expuse mai sus rezultă că din punct de vedere al
urmărilor fiscale cea mai convenabilă variantă pentru sponsor este
aceea când aportul (ajutorul) de sponsorizare reprezintă o plată pentru
reclamă.
19. 4. CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI

OPERAŢIONALE
în componenţa altor cheltuieli operaţionale se includ:

•lipsurile şi pierderile din defectarea (alterarea) activelor curente
constatate cu ocazia inventarierii;
•valoarea de bilanţ a materialelor, obiectelor de mică valoare şi
scurtă durată, precum şi titlurilor de valoare pe termen scurt vîndute;
•dobânzile calculate aferente creditelor bancare şi împrumuturilor
primite (cu excepţia cazurilor de capitalizare a acestora).
•amenzile, penalităţile şi despăgubirile calculate pentru încălcarea
cerinţelor legislaţiei fiscale şi clauzelor contractuale;
•uzura calculată şi cheltuielile privind reparaţia mijloacelor fixe
transmise în arendă operaţională în cazul când arenda nu constituie
activitatea de bază a întreprinderilor;
•sumele decontate ale creanţelor compromise privind avansurile
acordate, sumele spre decontare, recuperarea daunei materiale, plata
pentru arenda operaţională etc;
•sumele nerepartizate ale consumurilor indirecte de producţie fixe
(constante) aferente gradului de nevalorificare a capacităţii potenţiale
de producţie a întreprinderii;
•cheltuielile legate de fabricarea produselor rebutate sau de
rectificarea rebutului corijibil;
• depăşirea costului stocurilor de mărfuri şi materiale asupra
valorii realizabile nete a acestora ş. a.
Nomenclatorul detaliat al altor cheltuieli operaţionale este
prezentat în paragraful 23 din S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor
şi cheltuielilor întreprinderii".
Măsurarea şi constatarea altor cheltuieli operaţionale se
efectuează prin analojie cu costul vânzărilor.
Operaţiile ce ţin de constatarea altor cheltuieli operaţionale se
• borderou de colaţionare, act de inventariere a mijloacelor
băneşti, proces-verbal al comisiei de inventariere - în cazul decontării
lipsurilor şi pierderilor din defectarea (alterarea) activelor curente;
• factură de expediţie, factura fiscală, bon (de uz intern) - în
cazul vânzării materialelor, obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
precum şi titlurilor de valoare pe termen scurt;
• contract de creditare (acordare a împrumuturilor) şi notă de
contabilitate - în cazul calculării dobânzilor aferente creditelor bancare
sau împrumuturilor primite;
• act de verificare, decizie a organului teritorial al
inspectoratului fiscal, reclamaţie primită acceptată, titlu executoriu al
instanţei de judecată - în cazul calculării sancţiunilor economice
aplicate întreprinderii;
• borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe, lista defectelor
privind reparaţia maşinilor, proces - verbal de casare a materialelor,
ordin de lucru în acord ş. a. - în cazul calculării uzurii şi reflectării
cheltuielilor pentru reparaţia bunurilor transmise în arendă
operaţională;
• listă de inventariere a creanţelor, proces - verbal al comisiei de
inventariere, ordin (dispoziţie) al conducătorului întreprinderii - în
cazul decontării creanţelor compromise (cu excepţia creanţelor
cumpărătorilor pentru produsele vândute);
• notă de contabilitate - în cazul decontării consumurilor
indirecte de producţie fixe nerepartizate;
• proces-verbal (sau aviz) privind rebutul şi notă de contabilitate
-în cazul decontării costului rebutului definitiv (incorijibil) comis în
atelierul de tâmplărie, secţia de prelucrare a produselor agricole,
atelierul de repartiţie şi la alte sectoare de producţie;
• ordin de lucru în acord, proces - verbal de casare a materialelor,
notă de contabilitate - în cazul reflectării cheltuielilor pentru
rectificarea rebutului.
Generalizarea informaţiei privind alte cheltuieli operaţionale
constatate se efectuează cu ajutorul contului de activ 714 "Alte
cheltuieli operaţionale". în debit se reflectă cu total crescând de la
începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în credit -
decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe parcursul
anului soldul contului este debitor şi reprezintă suma cheltuielilor
acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31 decembrie soldul
contului este egal cu zero.
La contul 714 "Alte cheltuieli operaţionale" pot fi deschise
subconturi pe grupe comasate de cheltuieli (de exemplu, cheltuieli
privind arenda operaţională, cheltuieli privind sancţiunile economice
etc).
Evidenţa analitică se ţine pe articole, locuri de apariţie a
întreprinderii.
în continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări conta-
bile care ţin de constatarea altor cheltuieli operaţionale şi decontarea
lor după destinaţie.
1.Decontarea valorii de bilanţ a materialelor, obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată, titlurilor de valoare pe termen scurt, foilor de
odihnă (biletelor de tratament) şi a altor active curente vândute (cu
excepţia produselor, mărfurilor, animalelor la creştere şi îngrăşat):
debit contul 714,
2. Calcularea uzurii mijloacelor fixe transmise în arendă
operaţională:
debit contul 714,
credit contul 124.
3. Reflectarea cheltuielilor pentru reparaţia mijloacelor fixe
transmise în arendă operaţională:
debit contul 714,
4. Calcularea dobânzilor aferente creditelor bancare şi împrumu-
turilor primite:
debit contul 714, credit conturile 511 şi 513.
5. Calcularea sancţiunilor economice pentru încălcarea legislaţiei
fiscale şi clauzelor contractuale:
debit contul 714,
6. Decontarea părţii nerepartizate a consumurilor indirecte de
producţie fixe:
debit contul 714,
credit contul 813.
7. Decontarea depăşirii costului stocurilor de mărfuri şi materiale
asupra valorii realizabile nete a acestora:
debit contul 714,
credit conturile 212, 216 etc.
8. Reflectarea lipsurilor de active curente constatate cu ocazia
inventarierii:
debit contul 714,
9. Decontarea costului produselor (articolelor) rebutate definitiv şi
reflectarea cheltuielilor privind rectificarea rebutului corijibil:
debit contul 714,
credit conturile 811, 812, 211,531 etc.
10.Decontarea creanţelor compromise (cu excepţia creanţelor
cumpărătorilor privind facturile comerciale):
debit contul 714,
11.Decontarea treptată a diferenţei pozitive dintre valoarea de
cumpărare (de intrare) a obligaţiunilor pe termen scurt şi valoarea lor
nominală (de răscumpărare):
debit contul 714,
Notă. Această decontare se efectuează în sume egale, pe măsura
calculării dobânzilor datorate întreprinderii.
anului:
debit contul 351,
credit contul 714.
CAPITOLUL 20. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE

ACTIVITĂŢII DE INVESTIŢII
9 I
Cheltuielile activităţii de investiţii reprezintă cheltuielile care apar

la întreprindere în legătură cu ieşirea (vânzarea, lichidarea, casarea
etc.) tuturor tipurilor de active pe termen lung. în componenţa lor se
includ:
• valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung ieşite;
• cheltuielile pentru lichidarea activelor pe termen lung (de
exemplu, cheltuielile privind defrişarea viilor şi livezilor cu
productibilitate redusă, cheltuielile privind demolarea clădirilor şi
demontarea utilajului etc);
• lipsurile şi pierderile din defectarea activelor pe termen lung
constatate cu ocazia inventarierii;
• sumele reducerilor de reevaluare aferente activelor pe termen
lung ieşite;
• pierderile din cotele de participaţie în capitalul statutar al altor
întreprinderi şi operaţiile cu părţile legate;
• sumele decontate ale creanţele»: compromise privind
dividendele şi dobânzile calculate;
• sumele avansurilor pe termen lung acordate anterior şi
nereclamate în cazul decontării lor în legătură cu expirarea termenului
de prescripţie extintivă45;
• defalcările în provizionul pentru acoperirea cheltuielilor
privind lichidarea mijloacelor fixe etc.
Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor activităţii de investiţii este
prezentat în paragraful 24 S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii".
Măsurarea şi constatarea cheltuielilor activităţii de investiţii se
efectuează prin analogie cu costul vânzărilor.
4
în funcţie de destinaţia avansurilor decontate ele pot fi incluse de asemenea în
componenţa altor cheltuieli operaţionale sau cheltuielilor activităţii financiare.
Asemenea cazuri sunt prevăzute de normele de utilizare a contului 136.
Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor activităţii de investiţii

•borderou de colaţionare şi proces - verbal al comisiei de
inventariere - în cazul decontării lipsurilor şi pierderilor din defectarea
(deteriorarea) activelor pe termen lung constatate cu ocazia
inventarierii;
•listă de inventariere a creanţelor, proces - verbal al comisiei de
inventariere, ordin (dispoziţie) al conducătorului întreprinderii - în
cazul decontării creanţelor compromise legate de activitatea de
investiţii (de exemplu, creanţelor privind mijloacele fixe vândute,
dividendelor anunţate spre plată etc);
•proces - verbal de primire - predare a mijloacelor fixe - în cazul
decontării valorii de bilanţ a obiectelor de inventar ieşite în legătură cu
vânzarea lor, schimbul pe alte active, transmiterea ca aporturi în
capitalul statutar al altor întreprinderi etc;
•ordin de lucru în acord, foaie de evidenţă a tractoristului -
maşinist, proces-verbal de casare a materialelor ş. a. - în cazul
suportării cheltuielilor privind lichidarea mijloacelor fixe (de exemplu,
la calcularea retribuirii muncii, raportarea valorii lucrărilor mecanizate
după destinaţie etc);
•notă de contabilitate - în cazul decontării reducerilor de
reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite ş. a.
Generalizarea informaţiei privind cheltuielile constatate ale
activităţii de investiţii se efectuează cu ajutorul contului de activ 721
"Cheltuieli ale activităţii de investiţii". în debit se reflectă cu total
crescând de la începutul anului sumele cheltuielilor constatate, iar în
credit -decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar total. Pe
parcursul anului soldul contului este debitor şi reprezintă suma
cheltuielilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La finele anului
soldul contului este egal cu zero.
La contul 721 "CheltuieM ale activităţii de investiţii" pot fi
cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale, cheltuieli privind ieşirea
activelor materiale pe termen lung etc).
Evidenţa analitică se ţine pe articole, locuri de apariţie a
întreprinderii.
contabile care ţin de constatarea cheltuielilor activităţii de
investiţii şi decontarea lor după destinaţie.
1. Decontarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale, activelor
materiale pe termen lung şi investiţiilor financiare pe termen lung în
legătură cu ieşirea acestora:
debit contul 721,
2. Reflectarea Upsurilor de active pe termen lung constatate cu
ocazia inventarierii:
debit contul 721,
3.Decontarea creanţelor compromise legate de activitatea de
investiţii:
debit contul 721,
4. Decontarea reducerilor de reevaluare aferente activelor pe
termen lung ieşite:
debit contul 721,
credit contul 341.
5. Reflectarea cheltuielilor privind lichidarea mijloacelor fixe:
debit contul 721,
credit conturile 211,531, 533,812 etc.
6. Reflectarea diferenţei pozitive dintre valoarea probabilă rămasă
a mijloacelor fixe decontate (casate) şi valoarea realizabilă netă a
materialelor obţinute:
debit contul 721,
credit contul 123.
7. Decontarea treptată a diferenţei pozitive dintre valoarea de
intrare a obligaţiunilor pe termen lung cumpărate şi valoarea lor
nominală (de răscumpărare):
debit contul 721,
Notă. Această înregistrare contabilă se întocmeşte în sume egale,
pe măsura calculării dobânzilor datorate întreprinderii.
anului:
debit contul 351,
credit contul 721.
20. 2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
ACTIVITĂŢII FINANCIARE
Cheltuielile activităţii financiare reprezintă cheltuielile care apar

la întreprindere în legătură cu modificarea mărimii şi structurii
capitalului propriu, creditelor bancare şi împrumuturilor. în
componenţa tor se includ:
• plata sub formă de redevenţe pentru activele nemateriale
primite în folosinţă temporară;
• plata (dobânda) pentru activele materiale pe termen lung
primite în arendă finanţată (leasing financiar). Această plată nu trebuie
confundată cu valoarea contractuală (de răscumpărare) a activelor în
cauza care se reflectă în componenţă datoriilor de arendă pe termen
lung;
• diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente mijloacelor
băneşti, creanţelor şi datoriilor exprimate în valută străină;
• diferenţele nefavorabile de sumă care apar în condiţiile când
preţul de vânzare (cumpărare) este indicat în contract în valută străină
(unităţi convenţionale), participanţii la afacere sunt rezidenţi ai
Republicii Moldova, iar achitarea se efectuează în monedă naţională
(lei moldoveneşti);
• sumele decontate ale creanţelor compromise privind
redevenţele şi plata (dobânda) calculată pentru arenda finanţată
(leasingul financiar);
• uzura mijloacelor fixe cumpărate sau create la întreprindere pe
seama subvenţiilor primite;
• valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente
transmise cu titlu gratuit altor întreprinderi etc.
Nomenclatorul detaliat al cheltuielilor activităţii financiare este
prezentat în paragraful 25 din S.N.C. 3 "Componenţa consumurilor
şi cheltuielilor întreprinderii".
Măsurarea şi constatarea cheltuielilor activităţii financiare se
Operaţiile ce ţin de constatarea cheltuielilor activităţii financiare
• contract de donaţie, proces-verbal de primire-predare a
mijloacelor fixe, factură de expediţie, ordin de plată, dispoziţie de plată
ş. a. - în cazul transmiterii gratuite a activelor pe termen lung şi curente
altor întreprinderi şi persoane;
357
• listă de inventariere a creanţelor, proces-verbal al

comisiei de inventariere, ordin (dispoziţie) al conducătorului
întreprinderii - în cazul decontării creanţelor compromise ale
arendaşilor privind plata (dobânda) de arendă finanţată;
• notă de contabilitate - în cazul reflectării diferenţelor de
curs valutar sau de sumă în momentul efectuării operaţiilor
(stingerii creanţelor sau datoriilor), precum şi la data întocmirii
rapoartelor financiare;
• factură fiscală sau factură de expediţie - în cazul calculării
plăţii (dobânzii) pentru mijloacele fixe primite în arendă finanţată
(leasing financiar);
• borderou de calculare a uzurii mijloacelor fixe-m cazul
calculării uzurii obiectelor de inventar procurate sau create pe
seama subvenţiilor etc.
Generalizarea informaţiei privind cheltuielile constatate ale
activităţii financiare se efectuează cu ajutorul contului de activ
722 „Cheltuieli ale activităţii financiare". în debit se reflectă cu
total crescând de la începutul anului sumele cheltuielilor
constatate, iar în credit - decontarea lor la finele anului la
rezultatul financiar total. Pe parcursul anului soldul contului este
debitor şi reprezintă suma cheltuielilor acumulate la finele lunii
sau trimestrului. La 31 decembrie soldul contului este egal cu
zero.
La contul 722 „Cheltuieli ale activităţii financiare" pot fi
cheltuieli privind diferenţele de curs valutar, cheltuieli privind
arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung ş. a.)
Evidenţa analitică se ţine pe articole de cheltuieli şi alte
contabile care ţin de constatarea cheltuielilor activităţii financiare
şi decontarea lor după destinaţie.
1. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar care
au apărut în cazul efectuării plăţilor, precum şi la data întocmirii
bilanţului contabil:
debit contul 722,
2. Decontarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi
curente transmise cu titlu gratuit altor întreprinderi şi persoane:
debit contul 722, credit conturile 111,123, 211, 242 etc.
3. Restabilirea la decontările cu bugetul a sumei taxei pe
valoarea adăugată aferentă activelor cumpărate în cazul
transmiterii gratuite a acestora altor întreprinderi şi persoane:
358
debit contul 722,

credit contul 534.
Notă. în momentul procurării activelor în cauză suma taxei
pe valoarea adăugată a fost trecută în cont prin înregistrarea
contabilă: debit contul 534, credit contul 521.
4. Decontarea creanţei compromise privind plata (dobânda)
calculată pentru bunurile transmise în arendă finanţată (leasing
financiar):
debit contul 722,
credit contul 228.
5. Calcularea plăţii (dobânzii) pentru bunurile primite în
arendă finanţată (leasing financiar):
debit contul 722,
credit contul 539.
6. Calcularea uzurii mijloacelor fixe procurate sau create pe
seama subvenţiilor primite:
debit contul 722,
credit contul 124.
7. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de sumă care au
apărut în cazul stingerii creanţelor şi datoriilor exprimate în unităţi
convenţionale:
debit contul 722,
credit conturile 221,521etc.
Notă. Diferenţele de sumă apar la efectuarea decontărilor cu
întreprinderile rezidente ale Republicii Moldova în cazul când
valoarea mărfurilor sau serviciilor cumpărate (vândute) este
exprimată în unităţi convenţionale (valută străină). Aceste
diferenţe se determină în momentul achitării plăţilor. La
întocmirea bilanţului contabil şi altor rapoarte financiare
diferenţele de sumă nu se calculează, fiindcă decontările cu
rezidenţii Republicii Moldova se efectuează în valută naţională.
anului:
debit contul 351,
credit contul 722.
20. 3. CONTABILITATEA PIERDERILOR EXCEPŢIONALE
Pierderile excepţionale reprezintă cheltuielile care apar la

întreprindere în consecinţa unor evenimente rare şi netipice,
nelegate de activitatea ei economico-financiară. în componenţa
lor se includ:
• taxa de legalizare a capitalului în mărime de 5 % de la
baza de calcul;
• valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung şi curente
ieşite în consecinţa accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale
şi altor evenimente excepţionale;
• valoarea prejudiciului (defectelor) din pierderea
(deteriorarea) parţială a bunurilor în urma evenimentelor
excepţionale;
• cheltuielile legate de prevenirea sau lichidarea
consecinţelor evenimentelor excepţionale (de exemplu, retribuirea
muncii personalului de producţie, contribuţiile pentru asigurările
sociale şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală,
valoarea materialelor cheltuite ş. a.);
• pierderile din stoparea activităţii de bază a întreprinderii
în urma evenimentelor excepţionale46 etc.
Nomenclatorul detaliat al pierderilor excepţionale este
prezentat în paragraful 26 din S.N.C. 3 „Componenţa
consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii".
Măsurarea şi constatarea pierderilor excepţionale se
Operaţiile se ţin de constatarea pierderilor excepţionale se
perfectează cu următoarele documente:
• proces-verbal de casare a mijloacelor fixe, proces-verbal
de casare a materialelor, proces-verbal de ieşire a animalelor şi
păsărilor ş. a. - în cazul decontării valorii de bilanţ a activelor pe
termen lung şi curente nimicite în consecinţa calamităţilor
naturale sau altor evenimente excepţionale;
• foaie de evidenţă a muncii şi lucrărilor executate, proces-
verbal de casare a materialelor, notă de contabilitate ş. a. - în cazul
reflectării cheltuielilor legate de prevenirea sau lichidarea
consecinţelor evenimentelor excepţionale;
Aici este vorba nu despre avantajul economic ratat, ci despre salariile menţinute
pentru angajaţi în perioada staţionărilor forţate, contribuţiile şi primele calculate etc.
• proces-verbal de constatare a prejudiciului şi notă de

contabilitate - în cazul casării animalelor pierite şi semănăturilor
nimicite complect sau parţial care anterior au fost asigurate în
A^recăujeanjj^^ 360
conformitate cu Legea privind asigurarea subvenţionată a

riscurilor de producţie în agricultură;
• notă de contabilitate - în cazul decontării sumelor
reducerilor de reevaluare aferente activelor pe termen lung ieşite
în consecinţa evenimentelor excepţionale, decontării pierderilor
acumulate la finele anului la rezultatul financiar total etc.
Trebuie de menţionat că în majoritatea cazurilor constatarea
cheltuielilor în calitate de pierderi excepţionale se efectuează doar
în cazul prezenţei documentelor care confirmă faptul producerii
evenimentului excepţional. Aceste documente sunt:
• proces-verbal al comisiei de lichidare a consecinţelor
calamităţilor naturale;
• proces-verbal al serviciului antiincendiar de stat;
• proces-verbal al unui expert independent în domeniul
evaluării imobilului47 ;
• proces-verbal al organului de poliţie etc.
Generalizarea informaţiei privind pierderile excepţionale
constatate se efectuează cu ajutorul contului de activ 723
„Pierderi excepţionale", în debit se reflectă cu total crescând de
la începutul anului sumele pierderilor excepţionale constatate, iar
în credit - decontarea lor la finele anului la rezultatul financiar
total Pe parcursul anului soldul contului este debitor şi reprezintă
suma pierderilor acumulate la finele lunii sau trimestrului. La 31
La contul 723 „Pierderi excepţionale" pot fi deschise
subconturi pe grupe de cauze care au condiţionat aceste pierderi
(de exemplu, pierderi din calamităţi naturale, pierderi din
modificarea legislaţiei etc.).
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de pierderi, cauze
concrete, articole de cheltuieli şi alte direcţii stabilite de politica
de contabilitate a întreprinderii.
Acest proces-verbal se întocmeşte în cazul evaluării prejudiciului din pierderea

parţială a patrimoniului.
A^FrecăuJeam^ 365

contabile care ţin de constatarea pierderilor excepţionale şi decontarea
lor după destinaţie.
1. Decontarea valorii de bilanţ a activelor pe termen lung şi
curente ieşite în consecinţa evenimentelor excepţionale:
debit contul 723,
credit conturile 123, 211, 212,216 etc.
2. Reflectarea cheltuielilor legate de prevenirea sau lichidarea
consecinţelor calamităţilor naturale:
debit contul 723,
credit conturile 211, 531, 533, 812 etc.
3. Reflectarea pierderilor din stoparea temporară a activităţii
întreprinderii condiţionată de evenimente excepţionale:
debit contul 723,
credit conturile 531, 533, 535, 812 etc.
4. Decontarea consumurilor repetabile aferente semănăturilor
nimicite de calamităţi naturale:
debit contul 723,
credit contul 811.
5. Calcularea taxei de legalizare a capitalului:
debit contul 723,
credit contul 534.
6. Decontarea pierderilor acumulate la finele anului după
destinaţie: debit contul 351,
credit contul 723.

(ECONOMIILOR) PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT
Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit reprezintă

suma totală a impozitului pe venit care urmează a fi plătită de
întreprindere (sau recuperată ei) în anul de gestiune şi anii următori.
Suma acestor cheltuieli se scade din rezultatul financiar până la
impozitare, obţinându-se astfel profitul net sau pierderea întreprinderii
în anul de gestiune.
Cheltuielile (economiile) privind impozitul pe venit includ urmă-
toarele elemente:
• datoria curentă privind impozitul pe venit (sau suma
impozitului spre plată la buget în anul de gestiune);
• datoriile amânate privind impozitul pe venit (sau suma
impozitului spre plată la buget în anii următori);
• activele amânate privind impozitul pe venit (sau suma
impozitului spre recuperare din buget în anii următori). Aceste active
micşorează cheltuielile privind impozitul pe venit;
• sumele anulate ale datoriilor amânate privind impozitul pe
venit. Aceste sume micşorează cheltuielile privind impozitul pe venit;
• sumele anulate ale activelor amânate privind impozitul pe
venit (anularea datoriilor şi activelor amânate se efectuează după ce
întreprinderea - contribuabil a îndeplinit condiţiile prevăzute de Codul
fiscal);
• sumele reevaluării soldurilor datoriilor şi activelor amânate
privind impozitul pe venit în legătură cu majorarea sau micşorarea
cotei impozitului pe venit.
La determinarea mărimii definitive a cheltuielilor (economiilor)
privind impozitul pe venit o parte din elementele de mai sus se adună
(de exemplu, primul, al doilea etc), iar altele se scad (de exemplu, al
treilea, al patrulea ş. a.).
Acţiunile contabililor privind detenninarea sumei definitive a
cheltuielilor (economiilor) legate de impozitul pe venit se desfăşoară în
trei etape:
1. Lucrările pregătitoare care precedează completarea Declaraţiei
privind impozitul pe venit (formularul VEN 04);
1. Completarea nemijlocită a declaraţiei şi anexelor la ea;
2. Stabilirea soldului debitor sau creditor al cheltuielilor
(economiilor) privind impozitul pe venit.
La prima etapă se studiază modificările din legislaţia fiscală, se
compară sumele veniturilor şi cheltuielilor calculate în conformitate cu
regulile contabilităţii financiare şi cerinţele Codului fiscal, se sistema-
tizează datele privind urmările fiscale ale diferenţelor temporare din
anii precedenţi pasibile anulării etc. în calitate de surse de informaţii
sunt folosite actele publicate în „Monitorul Oficial al Republicii
Moldova" sau în revista „Contabilitate şi audit", documentele primare,
registrele contabile, standardele naţionale de contabilitate ş. a.
La etapa a doua se completează anexele la Declaraţia privind
impozitul pe venit, se întocmeşte însăşi declaraţia, se determină
mărimea venitului impozabil (sau pierderii fiscale), se calculează suma
datoriei curente privind impozitul pe venit în anul gestiune etc. în acest
scop se conduc de datele obţinute la prima etapă, Instrucţiunea cu
privire la modul de calculare şi achitare a impozitului pe venit de
către persoanele ce practică activitatea de antreprenoriat, ordinul
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „Cu privire la aprobarea
formularului tipizat al Declaraţiei privind impozitul pe venit" etc.
La etapa a treia se întocmesc înregistrările contabile privind
calcularea datoriei curente la capitolul impozitului pe venit, reflectarea
activelor şi datoriilor amânate, recalcularea soldurilor acestor active şi
datorii în cazul modificării cotei impozitului pe venit etc. cu înscrierea
sumelor respective în registrele contabile deschise la o întreprindere
sau alta. în acest scop se conduc de datele Declaraţiei privind impozitul
pe venit şi anexelor la ea, Codului fiscal, registrelor de evidenţă
analitică şi sintetică etc.
Generalizarea informaţiei la capitolul cheltuielilor privind
impozitul pe venit se efectuează cu ajutorul contului de activ 731
„Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit". în debit se
reflectă calcularea datoriilor curente şi amânate privind impozitul pe
venit, precum şi decontarea economiilor aferente acestui impozit (adică
soldului creditor al contului 731), iar în credit - calcularea activelor
amânate şi decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la
rezultatul financiar total. în afară de aceasta, în funcţie de circumstanţe
concrete în debitul î creditul contului pot fi reflectate şi alte operaţii
(de exemplu, recalcularea soldurilor activelor şi datoriilor amânate,
calcularea datoriilor preliminare privind impozitul pe venit în cazul
achitării lui în rate etc). Pe parcursul anului soldul contului poate fi
debitor sau creditor şi reprezintă mărimea cheltuielilor (economiilor)
privind impozitul pe venit la finele lunii sau trimestrului. La 31
Deschiderea subcontului la contul 731 „Cheltuieli (economii)
privind impozitul pe venit" nu este prevăzută.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de cheltuieli (de exemplu,
cheltuieli privind datoriile curente la capitolul impozitului pe venit,
cheltuieli privind datoriile amânate etc).
în continuare sunt prezentate cele mai frecvente înregistrări conta-
bile care ţin de constatarea cheltuielilor (economiilor) privind
impozitul pe venit şi decontarea lor după destinaţie.
1.Calcularea datoriilor preliminare privind impozitul pe venit
achitat
în rate pe parcursul anului:
debit contul 731,
credit contul 535.
2. Calcularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit: debit
contul 731,
credit contul 425.
3. Calcularea datoriilor curente privind impozitul pe venit la
finele anului: debit contul 731,
credit contul 425.
4. Stornarea datoriilor preliminare privind impozitul pe venit la
credit contul 535 - cu semnul „minus".
5. Calcularea activelor amânate privind impozitul pe venit la
credit contul 731.
6. Anularea activelor amânate privind impozitul pe venit din anii
precedenţi: debit contul 731,
credit contul 135.
Notă. Anularea se efectuează la finele anului de gestiune.
7. Anularea datoriilor amânate privind impozitul pe venit din anii
precedenţi:
debit contul 425,
credit contul 731.
Notă. Anularea se efectuează la finele anului de gestiune.
8. Majorarea soldului datoriilor amânate privind impozitul pe venit
în legătură cu mărirea cotei impozitului în cauză:
debit contul 731,
credit contul 425.
9. Micşorarea soldului datoriilor amânate privind impozitul pe venit
în legătură cu reducerea cotei acestui impozit:
debit contul 425,
credit contul 731.
10.Majorarea soldului activelor amânate privind impozitul pe venit
în legătură cu mărirea cotei acestui impozit:
debit contul 135,
365
credit contul 731.

11. Micşorarea soldului activelor amânate privind impozitul
pe venit în legătură cu reducerea cotei acestui impozit:
debit contul 731,
credit contul 135.
12. Decontarea cheltuielilor privind impozitul pe venit la
finele anului după destinaţie:
debit contul 351,
credit contul 731.
13. Decontarea economiilor privind impozitul pe venit la
finele anului după destinaţie:
debit contul 731,
credit contul 351.
Trebuie de menţionat că utilizarea corectă a conturilor
731,135 şi 425 are un sens economic profund şi permite de a
îmbina în cadrul sistemului contabil cerinţele diferite ale
standardelor naţionale de contabilitate şi Codului fiscal. Datorită
acestor trei conturi se asigură reflectarea corectă în registre a
rezultatului financiar real şi cheltuielilor reale privind impozitul
pe venit care au fost determinate în baza datelor contabile, dar cu
aplicarea cerinţelor fiscalităţii.
Operaţiile aferente conturilor 711 - 731 se generalizează pe
subconturi, articole de cheltuieli, conturi analitice şi conturi
creditoare corespondente înborderoulnr. 7. Pentru fiecare cont de
cheltuieli sunt prevăzute 28 coloniţe în care se înscriu sumele din
creditul conturilor corespondente şi sumele reflectate în alte
registre. Rândurile sunt repartizate pe conturile de cheltuieli
astfel:
• contul 711 - 9 rânduri;
• contul 721-10 rânduri;
• contul 731 - 7 rânduri.
în ultimul rând din cadrul fiecărui cont se determină
totalurile.
CAPITOLUL 21. PARTICULARITĂŢILE
CONTABILITĂŢII FINANCIARE LA
ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII
21.1. ASPECTELE ORGANIZATORICE ALE

CONTABILITĂŢII LA ÎNTREPRINDERILE MICI Şl MIJLOCII
366
Segmentul întreprinderilor mici şi mijlocii este definit prin

Legea Republicii Moldova cu privire la susţinerea sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii nr.206-XVI din 7 iulie 2006,
conform căreia întreprinderile cu un număr de angajaţi de pînă la
9 persoane sunt calificate drept microîntreprinderi, de la 10 pînă
la 49 persoane -întreprinderi mici, iar de la 50 pînă la249
persoane - întreprinderi mijlocii. Plafoanele sumelor anuale ale
veniturilor din vînzări pentru aceste trei categorii sunt 3,25 şi 50
milioane lei respectiv.
Numărul mediu anual al lucrătorilor se determină în baza
"Precizărilor metodologice privind efectivul şi cîştigurile
salariate ale personalului angajat", aprobate de Departamentul
Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova prin ordinul nr. 87
din 29 iulie 2004.
Numărul scriptic de personal al întreprinderii cuprinde toate
persoanele angajate cu contract de muncă pe durată determinată
sau nedeterminată (încadraţi în serviciul permanent, sezonier,
temporar pentru executarea anumitor lucrări etc), pe termen de o
zi şi mai mult din momentul angajării. în calcul se iau atît
persoanele care prestează munca efectiv, cît şi cele care temporar
nu lucrează, inclusiv cele care păstrează legătură formală cu
întreprinderea (de exemplu, este suspendat contractul individual
de muncă etc).
Numărul mediu de lucrători ai unei întreprinderi se determină
pariind de la perioada raportată (de exemplu, pe lună, pe
trimestru, de la începutul anului şi pe an). Calcularea acestuia nu
poate fi efectuată doar în baza numărului de salariaţi cu situaţia la
o anumită dată din perioada raportată (de exemplu, la prima sau
ultima zi a lunii, ţinîndu-se cont de lucratorii încadraţi şi
concediaţi în această zi), deoarece în acest indicator nu se ţine
seama de modificările care au survenit în cursul perioadei de
gestiune cercetate.
Pentru calcularea numărului mediu de lucrători într-o perioadă,
este necesar de ţinut evidenţa zilnică a acestora, care trebuie să fie

concretizată în baza dispoziţiilor (ordinelor) de angajare în
serviciu, transferare a lucrătorilor la alte munci şi de încetare a
contractelor de muncă. în acelaşi timp efectivul zilnic de lucrători
trebuie să corespundă cu datele din tabelul de pontaj.
Pentru determinarea numărului mediu anual al lucrătorilor ai
unei întreprinderi în primul rînd trebuie de calculat numărul mediu
de lucrători pe fiecare lună distinctă.
Numărul mediu de lucrători pe hmă reprezintă media
aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi
din luna respectivă- inclusiv din zilele de repaus săptămînal şi
sărbători legale (adică de la data de 1 pînă Iadatade30sau31 (pentru
februarie -pînă la data de 28 sau 29)), împărţită la numărul total al
zilelor calendaristice din luna raportată.
în cazul în care nu se ţine evidenţa zilnică a efectivului de
salariaţi, numărul mediu al lucrătorilor pe lună se calculează ca
suma efectivului de salariaţi ai întreprinderii la sfîrşitul lunii
precedente şi la sfîrşitul lunii de gestiune raportată la 2.
Dacă întreprinderea nu a activat luna întreagă (de exemplu,
întreprinderile date în exploatare, întreprinderile lichidate,
întreprinderile cu caracter sezonier de producţie etc.), numărul
mediu de lucrători se calculează ca raportul dintre efectivul de
salariaţi ai întreprinderii pentru toate zilele de funcţionare a acestea
în luna dată (inclusiv în zilele de odihnă şi sărbătoare) şi numărul
total de zile calendaristice din această lună.
Numărul mediu anual al lucrătorilor se calculează ca suma
numărului mediu lunar al lucrătorilor pentru toate lunile anului de
gestiune raportat la 12 (numărul lunilor calendaristice).
Dacă întreprinderea din anumite condiţii (de exemplu,
caracterul sezonier al procesului de producţie sau şi-a început
activitatea după expirarea lunii ianuarie, februarie etc.) a activat
parţial pe parcursul unui an, atunci numărul mediu anual al
lucrătorilor se calculează, de asemenea, ca suma numărului mediu
lunar al lucrătorilor pentru toate lunile de activitate a întreprinderii
raportat la 12.
Agenţii economici din Republica Moldova ţin contabilitatea
în conformitate cu principiile metodologice şi regulile stabilite prin
Legea contabilităţii, Bazele conceptuale ale pregătirii şi
prezentăriirapoartelor financiare, Standardele Naţionale de
Contabilitate (S.N.C.), Comentariile la S.N.C., Planul de
conturi contabile, Codul fiscal etc.
Sistemul contabil la întreprinderile mici şi mijlocii prevede

aplicarea unor reguli şi norme contabile distincte conţinute în
S.N.C. 4 "Particularităţile contabilităţii la întreprinderile
micului business" şi S.N.C. 62 Contabilitatea în partidă
simplă".
Conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova cu
privire la criteriile de ţinere a contabilităţii de către unele
categorii de agenţi economici nr. 1476 din 14 noiembrie 2002
întreprinderile mici şi mijlocii pot utiliza pentru ţinerea
contabilităţii:
•sistemul contabil în partidă simplă poate fi aplicat de agenţii
economici a căror activitate este bazata pe munca individuala a
membrilor unei familii, iar numărul mediu anual de angajaţi atraşi
din exterior nu va depăşi numărul mediu anual al acestor membri,
volumul anual al veniturilor din vînzări sau valoarea de bilanţ a
mijloacelor fixe nu va depăşi limita stabilită de Guvern. Agenţii
economici, care ţin contabilitatea în partidă simplă în conformitate
cu regulile stabilite de S.N.C. 62, întocmesc şi prezintă rapoartele
statistice potrivit formularelor aprobate de Departamentul
Statistică şi Sociologie.
•sistemul contabil simplificat poate fi aplicat de
întreprinderile mici şi mijlocii a căror număr mediu anual de
angajaţi, volum anual al veniturilor din vînzări şi valoarea totală a
bilanţului nu depăşesc limitele stabilite de Guvern. Sistemul
contabil simplificat prevede ţinerea contabilităţii în baza
principiului specializării exerciţiilor şi dublei înregistrări, cu
aplicarea uneia din cele două variante prevăzute de S.N.C. 4
(înbaza Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice,
sau cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor
economice pe conturi (grupe de conturi) contabile1).
• sistemului contabil complet poate fi aplicat de agenţii
economici
al căror număr mediu anual de lucrători, volum anual al veniturilor
din vînzări şi valoare totală a bilanţului depăşesc limitele
admisibile prevăzute de Guvern Sistemul contabil complet prevede
ţinerea contabilităţii în baza principiului specializării exerciţiibr şi
dublei înregistrări, cu utilizarea borderourilor, jurnalelor şi altor
registre analitice şi sintetice, datele cărora servesc pentru
1Formularele Registrului-jur nai şi Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice

sînt anexate la S.N.C. 4 "Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului
business" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr 27-28 din 9 martie 2000).
întocmirea Cărţii mari, iar ulterior pentru completarea rapoartelor

financiare trimestriale şi anuale.
Conform paragrafului 7 şi 10 al S.N.C. 4 responsabilitatea
pentru ţinerea şi organizarea contabilităţii îi revine conducătorului
întreprinderii, care trebuie să asigure:
• elaborarea şi respectarea politicii de contabilitate;
• controlul asupra operaţiilor economice efectuate şi
înregistrarea acestora în documentele justificative;
• veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea datelor din
rapoartele financiare;
• păstrarea corespunzătoare a documentelor justificative,
registrelor contabile şi rapoartelor financiare.
21.2. PLANUL DE CONTURI SIMPLIFICAT Şl

PARTICULARITĂŢILE UTILIZĂRII UNOR CONTURI
CONTABILE LA ÎNTREPRINDERILE MICI Şl MIJLOCII
Planul de conturi contabile simplificat se elaborează de

fiecare agent economic al sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii de sinestătător în baza Planul de conturi contabile al
activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobat prin
ordinul Ministrului finanţelor nr. 174 din 25 decembrie 1997 şi pus
în aplicare pe teritoriul Republicii Moldova începînd cu 1 ianuarie
1998, cu reflectarea obligatorie în politica sa de contabilitate pe
perioada de gestiune.
Structura şi conţinutul Hanului de conturi contabile
simplificat totalmente depinde de cele două variante propuse de
sistemul contabil simplificat şi aleasă de întreprindere privind
ţinerea registrelor:
în baza Registrukii-juraal de evidenţă a operaţiilor economice;
• cu utilizarea Borderourilor de evidenţă a operaţiilor
economice pe conturi (grupe de conturi) contabile.
Varianta de ţinere a registrelor de evidenţă se alege de fiecare
întreprindere de sinestătător, pornind de la volumul activităţii
(vînzărilor), apartenenţa ramurală, necesităţile informaţionale,
precum şi alţi factori, şi se reflectă în politica de contabilitate pe
perioada de gestiune. Astfel, agentul economic al sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii poate utiliza în calitate de model
Planul de conturi contabile simplificat, recomandat şi prezentat
în paragraful 17 al S.N.C. 4.
De menţionat că întreprinderea în caz de necesitate poate să
utilizeze de sinestătător şi alte conturi sintetice şi subconturi. De
exemplu, dacă întreprinderea desfăşoară în afară de activitate
operaţională şi activitate de investiţii, este necesar să se utilizeze

suplimentar conturile 621 "Venituri din activitatea de investiţii"
şi 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii", iar pentru contul
sintetic 123 "Mijloace fixe" pot fi deschise următoarele
subconturi: 123.1 "Terenuri", 123.2 "Active materiale în curs
de execuţie", 123.3 "Mijloace fixe de producţie", 123.4
"Mijloace fixe neproductive" şi 123.5 "Resurse naturale" etc.
Toate operaţiile economice în conturile contabile urmează a fi
reflectate de întreprindere în conformitate cu Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin
ordinul Ministrului finanţelor nr. 174din25 decembrie 1997,
ţinîndcont de prevederile S.N.C. 4.
în cadrul sistemului contabil simplificat contul 215
"Producţia în curs de execuţie" îmbină funcţiile conturilor 215
"Producţia în curs de execuţie" şi 811 "Activităţi de bază" a
Planului de conturi contabile unic, şi este destinat pentru
generalizarea informaţiei privind consumurile pentru obţinerea
produselor, prestarea serviciilor, precum şi pentru determinarea
costului efectiv al acestora. în particular, agentul economic al
micului business poate utiliza acest cont pentru contabilizarea
consumurilor de producţie.
Contul de activ 215 "Producţia în curs de execuţie" este un
cont de calculaţie. în debitul acestui cont se reflectă soldul
producţiei în curs de execuţie la începutul şi la finele perioadei de
gestiune, consumurile pentru obţinerea produselor (prestarea
serviciilor) în perioada de gestiune, iar în credit- costul efectiv al
produselor obţinute şi serviciilor prestate, rebutul definitiv şi
deşeurile recuperabile.
La contul 215 pot fi deschise următoarele subconturi:
215.1 "Obţinerea produselor";
215.2 "Prestarea serviciilor".
în cursul perioadei de gestiune (lunii) totalitatea consumurilor
aferente procesului obţinerii produselor sau prestarea serviciilor, se
reflectă în debitul contului 215 din creditul următoarelor conturi:
531 - la suma retribuirii muncii calculate lucrătorilor;
533 - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat
şi asigurarea medicală obligatorie;
211 - la valoarea materialelor consumate (de exemplu, materii
prime, seminţe, carburanţi, fertilizanţi etc);
124 - la calcularea uzurii mijloacelor fixe etc.
La finele perioadei de gestiune (lunii) într-un decont special
(calculaţie) se determină costul efectiv al produselor predate la
depozit (serviciilor prestate), care se casează din creditul contului

215 în debitul contului 216 (sau 333 sau 711 - în dependenţă de
varianta de reflectare a veniturilor şi cheltuielile»* selectată de
întreprinderea micului business). Soldul contului 215 la finele
perioadei de gestiune reflectă costul producţiei în curs de execuţie,
care se ia în consideraţie la determinarea indicatorului postului 050
"Stocuri de mărfuri şi materiale" al Bilanţului contabil,
formularul nr. 1 -BS.
Evidenţa analitică a consumurilor pentru obţinerea produselor
(prestarea serviciilor) la contul 215 se ţine pe consumuri distincte,
pe tipuri de produse, pe articole şi pe alţi indicatori stabiliţi de
agentul economic.
La utilizarea Registrul-jurnal de evidenţă a operaţiilor
economice contul 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune" îmbină funcţiile conturilor de venituri, de cheltuieli şi de
rezultate financiare şi este destinat pentru generalizarea informaţiei
privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale perioadei
de gestiune, precum şi profitului nerepartizat (pierderea
neacoperită) al anilor precedenţi.
La contul 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune" pot fi deschise următoarele subconturi:
333.1 "Cheltuieli şi venituri ale perioadei de gestiune";
333.2 "Profit utilizat al anului de gestiune";
333.3 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi".
Contul 333 este raţional de utilizat pentru contabilizarea
veniturilor şi cheltuielilor aferent numai unui tip de activitate (de
exemplu, producerea produselor, acordarea serviciilor, comerţ cu
amănuntul şi ridicata etc). Dar în cazul, cînd agentul economic
practică concomitent cîteva tipuri de activitate (de exemplu,
operaţională, de investiţii, financiară), atunci pentru evidenţa
veniturilor şi cheltuielilor se recomandă de utilizat conturile de
venituri (611,621 şi 622) şi conturile de cheltuieli (711,721 şi
722).
La subcontul 333.1 "Cheltuieli şi venituri ale perioadei de
gestiune" se ţine evidenţa cu total cumulativ de la începutul anului
a tuturor veniturilor şi cheltuieinorîntreprinderuim^^ Conform
paragrafului 13 al S.N.C. 4 întreprinderea micului business ţine
contabilitatea veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare în
baza principiului specializării exerciţiile, care prevede reflectarea
operaţiilor economice în conturi şi în rapoartele financiare în
perioada de gestiune în care acestea au avut loc, indiferent de
momentul efectiv al încasării (plăţii) mijloacelor băneşti sau a altei

forme de compensare.
în debitul subcontului 333.1 se reflectă costul mijloacelor
circulante vîndute şi/sau serviciilor prestate, cheltuielile ce ţin de
comercializarea produselor finite sau comenzii primite, salarizarea
personalului administrativ, procurarea formularelor de registre şi
documente, dobînzile aferente creditelor bancare, sancţiunile
economice, cheltuielile ce ţin de lichidarea sau vînzarea activelor
pe termen lung, dobînda de arendă calculată în favoarea
arendatorului în cazul arendei finanţate etc, în contrapartidă cu
creditul conturilor 215.2, 216, 217, 227, 241, 521, 531, 533 etc. Iar
în creditul subcontului 333.1, în contrapartidă cu debitul conturilor
241,242,221 şi 227 se reflectă veniturile obţinute din vînzări (fără
TVA), darea obiectelor în arendă operaţională, constatarea
surplusurilor de mijloace circulante în procesul inventarierii,
ieşirea activelor pe termen lung, primirea bunurilor materiale cu
titlu gratuit, diferenţele favorabile de curs valutar, dobînda de
arendă în cazul arendei finanţate etc.
De menţionat că în caz de necesitate costul mijloacelor
circulante vîndute şi/sau serviciilor prestate şi veniturile obţinute
din vînzări (fără TVA) pot fi reflectate separat de alte cheltuieli şi
venituri în subconturi distincte, deschise suplimentar la contul 333.
La finele perioadei de gestiune rulajul debitor şi creditor al
subcontului 333.1 se reflectă cu total cumulativ de la începutul
anului în Raportul privind rezultatele financiare.
Diferenţa dintre rulajul debitor şi creditor al contului 333.1
reprezintă rezultatul financiar contabil (adică profitul sau pierderea
pînă la impozitare), iar după calcularea impozitului pe venit se
reflectă informativ în Bilanţul contabil, în coloana 2 a postului 140
"Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) " . După reformarea
Bilanţului contabil soldul subcontului 333.1 se casează în debitul
sau creditul subcontului 333.3.
Subcontul 333.2 "Profit utilizat al anului de gestiune" este
destinat generalizării informaţiei privind sumele profitului utilizate
în perioada de gestiune pentru achitarea dividendelor în avans,
crearea rezervelor, majorarea capitalului statutar şi în alte scopuri,
determinate de fondatorii întreprinderii. Pe parcursul anului în
debitul acestui subcont se reflectă sumele utilizate ale profitului în
corespondenţă cu creditul conturilor 537,311 etc, iar în credit -
raportarea acestora, la reformarea Bilanţului contabil la
rezultatele financiare (profit sau pierdere) al anilor precedenţi, în
corespondenţă cu debitul subcontului 333.3.
Subcontul 333.3 "Profit nerepartizat (pierdere

neacoperită) al anilor precedenţi" este destinat generalizării
informaţiei privind existenţa şi fluxul profitului nerepartizat
(pierderii neacoperite) al anilor precedenţi, inclusiv rezultatele
aferente perioadelor precedente constatate în perioada de gestiune.
în creditul acestui subcont se reflectă sumele profitului nerepartizat
şi compensarea pierderii neacoperite al anilor precedenţi în
corespondenţă cu debitul contului 333 (subconturile 333.1 şi
333.2) etc, iar în debit - sumele pierderii neacoperite şi utilizarea
profitului anilor precedenţi, în corespondenţă cu creditul contului
333 (subconturile 333.1 şi 333.2), 311, 537 etc.
La finele fiecărei perioade de gestiune soldul generalizat al
contului 333 se reflectă în coloana 3 a postului 180 "Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) " al Bilanţului contabil, formularul
nr. 1-BS.
în continuare, pornind de la particularităţile de utilizare a
conturilor contabile la întreprinderile mici şi mijlocii este
prezentată corespondenţa conturilor în baza Planului de conturi
contabile simplificat.
Tabelul
18
înregistrările contabile privind operaţiile de bază la
întreprinderile mici şi mijlocii
Corespondenţa
Nr.
Conţinutul operaţiei economice conturilor
d/o
debit credit
1. Procurarea materialelor de la furnizori 211 521
2. Trecerea în cont a sumei TVA de la valoarea materialelor procurate 534 521
3. Eliberarea materialelor în producere 215 211
4. Predarea la depozit a produselor obţinute la cost planificat 216 215
Calcularea uzurii mijloacelor fixe:
5. • cu destinaţie de producţie 215 124
• ce destinaţie generală
333 124
Calcularea retribuirii muncii:
6. • lucrătorilor 215 531
• personalului administrativ 333 531
Calcularea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat în mărime de

25 % (iar pentru întreprinderile agricole - 20 %) de la retribuirea muncii
7. calculate:
• lucrătorilor 215 533
Calcularea contribuţiilor pentru asigurarea medicală obligatorie în

o mărime de 2,5 % de la retribuirea muncii calculate:
0. • lucrătorilor 215 535
Calcularea trimestrială a impozitului pe venit din activitatea de

9. 333 534
antrepre-noriat (în formă de avans în mărime de A din suma
l
impozitului pe venit achitat în perioada precedentă)

Virarea la buget din contul curent în valută naţională a impozitului pe
venit:
10. • din activitatea de antreprenoriat 534 242
• reţinut din salariul lucrătorilor 534 242
Realizarea contra numerar a mărfurilor:

11. • la valoarea de bilanţ 333 217
• la preţul de vînzare (fără TVA) 241 333
Realizarea mărfurilor lucrătorilor în contul salariului:

12. • la valoarea de bilanţ 333 217
• la preţul de vînzare . 531 333
Calcularea TVA de la preţul de vînzare a mărfurilor

13. • realizate contra numerar 241 534
• realizate în contul salariului lucrătorilor 531 534
Calcularea dividendelor (veniturilor şi altor plăţi) fondatorilor şi altor

14. 333 537
participanţi pe seama profitului net al anului curent
15. Achitarea în numerar a plăţilor calculate în favoarea fondatorilor 537 241
21.3. SISTEMATIZAREA Şl GENERALIZAREA INFORMAŢIEI

CU AJUTORUL REGISTRULUI-JURNAL DE EVIDENTA A
OPERAŢIILOR ECONOMICE
Varianta de întocmire a registrelor contabile în baza

Registrului-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice se
recomandă pentru întreprinderile mici, activitatea cărora nu
necesită stocuri mari de resurse materiale, contabilizarea
creanţelor şi angajamentelor, iar procesul de fabricare (obţinere) a
producţiei şi de vînzare a acesteia se încheie în cursul lunii de
gestiune. La aceste întreprinderi se referă:
• agenţii economici din sfera de producţie cu ciclu tehnologic
simplu de fabricare (obţinere) a produselor şi/sau prestarea
serviciilor;
• întreprinderile din sfera de comerţ, intermediere şi alte tipuri
de activitate (de exemplu, gherete, chioşcuri, pavilioane etc), care
efectuează decontările cu furnizorii şi cumpărătorii (clienţii)
nemijlocit în procesul efectuării operaţiei economice;
• agenţii economici - producători agricoli (inclusiv
gospodăriile ţărăneşti (de fermier)).
Toţi agenţii economici menţionaţi, indiferent de apartenenţa
ramurală, forma de proprietate şi statutul de organizare juridică al
întreprinderii, în cazul selectării variantei date de întocmire a
registrelor contabile urmează să înregistreze documentele contabile
primare, reflecte operaţiile în conturi, determine rezultatul
financiar într-un singur registru contabil - Registrul-jurnal de
evidenţă a operaţiilor economice, conform formularului nr. S-l
(anexa 1 la S.N.C. 4).
în cazuri necesare întreprinderea poate să utilizeze în afară de

Registrul-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice şi alte
registre contabile, de exemplu:
• Borderoul de evidenţă a activelor pe termen lung şi a
uzurii (amortizării) acestora, formularul nr. S-2 (anexa 2 la
S.N.C. 4);
• Borderoul de evidenţă a retribuţiilor, formularul nr. S-10
(anexalOlaS.N.C.4);
• Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul,
formularul nr. S-l 1 (anexa 11 la S.N.C. 4).
Registrul unic de evidenţă este un borderou contabil
combinat care conţine toate conturile contabile utilizate de
întreprindere, fapt ce permite ţinerea evidenţei operaţiilor
economice în fiecare din ele. In acest caz Registrul unic de
evidenţă trebuie să conţină informaţii necesare pentru
completarea posturilor respective din Bilanţul contabil,
formularul nr.l-BS şi Raportul privind rezultatele
financiare, anexa 2 la S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor
financiare".
Agentul economic poate să deschidă Registrul pe fiecare
lună, iar în caz de necesitate se utilizeze file anexate pentru
evidenţa operaţiilor în cadrul conturilor, sau pe anul de gestiune în
întregime. Registrul se deschide prin înscrierea sumelor soldurilor
la începutul lunii curente pe fiecare cont sintetic. Apoi în coloana 3
"Conţinutul operaţiei" se înscrie luna şi în ordine cronologică prin
metoda poziţională, în baza fiecărui document primar, se reflectă
toate operaţiile economice efectuate în cursul acestei luni. în
prealabil fiecare document justificativ trebuie verificat minuţios de
contabil, care ulterior înscrie în el simbolurile conturilor debitoare
şi creditoare. Documentele primare, în baza cărora se întocmeşte
Registrul, sînt cusute şi supuse păstrării obligatorii în modul
stabilit prin legislaţia în vigoare. în acelaşi timp, pe fiecare
document obligatoriu trebuie de înscris numărul înregistrării
conform Registrului sau Borderoului. Pentru comoditatea
prelucrării informaţiei primare şi controlul asupra operaţiilor
economice numerotarea înregistrărilor (operaţiilor) în Registru
trebuie permanent de efectuat de la începutul anului.
La utilizarea Registrului unic de evidenţă consumurile
pentru obţinerea produselor (serviciilor) şi costul efectiv al
produselor predate la depozit (serviciilor prestate) sînt reflectate de
întreprinderea micului business în cadrul contului 215, iar
veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare - la contul 333.
La finele perioadei de gestiune (lunii) după reflectarea tuturor

operaţiilor economice se calculează costul efectiv a produselor
obţinute (serviciilor prestate) şi se determină rezultatul financiar al
activităţii întreprinderii micului business.
Costul efectiv a produselor obţinute (serviciilor prestate) se
determină într-un decont special (calculaţie) în următoarea
consecutivitate: la soldul producţiei în curs de execuţie la începutul
lunii (soldul iniţial al contului 215) se adaugă suma consumurilor
efective pe lună (rulajul debitor al contului 215) şi se scade soldul
producţiei în curs de execuţie la finele lunii (soldul final al
contului 215). Soldul producţiei în curs de execuţie se determină
prin inventariere. Dacă la întreprindere lipseşte sold al producţiei
în curs de execuţie, atunci costul efectiv a produselor obţinute
(serviciilor prestate) este egal cu rulajul debitor al contului 215.
Costul efectiv a produselor obţinute (serviciilor prestate) se
casează din creditul contului 215 în debitul conturilor 216 (la
predarea produselor obţinute la depozit), şi/sau 333 (la predarea
nemijlocită a produselor obţinute clienţilor sau la prestarea
serviciilor).
21.4. SISTEMATIZAREA Şl GENERALIZAREA INFORMAŢIEI

CU AJUTORUL BORDEROURILOR DE EVIDENŢĂ A
OPERAŢIILOR ECONOMICE
9
Varianta de întocmire a registrelor contabile cu utilizarea

Borderourilor de evidenţă a operaţiilor economice pe conturi
(grupe de conturi) contabile se recomandă pentru agenţii
economici care efectuează procesul de fabricare a producţiei (de
prestare a serviciilor) cu mari cheltuieli materiale şi de muncă, au
active materiale pe termen lung proprii şi arendate (în bază de
arendă finanţată), au stocuri considerabile de materiale, mărfuri şi
produse, efectuează decontări cu debitorii şi creditorii, în special,
prin bancă.
în cadrul acestei variante întreprinderile mici şi mijlocii pot
utiliza pentru evidenţa operaţiilor pe un cont sau o grupă de conturi
contabile 14 formulare de registre contabile (Borderouri de
evidenţă), recomandate de S.N.C. 4. Totodată, trebuie ţinut cont
de faptul că conform paragrafului 22 al S.N.C. 4 întreprinderile au
dreptul să adapteze de sinestătător registrele contabile recomandate
la specificul activităţii sale, precum şi să întocmească registre
suplimentare.
In dependenţă de particularităţile şi volumul activităţii
desfăşurate, precum şi numărul operaţiilor economice efectuate
Borderourile de evidenţă pot fi deschise cu circulaţie lunară,

trimestrială sau anuală.
Toate Borderourile de evidenţă (cu excepţia Borderourilor
S-14 şi S-15), se întocmesc în baza datelor documentelor
justificative. Totodată, suma fiecărei operaţii se reflectă conform
principiului dublei înregistrări concomitent în două borderouri:
într-un borderou - în debitul contului corespondent, iar în altul - în
creditul acestuia.
La sfîrşitul lunii după calcularea totalului rulajelor şi
determinarea soldurilor conturilor Borderourile de evidenţă a
operaţiilor economice se semnează de persoanele, care au
întocmit şi au verificat înscrierile.
Activele pe termen lung reprezintă bunuri şi valori de orice
natură, mobile şi imobile, materiale şi nemateriale, achiziţionate
sau create de agentul economic al micului business, destinate să
servească o perioadă mai mare de un an în activitatea
întreprinderii. Operaţiile aferente activele»: pe termen lung şi a
uzurii (amortizării) acestora urmează a fi înregistrate de agentul
economic al micului business în Borderou! de evidenţă a
activelor pe termen lung şi a uzurii (amortizării) acestora,
formularul nr. S-2.
Borderoul de evidenţă a activelor pe termen lung şi a
uzurii (amortizării) acestora, formularul nr. S-2 reprezintă un
registru de evidenţa analitică şi sintetică a existenţei şi mişcării
mijloacelor fixe şi activelor nemateriale utilizate în activitatea de
întreprinzător (conturile 123 şi 111), precum şi de calculare a
sumelor uzurii (amortizării) acestora (conturile 124 şi 113), iar
permutarea activelor pe termen lung în cadrul întreprinderii aici se
reflectă. Pentru evidenţa separată a mijloacelor fixe şi a activelor
nemateriale pot fi deschise Borderouri S-2 distincte. In
dependenţă de volumul activităţii desfăşurate şi numărul
operaţiilor economice efectuate Borderoul S-2 poate fi deschis cu
circulaţie lunară, trimestrială sau anuală.
Conform prevederilor S.N.C. 4 agentul economic poate ţine
Borderoul S-2 prin una din cele două variante propuse:
• cu reflectarea datelor analitice pe fiecare obiect al
mijloacelor fixe sau activelor nemateriale. Această variantă se
recomandă de aplicat pentru întreprinderile care au un număr redus
de obiecte de mijloace fixe şi active nemateriale, număr
nesemnificativ de operaţii economice privind fluxul acestora pe
parcursul perioadei de gestiune şi care, pentru calcularea uzurii lor
utilizează preponderent metoda casării liniare;
• cu reflectarea datelor generalizate privind existenţa şi

fluxul tuturor obiectelor de mijloace fixe şi active nemateriale.
Aplicarea acestei variante se recomandă pentru întreprinderile care
au un număr considerabil de obiecte de mijloace fixe şi active
nemateriale şi care pentru calcularea uzurii (amortizării) acestora
utilizează diferite metode.
Evaluarea activelor pe termen lung şi calcularea uzurii
(amortizării) acestora se efectuează în conformitate cu prevederile
S.N.C. 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung"
şi S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale99.
Activele materiale pe termen lung parvenite pe parcursul lunii
la agentul economic (debit conturile 111 şi 123) se evaluează şi se
reflectă în Borderoul S-2 la valoarea iniţială sau ridicării în
întreprindere, iar cele ieşite - la valoarea de bilanţ.
La finele lunii datele Borderoul S-2 la capitolul sumei uzurii
(amortizării) acumulate se transpun în Borderoul de evidenţă a
consumurilor şi cheltuielilor, formularul nr. S-5.
Stocurile de mărfuri şi materiale reprezintă active circulante
materiale destinate utilizării în procesul de producţie, prestare a
serviciilor sau cumpărate cu scopul revînzării. Componenţa, modul
de evaluare şi constatare a stocurilor este reglementat de
prevederile S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale99.
La întreprinderile mici şi mijlocii pentru evidenţa analitică şi
sintetică a stocurilor de producţie, producţiei şi mărfurilor
reflectate în conturile 211 "Materiale99,216 "Produse99 şi 217
"Mărfuri99 este destinat Borderoul de evidenţă a stocurilor de
mărfuri şi materiale, formularul nr. S-3.
Borderoul S-3 se întocmeşte pe o lună şi se ţine de gestionari
(sau de contabilitate) separat pe stocuri de producţie, produse şi
mărfuri pe tipuri de valori, indiferent de faptul, dacă s-a înregistrat
sau nu în cursul lunii de gestiune o mişcare pe unele sau alte
valori.
în cazul cînd la întreprindere există doi sau mai mulţi
gestionari care ţin evidenţa valorilor cu aplicarea Borderourilor
S-3 în contabilitate, în baza borderourilor menţionate, se
întocmeşte un Borderou centralizator S-3, în care se reflectă
existenţa şi mişcarea stocurilor de mărfuri şi materiale în cursul
lunii pe întreprindere în ansamblu.
La finele lunii datele privind eliberarea materialelor în
producţie, vînzarea produselor şi mărfurilor se înscriu din
Borderoul S-3 sau Borderoul centralizator respectiv în
Borderoul de evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor,
formularul nr. S-5 şi/sau Borderoul de evidenţă a vînzărilor şi

rezultatelor financiare, formularul nr. S-13.
La întreprinderile mici şi mijlocii pentru evidenţa analitică şi
sinteticăa consumurilor aferente fabricării producţiei (prestării
serviciilor), creării (construcţiei) obiectelor de mijloace fixe,
precum şi a cheltuielilor perioadelor viitoare şi curentă
contabilizate respectiv în conturile 215,1212 , 251,713,731 se
utilizează Borderoul de evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor,
formularul nr. S-5.
Contabilitatea consumurilor se ţine pe tipuri de produse
fabricate (servicii), pe obiecte şi articole de consumuri prevăzute
de S.N.C. 3, iar nomenclatorul facultativ al articolelor de
consumuri din fitotehnie şi sectorul zootehnic, precum şi
conţinutul succint al fiecărui articol sunt prezentate în anexele 1 şi
2 la S.N.C. 6.
Consumurile (cheltuielile) în debitul conturilor 215,121,251 şi
713 se acumulează din creditul diverselor conturi în baza datelor
reflectate în Borderoul de evidenţă a activelor pe termen lung şi
a uzurii (amortizării) acestora, formularul nr. S-2, Borderoul de
evidenţă a consumurilor şi cheltuielilor, formularul nr. S-5,
Borderoul de evidenţă a retribuţiilor, formularul nr. S-10 etc.
sau nemijlocit din documentele primare.
Costul efectiv al produselor (serviciilor) în funcţie de direcţia
mişcării se raportează din creditul contului 215 în debitul
conturilor respective [de exemplu, contul 216 - la capitolul
produselor trecute la intrări (recoltate), contul 333 - la capitolul
serviciilor prestate etc.].
Soldurile producţiei în curs de execuţie la începutul lunii
curente se reflectă în Borderoul de evidenţă a consumurilor şi
cheltuielilor, formularul nr. S-5 conform soldurilor finale din
borderoul similar pe luna precedentă. Soldul producţiei în curs de
execuţie la finele lunii curente se determină conform actelor de
inventariere sau prin calcul în baza datelor de evidenţă.
De menţionat că în cazul, cînd agentul economic practica
concomitent cîteva tipuri de activitate (de exemplu, operaţională,
de investiţii, financiară), atunci pentru evidenţa cheltuielilor şi
respectiv a veniturilor se recomandă de utilizat conturile de
cheltuieli şi de venituri tradiţionale.
In acest caz cheltuielile anticipate aferente lunii curente se trec la
2Pentru evidenţa activelor materiale în curs de execuţie se întocmeşte distinct

Borderoul S-5.
A^jrecăujea^ 385
consumurile şi/sau cheltuielile perioadei curente. Cheltuielile perioadei

de gestiune curente (cheltuielile generale şi administrative, cheltuielile
(economiile) privind impozitul pe venit) se reflectă în conturile 713 şi
731 cu total cumulativ de la începutul anului. închiderea acestor
conturi se efectuează numai la finele anului prin trecerea sumei totale a
cheltuielilor acumulate în debitul contului 333.
La întreprinderile mici şi mijlocii pentru contabilitatea investiţiilor
şi mijloacelor băneşti se utilizează Borderoul de evidenţă a mijloa-
celor băneşti şi investiţiilor, formularul nr. S-6. Totodată, pentru evi-
denţa investiţiilor, operaţiilor de casă şi operaţiilor în conturile curente
în valută naţională şi străină (în cazul existenţei acestuia) pot fi
întocmite Borderouri S-6 distincte.
înscrierile în Borderoul S-6 privind operaţiile aferente conturilor
curente în valută naţională şi altor conturi la bănci se efectuează în
baza extraselor băncilor şi documentelor anexate la acestea.
Efectuarea şi perfectarea operaţiilor aferente conturilor curente în
valută naţională se efectuează în modul stabilit de actele normative
corespunzătoare ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Pentru evidenţa decontărilor cu cumpărătorii, bugetul, titularii de
avans şi alţi debitori la întreprinderile micului business se utilizează
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu cumpărătorii şi alţi
debitori, formularul nr. S-7. în funcţie de numărul operaţiilor
economice Borderoul S-7 poate fi deschis în ansamblu pentru toate
conturile aferente creanţelor. în cazul utilizării unui formular de
Borderou S-7 pentru reflectarea operaţiilor contabilizate în cîteva
conturi, pentru fiecare din acestea în Borderou se rezervează un număr
necesar de rînduri, iar în coloana 3 "Denumirea conturilor, debitorilor
(întreprinderilor, numele şi prenumele salariaţilor) " se înscriu
numărul şi denumirea contului corespunzător. în continuare în aceeaşi
coloană se reflectă tipurile de creanţe, se indică cumpărătorii, titularii
de avans şi alţi debitori, iar apoi prin metoda poziţională pe fiecare
debitor - în baza datelor din documentele primare se determină soldul
desfăşurat şi mişcarea în cursul lunii pe fiecare cont sintetic şi analitic.
La expirarea lunii pe fiecare cont se calculează rulajele debitoare
şi creditoare şi soldul desfăşurat (debitor şi /sau creditor) la ultima zi a
lunii curente.
Borderoul S-7, de asemenea poate fi deschis distinct pentru
fiecare cont al creanţelor (221, 225, 227 şi 229).
Borderoul S-7 deschis la contul 221 se întocmeşte în baza
facturilor de expediţie în prisma cumpărătorilor.
Borderoul S-7 deschis la contul se utilizează pentru evidenţa
impozitelor şi plăţilor achitate la buget în avans, inclusiv impozitul pe
venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată pe parcursul anului. La
finele perioadei de gestiune, sumele acumulate în debitul contului 225
se casează la micşorarea obligaţiei întreprinderii micului business faţă
de buget (contul 534) cu următoarea înregistrare contabilă:
Borderoul S-7 deschis la contul 227 se întocmeşte în prisma
gestionarilor, tipurilor de creanţe, termenelor de înregistrare şi achitare
a acestora.
Din totalitatea de creanţe ale personalului un rol deosebit revine
creanţelor titularilor de avans. Este cunoscut faptul că pentru
efectuarea unor cheltuieli, care nu pot fi plătite direct din casierie sau
prin intermediul băncii, întreprinderile micului business eliberează
anumitor lucratori sumele necesare de bani. Lucratorii, care
beneficiază de aceste sume, devin titulari de avans.
Modul de determinare şi de recuperare a cheltuielilor de deplasare
este stabilit în Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica
Moldova3, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
RepubliciiMoldovanr.836 din 24 iunie 2002.
La întocmirea Borderoului S-7 deschis la contul 227 trebuie de
ţinut cont de faptul că soldul la finele lunii se determină pe fiecare
titular de avans. în cazul cînd, pe gestionari distincţi suma avansurilor
acordate este mai mică decît suma cheltuielilor efective, iar pe alţi
gestionari -invers, atunci contul 227 poate avea concomitent sold
debitor şi creditor, în acest caz, la finele perioadei de gestiune soldul
creditor al contului 227 se trece la contul 532 prin următoarea
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu furnizorii, formularul
nr. S-9 se utilizează pentru contabilitatea decontărilor cu furnizorii şi
antreprenorii pentru stocurile de mărfuri şi materiale, energie electrică,
apă, serviciile de transport, reparaţie şi alte servicii acordate reflectate
în contul 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile
comerciale".
Borderoul S-9 pe luna curentă se deschide prin trecerea în acesta
a soldurilor datoriilor întreprinderii în baza facturilor furnizorilor şi
antreprenorilor înregistrate în Borderoul S-9 al lunii precedente.
Pe parcursul lunii prin metoda poziţională în Borderoul S-9 se
înscriu:
• în creditul contului 521 - datele din facturile de expediţie şi
facturile fiscale ale furnizorilor pentru valorile materiale primite şi ale
antreprenorilor pentru serviciile prestate;
• în debitul contului 521 - operaţiile privind achitarea facturilor
furnizorilor şi antreprenorilor (creditul conturilor 242,511 etc).
La finele lunii se calculează rulajele în debitul şi creditul contului
521 şi se determină soldul desfăşurat (debitor şi/sau creditor).
Borderoul de evidenţă a retribuţiilor, formularul nr. S-10 este
destinat pentru contabilitatea decontărilor cu salariaţii întreprinderii
3 Vezi revista "Contabilitate şi audit", 2006, nr. 5

privind retribuţiile, reflectate în contul 531 "Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii". în funcţie de numărul salariaţilor
retribuirea muncii în Borderoul S-10 poate fi reflectată pe: categorii
de salariaţi; obiecte de evidenţă; tipuri de producţie; întreprinderea în
ansamblu.
Evidenţa analitică a datoriilor faţă de personal privind retribuirea
muncii se efectuează înfişe-conturi personale, în care se reflectă:
• sumele retribuţiilor, premiilor, adaosurilor, sporurilor şi altor
plăţi, calculate salariaţilor întreprinderii (încadraţi şi neîncadraţi în
state) conform legislaţiei în vigoare. Aceste date se includ în
Borderoul S-10 în coloana "Credit contul 531 "Datorii faţă de
personal privind retribuirea muncii" (calculat) ";
• reţinerile din sumele retribuţiilor calculate salariaţilor în
conformitate cu legislaţia în vigoare (impozitul pe venit, contribuţiile
pentru asigurarea socială şi medicală obligatorie, sumele avansurilor
acordate, sumele reţinute de la titularii de avans, sumele aferente
titlurilor executorii în favoarea altor persoane juridice şi fizice etc).
Concomitent aceste date se includ în Borderoul S-10 în coloana
"Debit contul 531 (reţinut, achitat) ".
în scopuri fiscale evidenţa analitică datoriilor faţă de personal
privind retribuirea muncii se efectuează în Fişa personală de evidenţă
a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către
patron în folosul angajatului, precum şi a impozitului pe venit
reţinut din acestea. Fişa personală se deschide pentru fiecare lucrător
la începutul anului, unde se înscrie datele privind suma veniturilor sub
formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron, scutirile
acordate, precum şi alte date necesare pentru calcularea impozitul pe
venit.
La finele lunii se determină rulajele în debitul şi creditul contului
531 şi se calculează soldul desfăşurat pe fiecare salariat (care poate fi
cît debitor, atît şi creditor) şi se trece în Borderoul S-10 pe luna
următo?re. La întocmirea rapoartelor financiare soldul debitor al
contului 531 se trece la contul 227 prin următoarea înregistrare
contabilă:
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu bugetul, formularul nr.
S-ll se utilizează pentru contabilitatea analitică şi sintetică a
decontărilor cu bugetul privind impozitele şi plăţile, reflectate în contul
534 "Datorii privind decontările cu bugetul". înscrierile în
Borderoul S-11 se fac
prin metoda poziţională cu alocarea numărului necesar de rînduri pe
tipuri de impozite şi plăţi: impozitul pe venitul persoanelor juridice,
impozitul pe venitul persoanelor fizice, taxa pe valoarea adăugată,
accizele, impozitul funciar, sancţiunile economice etc.
Borderoul S-ll poate fi întocmit în baza documentelor
justificative privind calcularea şi achitarea impozitelor şi plăţilor la
bugetul public naţional sau conform datelor Borderourilor, în care
sînt reflectate operaţiile privind decontările cu bugetul.
La expirarea lunii în Borderoul S-ll se calculează rulajele
debitoare şi creditoare şi se determină soldul desfăşurat (debitor şi/sau
creditor) în ansamblu şi pe fiecare tip de impozite şi plăţi (subconturile
contului sintetic 534).
La finele perioadei de gestiune soldul debitor al contului 534 se
trece la contul 225 prin următoarea înregistrare contabilă:
384
•debit contul 225, •

credit contul 534.
Borderoul de evidenţă a decontărilor cu alţi creditori,
formularul nr. S-12 este destinat pentru contabilitatea decontărilor
privind asigurările sociale, medicale, personale şi a averii,
creditele bancare, cu fondatorii şi cu alţi creditori, precum şi cele
aferente avansurilor primite şi mijloacelor finanţărilor şi
încasărilor cu destinaţie specială, reflectate în conturile 423
"Finanţări şi încasări cu destinaţie specială", 511 "Credite
bancare pe termen scurt", 533 "Datorii privind asigurările",
523 "Avansuri pe termen scurt primite", 537 "Datorii faţă de
fondatori şi alţi participanţi", 539 "Alte datorii pe termen
scurt". înscrierile în borderou se fac prin metoda poziţională pe
fiecare creditor (Casa Naţională pentru Asigurări Sociale,
fondatori, bănci, persoane juridice şi fizice).
în funcţie de numărul operaţiilor economice Borderoul S-12
poate fi deschis distinct pe fiecare cont sintetic sau în ansamblu
pentru toate conturile aferente decontărilor cu alţi creditori. La
utilizarea unui formular al Borderoului S-12 pentru reflectarea
operaţiilor, contabilizate în cîteva conturi contabile, pentru fiecare
din acestea în Borderou se rezervă numărul necesar de rînduri, iar
în coloana 3 "Denumirea conturilor, creditorilor (întreprinderilor,
persoanelor fizice), conţinutul operaţiei" se înscriu numărul şi
denumirea acestuia.
La întocmirea Borderoului S-12 trebuie de ţinut cont de
faptul că primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
(pentru anul 2007 - 2,5 %) şi contribuţiile obligatorii în bugetul
asigurărilor sociale de stat (pentru anul 2007 - 25 %, iar pentru
întreprinderile agricole - 20 %) sînt calculate în modul şi în
cuantumurile stabilite de legislaţia în vigoare.
La agenţii economici al segmentului întreprinderilor mici şi
mijlocii pentru contabilizarea cheltuielilor şi veniturilor din
vînzarea mărfurilor, produselor şi serviciilor, reflectate respectiv
în conturile 711 şi 611 este destinat Borderoul de evidenţă a
vînzărilor şi rezultatelor financiare, formularul nr. S-13.
De menţionat că în cazul existenţei veniturilor şi cheltuielilor
din activitatea neoperaţională (de exemplu, de la vînzarea activelor
materiale pe termen lung, din evenimente excepţionale, din
diferenţe de curs valutar etc.) Borderoul S-13 poate să se utilizeze
de asemenea pentru evidenţa operaţiilor aferente conturilor
cheltuielilor şi veniturilor din desfăşurarea altor tipuri de activităţi
(de investiţii, financiară) şi evenimentelor excepţionale.
Cheltuielile şi veniturile se constată în conformitate cu S.N.C.

3 şi S.N.C. 18 în baza principiului specializării exerciţiilor în
perioada de gestiune, în care acestea au avut loc, indiferent de
momentul primirii (plăţii) efective a mijloacelor băneşti sau a altei
forme de compensare.
La livrarea producţiei (prestarea serviciilor) cumpărătorului
(clientului) înscrierile în Borderoul S-13 se efectuează prin
metoda poziţională pe fiecare cont (cumpărător, tip de produse). în
coloanele 6-9 se reflectă costul mărfurilor, producţiei şi serviciilor
vîndute din creditul conturilor de evidenţă a stocurilor de mărfuri
şi materiale (211, 216, 217), iar în coloanele 10-13 - valoarea
acestora la preţuri de livrare (fără TVA) conform facturii
prezentate cumpărătorului (clientului). La completarea
Borderoului S-13 trebuie de avut în vedere că rulajele în conturile
de venituri şi cheltuieli se reflectă cu total cumulativ de la
începutul anului şi la expirarea fiecărei perioade de gestiune se
trec în Raportul privind rezultatele financiare. închiderea
conturilor de cheltuieli şi venituri din vînzări se efectuează numai
la expirarea anului prin decontarea acestora respectiv în debitul şi
creditul contului 333.
Rezultatul financiar se reflectă în Borderoul S-13 într-un
rînd distinct şi în cursul anului se determină prin calcul ca
diferenţă dintre veniturile (coloana 13) şi cheltuielile (coloana 9)
acumulate.
în scopul verificării exactităţii tuturor înregistrărilor în
contabilitatea curentă, determinării inegalităţilor, precum şi
sistematizării informaţiei conţinute în conturi este destinată
balanţa de verificare, care reprezintă un procedeu al metodei
contabilităţii, care asigură respectarea în contabilitate a
echilibrului permanent generat de dubla înregistrare a elementelor
patrimoniale.
La întreprinderile mici şi mijlocii generalizarea rulajelor
lunare reflectate în Borderourile nr. S-2 - nr. S-13 se efectuează
în Balanţa de verificare (şah) - formularul nr. S-14, în baza
căreia se întocmeşte Balanţa de verificare a conturilor sintetice,
formularul nr. S-15.
Balanţa de verificare (şah), formularul nr. S-14 reprezintă un
registru de evidenţă sintetică şi este destinată generalizării datelor
contabilităţii curente şi verificării reciproce a corectitudinii
înscrierilor efectuate în conturile contabile. Ea se întocmeşte după
principiul matricial, în baza datelor din Borderourik de evidenţă
a operaţiilor economice, în care se indică anticipat corespondenţa
conturilor pentru toate operaţiile economice.
386
Balanţa de verificare (şah) se întocmeşte în fiecare lună şi

serveşte pentru înscrierea datele»* în debitul şi creditul fiecărui
cont în parte. în balanţă pe verticală se înscriu conturile debitoare,
iar pe orizontală -conturile creditoare. Conturile înscrise pe
verticală se eşalonează în ordine crescătoare, iar cele înscrise pe
orizontală - în ordine crescătoare a numerelor Borderourilor de
evidenţă a operaţiilor economice.
Pentru completarea Balanţei de verificare S-14 la început se
trec rulajele creditoare din borderourile utilizate (Borderourile S-
2 -S-13) cu înregistrarea acestora în debitul conturile»"
corespunzătoare.
Apoi pe fiecare cont se calculează rulajul debitor care trebuie
să fie egal cu rulajul debitor reflectat în contul dat în borderoul
corespunzător. La finele lunii se calculează rulajele debitoare şi
creditoare ale conturilor sintetice care trebuie să fie egale între ele.
Rulajele debitoare şi creditoare pe fiecare cont sintetic se trec
în Balanţa de verificare a conturilor sintetice, formularul S-15,
în care se calculează soldul acestuia la ultima zi a lunii curente.
Balanţa de verificare a conturilor sintetice, formularul nr.
S-15 reprezintă un tablou enumerativ al tuturor conturilor
contabile şi este destinată generalizării informaţiei aferentă
soldurilor iniţiale, rulajelor intervenite într-o anumită perioadă de
gestiune şi soldurilor finale la data întocmirii ei, precum şi
controlului corectitudinii întocmirii corespondenţei conturilor şi
rapoartelor financiare.
Agenţii economici în funcţie de numărul operaţiilor
economice pot întocmi Balanţa de verificare S-15 la sfîrşitulunei
perioadei de gestiune (lună, trimestru sau an) sau de cîte ori
necesităţile impun acest lucru.
Conform paragrafului 40 al S.N.C. 4 Balanţa de verificare
S-15 trebuie să conţină trei serii de egalităţi între totahirile
coloanelor-perechi respective, care reiese din dubla reflectare a
mijloacelor economice în bilanţ şi înregistrarea dublă a operaţiilor
economice în conturi şi anume:
• totalul din coloana 2 este egal cu totalul din coloana 3,

întrucît mărimea totală a activelor trebuie să coincidă întotdeauna
cu mărimea totală a pasivelor;
întrucît operaţiile se reflectă în conturi în conformitate cu
principiul dublei înregistrări. Nerespectarea egalităţii date
vorbeşte despre greşelile admise la întocmirea formulelor
contabile sau determinarea totalurilor;
întrucît acestea sînt calculate în baza soldurilor şi rulajelor
conturilor sintetice.
în baza Balanţei de verificare S-15 se completează Bilanţul
contabil şi Raportul privind rezultatele financiare. în acest caz,
dacă în conturile de activ sînt rulaje creditoare, iar în cele de
pasiv - rulaje debitoare, se întocmesc în prealabil înregistrări de
corectare (de exemplu, dacă contul 534 la finele perioadei de
gestiune are sold debitor, el se reportează în debitul contului 225
şi se reflectă în compartimentul 2 "Active curente" din Bilanţul
contabil).
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A, Mălai 393
CAPITOLUL 22. PARTICULARITĂŢILE ÎNTOCMIRII

RAPOARTELOR FINANCIARE LA
ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII
22.1. LUCRĂRILE PREMERGĂTOARE

ÎNTOCMIRII RAPOARTELOR FINANCIARE
LA ÎNTREPRINDERILE MICI Şl MU LOCH
Rapoartele financiare ale agenţilor economici al micului business

reprezintă un sistem generalizator de indicatori financiari care
caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii,
precum şi rezultatele activităţii acesteia obţinute pe parcursul perioadei
de gestiune.
Componenţa, conţinutul şi modul de pregătire a rapoartelor finan-
ciare ale agenţilor economiei al micului business depinde de perioada
de gestiune pentru care se întocmesc (trimestriale şi anuale) şi sistemul
contabil aplicat (complet sau simplificat).
în continuare vom expune succint activitatea de pregătire şi
lucrările premergătoare de bază pe care le efectuează agentul economic
pentru asigurarea oportunităţii, plenititudinii şi obiectivitătii datelor
destinate întocmirii rapoartelor financiare.
Lucrările premergătoare întocmirii rapoartelor financiare la între-
prinderile mici şi mijlocii cuprind următoarele etape:
I. Analiza operaţiilor economice şi verificarea (în baza documentelor
justificative) corectitudinii şi obiectivitătii înregistrării acestora în
conturile evidenţei analitice.
II. Verificarea corespunderii datelor evidenţei analitice cu rulajele
şi soldurile conturile»: evidenţei sintetice.
III. Inventarierea totală a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor

acesteia în contabilitate.
III. închiderea la finele perioadei de gestiune a conturilor
de cheltuieli şi venituri şi determinarea rezultatelor financiare.
V.închiderea registrelor contabile pe ukima kmă a perioadei de
gestiune.
VI. Completarea Cărţii mari şi/sau întocmirea Balanţei de
verificare S-15.
VI. întocmirea rapoartelor financiare.
La etapele I şi II în baza datelor documentelor justificative se
verifică corectitudinea şi obiectivitatea reflectării în evidenţa analitică
a tuturor operaţiilor economice. Totodată, sumele pe conturile
corespondente se reflectă în Borderourile de evidenţă a operaţiilor
economice respective şi care urmează a fi verificate sub aspectul
corespunderii datelor evidenţei analitice cu rulajele şi soldurile
conturilor evidenţei sintetice. La aceste etape se efectuează
următoarele lucrări:
A. Precizarea sumelor respective de cheltuieli şi venituri
anticipate şi casarea acestora la consumurile, cheltuielile şi veniturile
în contabilitate cheltuielile şi veniturile anticipate, pornind de la
termenul raportării după destinaţie, se împart în curente şi pe termen
lung.
Cheltuielile anticipate includ cheltuielile efectuate în perioada de
gestiune curentă, dar care urmează a fi casate la consumuri sau
cheltuieli în perioadele de gestiune următoare (de exemplu, cheltuielile
privind pregătirea şi însuşirea tipurilor noi de produse, recultivarea
terenurilor, abonarea la literatura de specialitate, chiria etc).
Pentru evidenţa cheltuielilor anticipate sînt prevăzute conturile de
activ 141 şi 251. La efectuarea cheltuielilor anticipate se debitează
conturile 141 sau 251 şi se creditează conturile 215, 211, 227, 241,
242, 521, 531, 533 etc. Ulterior aceste cheltuieli urmează a fi casate la
consumuri sau cheltuieli în perioadele de gestiune stabilite de
întreprindere. în acelaşi timp cota cheltuielilor anticipate, care se referă
la perioada curentă poate fi determinată prin două metode:
• liniar (prin cote egale) - se utilizează, de regulă, pentru casarea
cheltuielilor privind chiria, abonarea la literatura de specialitate,
procurarea pohtei de asigurare achitate în avans etc;
• proporţional volumului produselor obţinute (serviciilor
prestate) -se utilizează, de regulă, pentru casarea cheltuielilor privind
pregătirea şi însuşirea tipurilor noi de produse.
La casarea cheltuielilor anticipate se creditează contul 141 sau 251
şi se debitează conturile 121,123, 712, 713, 215 etc.
Veniturile anticipate includ veniturile primite (calculate) în
perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de
gestiune următoare (de exemplu, plata de arendă, plata de abonament
pentru reviste şi ziare, plata de abonament pentru serviciile de telefonie
mobilă, consalting, semnalizare etc).
Pentru evidenţa veniturilor anticipate sînt prevăzute conturile de
pasiv 422 şi 515. La formarea veniturilor anticipate se creditează contul
422 sau 515 şi se debitează conturile 227, 228, 241, 242 etc.
La casarea veniturilor anticipate se debitează contul 422 sau 515 şi
se creditează conturile 612, 621, 622 sau 333 (în cazul cînd
întreprinderea practică doar un singur tip de activitate).
Exemplul 69. Admitem că la 5 octombrie 2006 S.R.L. "Plai" a
primit în avans plata de la arendaş pentru arenda unei încăperi de
producţie (fără drept de răscumpărare) pe un termen de 24 luni în sumă
de 48000 lei (fără TVA). Pentru simplificarea calculelor în exemplul
dat admitem că veniturile anticipate se casează la veniturile perioadei
curente trimestrial în cote egale, iar în calcul nu se ia suma impozitului
pe venit reţinut la sursa de plată în mărime de 5 %.
Operaţiile indicate trebuie reflectate în evidenţă în modul
următor:
în octombrie 2006:
1. S-a primit în avans plata de la arendaş pentru arenda încăperii
de producţie:
• debit contul 242 - în sumă de 57600 lei [48000 + (48000x20

%)],
• credit contul 515 - în sumă de 6000 lei (48000-24x3),
• credit contul 422 - în sumă de 42000 lei (48000 - 6000),
• credit contul 535 - în sumă de 9600 lei (48000x20 %); în
decembrie 2006:
2. S-a casat suma veniturilor anticipate curente la veniturile
perioadei de gestiune (4800(K24x3):
• debit contul 515 - în sumă de 6000 lei,
2. S-a reflectat suma veniturilor anticipate pe termen lung, care
urmează a fi casată pe parcursul anului 2007 (42000^-21x12):
• debit contul 422 - în sumă de 24000 lei,
• credit contul 515 - în sumă de 24000 lei.
Ulterior pe parcursul anului2007 la întocmirea rapoartele»"
financiare trimestriale suma veniturilor anticipate curente (în sumă de
24000 lei), va fi recunoscută în cote egale ca alte venituri anticipate
(debit contul 515 şi credit contul 612).
Pornind de la condiţiile acestui exemplu în rapoartele financiare pentru
anul 2006 întreprinderea S .R.L. "Plai" va reflecta: v în Bilanţul
contabil simplificat pc posturile:
• 250 "Datorii calculate pe termen lung" - la suma veniturilor
anticipate pe termen lung în mărime de 18000 lei (42000 - 24000);
• 270 "Datorii financiare pe termen scurt" - la suma veniturilor
anticipate curente în mărime de 24000 lei;
v în Raportul privind rezultat ele financiare pe postul:
• 040 "Alte venituri operaţionale" - la suma veniturilor anticipate
curente casate la veniturile perioadei de gestiune în mărime de 6000
lei.
B. Repartizarea consumurilor indirecte de producţie în

conformitate cu prevederile S.N.C. 6 "Particularităţile contabilităţii la
întreprinderile agricole" şi S.N.C. 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale".
C. Calcularea costului produselor obţinute (serviciilor prestate),
deducerea şi repartizarea abaterilor dintre costul efectiv şi cel
planificat.
Contabilitatea curentă a consumurilor activităţii de bază se încheie
la sfîrşitul perioadei de gestiune cu calcularea costului efectiv unitar,
care reflectă în expresie bănească consumurile de muncă vie şi mate-
rializată ale întreprinderilor pentru obţinerea unei unităţi de producţie.
De menţionat că pentru fiecare tip de produse există o limită specială
(un plafon), pînă la care toate consumurile suportate urmează a fi
incluse în costul efectiv (adică înregistrate pe debitul contului 215). De
obicei, pentru fiecare tip de produs se acceptă un mod strict individual
de calculare a costului, cunoaşterea şi respectarea căruia este
obligatorie. Devierea de la regulile stabilite sau utilizarea lor frivolă
poate duce, în conseemţă, la exagerarea cheltuielilor (prin intermediul
costului vînzărilor) şi diminuarea profitului impozabil, ceea ce
condiţionează perceperea la bugetul de stat a venitului diminuat,
precum şi a amenzii aplicate în cuantum echivalent acestor venituri.
Calcularea costului se încheie cu deducerea abaterii dintre costul
efectiv şi cel planificat al unui chintal de produs obţinut, care urmează
a fi înregistrată şi repartizată pe direcţii de ieşire (consum). Există două
variante de înregistrare şi repartizare a abaterilor.
în cazul primei variante toată abaterea este reflectată la costul
produselor obţinute prin înregistrarea contabilă:
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A, Mălai 397
debit contul 216;

credit contul 215.
în continuare se repartizează abaterea pe direcţiile de ieşire prin
creditarea contului 216 şi debitarea conturilor 333 (de exemplu, la
valoarea produselor comercializate), 215 (de exemplu, la valoarea
produselor obţinute utilizate în scopuri tehnologice) etc.
în cazul variantei a doua toată abaterea este reflectată de odată din
creditul contului 215 pe direcţiile de ieşire şi stocului din depozit. Ca
rezultat se reduce numărul înregistrărilor.
D. întocmirea înregistrărilor de corectare.
înregistrările de corectare se efectuează pînă la întocmirea
raportului financiar atît trimestrial, cît şi celui anual în scopul casării
soldurilor creditoare la conturile de activ şi debitoare - la conturile de
pasiv, precum şi reflectarea cotei activelor şi datoriilor pe termen lung,
care urmează a fi casate (achitate) pe parcursul a 12 luni.
Astfel de înregistrări se efectuează în cazurile cînd:
• pentru reflectarea activelor şi datoriilor pe parcursul perioadei
de gestiune se utilizează un singur cont în loc de doua conform
Planului de conturi contabile;
• se admit plăţi în plus (supraplăţi) la efectuarea decontărilor cu
furnizorii şi cumpărătorii.
în conformitate cu paragrafului 30 al S.N.C. 5 activele şi datoriile
nu se sting reciproc, cu excepţia cazurilor în care stingerea este
prevăzută sau permisă de standardele naţionale de contabilitate.
Conform acestor prevederi în Planul de conturi contabile nu sînt
prevăzute conturi de activ şi pasiv. Totodată, agentul economic pe
parcursul perioadei de gestiune în scopul simplificării şi reducerii
lucrărilor de evidenţă combină operaţiile privind reflectarea activelor şi
datoriilor în cadrul unui singur cont contabil. Modalitatea dată poate fi
aplicată la evidenţa decontărilor cu titularii de avans, alţi debitori şi
creditori, precum şi în alte cazuri. Aceasta nu se consideră încălcare a
regulilor de ţinere a evidenţei contabile, dacă la finele perioadei de
gestiune, pînă la întocmirea Bilanţului contabil, întreprinderea
efectuează înregistrările de corectare respective privind casarea
soldurilor creditoare la conturile de activ şi debitoare - la conturile de
pasiv.
Exemplul 70. Admitem că în S.R.L. "Sovata" în luna decembrie
2006 la contul 531 s-au calculat retribuirea muncii salariaţilor în sumă
de 35000 lei. Totodată, în această lună angajaţilor li s-au eliberat sub
formă de avans -15000 lei. La întocmirea soldului desfăşurat al
contului dat, prin verificarea conturilor personale ale angajaţilor, s-a
stabilit supraplata la cinci salariaţi în sumă de 2000 lei.
La finele perioadei de gestiune la această sumă (2000 lei) trebuie
efectuată o înregistrare de corectare privind raportarea soldului debitor
al contului 531:
• debit contul 227 - la suma de 2000 lei,
• credit contul 531 - la suma de 2000 lei.
în Bilanţul contabil simplificat pentru anul2006 la postul 100
"Alte active pe termen scurt" va fi reflectată suma de 2000 lei, iar la
postul 290 'Datorii privind rctnl>ukea muncii"-22000 lei (35000 + 20^
Exemplul 71. Admitem că S.R.L. "Succes" în luna noiembrie
2006 a transferat la buget din contul curent în valută naţională taxa pe
valoarea adăugată în sumă de 20000 lei, întocmind înregistrarea
contabilă:
în decembrie 2006 la întocmirea Declaraţiei privind taxa pe
valoarea adăugată, datoria faţă de buget privind taxa pe valoarea
adăugată a constituit 17500 lei.
în consecinţa formării soldului debitor la contul 534 întreprinderea
în luna decembrie la suma de 2500 lei (20000 - 17500) trebuie să
întocmească următoarea înregistrare de corectare:
Această sumă în Bilanţul contabil simplificat pentru anul 2006
urmează a fi reflectată la postul 070 "Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul".
In exemplele prezentate mai sus s-a expus varianta înregistrărilor
de corectare cînd la conturile de pasiv s-a creat sold debitor. Totodată,
în mod analogic poate apărea sold creditor la conturile de activ în
cazurile utilizării acestora pe parcursul perioadei de gestiune ca conturi
de activ şi pasiv (de exemplu, la conturile 225,227,229 etc).
în conformitate cu paragrafele 49-52 al S.N.C. 5 activele şi
datoriile se divizează în Bilanţul contabil în curente (pe termen scurt)
şi pe termen lung.
Activele şi datoriile cu termen de utilizare sau stingere pînă la 12
luni se clasifică ca curente, iar în celelalte cazuri - pe termen lung.
în acest context la întocmirea raportului financiar anual trebuie
determinată cota activelor şi datoriilor pe termen lung care urmează a fi
casate (achitate) în următoarele 12 luni. Astfel de cotă se determină
pentru:
• activele financiare pe termen lung (de exemplu, investiţii,
creanţe, avansuri acordate, cheltuieli anticipate etc);
• datorii financiare şi calculate pe termen lung (de exemplu,
credite bancare, împrumuturi, datorii de arendă, venituri anticipate
etc.).
La casarea cotei curente a activelor şi datoriilor pe termen lung se
întocmesc următoarele formule contabile:
q la suma cotei curente a activelor pe termen lung:
debit conturile 231, 232, 224,229,251,
credit conturile 131,132,134,136,141;
q la suma cotei curente a datoriilor pe termen lung:
debit conturile 411,412,413 421,422,424,426,
credit conturile 511, 512, 513, 515, 516, 523 (sau credit contul
514 - pe subconturile respective în funcţie de tipul datoriei).
După întocmirea acestor formule contabile suma cotei curente a
activelor şi datoriilor pe termen lung urmează a fi reflectată în Bilanţul
contabil în componenţa activelor şi datoriilor pe termen scurt
respective.
Exemplul 72. Admitem că S.R.L. "Utilaj" la 1 decembrie 2006 a
transmis în arendă finanţată pe un termen de şapte ani gospodăriei
ţărăneşti "Cojocari - Agro" o instalaţie pneumatică combinată pentru
producerea brichetelor furajere. Valoarea contractuală constituie
147000 lei (fară taxa pe valoarea adăugată), care urmează a fi achitată
anual de către arendaş în cote-părţi egale [21000 lei (147000,7)] dar nu
mai tîrziude 15 decembrie.
Operaţiile indicate trebuie reflectate în evidenţă în modul
următor:
în decembrie 2006
q la valoarea contractuală care urmează a fi achitată în anul 2007:
• credit contul 515 - la suma de 21000 lei;
q la valoarea contractuală care urmează a fi achitată după
anul2007:
• credit contul 422 - la suma de 126000 lei; în
decembrie 2007
q la valoarea contractuală care urmează a fi achitată în anul 2008:
• credit contul 134 - la suma de 21000 lei;
q la suma veniturilor anticipate pe termen lung care urmează a fi
casate în anul 2008:
• credit contul 515 - la suma de 126000 lei (aceste formule

contabile se vor întocmi la finele fiecărui an pînă la expirarea
termenului de arendă).
Conform paragrafului 5 al Regulamentului privind inventa-
rierea4 toţi agenţii economici, indiferent de tipul de proprietate şi
forma juridică de organizare sînt obligaţi să efectueze inventarierea
generală a patrimoniului. Conform paragrafului 13 alS.N.C. 18,
paragrafului 22 al Comentariilor cu privire Ia aplicarea S.N.C. 18 şi
paragrafului 107 al Regulamentului privind inventarierea abaterile
depistate în rezultatul inventarierii se reglementează în felul următor:
• plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării
lipsurilor cu plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor;
• lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
4
Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 27 iulie 2004, nr.123
• lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale,
precum şi prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la
persoanele vinovate, în mărimea stabilită de legislaţia în vigoare;
• în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile
legate de deteriorarea bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele
perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei.
Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-
un proces-verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor
scriptice. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atît în evidenţa
tehnico-operativă, cît şi în contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de
la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii.
In Nota explicativă la rapoartele financiare trebuie de dezvăluit
următoarele informaţii cu privire la:
• confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin
intermediul inventarierii;
• efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi
indicarea gestiunilor care nu au fost inventariate;
• rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale,
compensările efectuate, valoarea bunurilor supuse perisabilităţii
naturale etc);
• reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă;
• măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;
• minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul
de recuperare de la aceştia (achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin
judecată etc.);
• recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor
aferente pierderilor rezultate din anii precedenţi.
întreprinderea în caz de necesitate (cînd valoarea de bilanţ diferă
semnificativ de valoarea venală) reevaluează activele pe termen lung.
Aceasta permite agentului economic să reflecte aceste active în
Bilanţul contabil la valoarea lor reală.
Investiţiile pe termen lung în părţi nelegate şi legate se evaluează
şi se reflectă în rapoartele financiare conform prevederilor paragrafelor
20 şi 21 al S.N.C. 25 "Contabilitatea investiţiilor" şi paragrafele 5,8-
13 alS-N.C. 28 "Contabilitatea investiţiilor în întreprinderile
asociate".
Reevaluarea investiţiilor se efectuează la valoarea venală.
Rezultatele reevaluării se raportează la majorarea sau micşorarea
capitalului propriu reflectat în Bilanţul contabil simplificat la
postul220 "Capital secundar".
La etapa IV a lucrărilor premergătoare agentul economic trebuie
să închidă la finele perioadei de gestiune conturile de venituri şi
cheltuieli şi să determine rezultatele financiare.
De menţionat că modul de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor,
precum şi a rezultatelor financiare şi utilizării profitului la
întreprinderile mici şi mijlocii depinde de varianta aplicată a sistemului
contabil simplificat prevăzut de S.N.C. 4.
Dacă agentul economic practică doar un singur tip de activitate
(de exemplu, producerea produselor, acordarea serviciilor, comerţ cu
amănuntul şi ridicata etc), atunci este raţional de utilizat doar contul
333, care îmbină funcţiile conturilor de venituri (clasa 6 "Venituri"), de
cheltuieli (clasa 7 "Cheltuieli") şi de rezultate financiare (clasa 3
"Capital propriu", grupa 33 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)")
a Planului de conturi contabile unic. Dar dacă agentul economic
practică concomitent cîteva tipuri de activitate (de exemplu,
operaţională, de investiţii, financiară), atunci pentru evidenţa
veniturilor şi cheltuielilor se recomandă de utilizat conturile de venituri
şi conturile de cheltuieli tradiţionale. In acest caz, la finele fiecărui
trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri şi rulajele
debitoare ale conturilor de cheltuieli cu total cumulativ de la începutul
anului se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare la
posturile respective. Totodată, rezultatul financiar pentru fiecare
trimestru se determină prin calcul fără întocmirea formulelor contabile.
închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează numai
la finele anului de gestiune prin casarea rulajelor lor la contul 351
"Rezultat financiar total", cu întocmirea următoarelor formule
contabile:
q la suma totală a veniturilor acumulate pe parcursul anului de
gestiune:
• debit conturile 611,612, 621,622,623, •credit
contul 351;
q la suma totală a cheltuielilor acumulate pe parcursul anului de
gestiune:
• credit conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723.
După întocmirea acestor formule contabile la contul 351 se
determină rezultatul financiar contabil (adică profitul sau pierderea
pînă la impozitare), care se reflectă la postul 130 al Raportului
privind rezultatele financiare şi rindul 010 al Declaraţiei privind
impozitul pe venit.
Ulterior la contul 351 se casează suma cheltuielilor (economiilor)
privind impozitul pe venit, calculat conform prevederilor S.N.C. 12
"Contabilitatea impozitului pe venit" şi normelor fiscale în vigoare,
cu întocmirea următoarei formule contabile:
în continuare, după reflectarea înregistrării de mai sus la contul
351 se determină rezultatul financiar net (profitul net (pierderea)
perioadei de gestiune). Pentru aceasta se juxtapune (confruntă)
rulajul creditor (veniturile acumulate) şi debitor (cheltuielile
acumulate) al contului dat. Dacă suma totală a veniturilor
prevalează asupra sumei totale ale cheltuielilor, atunci
întreprinderea înregistrează profit net al perioadei de gestiune,
care se reflectă prin înregistrarea contabilă: •debit contul 351,
în caz contrar, adică cînd suma totală a cheltuielilor prevalează
asupra sumei totale ale veniturilor, atunci întreprinderea înregistrează
pierdere netă al perioadei de gestiune, care se reflectă prin înregistrarea
contabilă inversă:
După casarea rezultatul financiar net contul 351 se închide şi în
rapoartele financiare privind anul de gestiune curent nu se reflectă.
Suma profitului net (pierderea netă) al perioadei de gestiune
sereflectă la postul 150 "Profit net (pierdere netă)" al Raportului
privind rezultatele financiare şi se reportează la postul 190 "Profitul
net (pierderea) alperioadei de gestiune" al Bilanţului contabil
simplificat. Aceşti indicatori trebuie să coincidă atit în rapoartele
financiare trimestriale, cît şi în cele anuale.
La etapele V şi VI întreprinderea trebuie să închidă registrele
contabile pe ultima lună a perioadei de gestiune şi să completeze
Cartea mare şi/sau întocmească Balanţa de verificare, formularul S-
15.
Pe ultima lună a perioadei de gestiune agentul economic trebuie să
închidă următoarele registrele contabile:
• în cazul aplicării sistemului contabil complet - memorialele-
order, jur-nalele-order, maşinogramele sau alte registre de evidenţă
sintetică şi analitică;
• în cazul aplicării sistemului contabil simplificat - Registrul-
jurnal de evidenţă a operaţiilor economice, formularul S-l,
Borderourile de evidenţă a operaţiilor economice, formularele S-2 -
S-13 şi Balanţele de verificare (şah), formularul S-14.
Totalurile din registrele contabile pe ultima lună a perioadei de
gestiune (în funcţie de sistemul contabil aplicat) trebuie trecute în
Cartea mare sau Balanţa de verificare a conturilor sintetice,
formularul
S-15 unde se calculează rulajele, totalurile şi se determină soldul final
al fiecărui cont sintetic. De menţionat că dacă agentul economic aplică
varianta de ţinere a registrelor de evidenţă în baza Registrului - j
urnal de evidenţă a operaţiilor economice, formularul S-1, atunci
totalurile pe fiecare cont sintetic şi determinarea soldului final se
efectuează nemijlocit în acest registru.
La etapa VII în baza rulajelor şi soldurilor conturilor sintetice din
Registrul-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice, formularul S-
l, Cartea mare sau Balanţa de verificare a conturilor sintetice,
formularul S-15 se întocmesc rapoartele financiare ale agentului
economic.
22.2. ÎNTOCMIREA RAPOARTELOR FINANCIARE LA

ÎNTREPRINDERILE MICI Şl MIJLOCII
Agenţii economici al segmentului întreprinderilor mici şi mijlocii
întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în modul prevăzut de Legea
contabilităţii, S.N.C. 5 şi S.N.C. 7, aprobate prin ordinul ministrului
finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25 decembrie 1997, ţinînd
cont de prevederile S.N.C. 4.
întreprinderea care aplică sistemul contabil complet întocmeşte
nomenclatorul complet al rapoartelor financiare prevăzute pentru
întreprinderile care în conformitate cu legislaţia în vigoare nu se
raportă la micul business:
• Bilanţul contabil (anexa 1 la S.N.C. 5);
• Raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 la S.N.C.
5); - Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 3 la
S.N.C. 5);
• Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 1 la
S.N.C. 7);
• Anexa la Bilanţul contabil (anexa 4 la S.N.C. 5);
•Anexa la Raportul privind rezultatele financiare (anexa 5 la
S.N.C. 5);
• Nota explicativă.
întreprinderea care aplică sistemul contabil simplificat întocmeşte
şi prezintă următoarele formulare de rapoarte financiare:
• Bilanţul contabil, formularul nr. 1-BS (anexa 16 la S.N.C. 4);
• Raportul privind rezultatele financiare (anexa 2 la S.N.C.
5);
A^recăujâru^ 405
* Anexă la rapoartele financiare (simplificată);

•Nota explicativă (simplificată).
Bilanţul contabil se întocmeşte conform datelor soldurilor
conturilor din clasele 1 -5. Lucrările de completare a bilanţului
reprezintă prin conţinutul lor operaţiuni de prelucrare şi transpunere a
datelor şi informaţiilor din Bilanţul contabil al perioadei de gestiune
precedentă şi Registrul-jurnal de evidenţă a operaţiilor economice,
formularulnr. S-l sauarulajelor conturilor din clasele 1-5 reflectate în
Balanţa de verificare a conturilor sintetice, formularul nr. S-15 sau
în Cartea mare - în funcţie de varianta sistemului contabil simplificat,
aplicat de agentul economic.
La întocmirea Bilanţului contabil nu se admite compensarea
(achitarea reciprocă) între posturile de activ şi pasiv, cu excepţia
cazurilor cînd o astfel de compensare este prevăzută de standardele
naţionale de contabilitate. Astfel, dacă la contul 225 sa creat
concomitent cît sold debitor, atît şi sold creditor, atunci soldul creditor
trebuie reflectat ca datorie în postul 310 al Bilanţului contabil, iar
soldul debitor creat la contul 534 trebuie reflectat ca creanţă pe termen
scurt privind decontările cu bugetul în postul 070 al Bilanţului
contabil.
Totalul activului (postul 120) şi pasivului (postul 340) al
Bilanţului contabil trebuie să fie egale între ele (respectînd astfel
principala particularitate a bilanţului - echilibrul bilanţier), precum şi
cu totalul din coloana 4 a Registrul-jurnal de evidenţă a operaţiilor
economice.
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte în baza
rulajelor contului 333 prezentate în Registrul-jurnal de evidenţă a
operaţiilor economice (S-l) sau a rulajelor conturilor din clasele 6-7
reflectate în Balanţa de verificare a conturilor sintetice (S-15) sau în
Cartea mare - în funcţie de varianta sistemului contabil simplificat,
aplicat de agentul economic. Totodată, suma cheltuielilor şi veniturilor
din vînzări (rulajul debitor şi creditor al contului 333, subcontul 333.1
"Cheltuieli şi venituri ale perioadei de gestiune") şi suma
cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit (rulajul debitor al
contului 333, subcontul 333.2 "Profit utilizat al anului de gestiune")
se reflectă respectiv în posturile 020 " Costul vînzărilor'\ 010 "Venituri
din vînzări140 "Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit".
în postul 010 "Venituri din vînzări" se înregistrează valoarea
produselor, mărfurilor expediate (livrate), serviciilor prestate la
preţuri (tarife) de livrare, fară TVA şi accize, pe măsura
transmiterii dreptului de proprietate şi prezentării de către
cumpărători şi clienţi a documentelor de decontare spre achitare.
Din punctul de vedere al metodicii de întocmire a Raportului
privind rezultatele financiare veniturile din vînzări reprezintă
suma rulajului creditor al contului 333, subcontul 333.1
"Cheltuieli şi venituri ale perioadei de gestiune".
De menţionat că din suma veniturilor din vînzări se admite
deducerea valorii de vînzare a produselor livrate şi returnate de
cumpărători în cursul unuia şi aceluiaşi an.
Exemplul 73. Admitem că S.R.L. "Belşug" la 29 iunie 2006 a
expediat cumpărătorilor produse în sumă de 100000 lei la preţuri
contractuale. Costul planificat al produselor vîndute constituie 70000
lei. La 3 iulie 2006 cumpărătorul a returnat din cauza calităţii
nesatisfacătoare produse, valoarea cărora la preţurile contractuale
constituie 25000 lei, iar costul planificat-20000 lei. Produsele returnate
au fost evaluate şi înregistrate în contabilitatea S.R.L. "Belşug" la
valoarea de bilanţ (20000 lei).
La întocmirea Raportului privind rezultatele financiare pe
trimestrulII2006 S.R.L. "Belşug" trebuie să indice în postul 010
'«Venituri din vînzări" suma de 100000 lei. în trimestrul EI se
efectuează deducerea valorii de vînzare a produselor returnate (25000
lei) din suma totală a veniturilor din vînzări care se reflectă în
Raportul privind rezultatele financiare cu total cumulativ de la
începutul anului. în acelaşi timp se corectează costul vînzărilor (postul
020) în sumă de 20000 lei.
Totodată, prevederile S.N.C. 18 nu permit diminuarea sumelor
incluse anterior în venit şi luate în calcul la determinarea rezultatului
financiar al perioadei de gestiune în cazul returnării de către
cumpărători a produselor (mărfurilor) pînă la sau după momentul
achitării acestora, în acest caz întreprinderea furnizoare înregistrează
pierderi, care urmează a fi reflectate la contul 712 sau direct la contul
333.
Exemplul 74. Admitem că S.R.L. "Biruinţa" la 25 decembrie
2006 a livrat produse, valoarea de vînzare (fară TVA) a cărora a
constituit 50000 lei, iar costul planificat - 30000 lei. La 5 ianuarie 2007
cumpărătorul a returnat din cauza calităţii nesatisfacătoare produse,
valoarea cărora la preţurile de livrare (fară TVA) constituie 10000 lei,
iar costul planificat - 6000 lei. S.R.L. "Biruinţa" a suportat cheltuieli
privind returnarea produselor în valoare de 3000 lei. Produsele
returnate au fost evaluate şi înregistrate în contabilitatea întreprinderii
la valoarea realizabilă netă în sumă de - 3550 lei.
Conform datelor prezentate, la întocmirea Raportului privind
rezultatele financiare pe anul2006 în postul 010 "Venituri din
vînzări" se indică50000 lei, iar înpostul020 "Costul vîhzărilof'-30000
lei. în Raportul privind rezultatele financiare pe trimestrul I al
anului2007 în componenţa postului 050 "Cheltuieli comerciale" vor fi
reflectate pierderile din returnarea produselor în valoare totalăde 9450
lei(10000 + 3000 - 3550).
în postul 020 "Costul vînzărilor" se reflectă costul planificat al
produselor, (mărfurilor) vîndute, serviciilor prestate. Din punctul de
vedere al metodicii de întocmire a Raportului privind rezultatele
financiare costul vînzărilor reprezintă suma rulajului debitor al
contului 333, subcontul 333.1.
în postul 030 "Profitul brut (pierdere globală)" se reflectă
diferenţa dintre mărimea veniturilor de la realizarea produselor
(prestarea serviciilor) (postul 010) şi costul planificat al acestor
produse (servicii) (postul 020).
Indicatorii posturilor 110 "Rezultatul din activitatea economico-
financiară: profit (pierdere)" şi 130 "Profitul (pierderea) perioadei de
gestiune pînă la impozitare" se determină conform modalităţii indicate
în Raportul privind rezultatele financiare.
în postul 140 "Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit" se
arată suma impozitului pe venit calculată (achitată). De menţionat că
metodica de completare a datelor din acest post în rapoartele
trimestriale şi anuale nu este identică. La completarea Raportului
privind rezultatele financiare pe trimestru postul 140 "Cheltuieli
(economii) privind impozitul pe venit" reflectă suma impozitului pe
venit care urmează să fie plătită la buget în rate (în avans) în cursul
perioadei de gestiune, în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale
în vigoare. Astfel, conform articolului 84 al Codului fiscal agenţii
economici (inclusiv întreprinderile micului business care ţin
contabilitatea conform sistemului contabil simplificat) pot opta pentru
una din cele două metode posibile de plată a impozitului pe venit în
rate:
• în mărime egală cu E din suma calculată drept impozit pe venit
spre plată pentru perioada fiscală respectivă, conform cerinţelor titlului
II al Codului fiscal;
• în mărime egală cu V4 din impozitul pe venit ce urma să fie
plătit pentru perioada fiscală precedentă.
Suma impozitului pe venit spre plată în rate calculată prin metoda
selectată de agentul economic se reflectă cu total cumulativ în postul
140 "Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit" din Raportul
privind rezultatele financiare trimestrial.
în Raportul privind rezultatele financiare anual în postul 140
"Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit" se indică suma
totală definitivă a impozitului pe venit (economiilor privind impozitul
pe venit), care urmează să fie achitată la bugetul public naţional în
cursul perioadei de gestiune, în conformitate cu calculele efectuate în
Declaraţia privind impozitul pe venit şi anexele la Declaraţie.
în postul 150 "Profit net (pierdere netă)" se reflectă diferenţa
dintre posturile 130 "Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la
impozitare" şi 140 "Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit",
care trebuie să coincidă cu indicatorul postului 190 "Profitul net
(pierderea) al perioadei de gestiune" al Bilanţului contabil.
De menţionat că la întocmirea raportului financiar trimestrial
profitul net (pierderea) al perioadei de gestiune se determină prin
calcul fară întocmirea formulelor contabile, iar la completarea
raportului financiar anual rezultatul financiar net al perioadei de
gestiune în Raportul privind rezultatele financiare se reflectă în
baza soldului contului 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de
gestiune".
Rapoartele financiare se semnează de conducătorul şi contabilul-
şef al întreprinderii micului business şi se prezintă pe adresele şi în
termenele stabilite de legislaţia în vigoare. în particular, întreprinderile
mici şi mijlocii care ţin contabilitatea conform sistemului contabil
simplificat sau complet, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de
fermier), prezintă rapoartele financiare:
• organelor financiare raionale (municipale) conform locului de
înregistrare;
• proprietarului în conformitate cu documentele constitutive

(întreprinderile de stat prezintă rapoartele financiare organelor
autorizate să administreze proprietatea de stat la cerinţa acestora).
Rapoartele financiare pot fi prezentate şi altor autorităţi
publice, băncilor care acorda credite şi altor organizaţii interesate
în baza acordului cu agentul economic.
întreprinderile micului business care ţin contabilitatea
conform sistemului contabil simplificat sau complet, cu excepţia
gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), sînt obligate sa prezinte:
• raportul financiar trimestrial la termen de la data de 15 şi
pînă la 25 ale lunii următoare după trimestrul gestionar;
• raportul financiar anual la termen de la 25 ianuarie pînă la
31 martie ale anului următor după anul gestionar.
CAPITOLUL 23. CONTABILITATEA FACILITĂŢILOR

FISCALE LA ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI
MIJLOCII
23.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND FACILITĂŢILE

FISCALE
Facilitatea (înlesnirea) fiscală reprezintă suma impozitului

pe venit sau taxei nevărsate la buget. Facilităţile (înlesnirile)
fiscale sînt elementele de care se ţine seama la estimarea
obiectului impozabil, la determinarea cuantumului impozitului sau
taxei, precum şi la încasarea acestuia, sub formă de:
• scutire parţială sau totală de impozit sau taxă;
• scutire parţială sau totală de plata impozitelor sau taxelor;
• cote reduse ale impozitelor sau taxelor;
• reducerea obiectului impozabil;
• amînări ale termenului de achitare a impozitelor sau
taxelor;
• eşalonări ale obligaţiei fiscale.
Scutirile personale, scutirile acordate soţiei (soţului), scutirile
pentru persoanele întreţinute, precum şi cota zero la aplicarea
taxei pe valoarea adăugată nu se consideră facilităţi (înlesniri)
fiscale.
Orice facilitate fiscală privind impozitul pe venit poate fi
caracterizată din punct de vedere a obiectului şi subiectului
scutirii, precum şi a formei, modului, condiţiilor şi termenilor de
acordare.
în calitate de subiect al scutirii pot fi categorii distincte de
contribuabili (de exemplu, agenţi economiialmiculuibusiness,
gospodăriile ţărăneşti (de fermier) etc.) sau orice persoană juridică
(de exemplu, societate comercială, cooperativă, instituţie, fundaţie
etc.), potrivit legislaţiei în vigoare.
Obiect al scutirii poate fi sau venitul total, obţinut în perioada
fiscală curentă, sau o parte a venitului, în mărimea stabilită de
legislaţie, sau un tip distinct de venit (venitul obţinut de la
practicarea unui tip concret de activitate).
Facilităţile fiscale pot fi acordate sub formă de scutire
parţială sau totală de plata impozitului pe venit, sau sub formă de
cote reduse ale impozitului pe venit.
Pornind de la tipul facilităţii fiscale, legislaţia în vigoare
prevede trei variante de acordare a acesteia:
• încheierea Acordului de către agentul economic cu organul
teritorial al Serviciului Fiscal de Stat;
• pronunţarea de către organul teritorial al Serviciului Fiscal

de Stat a Hotărîrii privind scutirea de plata impozitului pe venit;
• folosirea de sine stătătoarea a scutirii prin intermediul
anexei 3D al Declaraţiei privind impozitul pe venit.
Agenţii economici, indiferent de forma juridică de organizare
şi genul de activitate, care pot pretinde la scutirea totală de plata
impozitului pe venit pe un termen de trei perioade fiscale,
conform articolului 49 al Codului Fiscal, trebuie să respecte
următoarelor două cerinţe:
• numărul mediu anual de salariaţi să nu depăşească 19
persoane;
• suma anuală a veniturilor din vînzări, inclusiv a serviciilor
prestate, să nu depăşească suma de 3000000 lei.
Numărul mediu anual al lucrătorilor se determină în baza
"Precizărilor metodologice privind efectivul şi cîştigurile
salariate ale personalului angajat", aprobate de Departamentul
Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova prin ordinul nr. 87
din 29 iulie 2004.
La determinarea indicatorului "suma anuală a veniturilor din
vînzări" trebuie de condus de prevederile S.N.C. 18, precum şi
Normele metodologice la capitolul utilizării contului 611,
conform cărora suma veniturilor din vînzări include veniturile
obţinute de la realizarea produselor şi mărfurilor, prestarea
serviciilor, operaţiile de barter, confratele de construcţii şi se
reflectă la postul 010 al Raportului privind rezultatele
financiare pentru perioada de gestiune respectivă.
Scutirea de plata impozitului pe venit nu este aplicabilă:
• agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe piaţă;
• întreprinderilor în al căror capital social cota acţionarilor
(fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35
%;
• întreprinderilor producătoare şi importatoare de mărfuri
supuse accizelor;
• companiilor fiduciare şi de asigurare;
• fondurilor de investiţii;
• băncilor şi altor instituţii financiare;
• alte întreprinderi (de exemplu, participanţilor
profesionişti la piaţa valorilor mobiliare; fondurilor nestatale de
pensii; casele de amanet, casele de schimb valutar etc);
agenţii economici-producători agricoli, indiferent de forma
juridică de organizare (care din 1 ianuarie 2006 sînt scutiţi pe un
termen de 5 perioade fiscale consecutive de plata impozitului pe
veniturile obţinute exclusiv din activitatea de bază efectivă
conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei

(secţiunea A, diviziunea 01, grupele 01.1 - 01.3).
Agenţii economici care au beneficiat integral de scutire în
baza Acordului de scutire de plata impozitului pe venit,
încheiat anterior cu organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat,
au dreptul pe parcursul a două perioade fiscale ulterioare la
reducerea cu 35 % a cotelor impozitului pe venit, prevăzute de
articolul 15 al Codului fiscal.
23.2. EVIDENŢA FACILITĂŢILOR FISCALE

ÎN CONTURILE DE BILANŢ
Modul, condiţiile şi termenele de acordare a facilităţilor

fiscale sînt stabilite de articolele 8,49,52 şi 53 al Codului fiscal nr.
1163-Xm din 24 aprilie 1997 şi de articolul 24 al Legii pentru
punerea în aplicare a titlurilor îşi II ale Codului fiscal nr. 1164-
Xffl din 24 aprilie 1997 (cu modificările şi completările ulterioare).
Facilităţile fiscale indiferent de tipul acestora şi termenele de
acordare trebuie reflectate în contabilitate din următoarele două
cauze:
• informaţia privind facilităţile fiscale se utilizează pentru
determinarea mărimii venitului impozabil, calcularea impozitului
pe venit, precum şi alţi indicatori ai Declaraţiei privind
impozitulpe venit, iar conform Legii contabilităţii astfel de
informaţii obligatoriu urmează a fi înregistrate în contabilitatea
curentă;
• în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare facilităţile
respective, de regulă, se acordă cu condiţia respectării unor
condiţii concret determinate pe parcursul unui termen prestabilit.
în cazul nerespectării acestor condiţii facilităţile fiscale se
anulează, iar agenţilor economici le sînt aplicate penalizări şi alte
sancţiuni fiscale. Acest fapt şi generează necesitatea reflectării în
contabilitate a tuturor facilităţilor fiscale pînă la momentul
anulării sau casării acestora.
Actualmente modul de reflectare a operaţiilor aferente
facilităţilor fiscale în contabilitate nu este reglementat de cadrul
normativ în vigoare. Astfel, întreprinderile au dreptul de sine
stătător să elaboreze scheme distincte de înregistrări contabile
respective, dar cu scontarea prevederilor cadrul juridic la capitolul
reglementării modului de acordare, anulare şi casare a facilităţilor
fiscale, precum şi prevederilor Standardelor Naţionale de
Contabilitate, Planului de conturi contabile şi altor acte
normative.
Agenţii economici pot reflecta operaţiile, aferente facilităţilor

fiscale în conturile contabilităţii financiare (varianta I) sau distinct
într-un cont extrabilanţier (varianta II). Varianta concretă de
evidenţă a facilităţilor fiscale se alege de întreprindere de sine
stătător, cu stipularea obligatorie a acesteia în politica de
contabilitate.
în cazul utilizării primei variante de evidenţă a facilităţilor
fiscale este necesar de ţinut cont de următoarele aspecte:
• operaţiile aferente facilităţilor fiscale se reflectă în conturile
contabilităţii financiare;
• sumele înlesnirilor fiscale obţinute se iau în calcul la
determinarea mărimii cheltuielilor şi datoriilor privind impozitul
pe venit;
• sumele înlesnirilor fiscale obţinute pînă la momentul
anulării sau casării acestora se reflectă ca datorii pe termen scurt
(la contul 535) sau ca datorii pe termen lung (la contul 423);
• sumele facilităţilor anulate (cu excepţia facilităţilor
prevăzute în cazul investirii în mijloace fixe, acordate pînă la 1
ianuarie 2004) se reflectă ca micşorare a datoriilor preliminate
şi/sau datoriilor privind finanţările şi încasările cu destinaţie
specială şi majorarea a datoriilor faţă de buget;
• sumele penalizărilor şi altor sancţiuni aferente facilităţilor
fiscale anulate se recunosc ca cheltuieli a acelei perioade, în care
aceste sancţiuni au fost aplicate;
• sumele facilităţilor fiscale casate se recunosc ca venituri a
acelui an, în care a expirat termenul de acţiune a facilităţii
acordate, stabilite de legislaţia în vigoare;
• în scopul impozitării veniturile obţinute în urma utilizării
facilităţilor fiscale la impozitul pe venit, nu se includ în venitul
brut şi nu se impozitează (conform articolului 20, litz) al Codului
fiscal).
în continuare sînt prezentate înregistrările contabile de bază,
care urmează a fi întocmite la acordarea, anularea şi casarea
facilităţilor fiscale în cazul aplicării primei variante de evidenţă:
• se reflectă suma datoriilor curente privind impozitul pe
venit: debit contul 731,
credit contul 534;
• se reflectă suma datoriilor amînate privind impozitul pe
venit: debit contul 731,
credit contul 425;
• se reflectă suma facilităţilor fiscale, acordate pe un termen
pînă la un an:
debit contul 534,

credit contul 535;
• se reflectă suma facilităţilor fiscale, acordate pe un termen
mai mare de un an:
debit contul 534,
credit contul 423;
• se reflectă suma facilităţilor fiscale, care urmează a fi casate
în următoarele 12 luni. Această înregistrare contabilă se
întocmeşte la finele anului de gestiune, perioadei de gestiune
anterioare în care expiră termenul de acţiune a facilităţii fiscale
acordate:
debit contul 423,
credit contul 535;
• se anulează facilităţile fiscale acordate pe un termen pînă la
un an şi/sau raportate din contul 423 în rezultatul nerespectării de
către agentul economic a condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare:
debit contul 535,
credit contul 534;
• se anulează facilităţile fiscale acordate pe un termen mai
mare de un an. Această înregistrare contabilă poate fi întocmită în
cazul în care facilităţile fiscale au fost anulate, ca minimum cu un
an pînă la expirarea termenului de acţiune a acestora:
debit contul 423, credit contul 534;
•se calculează penalităţik şi alte s
debit contul 714,
credit contul 534;
• se casează la veniturile perioadei suma facilităţilor fiscale
la expirarea termenului de acţiune ale acestora:
debit contul 535,
credit contul
622;
• dacă facilităţile fiscale înregistrate în contul 423, n-au fost
casate la contul 535, atunci la anularea acestora în rezultatul
nerespectării condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare se
întocmeşte înregistrarea contabilă:
debit contul 423,
credit contul
622.
în conformitate cu articolul 20 al Codului fiscal venitul
obţinut în rezultatul beneficierii de facilitatea fiscală nu se impune
cu impozitul pe venit şi urmează a fi reflectat înrîndul 02014
alAnexei 1D h Declaraţia privind impozitul pe venit.
în cazul cînd facilităţile fiscale n-au fost reflectate în

contabilitatea curentă în perioada acordării, la anularea acestora
este necesar de întocmit următoarele înregistrări contabile:
• la suma facilităţilor fiscale anulate (cu excepţia
facilităţilor prevăzute în cazul investirii în mijloace fixe, acordate
pînă la 1 ianuarie 2004):
debit contul 331,
credit contul
534;
• la suma penalităţilor şi altor sancţiuni fiscale calculate la
anularea facilităţilor fiscale:
debit contul 714,
credit contul
534.
23.3. EVIDENŢA FACILITĂŢILOR FISCALE ÎN

CONTURILE EXTRABILANŢIERE
în cazul utilizării variantei a doua de evidenţă a facilităţilor

fiscale este necesar de ţinut cont de următoarele aspecte:
evidenţa operaţiilor aferente facilităţilor fiscale se ţine
distinct la contulextrabilanţier 947 "Facilităţi fiscale". Contul
947 este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi
modificarea sumei facilităţilor fiscale aferente impozitelor şi
taxelor prevăzute de legislaţia în vigoare, în debitul acestui cont se
înregistrează sumele facilităţilor fiscale acordate conform
legislaţiei în vigoare, iar în credit - anularea (decontarea) acestora
la expirarea termenului de acordare sau în cazul nerespectării
condiţiilor prevăzute de legislaţie. Evidenţa analitică la contul 947
se ţine pe tipuri de facilităţi fiscale şi ani de acordare ale acestora;
• sumele înlesniritor fiscale obţinute nu se iau în calcul la
determinarea mărimii cheltuielilor şi datoriilor privind impozitul
pe venit;
• sumele facilităţilor fiscale anulate (cu excepţia facilităţilor
prevăzute în cazul investirii în mijloace fixe, acordate pînă la 1
ianuarie 2004) se reflectă concomitent ca majorare a pierderii
neacoperite al anului precedent constatată în anul de gestiune şi
majorare a datoriilor faţă de buget;
• sumele penalizărilor şi altor sancţiuni aferente facultăţilor
fiscale anulate se recunosc ca cheltuieli a acelei perioade, în care
aceste sancţiuni au fost aplicate;
• sumele fecilităţilor fiscale casate după expirarea
termenului de acţiune al acestora, stabilite de legislaţia în vigoare
nu se recunosc ca venituri;
• suma totală a facilităţilor fiscale acordate şi/sau anulate

(casate), se reflectă în rîndul 877 al Notei informative privind
valorile şi datoriile contabilizate în conturile extrabilanţiere a
Anexei la Bilanţul contabil.
în condiţiile aplicării variantei a doua de evidenţă operaţiile
aferente acordării, anulării şi casării facilităţilor fiscale se reflectă
cu următoarele înregistrări contabile:
•se reflectă suma facilităţilor fiscale acordate:
debit contul 947;
• se anulează facilităţile fiscale în rezultatul nerespectării de
către agentul economic a condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare (cu excepţia facilităţilor prevăzute în cazul investirii în
mijloace fixe, acordate pînă la 1 ianuarie 2004):
debit contul 331,
credit contul 534;
• se reflectă penalităţile şi alte sancţiuni fiscale calculate la
anularea facultăţilor fiscale: debit contul 714, credit contul 534;
•se reflectă suma facilităţii fiscale anulată şi/sau casată:
credit contul 947.
Aplicarea variantei a doua de evidenţă a operaţiilor privind
acordarea, anularea şi casarea facilităţilor fiscale este mai
avantajoasă. Aceasta rezultă din faptul că în Declaraţia privind
impozitul pe venit suma venitului impozabil se reflectă după suma
venitului scutit de plata impozitului, ceea ce creează anumite
greutăţi la calcularea sumei cheltuielilor şi datoriilor privind
impozitul pe venit cu scontarea facilităţilor fiscale respective. De
menţionat că aceasta se referă şi la capitolul altor facilităţi
(înlesniri) fiscale, acordate sub formă de scutire parţială sau totală
a venitului de impunere cu impozite şi taxe. Suma acestora se
determină în prisma tipurilor distincte de facilităţi fiscale în
Anexa 3.1D "Suma venitului scutit de impozitare", se reflectă
înrîndul 0902 "Suma venitului scutit de impozitare" şi se ia în
calcul la determinarea mărimii indicatorilor din rîndul090 "Suma
venitului impozabil" şi rîndul 140 "Suma facilităţilor acordate sub
formă de scutire de impozitare a venitului reflectat în rîndul 0902"
din Declaraţia privind impozitul pe venit.
23.4. CONSECINŢELE NEÎNDEPLINIRII DE CĂTRE

CONTRIBUABILI A CONDIŢIILOR FACILITĂŢILOR
FISCALE Şl EVIDENŢA ACESTORA '
Dacă agentul economie n-a respectat cu stricteţe cerinţele

stipulate în articolul 49 al Codului fiscal şi beneficiază ilegal de
facilităţile fiscale în baza Cererii depuse, atunci toate consecinţele

negative se răsfring asupra depunătorului.
Incorectitudinea (neglijenţa) subiectului de antreprenoriat va
fi depistată ulterior la efectuarea controlului curent şi/sau inopinat
de organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat.
Agentul economic este privat de dreptul la scutirea de plata
impozitului pe venit, în cazurile cînd:
•la data depunerii Cererii privind scutirea de plata
impozitului pe venit, nu corespunde cerinţelor stipulate la alin. (1)
al articolului 49 şi/sau se încadrează în una sau mai multe dintre
categoriile de agenţi economici stabilite de la alin. (2) al
articolului 49 - scutirea este considerată nulă de la data obţinerii
scutirii de plata impozitului pe venit.
Exemplul 75. Admitem că agentul economic "Vivat" S.R.L.
a depus Cererea privind scutirea de plata impozitului pe venit
la 1 septembrie 2006. Aceasta prevede, că întreprinderea va putea
beneficia de scutirea respectivă începînd cu 1 ianuarie 2007.
Conform rezultatelor obţinute în perioada fiscală 2007 S.R.L.
"Vivat" n-a achitat impozitul pe venit, numărul mediu anual de
salariaţi a fost de 17 persoane, iar suma anuală a veniturilor din
vînzări, inclusiv a serviciilor prestate a constituit 2544000 lei.
Totodată, în această perioadă contribuabilul a importat în
Republica Moldova un lot de cafea (care se referă la mărfurile
supuse accizelor). Pornind de la condiţiile exemplului, datoria
fiscală a contribuabilului va fi compusă din obligaţia de a achita
atît impozitul pe venit pentru perioada, începînd cu 1 ianuarie
2007, cît şi penalităţile şi sancţiunile calculate pentru neachitarea
la termen a impozitului pe venit;
• în perioada de acţiune a scutirii de plata impozitului pe
venit, se încadrează în una sau mai multe dintre categoriile de
agenţi economici stabilite la alin. (2) al articolului 49 - scutirea
este considerată nulă pentru perioada fiscală în care s-au depistat
circumstanţele respective.
Exemplul 76. Admitem că agentul economic "Agria" S.R.L.
a depus Cererea privind scutirea de plata impozitului pe venit
la 31 decembrie 2005. Perioada de acţiune a scutirii începe cu 1
ianuarie 2006. în anul 2007 contribuabilul a început să producă
vinuri spumoase (care se referă la mărfurile supuse accizelor).
Prin urmare, agentul economic va fi privat de dreptul la
scutirea de plata impozitului pe venit pentru perioada fiscală cînd
a început să producă vinuri spumoase, adică pentru anul 2007 şi
perioadele ulterioare. în acest caz, trebuie ţinut cont de faptul că la
31 decembrie 2007 contribuabilul este obligat să achite impozitul
pe venit în rate, iar pînă la 31 martie 2008 să achite integral
impozitul pe venit pentru anul2007. De menţionat că scutirea

utilizată de S.R.L. "Agria" în perioada fiscală2006 rămîne în
vizoare;
• în perioada de acţiune a scutirii de plata impozitului pe
venit, inclusiv la începutul perioadei în cauză, conform totalurilor
perioadei fiscale, are restanţe la plata impozitelor şi taxelor faţă de
bugetul public
A^recăuje^ 419
naţional - scutirea este considerată nulă pentru perioada fiscală în care

s-a depistat încălcarea, dacă acesta nu achită datoria în decurs de 20 de
zile lucrătoare de la data expirării termenului stabilit de legislaţia
fiscală.
Pentru privarea dreptului la scutire este necesară respectarea
următoarelor două cerinţe:
• impozitul şi/sau taxa trebuie să fi stipulat în articolul 6 al
Codului fiscal;
• aceste impozite şi/sau taxe trebuie vărsate în unul din bugetele,
care formează bugetul public naţional.
Exemplul 77. Admitem că S.R.L. "Baştină", conform articolului
115 al Codului fiscal, trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată
pentru luna ianuarie 2006 nu mai tîrziu de 28 februarie 2006. Depăşirea
termenului de stingere a datoriei privind taxa pe valoarea adăugată se
va calcula din ziua, care urmează după 2 8 februarie 2006. Dacă taxa
pe valoarea adăugată pentru luna ianuarie 2006 nu va fi achitată pînă la
30 martie 2006 inclusiv, atunci aceasta va constitui temei pentru
privarea dreptului la scutirea de plata impozitului pe venit.
Admitem că la agentul economic "Baştină" S.R.L. în iunie 2006 a
avut loc verificarea oportunităţii achitării taxei pe valoarea adăugată la
buget pentru perioada 1 ianuarie 2005 - 30 aprilie 2006. în timpul
controlului s-a depistat că agentul economic a beneficiat de dreptul la
scutirea de plata impozitului pe venit, începînd cu 1 ianuarie 2006.
Taxa pe valoarea adăugată pentru luna ianuarie 2006 (reflectată în
rapoartele financiare) a fost achitată integral numai la 31 martie 2006.
Conform rezultatelor controlului organul teritorial al Serviciului
Fiscal de Stat a pronunţat decizia privind aplicarea de sancţiuni fiscale
pentru achitarea tardivă a taxei pe valoarea adăugată, care nu a fost
executată în mod benevol de agentul economic în termen de 30 de zile
(în conformitate cu articolul 252 al Codului fiscal).
Decizia privind privarea dreptului la scutire a fost pronunţată la 20
septembrie 2006. Aşadar, agentul economic este obligat în termen pînă
la 30 septembrie 2006 şi 31 decembrie 2006 să achite o parte din
impozitul pe venit în rate, iar pînă la 31 martie 2007 să achite integral
impozitul pe venit pentru anul 2006.
Totodată, agentul economic în cauză nu va putea beneficia repetat
de scutirea de plata impozitului pe venit;
•nu prezintă, în termenele stabilite, dările de seamă fiscale pentru
perioada fiscală precedentă - scutirea este considerată nulă pentru
perioada fiscală în care s-a depistat încălcarea, dacă acesta nu prezintă
dările de seamă fiscale pentru perioada fiscală precedentă în decurs de
20 de zile lucrătoare de la data expirării termenului stabilit de legislaţia
fiscală pentru prezentarea dărilor de seamă fiscale.
Darea de seamă fiscală reprezintă acele dări de seamă care
urmează a fi prezentate organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat
şi numai la capitolul obligaţiilor fiscale.
Exemplul 78. Admitem că agentul economie "Plai natal" S.R.L.
beneficiază de scutirea de plata impozitului pe venit începînd cu 1
ianuarie 2005. La 30 august 2006 contribuabilul în cauză a prezentat
Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată pe luna iunie 2006, ce
depăşeşte termenul limită de prezentare a dărilor de seamă fiscale de
20 de zile lucrătoare. Această circumstanţă a fost depistată în timpul
controlului fiscal efectuat în ianuarie 2007. în consecinţă, organul
teritorial al Serviciului Fiscal de Stat a pronunţat decizia privind
privarea dreptului la scutirea de plata impozitului pe venit începînd cu
anul 2006 (perioada fiscală în care s-a depistat încălcarea). Respectiv,
contribuabilul este obligat să achite integral impozitul pe venit pentru
anul 2006, precum şi pentru perioadele fiscale următoare. în acest caz,
perioada de acţiune a scutirii de plata impozitului pe venit pentru
S.R.L. "Plai natal" va fi numai perioada fiscală 2005;
•în perioada de acţiune a scutirii de plata impozitului pe venit, a
săvîrşit o infracţiune din cele prevăzute la articolele 216,217,223-246,
248-251 şi 257 din Codul penal al Republicii Moldova - scutirea este
considerată nulă pentru perioada fiscală în privinţa căreia a rămas
definitivă sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească.
Informaţia privind existenţa antecedentelor penale la agenţii
economici distincţi poate fi primită la Centrul Informaţional al
Ministerului Afacerilor Interne.
Exemplul 79. Admitem că agentul economic "Agro-vin" S.R.L.
beneficiază de scutirea de plata impozitului pe venit începînd cu 1
ianuarie 2005. La 27 martie 2006, întreprinderea în cauză, a săvîrşit o
infracţiune din cele prevăzute la articolul 216 din Codul penal (a
fabricat un produs periculos pentru viaţă şi sănătatea consumatorului).
Faptul comiterii infracţiunii a fost constatat de Sentinţa Curţii Supreme
de Justiţie al
Republicii Moldova, intrată în vigoare la 17 februarie 2007. în baza
sentinţei definitive pronunţată de instanţa judecătorească, organul
teritorial al Serviciului Fiscal de Stat va pronunţa decizia privind
privarea dreptului la scutirea de plata impozitului pe venit începînd cu
1 ianuarie 2006 (perioada fiscală în care a fost săvîrşită infracţiunea)
fară aplicare de sancţiuni. începînd cu anul 2007 agentul economic va
fi obligat să calculeze şi să achite integral impozitul pe venit.
în cazul intrării în vigoare a sentinţei definitive pronunţată de
instanţa judecătorească, de exemplu, la 17 februarie 2010, atunci în
decizia organului teritorial al Serviciului Fiscal de Stat trebuie stipulată
obligaţia achitării impozitului pe venit nu numai pentru perioadele
fiscale 2006 şi 2007, ci şi achitarea integrală a acestuia pentru
perioadele fiscale 2008 şi 2009, cînd se aplica reducerea de 35 % a
cotelor impozitului pe venit prevăzute la articolul 15 al Codului fiscal.
23.5. URMĂRIREA PLĂŢILOR DATORATE DE

ÎNTREPRINDERILE'MICI Şl MIJLOCII
REFERITOARE LA IMPOZITUL PE VENIT
în cazul anulării Acordului încheiat cu organul teritorial al
Serviciului Fiscal de Stat suma scutirilor de plata impozitului pe venit,
precum şi penalităţile şi amenzile ce urmează a fi achitate la buget se
varsă de către întreprinderea micului business la contul bugetelor
unităţii teritorial - administrative, pe teritoriul căreia s-a depus (sau
urmează a fi depusă) Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.
în cazul în care întreprinderea micului business nu a prezentat în
termenul indicat în aviz Declaraţia şi nu a achitat datoria la impozitul
pe venit, inclusiv penalitatea şi alte sancţiuni aplicate, se va organiza
urmărirea plăţilor referitoare la impozitul pe venit în modul prevăzut în
Legea cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi
altor plăţi nr. 633-XIII din 10 noiembrie 1995.
Penalitatea pentru neachitarea impozitului pe venit se determină
pentru perioada care începe după ultima zi a termenului de prezentare a
Declaraţiei şi de achitare a impozitului pe venit şi care se termină la
data achitării acestuia.
Mărimea penalităţii se stabileşte pornind de la rata de bază
(majorată sau diminuată cu o marjă), stabilită de Banca Naţională a
Moldovei în luna noiembrie a anului ce precede anului fiscal de
gestiune la creditele pe termen scurt şi mediu, majorată cu 5 puncte.
Rezultatul se rotunjeşte pînă la următorul procent întreg.
Modul de calculare a sumei penalităţii este reflectat în exemplul
ce urmează.
Exemplul 80. Admitem că întreprinderea S.R.L. "Acinos" a
achitat suma impozitului pe venit în mărime de 1500 lei la data de 31
august, care de fapt urma a fi vărsată la buget pînă la data de 31 martie
a anului următor anului fiscal gestionar. în cazul dat, penalitatea se
determină conform relaţiei:
Sp = (Mp 365xNzxSin )-100 %,
unde: Sp - suma penalităţii;
Mp - mărimea penalităţii, care reprezintă suma dintre 5 puncte
procentuale şi rata de bază (majorată sau diminuată cu o marjă),
stabilită în luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la
creditele pe termen scurt şi mediu de către Banca Naţională a Moldovei
(rotunjită pînă la următorul procent întreg);
Nz - numărul de zile al perioadei pentru care se calculează
penalitatea;
Sin - suma impozitului neachitat în termenul stabilit.
Astfel, dacă rata de bază (majorată sau diminuată cu o marjă),
stabilită la creditele pe termen scurt şi mediu în luna noiembrie a
anului ce precede anul fiscal gestionar de către Banca Naţională a
Moldovei, constituie 12,5%, penalitatea se aplică în mărime de 18 %,
sau 12,5% + 5 % - rotunjite pînă la următorul procent întreg şi
constituie 90,99 lei (18 %-365-123xl5001ei), 100%.
Pentru eschivarea de la prezentarea Declaraţiei, în termenul
stabilit, se aplică o amendă, conform articolului 4 al Legii cu privire
la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi.
Ea se calculează suplimentar în mărime de 5 % din suma
impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată la buget, în cazul cînd
perioada neprezentării Declaraţiei (ţinînd cont de prelungirea
termenului de
prezentare) nu depăşeşte o lună, majorîndu-se (în cazul

neprezentării ulterioare a Declaraţiei) cu cîte 5 % în fiecare din
lunile următoare sau cu o cotă din aceste 5 % în cazul în care luna
este incompletă. în ansamblu, însă, suma amenzii nu trebuie să
depăşească 25 % din suma impozitului pe venit, ce urmează a fi
achitată la buget.
Exemplul 81. Admitem că întreprinderea S.R.L. "Viasat" a
prezentat Declaraţia, ce urma a fi depusă pînă la data de 31
martie a anului următor anului fiscal gestionar, doar pe data de 15
iulie, avînd o obligaţie la plata impozitului pe venit pentru anul
fiscal în sumă de 700 lei. Astfel, termenul de prezentare a
Declaraţiei a fost depăşit cu 3,5 luni. Deci suma amenzii va
constitui 122,5 lei (700 lei' (5 % 3,5), 100 %).
Pentru neachitarea oricărei sume a impozitului pe venit în
termenul stabilit pentru prezentarea Declaraţiei (fară a ţine cont
de prelungirea acestuia la cererea contribuabilului) se aplică o
amendă, conform articolului 5 al Legii cu privire la modul de
urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi.
Ea se calculează suplimentar în mărime de 2 % din suma
impozitului pe venit, ce urmează a fi achitată la buget, în cazul
cînd perioada neachitării nu depăşeşte o lună, majorîndu-se (în
cazul neachitării ulterioare) cu cîte 2 % în fiecare din lunile
următoare sau cu o cotă din aceste 2 % în cazul în care luna este
incompletă. în ansamblu, însă, suma amenzii nu trebuie să
depăşească 24 % din suma impozitului pe venit, ce urmează a fi
achitată la buget.
Exemplul 82. Admitem că întreprinderea S.R.L.
"Lumincom" achită impozitul pe venit pe anul fiscal gestionar în
mărime de 520 lei, ce urma a fi achitat pînă la data de 31 martie,
pe data de 15 septembrie. Astfel, termenul de achitare a obligaţiei
fiscale a fost încălcat cu 5,5 luni. în acest caz întreprinderii
micului business i se va aplica o amendă în sumă de 57,2 lei (520
lei' (2 % ' 5,5), 100 %).
Aplicarea oricărei amenzi nu exclude aplicarea altor
sancţiuni, precum şi tragerea la răspundere penală conform
legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL 24. PARTICULARITĂŢILE
CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ
24.1. ESENŢA CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ

SIMPLĂ Şl CRITERIILE DE ALEGERE A
ACESTEIA DE AGENŢII ECONOMICI
Contabilitatea în partidă simplă reprezintă reflectarea

unilaterală a operaţiunii economice conform metodei "intrare-
ieşire". Esenţa acestei metode constă în faptul că fiecare
operaţiune economică trebuie reflectată simultan, de două ori - în
două registre contabile distincte sau chiar în unul şi acelaşi

registru.
Agenţii economici care aplică sistemul contabil în partidă
simplă pentru determinarea regulilor generale de tinere a
contabilităţii (documentarea operaţiilor economice, întocmirea
registrelor contabile etc), întocmirea şi prezentarea rapoartelor
financiare se conduc de prevederile S.N.C. 62 "Contabilitatea în
partidă simplă" din 1 ianuarie 2003. Acest standard a fost
elaborat în baza Legii contabilităţii şi Legii privind
gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353-XIV din 3
noiembrie 2000.
Prevederile S.N.C. 62 se extinde asupra tuturor persoanelor
juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de întreprinzător,
organizaţiilor necomerciale, avocaţilor şi notarilor, care ţin
contabilitatea în partidă simplă în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, indiferent de apartenenţa lor ramurală, tipul
de proprietate, forma juridică şi de organizare.
Prevederile S.N.C. 62 nu se extind asupra:
• agenţilor economici care deţin o poziţie dominantă pe
piaţă;
• întreprinderilor în al căror capital social cota acţionarilor
(fondatorilor) care nu sînt agenţi ai micului business depăşeşte 35
%;
• întreprinderilor producătoare şi importatoare de mărfuri
supuse accizelor;
• companiilor fiduciare şi de asigurare;
• fondurilor de investiţii;
• băncilor şi altor instituţii financiare;
• alte întreprinderi (de exemplu, participanţilor profesionişti
la piaţa valorilor mobiliare; fondurilor nestatale de pensii; casele
de amanet, casele de schimb valutar etc).
Persoanelor juridice şi fizice, care desfăşoară activitate de
întreprinzător pot ţine contabilitatea în partidă simplă în cazurile
în care corespund următoarelor criterii:
a) activitatea lor se bazează pe munca individuală a membrilor
unei familii, iar numărul mediu anual de angajaţi atraşi din
exterior nu va depăşi numărul mediu anual al acestor membri;
b) volumul anual al veniturilor din vînzări nu va depăşi limita de
trei milioane lei;
c) valoarea totală de bilanţ a mijloacelor fixe nu va depăşi limita
stabilită de Guvern5.
Agenţii economici care corespund criteriilor menţionate şi
conform legislaţiei în vigoare au dreptul să ţină contabilitatea în
partidă simplă pot opta pentru sistemul contabil simplificat sau
complet al partidei duble.
5 Actualmente această limita constituie 350 mii lei.

De menţionat că persoanelor juridice şi fizice, care

desfăşoară activitate de întreprinzător şi ţin contabilitatea în
partidă simplă trebuie să dezvăluie informaţia privind:
• valoarea mijloacelor fixe pe tipuri;
• valoarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată pe
tipuri;
• consumurile şi cheltuielile perioadei de gestiune;
• veniturile perioadei de gestiune;
• profitul net (pierdere) al perioadei de gestiune obţinut de
către agentul economic;
• sumele impozitelor şi taxelor calculate şi achitate;
• numărul membrilor de familie care iau parte la activitatea
economico-financiară a agentului economic;
numărul de persoane angajate;
• informaţia referitoare la componenţa grupelor
(subgrupelor) de animale şi plante;
• valoarea şi suprafaţa terenurilor agricole pe tipuri;
• valoarea produselor obţinute în cursul anului de gestiune
pe grupe distincte;
• produsele agricole pe tipuri (recolta la 1 ha de plante (în
fitotehnie) şi productivitatea animalelor (în sectorul zootehnic));
• informaţia privind subvenţiile de stat primite în cursul
anului de gestiune, condiţiile şi scopurile primirii acestora,
precum şi cauzele neîndeplinirii condiţiilor de acordare a
subvenţiilor etc.
Agenţii economici care ţin contabilitatea în partidă simplă
sunt obligaţi să prezinte informaţia generalizatoare la cererea
organelor de control sau altor instituţii, organizaţii etc.
24.2. PARTICULARITĂŢILE DOCUMENTĂRII

OPERAŢIILOR ÎN CAZUL APLICĂRII SISTEMULUI '
CONTABIL ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ
Toate întreprinderile pentru confirmarea operaţiilor,

informaţiilor şi datelor referitoare la circuitul economic sînt
obligate de a se conduce de prevederile Legii contabilităţii,
Standardelor naţionale de contabilitate, comentariile privind
aplicarea S.N.C. şi alte acte normative, care reglementează
aspectele de ţinere a contabilităţii de subiecţi distincţi ai
economiei naţionale.
Conform articolului 19 a Legii contabilităţii pentru ţinerea
contabilităţii este necesar de a asigura confirmarea documentara,
argumentarea juridica, plenitudinea şi continuitatea înregistrării în
contabilitate a tuturor operaţiunilor economice în perioada
gestionara.
Documentele justificative reprezintă acte întocmite în scris,
care adeveresc sau autentifica operaţiunile economice, inclusiv
dispoziţiile şi permisiunile conducerii (proprietarului) agentului

economic privind realizarea acestora.
Conform paragrafului 8 al S.N.C. 62 "Contabilitatea în
partidă simplă'9 în funcţie de specificul activităţii desfăşurate,
agenţii economici vor utiliza formulare cu regim special şi alte
formulare prevăzute de alte acte normative care reglementează
activităţi economice specifice (de exemplu, agricultura, serviciile
de transport etc).
Documentele cu regim special sînt destinate perfectării
operaţiilor economice privind transportarea produselor, utilizarea
unităţilor de transport auto, achiziţionarea diferitor bunuri
economice de la persoane terţe contra numerar sau prin virament.
Din componenţă documentelor cu regim special fac parte:factura
fiscală;
- factura de expediţie;
foia de parcurs a camionului (autoturismului,
autobusului);
•delegaţia;
- chitanţa;
• chitanţa de achiziţionare (colectare) (FR1-9,11,15,18-23).
Modul de utilizare a documentelor justificative cu regim
special
este reglementat de Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea,
păstrarea şi utilizarea formularelor tipizate de documente
primare cu regim special şi Instrucţiunea cu privire la
eliberarea delegaţiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri şi
materiale, aprobate prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 294 din 17 martie 19986.
Conform capitolului HI al Legii contabilităţii şi paragrafului
9 al S.N.C. 62 documentele justificative trebuie să fie întocmite în
momentul efectuării operaţiunii economice, iar în cazul cînd acest
lucru este imposibil - nemijlocit după terminarea operaţiunii.
Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele
elemente obligatorii:
• denumirea documentului;
• denumirea şi sediul agentului economic care întocmeşte
documentul;
• numărul documentului şi data întocmirii acestuia;
• părţile care participă la efectuarea operaţiunii economico-
financiare;
• conţinutul operaţiunii economice, iar atunci cînd este

necesar şi temeiul legal al efectuării ei;
6Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 9 aprilie 1998, nr.30-33, p. II, articolul
288
• datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii

economice efectuate;
• numele, prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile
de efectuarea şi perfectarea corectă a operaţiunii;
• alte elemente menite să asigure consemnarea completă a
operaţiunilor, înscrierea datelor în documentele justificative
se face cu stilou,
pix, la maşină de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul. în
documentele justificative şi în registrele contabile nu se admit
radieri sau alte procedee similare şi nu se lasă spaţii libere între
operaţiunile înscrise în acestea.
Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a
cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar de asupra lor
se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate
exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin
semnătura persoanei care semnează documentul justificativ,
indicîndu-se şi data corectării.
în continuare vom examina modul de perfectare documentară
a operaţiilor economice de întreprinderile mici şi mijlocii în
condiţiile:
• achiziţionării de la persoanele fizice, care nu sunt
înregistrate nici într-o formă organizatorică-juridică;
• achiziţionării de la agenţii economici, indiferent de tipul
de proprietate şi forma organizatorică-juridică (inclusiv
gospodăriile ţărăneşti (de fermier));
• vînzării produselor.
La achiziţionarea a diferitor mărfuri şi produse de la
persoanele fizice, care nu sunt înregistrate nici într-o formă
organizatorică-juridică se confirmă cu formularul tipizat a
documentului justificativ cu regim special Actul de achiziţie a
mărfurilor de agentul economic care a procurat aceste bunuri.
La achiziţionarea bunurilor de la agenţii economici,
indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorică-juridică
(inclusiv gospodăriile ţărăneşti (de fermier) se confirmă cu
formularul tipizat a documentului justificativ cu regim special:
• Factura fiscală - în cazul cînd furnizorul conform
articolului 12a Codului fiscal este înregistrat ca plătitor de taxa pe
valoare adăugată (TVA);
• Factura de expediţie - în cazul cînd furnizorul nu este
înregistrat ca plătitor de TVA.
Suplimentar la Factura fiscală, Factura de expediţie şi
Actul de achiziţie a mărfurilor (în funcţie de sursa de
achiziţionare a bunurilor) agentul economic care colectează
produse agricole este în drept, în caz de necesitate, să perfecteze
Chitanţe de achiziţionare (colectare) (formularele tipizate FR1-
9,11,15,18-23) sau Borderoul de achiziţie a produselor agricole
de la populaţie. Aceste date şi informaţii mai tîrziu sînt necesare

(prezintă interes) în procesul prelucrării
A^recăuJeanM^^ 429
produselor colectate, la organizarea evidenţei conform normelor tehno-
logice, la determinarea adaosului sau rabatului la efectuarea
decontărilor cu furnizorii etc. De menţionat că aceste documente
justificative nu confirmă transmiterea dreptului de proprietate asupra
bunului, deoarece aceste formulare de documente sunt semnate doar de
mandatarul (reprezentantul) agentului economic care colectează
produsele agricole.
Astfel, baza de includere a valorii achiziţiei în costul vînzărilor,
iar mai tîrziu în componenţa cheltuielilor deductibile la determinarea
venitului impozabil reprezintă:
• Factura de expediţie sau Factura fiscală - la achiziţionarea
bunurilor de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier);
• Actul de achiziţie a mărfurilor -la achiziţionarea bunurilor de
la persoanele fizice, care nu sunt înregistrate nici într-o formă
organiza-torică-juridică.
în caz contrar, trecerea în cont a acestor cheltuieli se acceptă, doar
respectînd prevederile articolului 24 al Codului fiscal - în mărime de
0,1 % de la venitul impozabil.
Referitor la normele de aplicare a articolului 90 al Codului fiscal
privind reţinerile din alte plăţi efectuate:
• în favoarea întreprinderii mici şi mijlocii nu se reţine prealabil
impozitul pe venit în mărime de 5 %;
• în favoarea persoanei fizice, care nu sunt înregistrate nici într-o
formă organizatorică-juridică, se reţine în prealabil, ca parte a
impozitului, o sumă în mărime de 5 % di plata respectivă, ce urmează a
fi trecută în contul impozitului pasibil de a fi achitat de către plătitorul
acestui venit care prestează serviciile prevăzute de acest articol [de
exemplu, dare în arendă a diferitor bunuri (cu excepţia arendei
terenurilor agricole), servicii de publicitate, servicii de audit, servicii
de consultanţă etc.].
Toţi agenţii economici sunt obligaţi să confirme vînzarea (elibe-
rarea) oricărui bun economic (de exemplu, produs, marfa, material,
mijloc fix etc.) cu următoarele formulare tipizate ale documentelor
justificative cu regim special:
• Factura fiscală - în cazul cînd întreprinderea conform
articolului 12 al Codului fiscal este înregistrată ca plătitor de TVA;
• Factura de expediţie - în cazul cînd întreprinderea nu este
înregistrată ca plătitor de TVA.
Anume aceste două formulare tipizate a documentelor
justificative cu regim special confirmă în exlusivitate transmiterea
dreptului de proprietate (riscului) asupra oricărui element patrimonial
de la un agent economic la altul. Informaţiile şi datele referitoare la
circuitul economic din întreprinderile mici şi mijlocii, conţinute în
documentele justificative urmează a fi reflectate şi stocate în registrele
contabile corespunzătoare, care servesc ca bază pentru întocmirea
rapoartelor financiare şi statistice.
24.3. PRINCIPIILE GENERALE DE COMPLETARE A
REGISTRELOR ÎN CONDIŢIILE CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ
SIMPLĂ
Datele operaţiunilor economice reflectate în documentele

justificative trebuie să fie înregistrate ulterior în scopul grupării şi
centralizării pentru gestionarea procesului de producţie şi luarea
deciziilor manageriale corecte. în acest scop se utilizează registrele
contabile.
Registrele contabile reprezintă tabele speciale care îmbracă forma
sa şi au conţinut în funcţie de cerinţele gestiunii, controlului şi
sistematizării informaţiei.
Agenţii economici care ţin contabilitatea în partidă simplă în
funcţie de specificul activităţii desfăşurate pot utiliza:
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plătitor (consumurilor şi
cheltuielilor), formularul CPS-1 - care serveşte drept registru
generalizator pentru reflectarea tuturor încasărilor (veniturilor) şi
plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) întreprinderii;
• Borderoul de evidenta a producţiei proprii, formularul CPS-2
- care serveşte drept registru generalizator pentru înregistrarea
producţiei proprii;
• Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii,
formularul CPS-3 - care serveşte drept registru generalizator pentru
reflectarea decontărilor cu debitorii şi creditorii;
• Borderoul de evidenta a mijloacelor fixe şi a obiectelor de
mica valoare şi scurtă durată, formularul CPS-4 - care serveşte drept
registru generalizator pentru reflectarea existenţei şi mişcării
mijloacelor fixe şi a obiectelor de mica valoare şi scurtă durată, precum
şi calculării uzurii acestora. De menţionat că acest borderou se
deschide distinct pentru mijloacele fixe şi pentru obiectelor de mica
valoare şi scurtă durată.
Registrele contabile pot fi ţinute sub formă de cărţi (jurnale)
speciale, pe file separate (foi albe), fişe, precum şi pe suporţi tehnici de
informaţie, întrucît cărţile (jurnalele) contabile şi fişele contabile pot fi
completate numai manual, în ultimul timp acestea se înlocuiesc cu file
separate (foi albe) care pot fi întocmite şi la computere. în cazul
prelucrării automatizate a datelor contabile informaţia rezultativă
trebuie să fie perfectată sub formă de documente de ieşire
(maşinograme).
Utilizarea diverselor registre este corxiiţionată de volumul şi
specificul obiectelor contabilizate, caracterul de masă al operaţiunilor
economice, modul de înregistrare şi prelucrare a informaţiei economice
etc. Aceste particularităţi influenţează asupra construirii registrelor
contabile.
Oricare registru trebuie sa fie şnuruit şi numerotat. Pe ultima
pagina a registrului contabil se înscrie numărul de pagini conţinute,
care sînt certificate prin semnaturile conducătorului şi persoanelor
responsabile pentru tinerea evidentei.
Ca bază pentru întocmirea registrelor contabile în întreprinderile
care ţin contabilitatea în partidă simplă, servesc următoarele
documente justificative:
• factura de expediţie;
factura fiscală;
• bonul de consum;
- chitanţa (la intrarea (procurarea) şi/sau ieşirea (vînzarea)
produselor, materialelor, mărfurilor, mijloacelor fixe, serviciilor etc.);
• lista de inventariere (întocmite la începutul, sfîrşitul activităţii
economico-financiare şi la finele fiecărei perioade de gestiune pentru a
determina mijloacele fixe, materialele, mărfurile, produsele, obiectele
de mică valoare şi scurtă durată existente efectiv) etc.
întreprinderile mici şi mijlocii au dreptul de sinestătător să
adapteze registrele contabile utilizate, iar în funcţie de specificul
activităţii desfăşurate să elaboreze şi utilizeze registre suplimentare, cu
condiţia respectării următoarelor cerinţe:
• respectării bazei metodologice unice a contabilităţii care prevede
aplicarea principiului specializării exerciţiului;
• interconexiunii dintre datele contabilităţii sintetice şi analitice;
• reflectării corecte şi oportune a tuturor operaţiilor economice
în registrele contabile în baza documente tor justificative;
• stocării şi generalizării datelor şi informaţiilor din
documentele justificative în prisma indicatorilor corespunzători, pentru
gestionarea şi controlul activităţii economice a agentului economic,
precum şi pentru întocmirea rapoartelor financiare.
Toate registrele sintetice şi analitice, documentele justificative (cu
regim special şi fară regim special), precum şi rapoartele financiare în
mod obligatoriu trebuie păstrate conform regulilor stabilite de legislaţia
în vigoare.
Termenele şi condiţiile de arhivare a registrelor contabile,
documentelor justificative şi altor documente de contabilitate, care stau
la baza înregistrărilor contabile, sînt stabilite de Instrucţiunea-tip
privind lucrările de secretariat, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 618 din 5 octombrie 19937 cu respectarea
următoarelor reguli generale:
• documentele se grupează în dosare, se numerotează, se
şnuruiesc şi se parafează (sigilează);
• se grupează documentele în dosare în ordine cronologică şi
sistematică în cadrul fiecărei perioade de gestiune la care se referă
acestea;
• dosarele se păstrează în scopul prevenirii degradării, distrugerii
sau sustragerii acestora, în spaţii amenajate speciale dotate cu mijloace
de avertizare a incendiilor etc. De exemplu, documentele justificative
cu anexe în care se reflectă operaţiunile economice şi care servesc
drept temei pentru înregistrările contabile (documente bancare, de casă,
tabele, procese-verbale, bonuri etc.) se păstrează 3 ani (la existenţa
7Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr. 10
concluziei reviziei); listele de inventariere şi registrele de evidenţă a
mijloacelor fixe - 3 ani după scoaterea din uz; listele de inventariere şi
registrele de evidenţă a activelor curente - 3 ani; registrele de decontări
cu salariaţii -75 ani.
24.4 SISTEMATIZAREA Şl GENERALIZAREA INFORMAŢIEI PRIVIND
ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII ÎN CONDIŢHLE CONTABILITĂŢII ÎN
PARTIDĂ SIMPLĂ
Orice întreprindere pentru efectuarea şi gestionarea eficienţă a

activităţii de producţie, trebuie să dispună de active curente în cantităţi
necesare. Prezenţa continuă a mijloace tor circulante în formă
materială reprezintă o condiţie necesară pentru asigurarea neîntreruptă
a procesului de producţie. Mijloacele circulante obţin forma materială
la două etape ale circuitului economic:
• la etapa întîi, unde rezultatul procesului de aprovizionare este
procurarea obiectelor muncii, necesare pentru fabricarea producţiei
(produse petroliere, îngrăşăminte minerale, piese de schimb, etc);
• la etapa a doua, ca rezultat al procesului de producţie se obţine
produsele finite.
Dacă la prima etapă mijloacele circulante posedă calităţile
obiectelor muncii, atunci la a doua etapă acestea prezintă produsul
muncii. De menţionat că la ambele etape caracterul circulant al
mijloacelor este unic: ele efectuează o rotaţie completă în perioada
unui ciclu de producţie, trecînd dintr-o formă în alta.
Componenţa, caracteristica, modul de evaluare şi constatare a
stocurilor în gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de
prevederile S.N.C. 62 "Contabilitateaîn partidă simplă" şi S.N.C. 2
"Stocurile de mărfuri şi materiale".
Potrivit paragrafiihii 6 al S.N.C. 2 stocurile de mărfuri şi
materiale cuprind materialele destinate utilizării în procesul de
producţie, animalele la creştere şi îngrăşat, producţia în curs de
execuţie, produsele finite, mărfurile şi obiecte de mică valoare şi scurtă
durată.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată sînt active, valoarea
unitară a cărora este mai mica decît plafonul stabilit de legislaţie (3000
lei), indiferent de durata de exploatare. Uzura se trece la cheltuieli sau
consumuri în funcţie de destinaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată. Registru generalizator pentru reflectarea existenţei şi mişcării
obiectelor de mica valoare şi scurtă durată, precum şi calculării uzurii
acestora serveşte Borderou! de evidenta a mijloacelor fixe şi a
obiectelor de mica valoare şi scurtă durată, formularul CPS-4.
Producţia reprezintă totalitatea produselor obţinute într-o perioadă
de timp determinată. în baza documentelor justificative întocmite
pentru producţia proprie la operaţiunile de intrare, ieşire, schimb etc.
informaţia se generalizează în registrele contabile şi/sau Borderouri. în
Borderoul de evidenta a producţiei proprii, formularul CPS-2
întreprinzătorul -producător de bunuri înregistrează în ordine
cronologică produsele obţinute şi consumate (ieşite) în diverse scopuri
(consum pentru familie, consum în scopuri de producţie, vînzări etc.)
şi calculează soldul final la sfîrşitul perioadei de gestiune. Borderoul
de evidenta a producţiei proprii, formularul CPS-2 serveşte drept
registru generalizator pentru înregistrarea producţiei proprii.
Pentru evaluarea curentă şi controlul operativ al existenţei şi
mişcării produselor finite, producţiei în curs de execuţie şi a animalelor
la creştere şi îngrăşat poate fi utilizată metoda costului normativ
(standard). Costul normativ se determină luînd în considerare nivelul
normativ al consumurilor materiale directe, consumurilor directe
privind retribuirea muncii şi al consumurilor indirecte de producţie.
Ieşirea stocurilor de valori materiale (mărfuri, materiale) în
procesul utilizării lor în producţie sau în scopul vînzări, donaţiei etc.
pot fi evaluate aplicînd una din cele două metode recomandate în
condiţiile contabilităţii în partidă simplă:
metoda de identificare;
• metoda costului mediu ponderat.
Metoda de identificare - metodă de determinare a costului
stocurilor prin care se identifică şi se delimitează costul fiecărui articol
din stoc. Se utilizează în cazul valorilor materiale care nu sînt reciproc
substituibile, stocurilor produse şi destinate unor proiecte speciale.
Metoda costului mediu ponderat - metodă de evaluare a
stocurilor, conform căreia valoarea stocurilor de mărfuri şi materiale
ieşite şi rămase în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune este
determinată în baza costului mediu ponderat al unităţilor similare aflate
în stoc la începutul perioadei de gestiune şi cumpărate sau produse de
către agentul economic în cursul acestei perioade. Costul mediu
ponderat poate fi calculat pentru o anumită perioadă de timp sau pe
măsura intrării unităţilor suplimentare de mărfuri şi materiale.
A^jrecăuJ^^ 428
Costul vînzărilor şi stocurile consumate în scopuri de

producţie se detennină în felul următor:
• stocurile de valori materiale obţinute din producţia proprie -
la costul efectiv de producţie;
• stocurile de valori materiale procurate - la valoarea de
achiziţie, utilizînd metoda identificării sau metoda costului mediu
ponderat.
Valorile materiale rămase în stoc se evaluează în felul
următor:
a) stocurile de produse finite, lucrări, servicii, şeptelul de
animale la creştere şi îngrăşat, activele pe termen lung, producţia
în curs de execuţie - la costul efectiv;
b) stocurile de mărfuri şi materiale achiziţionate pentru a fi
utilizate în producţie sau revîndute - la valoarea de achiziţie.
La sfîrşitul perioadei de gestiune stocurile de mărfuri şi
materiale neutilizate în producţie şi existente în întreprindere, după
efectuarea inventarierii, se scad din consumurile şi cheltuielile
perioadei de gestiune şi se reflectă în baza listelor de inventariere
ca materiale şi mărfuri aflate în stoc. La începutul următoarei
perioade de gestiune ele se restabilesc la consumuri şi cheltuieli.
în procesul desfăşurării procesului de producţie întreprinderea
utilizează diverse active materiale (mijloace de muncă) care au o
durată de funcţionare utilă mai mare de un an: terenuri, clădiri,
maşini şi utilaje de producţie şi de măsură, instrumente, tractoare,
animale de muncă şi de producţie, plantaţii de vii şi livezi etc.
Aceste active sînt elemente ale proprietăţii întreprinzătorului.
Obiectul constatat drept activ este evaluat la valoarea de
intrare a acestuia. Există de asemenea valoarea de bilanţ, care se
determină prin calcul, scăzînd suma uzurii acumulate din valoarea
iniţială.
Terenurile pot fi utilizate în activitatea economico-financiară
a agentului economic în scopuri de producţie, pentru închiriere sau
ca investiţii. Acestea se constată ca active în conformitate cu
prevederile paragrafului 12 al S.N.C. 62 „Contabilitatea în partidă
simplă", conform căruia unitatea (obiectul) activelor materiale pe
termen lung se constată ca activ în cazul în care:
• există o certitudine întemeiată că în urma utilizării acestuia
agentul economic va obţine un avantaj (profit) economic;
• valoarea activului poate fi determinată cu un grad înalt de
certitudine. Terenurile se evaluează la valoarea efectiva
(istorică), care
A^jrecăuJ^^ 429
constituie valoarea de intrare. Ea se determină după principiul de

utilizare. Dacă terenurile se utilizează conform destinaţiei de
achiziţionare, acestea se evaluează la valoarea de piaţă conform
destinaţiei de utilizare. La utilizarea terenurilor conform altor
destinaţii, acestea se evaluează la valoarea tor de piaţă, care
corespunde utilizării previzibile, iar în cazul cînd terenurile sînt
destinate pentru vînzare sau păstrare în scopul vînzării ulterioare -
la valoarea venală.
Prin valoarea venală se subînţelege suma cu care poate fi
schimbat un activ sau poate fi achitată o datorie între părţile
informate care consimt tranzacţia după principiul pârtilor
independente.
Registru generalizator pentru reflectarea existenţei şi mişcării
mijloacelor fixe, precum şi calculării uzurii acestora serveşte
Borderou! de evidenta a mijloacelor fixe şi a obiectelor de mica
valoare şi scurtă durată, formularul CPS-4.
Bunurile materiale sub formă de mijloace de muncă (clădiri,
maşini şi utilaje etc.) utilizate o perioadă determinată se
reevaluează, adică valoarea acestora se ajustează la nivelul
preţului de procurare a mijlocului respectiv în stare nouă, diminuat
cu un anumit procent corespunzător gradului de uzură.
Rezultatele reevaluării se înscriu în Borderoul de evidenţă a
mijloacelor fixe şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
formularul CPS-4 în felul următor:
• majorarea valorii mijloacelor fixe se reflectă ca diferenţe
pozitive; diminuarea valorii mijloacelor fixe se reflectă ca
diferenţe negative, în procesul utilizării (exploatării)
mijloacele fixe se uzează. în
contabilitate prin uzura mijloacelor fixe se subînţelege includerea
sistematică a unei părţi din valoarea lor în consumuri sau
cheltuielile perioadei pe parcursul termenului funcţionării utile cu
scopul recuperării valorii uzurabile în cazul ieşirii lor.
Uzura spre calculare a unui obiect pe parcursul funcţionării
lui utile este egală cu valoarea uzurabilă, adică cu valoarea iniţială
(istorică) fără valoarea rămasă. Valoarea uzurabilă este o mărime
relativ constantă, care se poate modifica doar în două cazuri: la
reevaluare şi la capita-
AJFrecăwJe^ 430
Uzarea investiţiilor capitale ulterioare. Această stabilitate relativă

simplifică evidenţa şi calcularea uzurii.
Ca bază pentru calcularea uzurii serveşte termenul
funcţionării utile, care în prezent este stabilit de către întreprindere
de sine stătător, pornind de la prevederile Catalogului
mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, 8 care a fost pus în
aplicare din 1 ianuarie 2004.
La darea obiectelor în exploatare odată cu termenul
funcţionării utile se stabileşte şi valoarea probabilă rămasă, adică
valoarea bunurilor materiale care urmează a fi obţinute din
lichidarea mijloacelor fixe. De regulă, în continuare valoarea
rămasă nu se modifică. Este de dorit ca ea să fie indicată în fişa de
inventar a mijlocului fix.
Calcularea uzurii începe din prima zi a lunii, care urmează
după luna primirii obiectului (dării lui în exploatare) şi încetează
de asemenea din prima zi a lunii, care urmează după luna ieşirii
obiectului.
Conform paragrafului 14 al S.N.C. 62 „Contabilitatea în
partidă simplă" uzura mijloacelor fixe în întreprindere se
recomandă să se calculeze în conformitate cu legislaţia cu privire
la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în
scopuri fiscale, conform normelor aprobate pentru fiecare
categorie de proprietate9.
în scopuri fiscale toate tipurile de mijloace fixe se divizează
în cinci categorii de proprietate, pentru care distinct este stabilită
norma de uzură. Altmiteri, obţinem că în scopuri fiscale pentru
calcularea uzurii mijloacelor fixe pot fi utilizate doar cinci norme
de uzură.
Pornind de la modelul obţinerii avantajului economic,
întreprinderea de sine stătător selectează metoda calculării uzurii,
indicînd-o în politica sa contabilă. De menţionat că calcularea
uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale este cu mult mai simplă.
Pentru acesta este necesar de calculat mărimea criteriului de
atribuire la categoria de proprietate a mijlocului fix. Această
mărime se determină prin relaţia:
CA = (200 ani-DN)%,
unde: CA - criteriul de atribuire la categoria de proprietate a
mijlocului fix;
8
9Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2004. - nr. 62-66 conform articolului 26
al Codului fiscal.
DN - termenul funcţionării utile a mijlocului fix. Termenul

funcţionării utile a mijlocului fix (DN) se determină conform
Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale.
Categoria de proprietate şi normele

de uzurăde proprietateNorma de uzură,
Categoria
%Mărimea criteriului de atribuire a mijlocului fix la
categoria de proprietateI5CA < sau - 5 %II85 % < CA <
sau = 8 %IU108%<CA<sau= 10%IV2010 %< CA <
sau = 20%v30CA > 20 %
Tabelul 19
Pentru proprietatea raportată la categoria I, calcularea uzurii
se face pentru fiecare obiect, iar pentru proprietatea raportată la
categoriile II-V, calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea
normei de uzură la baza valorică a categoriei respective. Pentru
proprietatea ce reprezintă investiţii efectuate la mijloacele fixe
care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune,
concesiune, arendă, uzura nu se calculează în modul stabilit pentru
categoria de proprietate la care se atribuie mijloacele fixe
respective.
In scopuri fiscale calcularea uzurii mijloacelor fixe se
efectuează o singură dată la finele perioadei de gestiune după
metoda valorii rămase. Pentru acesta valoarea de referinţă (baza
valorică) a obiectului la finele perioadei de gestiune se înmulţeşte
cu norma de uzură.
încasările şi plăţile se reflectă în momentul efectuării
acestora, în baza documentelor de casă şi de decontare în
Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi
cheltuielilor), formularul CPS-1 sau în Registrul menţionat şi în
Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii,
formularul CPS-3.
Veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate în
perioada în care au fost livrate produsele şi prestate serviciile,
indiferent de momentul efectiv al încasării mijloacelor băneşti.
Cheltuielile se constată în momentul primirii valorilor
materiale achiziţionate (prestării serviciilor) de la terţi, indiferent
de momentul plăţii efective a acestora.
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. Mai ai 432
Acestea se înregistrează în baza documentelor justificative în

cheltuielilor), formularul CPS-1, Borderoulde evidenta a
decontărilor cu debitorii şi creditorii, formularul CPS-3 sau
Borderoul de evidenţă a producţiei proprii, formularul CPS-3 - în
cazul ieşirii producţiei proprii.
Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi plătite
de întreprindere atît în momentul constatării cheltuielilor, cît şi în
perioadele de pînă/după constatarea acestora. Astfel sînt posibile
următoarele cazuri:
• momentul plăţii mijloacelor băneşti şi constatării
consumurilor şi cheltuielilor coincid. în acest caz, suma
mijloacelor băneşti plătite se înregistrează concomitent la plăţi şi la
consumurile şi cheltuielile activităţii operaţionale în Registrul
încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor),
formularul CPS-1;
• plata mijloacelor băneşti s-a produs (au fost transferate în
avans), însă consumurile şi cheltuielile nu au fost constatate
(materialele şi mărfurile n-au fost primite). în acest caz, suma
mijloacelor băneşti plătite se reflectă la plăţi în Registrul
încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor),
formularul CPS-1 şi totodată ca datorii ale altor agenţi economici
în Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii,
formularul CPS-3.
La primirea materialelor şi mărfurilor în Borderoul de
evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii se înregistrează
achitarea datoriei de către alţi agenţi economici, la valoarea
materialelor şi mărfurilor efectiv primite şi concomitent această
sumă se constată în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor
(consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli ale
activităţii de bază;
• consumurile şi cheltuielile au fost constatate (materialele şi
mărfurile au fost primite), însă mijloacele băneşti n-au fost plătite.
în acest caz, suma consumurilor şi cheltuielilor constatate se
reflectă Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor
(consumurilor şi cheltuielilor) ca consumuri şi cheltuieli obţinute
din activitatea de bază şi se înregistrează concomitent în Borderoul
de evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii ca datorii faţă
de alţi agenţi economici. La achitarea datoriei această sumă se
înregistrează în Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii
şi creditorii şi în Registrul încasărilor (veniturilor) şi plăţilor
(consum urilor şi cheltuielilor) - ca plăţi.
Mijloacele băneşti sau altă formă de compensare pot fi
primite (încasate) de agentul economic atît în momentul constatării
A. Frecăuţeanu, I. Bălan, A. Mai ai 433
venitului, cît şi în perioadele de pînă/după constatarea acestuia.

Astfel, sînt posibile următoarele cazuri:
• momentul încasării mijloacelor băneşti şi constatării
veniturilor coincid. în acest caz, suma mijloacelor băneşti primite
va fi înregistrată concomitent la încasări şi la venituri xn Registrul
încasărilor (veniturilor) şi plăţilor (consumurilor şi
cheltuielilor);
- încasarea mijloacelor băneşti a avut loc (au fost primite în
avans), însă veniturile nu s-au constatat (produsele, mărfurile şi
serviciile n-au fost livrate). în acest caz, suma mijloacelor băneşti
primite se reflectă ca încasări în Registrul încasărilor (veniturilor)
şi plăţilor (consumurilor şi cheltuielilor) şi ca datorii fată de alţi
agenţi economici în Borderoul de evidenta a decontărilor cu
debitorii şi creditorii.
La livrarea produselor şi mărfurilor şi prestarea serviciilor în
Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii şi creditorii se
înregistrează achitarea datoriilor faţă de alţi agenţi economici la
valoarea produselor, mărfurilor efectiv transmise, precum şi a
serviciilor prestate şi concomitent cu această sumă se constată în
cheltuielilor) ca venituri din activitatea operaţională;
• veniturile au fost constatate (produsele, mărfurile şi
serviciile au fost livrate), însă mijloacele băneşti nu au fost
încasate. în acest caz, suma veniturilor constatate se reflectă în
cheltuielilor) ca venituri obţinute din activitatea operaţională şi
această sumă se înregistrează în Borderoul de evidenta a
decontărilor cu debitorii şi creditorii ca mijloace băneşti ce
trebuie încasate de la alţi agenţi economici.
La încasarea mijloacelor băneşti suma specificată se
înregistrează în Borderoul de evidenta a decontărilor cu debitorii
şi creditorii ca stingere a datoriei şi în Registrul încasărilor
(veniturilor) şi plătitor (consumurilor şi cheltuielilor) - ca
încasări.
A^recăujea^ 441
24.5. DECLARAREA VENITURILOR Şl PARTICULARITĂŢILE
COMPLETĂRII DECLARAŢIEI FISCALE DE CĂTRE
ÎNTREPRINDERI ÎN CAZUL APLICĂRII SISTEMULUI
CONTABIL ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ
Conform Codului fiscal toate întreprinderile sînt obligate să

calculeze şi să achite în bugetul statului impozitele şi taxele cuvenite.
Bineînţeles că fiecare impozit şi taxă este perceput de către stat în mod
deosebit, caracteristic numai impozitului (taxei) dat.
în sistemul impozitelor şi taxelor generale de stat locul primordial
îi revine impozitului pe venit, care se calculează din venitul impozabil.
Venitul impozabil - reprezintă venitul brut, inclusiv facilităţile
acordate, obţinut din toate sursele în perioada fiscală, cu excepţia
deducerilor şi scutirilor, aferente acestui venit, la care are dreptul
contribuabilul conform legislaţiei fiscale în vigoare.
Perioada fiscală - reprezintă anul calendaristic la încheierea
căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma
impozitului care trebuie achitată.
Conform articolului 13 al Codului fiscal toţi subiecţii impunerii
sînt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele, iar suma
totală a impozitului pe venit pentru toate persoanele juridice şi fizice se
determină la finele perioadei fiscale conform articolului 15.
Fondatorul întreprinderii poate să depună Declaraţia
persoanei fizice cu privire la impozitulpe venit în cazurile în care,
suma impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat de sine stătător
depăşeşte suma impozitului pe venit calculat din venitul total
obţinut în perioada declarată. în astfel de cazuri, în baza
Declaraţiei se efectuează recalcularea impozitului pe venit şi suma
plătită în plus poate fi trecută în contul achitării datoriilor aferente
altor impozite, dar în lipsa acestora se restituie. De asemenea,
organul fiscal teritorial, cu acordul contribuabilului, are dreptul să
treacă suma dată în contul achitărilor ulterioare ale impozitului pe
venit.
în cazul în care fondatorul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/
sau achitat în plus spre achitarea datoriilor la alte impozite sau în
contul achitării impozitului pe venit pe perioada următoare, suma
impozitului spre rambursare se micşorează cu sumele menţionate, iar
spre restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele
respective.
La sumele impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus, trecut
în contul achitării datoriilor la alte impozite sau în căitul achitării
impozitului pe venit pe perioada următoare, nu se calculează dobînda.
Venitul sub formă de dobîndă pentru orice plată în plus a impozitului
pe venit, care urmează a fi rambursat de la buget, se calculează
conform relaţiei:
D = Sr x N x (Rb -s- 365) - 100 %,
unde: D - venitul sub formă de dobîndă pentru orice plată în plus a
impozitului pe venit care urmează a fi restituit de la buget;
Sr - suma impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus, ce
urmează a fi rambursată de la buget;
N - numărul de zile pentru care se calculează dobînda. Numărul
de zile se apreciază pentru perioada ce începe peste 30 de zile de la
termenul stabilit pentru prezentarea Declaraţiei sau după primirea
Declaraţiei de către organele Serviciului Fiscal de Stat în cazul cînd se
prezintă după termenul stabilit şi se termină în ziua rambursării
impozitului pe venit reţinut şi/sau achitat în plus şi a dobînzii.
Rb - Rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg),
stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului
precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la refinanţarea băncilor
comerciale prin operaţiuni "repo" de cumpărare a hîrtiilor de valoare de
stat pe termen de 2 luni.
Impozit pe venit achitat de sine stătător se consideră impozitul
achitat în rate şi/sau din propria iniţiativă în scopul micşorării sumei
impozitului pe venit, calculat din suma totală a veniturilor obţinute în
anul fiscal (gestionar).
Declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit se
prezintă Inspectoratului Fiscal de Stat teritorial nu mai tîrziu de 31
martie a anului, care urmează nemijlocit după anul fiscal declarat. în
cazul cînd contribuabilul depune cerere în scris Inspectoratul Fiscal de
Stat teritorial poate prelungi termenul de prezentare a Declaraţiei pînă
la 90 de zile. Termenul se prelungeşte numai în cazul în care cererea a
fost depusă înainte de expirarea termenului stabilit pentru prezentarea
Declaraţiei.
Modul de completare a Declaraţiei privind impozitulpe venit şi
anexelor te Declaraţie includ cîteva etape, necesare pentru
determinarea definitivă a datoriilor privind impozitul pe venit. Etapele
de completare a Declaraţiei pot fi următoarele:
• determinarea rezultatului financiar conform prevederilor
S.N.C.;
• completarea Registrului de evidenţă a mijloacelor fixe pe
categorii de proprietate în scopuri fiscale;
- întocmirea Anexei 1D şi 2D la Declaraţie, care permite
corectarea veniturilor şi cheltuielilor reflectate în contabilitatea
financiară, în corespundere cu regulile utilizate în scopuri fiscale;
• întocmirea celorlalte Anexe la Declaraţie (Anexele 3D - 8D);
• generalizarea informaţiilor din Anexele 1D - 7D şi
transpunerea acestora în formularul de bază <xl Declaraţiei pentru
determinarea definitivă a indicatorilor aferenţi obligaţiilor
întreprinderii privind impozitul pe venit.
în continuare vom reflecta particularităţile de completare a
Declaraţiei privind impozitul pe venit, forma VEN 04 de către
gospodăriile ţărăneşti (de fermier), în particular la capitolul completării
Anexelor 3.3D şi 8D.
în Declaraţia privind impozitul pe venit pot fi reflectate două
tipuri de facilităţi fiscale:
• facilităţile fiscale, care se acordă agenţilor economici în formă
de scutire de impozitare (parţială sau totală) a venitului impozabil
Despre suma facilităţilor acordate sub formă de scutire de impozitare a
venitului agentul economic anunţă organul fiscal prin intermediul
completării rîndului 0902 coloana 4 a Anexei 3.1D, precum şi rîndului
140 din Declaraţie. De menţionat că acest indicator are un caracter
informativ şi nu se utilizează la calcularea ulterioară a obligaţiilor
fiscale;
• facilităţile fiscale, care se acordă agenţilor economici în formă
de aplicare a cotelor reduse sau scutire de impozitare (parţială sau
totală) a venitului impozabil. Despre aceste facilităţi fiscale acordate
din suma calculată a impozitului pe venit antreprenorul anunţă organul
fiscal prin intermediul completării Anexei 3.3D, precum şi rîndului 130
dinDeclaroţie.
în continuare vom reflecta pe etape principiile de bază privind
completarea Declaraţiei persoaneifizice cu privire la impozitul pe
venit
Etapa I. Contribuabilul-cetăţean al Republicii Moldova declară
veniturile obţinute pe parcursul anului fiscal.
în acest scop este necesar de sistematizat suma totală a
veniturilor(inclusiv sub forma de plaţi salariate, sub formă de
royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, alte venituri
obţine din alte surse) şi mărimea impozitului pe venit reţinut
reflectate înlnformaţiaprivind veniturile calculate şi achitate în
folosul persoanei fizice (juridice) şi privind impozitul pe venit
reţinut din aceste venituri, care se eliberează de către patron
salariatului. Veniturile obţinute pe parcursul anului fiscal sunt
supuse declarării indiferent de faptul daca ele sunt confirmate
prin documentul respectiv.
în Declaraţie suma venitului impozabil de la activitatea de
întreprinzător în cadrul agentului economic - persoană fizică (p. 1.2,
col. 3) se completează în baza datelor reflectate în Declaraţia cu
privire la impozitul pe venit prezentat de către agent economic -
persoana fizica, care se calculează în felul următor:
[(rînd.040 - rînd.050 - rînd.060 - rînd.0902) x % cotei părţi din
componenţa agentului economic - persoanei fizice], unde:
rînd. 040 - Venitul (pierderi) obţinut în perioada fiscală, luînd în
considerare ajustările (majorările/micşorările);
rînd.050- Suma cheltuielilor efective legate de donaţiile în scopuri
filantropice şi de sponsorizare în folosul organizaţiilor indicate în
articolul 36 din Codul fiscal;
rînd.060- Suma cheltuielilor efective neconfirmate documentar,
dar nu mai mult decît limita stabilită de legislaţia în vigoare;
rînd. 0902 - Suma venitului scutit de impozitare.
Astfel în p. 1.2, col. 3 a Declaraţiei persoanei fizice cu privire la
impozitulpe venit, forma CET 04 suma venitului impozabil se reflectă
cu scontarea tuturor scutirilor folosite de agentul economic - persoană
fizică pe perioada declarată
Etapa II. Din suma veniturilor obţinute în perioada fiscală curentă
se scade suma totala a scutirilor şi suma deducerilor, la care
contribuabilul are dreptul în conformitate cu legislaţia fiscală în
vigoare.
Scutirile la care are dreptul contribuabilul sunt prevăzute de
articolele 33-35 al Codului fiscal. Deducerile la care are dreptul
contribuabilul sunt prevăzute de articolul 36 al Codului fiscal (de
exemplu, deducerea contribuţiilor obligatorii în bugetul asigurărilor
sociale de stat achitate de persoanele fizice, pe parcursul anului
fiscal, în cuantumurile stabilite de legislaţia în vigoare (pentru

anul 2007-4 %), deducerea primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală10, în cuantumurile stabilite de legislaţia în
vigoare (pentru anul 2007 -2,5 %) etc).
Etapa III. Determinăm venitul impozabil.
în acest scop din suma totală a venitului brut obţinut destinat
impozitării (p. 1.11, col. 3) se reţine suma totala a scutirilor şi
deducerilor (p.2).
Etapa IV. Detenninăm impozitul pe venit.
în acest scop venitul impozabil (p.3) se înmulţeşte cu cotele
impozitului pe venit stipulate în articolul 15 al Codului fiscal.
Suma impozitului pe venit determinat conform cotelor în vigoare
pe perioada declarată se înregistrează în punctul 4, col. 3.
Etapa V. Determinăm suma obligaţiilor fiscale privind
impozitul pe venit cu scontarea sumei impozitului pe venit care a
fost calculat şi reţinut la sursa de plată, conform prevederilor
articolelor 81 şi 82 al Codului fiscal. Suma impozitului pe venit
care a fost calculat şi reţinut la sursa de plată se înscrie în punctul
1.11, col. 4.
Contribuabilul - persoană fizică, care prezintă Declaraţia,
calculează de sine stătător suma impozitului pe venit necesară
achitării (rambursării) la (de la) buget.
Impozitul pe venit se achită la buget nu mai tîrziu de termenul
stabilit pentru prezentarea Declaraţiei, fară a se ţine cont de
prelungirea lui, adică nu mai tîrziu de 31 martie a anului care
urmează nemijlocit după anul fiscal declarat.
Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii
administrativ-teritoriale, unde contribuabilul depune Declaraţia,
adică unde el îşi are domiciliul de bază în momentul prezentării ei.
BIBLIOGRAFIE A. Acte legislative şi normative ale
Republicii Moldova
I. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Contabilitate şi audit-2007. -

nr. 9.-p. 71-87
2 Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.
845-XII din 3 ianuarie 1992 // Monitorul Parlamentului Republicii Moldova. -1994.-
nr.2
3. Legea Republicii Moldova cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier)
nr. 1353-XIV din 3 noiembrie 2000 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova.-2001.-
nr. 160-162
10Aceste prime sînt calculate conform articolului 19 din Legea cu privire la asigurarea
obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-Xin din 27 februarie 1998
Aj^Frecău^ 440
4. Legea Republicii Moldova cu privire la modul de urmărire a impozitelor,

taxelor şi altor plăţi nr. 633-XIE din 10 noiembrie 1995 // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. -1996. - nr. 8-9
5. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la criteriile de ţinere a
contabilităţii de către unele categorii de agenţi economici nr. 1476 din 14 decembrie
2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2002. - nr. 170-172
6. Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare,
aprobate prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 174 din 25 decembrie 1997 //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -1997. -nr. 88-91
7. S.N.C. 4 "Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului busi-ness"
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2000. - nr. 27-28
8. S.N.C. 6 "Particularităţile contabilităţii la întreprinderile agricole" //
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -2000. - nr. 163-165
9. S.N.C. 62 "Contabilitatea în partidă simplă" // Monitorul Oficial al
Republicii Moldova. -2002.-nr. 170-172
10. Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul
Ministrului Finanţelor nr.27 din 28 aprilie 2004 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. -2004.-nr. 123-124
II.Regulamentul cu privire la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe
în scopul impozitării, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.5 din 29 ianuarie
2001 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. -2001. - nr. 21-24
12. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către

persoanele fizice a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit nr.4 din 29 ianuarie 2001
// Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2001. - nr. 21
13. Instrucţiunea cu privire la modul de calculare şi achitare a
impozitului pe venit de către persoanele ce practică activitate de antreprenoriat,
aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.3 din 29 ianuarie 2001 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2001. - nr. 21-24
12. Ordinul Ministerului Economiei cu privire la aprobarea modelului cererii

privind scutirea de plata impozitului pe venit a agenţilor economici în baza
articolului 49 din Titlul II al Codului fiscal nr.41 din 30 iulie 2004 // Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. -2004. - nr. 156-162
13. Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la aprobarea
formularului-tip al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit" nr.240 din 30
decembrie 2004 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2005. - nr. 1 -4
14. Закон об оплате труда // Contabilitate şi audit. - 2002. -nr. 5. -р.
64-70
15. Закон о пособиях по временной нетрудоспособности и других пособиях
социального страхования // Contabilitate şi audit. - 2004. - nr. 10. -р. 69-74
16. Закон о размере, проядке и сроках уплаты взносов обязательного
медицинского страхования // Contabilitate şi audit. - 2003. - nr. 4. - р. 75 - 77
17. Налоговый кодекс //Contabilitate şi audit.-2007.-nr. l.-p. 133-
253
18. Трудовой кодекс Республики Молдова // Contabilitate şi audit. -2003. -
nr. 9. - р. 68 - 95; nr. 10. - р. 58 - 70
19. Постановление Правительства Республики Молдова об утверждении
Порядка исчисления средней заработной платы //Contabilitate şi audit. - 2004. -
nr. 5. -р. 77 - 82
20. Положение об условиях назначения, порядке исчисления и выплаты
пособий по временной нетрудоспособности и других пособий социального
страхования // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 2. - р. 96 -102
21. Положение о возмещении налога на добавленную стоимость //
Contabilitate şi audit. - 2006. - nr. 10. - р. 84 - 93
22. План счетов бухгалтерского учета финансово-хозяйственной
деятельности предприятий // Contabilitate şi audit. -1998. - nr. 2 - 3. - р. 3-279
23. НСБУ 1 «Учетная политика» // Contabilitate şi audit. -1998. - nr. 1. -p.9-
13
24. НСБУ 3 «Состав затрат и расходов предприятия» // Contabilitate şi
audit-1998.-nr. l.-p.25-39
25. НСБУ 5 «Представление финансовых отчетов» // Contabilitate şi audit. -
1998. - nr. 1. - р. 45 - 63
26. НСБУ 12 «Учет подоходного налога» // Contabilitate şi audit. -1998.-nr.
l.-p.87-95
27. НСБУ 17 «Учет аренды (лизинга)» // Contabilitate şi audit. - 2006. -nr. 9.-
р. 83-92
28. НСБУ 18 «Доход»//Contabilitate şi audit.-1998.-nr. l.-p. 131-139
29. НСБУ 19 «Вознаграждения работникам» // Contabilitate şi audit. -2006.-
nr. 11.-p. 76-96
30. НСБУ 20 «Учет субсидий и раскрытие информации о государственной
помощи» // Contabilitate şi audit. - 2002. - nr. 10. - р. 63-69
12. НСБУ 23 «Затраты по займам» // Contabilitate şi audit. -1998.
- nr. l.-p. 141-145
14. Комментарии по применению НСБУ 23 «Затраты по
займам» // Contabilitate şi audit. -1999. -nr. 5. -р. 111 -123
15. Инструкция о порядке выдачи листка о медицинском
отпуске // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 8. - р. 76 - 83
16. Инструкция об удержании подоходного налога у источника
выплаты // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 11. - р. 81 - 117
442
37.06 изменениях и дополнениях в Инструкцию о порядке представления

физическими лицами декларации о подоходном налоге № 4 от 29 января 2001
года // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 9. -р. 112 -115
38. Особенности выписки налоговых накладных и отражения
их в Регистрах покупок и продаж (Письмо Главной государственной налоговой
инспекции от 2 апреля 2002 г.) //Contabilitate şi audit. - 2002. -nr. 4. -р. 100-103
39. Письмо Министерства финансов № 17-2-09/1-207 - 1602 от 29
марта 2002 г. // Contabilitate şi audit. - 2002. - nr. 4. - р. 117 -118
В. Manuale, monografii, articole şi alte publicaţii
40. Bălănuţă V. Diagnosticul şi estimarea potenţialului economico-

fînanciar al întreprinderii în contextul analizei expres // Contabilitate şi audit. -1999. -
nr. 3.-p. 37-44
41. Cazacu I., Suveică S. contabilitatea operaţiilor privind primiref
şi utilizarea ajutorului financiar acordat de stat sectorului agrar // Contabilitate şi
audit-2000.-nr. П. - р . 32-34
42. Dolghi C. înregistrarea primelor de asigurare pe contractele de
asigurare directă şi căile de perfecţionare a contabilităţii acestor venituri // Conta-
bilitate şi audit. - 2006. - nr. 5. - p. 56 - 59
43. Echim I. Unele aspecte privind acordarea scutirii la plata
impozitului funciar proprietarilor şi beneficiarilor de terenuri ocupate de plantaţii
multianuale // Contabilitate şi audit. - 2004. - nr. 8. - p. 27 - 31
44. Frecăuţeanu A., Bălan I. Evidenţa contabilă în exploataţiile
agricole. -Chişinău: Centrul editorial al UASM, 2002. - 299 p.
45. Frecăuţan A. Contabilitatea consumurilor şi calcularea costului
produselor agricole// Contabilitate şi audit. - 2001. - nr. 1. - p. 36-54
46. Gancearuc M. Privind reflectarea rezultatelor reevaluării
mijloacelor fixe efectuate până 1 ianuarie 1998 // Contabilitate şi audit. - 2002. - nr. 2.
- p. 67-68
47. Nederiţa A., Foalea L. Contabilitatea operaţiunilor privind
amnistia fiscală şi legalizarea capitalului // Contabilitate şi audit. - 2007. - nr. 7. - p.
23-29
48. Secrieru Iu., Moldovanu A. Unele aspecte privind retribuirea
muncii / / Contabilitate şi audit. - 2004. - nr. 5. - p. 59 - 63
40. Şpac G., Griciuc P. Unele aspecte fiscale şi contabile privind
subvenţiile de stat acordate întreprinderilor care înfiinţează plantaţii viticole //
Contabilitate şi audit. -2005.-nr. 11.-p. 11-14
49. Precizări metodologice privind efectivul şi cîştigurile salariale
ale personalului angajat. - Chişinău: Statistica, 2004. - 36 p.
50. Timofeenco A. Unele aspecte privind constituirea şi majorarea
capitalului social cu mijloace fixe importate // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 12. -
p. 36-39
51. Timofeenco A. Particularităţile determinării proratei pentru
trecerea în cont a sumei TVA la efectuarea livrărilor impozabile şi neimpozabile //
Contabilitate şi audit.-2006.-nr. 12.-p. 26-30
52. Timofeenco A. Subvenţionarea producătorilor agricoli la
livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie // Contabilitate şi
audit. -2007.-nr. 2.-p. 39-41
53. Zaharcenco I. Determinarea cheltuielilor (economiilor) privind

impozitul pe venit în anul 2005 // Contabilitate şi audit. - 2006. - nr. 3. - p. 8 - 23
54. Zaharcenco I. Evidenţa contabilă a concediilor medicale //
Contabilitate şi audit. - 2007. - nr. 8. - p. 20 - 29
55. ZlatinaN. Contabilitatea operaţiilor privind constituirea
întreprinderilor // Contabilitate şi audit. - 2000. - nr. 4. - p. 3 - 8
56. Аблина Л. Об особенностях и налоговых последствиях
спонсорского договора //Contabilitate şi audit.-2005.-nr. 11.-p. 37-41
57. Аблина Л. О новой льготе по подоходному налогу для
сельхозпроизводителей // Contabilitate şi audit. - 2006. - nr. 2. - p. 35 - 37
58. Аблина Л. Налоговые аспекты страхования
производственных рисков в сельском хозяйстве// Contabilitate şi audit. - 2006. -
nr. 4. - p. 14-20
59. Балануцэ В., Сандул Т. Оценка имущественного и
финансового состояния предприятия в контексте составления аналитической
справки по данным финансовых годовых отчетов // Contabilitate şi audit. - 2000. -
nr. 4.-p. 63-70
60. Бендерский В. О порядке отражения в финансовом учете
операций, связанных с исчислением и выплатой дивидендов по простым
акциям в акционерных обществах // Contabilitate şi audit. - 1999. - nr. 4. - p. 22-25
61. Бендерски В., Кузнецова Г. Изменения уставного капитала
акционерного общества и порядок их отражения в учете // Contabilitate şi audit. -
2003.-nr. 4.-p. 10-16
62. Бербека H. О порядке определения отдельных показателей
Отчета о финансовых результатах // Contabilitate şi audit. - 2001. - nr. 7. - p. 13 -15
63. Букур В. Учет ремонта основных средств и последующих
капитальных вложений // Contabilitate şi audit. -1998. - nr. 5. - p. 59 - 70
40. Букур В. Оценка долгосрочных материальных активов
после их первоначального признания; переоценка и отражение ее результатов в
учете // Contabilitate şi audit. - 1998. - nr. 8-9. - р. 3 -16
64. Букур В. Об отражении курсовой валютной разницы,
возникшей по операциям обмена // Contabilitate şi audit. - 1999. - nr. 4. - р. 26 - 28
65. Евсюкова Р. Проценты за банковские кредиты: порядок
расчета, уплаты и учета // Contabilitate şi audit. - 2001. - nr. 10. - р. 9 -16
66. Евсюкова Р Д., Недерица А. Д. Учет затрат по займам //
Contabilitate şi audit. -1998. - nr. 8-9. -р. 27-35
67. Захарченко И. Об учете курсовых валютных разниц по
вкладам в уставный капитал // Contabilitate şi audit. - 2001. - nr. 5. -р. 28 - 30
68. Захарченко И. Особенности определения расхода (экономии)
по подоходному налогу в 2001 году// Contabilitate şi audit. -2002. -nr. 2. -р. 24-29
69. Захарченко И. О порядке отражения курсовой валютной
разницы по средствам целевого финансировани' //Contabilitate şi audit. - 2002. -
nr. 3.-р. 20-21
70. Захарченко И. И. Особенности определения расхода
(экономии) по подоходному налогу// Contabilitate şi audit.-2002.-nr. 7.-p. 10-25
71. Захарченко И., Присакар Т. Особенности учета подоходного
налога предприятий согласно НСБУ 12 «Учет подоходного налога» //
Contabilitate şi audit.-1999.-nr. 10.-р. 11-23
444
74.Захарченко И. Бухгалтерский учет отпускного пособи' // Contabilitate şi

audit-2007.-nr. 5.-р. 10-23
75. Захарченко И., Присакару Т. Порядок определения суммы
расходов (экономии) по подоходному налогу с учетом особенностей составления
Декларации о подоходном налоге лица, занимающегося предпринимательской
деятельностью за 1998 год // Contabilitate şi audit. - 2000. - nr. 2. - р. 3 -34
76. Казаку Ю., Букур В., Недерица А., Тостоган П. Годовой
финансовый отчет за 1999 год: бухгалтерские и налоговые аспекты //
Contabilitate şi audit. - 2000. - nr. 1. -р. 23 - 52
77. Казаку Ю., Букур В., Недерица А., Тостоган П. Годовой
финансовый отчет за 1999 год: бухгалтерские и налоговые аспекты //
Contabilitate şi audit. - 2000. - nr. 2. -р. 35 - 64
78. Кауш-Цапу Л., Яровая-Чебан С. О займе от физического
лица // Contabilitate şi audit. - 2004. - nr. 5. - р. 49 - 51
79. Кобитева Г., Цыбуляк Н. О новом порядке обеспечения
пособиями по временной нетрудоспособности // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr.
3. -р. 33-39
80. Литовченко А. Об особенностях нового порядка
декларирования НДС // Contabilitate şi audit. - 2006. - nr. 8. - р. 21 - 22
75. Недерица А. Особенности учета и налогообложения

результатов прошлых лет, выявленных в отчетном году// Contabilitate şi audit. -
1999. -пг.З.-р.З-б
81. Недерица А. Типичные ошибки, возникающие при
составлении финансовых отчетов, и порядок их исправления // Contabilitate şi
audit. -2001.-nr.3.-p. 19-24
82. Недерица А. Учет и налогообложение кредиторской
задолженности с истекшим сроком исковой давности // Contabilitate şi audit. -
2003. -nr. 2.-р. 8-13
83. Недерица А. Инвентаризация дебиторской задолженности и
обязательств: бухгалтерские и налоговые аспекты // Contabilitate şi audit. -2004.-
nr. 12.-p.9-12
84. Недерица А. Об учете скидок, предоставленных за
досрочную уплату земельного налога // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr. 3. - р. 46
85. Недерица А. О порядке списания фонда переоценки
(индексации) основных средств, числящегося на счете 323 «Прочие резервы» //
86. Недерица А. Об учете скидок, предоставленных за
досрочный выкуп арендованного имущества // Contabilitate şi audit. - 2005. - nr.
12. - р. 47-48
87. Недерица А. Учет и налогообложение суммовых разниц //
Contabilitate şi audit. -2007. -nr. 10. -р. 13 -16
88. Недерица А. Д. Корреспонденция счетов бухгалтерского
учета. -Кишинэу: Contabilitate şi audit, 2006 - 640 п.
89. Недерица А., Попович А. Годовой финансовый отчет-2006:
новые аспекты и спорные вопросы // Contabilitate şi audit. - 2007. - nr. 2. - р. 10-23
90. Палади В. Привлечение кредита: аргументация
необходимости и оценка целесообразности // Contabilitate şi audit. - 2004. - nr. 3. -
р. 63 - 67
91. Присакар Т. Налоговые разницы - в вопросах и ответах //
Contabilitate şi audit. -2005. -nr. 2. -р. 37-48
92. Присакарь Т., Захарченко И. Особенности учета
подоходного налога предприятий согласно НСБУ 12 «Учет подоходного
налога» // Contabilitate şi audit. -1998. - nr. 8-9. - р. 16 - 26
93. Присакар Т., Захарченко И. О рыночной цене (стоимости) //
Contabilitate şi audit.-2000.-nr. 11.-р. 16-22
94. Присакар Т., Райлян Е. Порядок определения суммы
компенсации в связи с несвоевременной выплатой заработной платы //
95. Сосна Б. О пособиях по временной нетрудоспособности //
96. Стурзу И., Литовченко А. Особенности применения НДС и
процесс
субсидирования в сельском хозяйстве в 2006 году// Contabilitate şi audit. -2006.-

nr. 5.-р. 14-17
98. Стурзу И., Сидоренко Д. Определение облагаемой
стоимости поставок товаров и услуг, облагаемых НДС // Contabilitate şi audit. -
2003. -nr. 7.-р. 18-21
99. Сырку Г. Порядок исчисления средней заработной платы:
основные положения и особенности применения // Contabilitate şi audit. -2004.-
nr. 5.-р. 56-58
100. Сырку Г. О порядке исчисления средней заработной

платы // Contabilitate şi audit. -2004. -nr. 9. -р. 37 -38
101. Тудосе В., Еким И. Об особенностях исчисления и
декларирования юридическими лицами земельного налога в 2005 году //
102. Фрекэуцяну А. И. Бухгалтерский учет в перерабатывающих
отраслях. - Кишинэу: Издательский центр ГАУМ, 2005 - 267 с.
103. Фреюуцяну А., Кожокарь В. Об учете затрат на
возделывание сахарной свеклы в условиях государственного субсидировани' //
104. Цуркану В., Лашщкая Л. Учет операций с ценными
бумагами / / Contabilitate şi audit. -1999. - nr. 11. - р. 21 - 26
105. Чеботаренко П., Гриневич О. Об отчислении взносов в
бюджет ГСС и фонды ОМС в 2006 году// Contabilitate şi audit. -2006. -nr. 2. - р.
40-43
106. Шпак Г., Захарченко И., Присакар Т. О порядке
определения дохода в целях налогообложения при финансируемой аренде//
Contabilitate şi audit. - 2001.-nr. 4.-р. 9-15
Anexe
Nomenclatorul conturilor contabile
CLASAI. ACTIVE PE TERMEN LUNG
11 ACTIVE NEMATERIALE (IMOBILIZĂRI

NECORPORALE)
111 Active nemateriale
1111 Cheltuieli de constituire
1112 Fond comercial (goodwill)
1113 Brevete
1114 Embleme comerciale
1115 Licenţe
1116 Programe informatice
1117 Alte active nemateriale
1118 Active nemateriale arendate pe termen lung
112 Active nemateriale în curs de execuţie

113 Amortizarea activelor nemateriale
1131 Amortizarea cheltuielilor de constituire

1132 Amortizarea fondului comercial (goodwill-ului)
1133 Amortizarea brevetelor
1134 Amortizarea emblemelor comerciale
1135 Amortizarea licenţelor
1136 Amortizarea programelor informatice
1137 Amortizarea altor active nemateriale
1138 Amortizarea activelor nemateriale arendate pe tem
12 ACTIVE MATERIALE (IMOBILIZĂRI

CORPORALE) PE TERMEN LUNG
121 Active materiale în curs de execuţie
1211 Construcţii în curs de execuţie
1212 Utilaj destinat instalării
1213 Utilaj şi alte obiecte pînă la punerea în funcţiune
1214 Investiţii capitale ulterioare
122 Terenuri
1221 Terenuri fară construcţii
1222 Terenuri cu construcţii
1223 Terenuri cu zăcăminte
123 Mijloace fixe
1231 Clădiri
1232 Construcţii speciale
1233 Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie
1234 Mijloace de transport
1235 Animale de munca şi de producţie
1236 Plantaţii perene
1237 Alte mijloace fixe
1238 Mijloace fixe primite în arenda finanţată (leasing

financiar) 124 Uzura mijloacelorfixe
\24\ Uzura clădirilor
1242 Uzura construcţiilor speciale
1243 Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie
1244 Uzura mijloacelor de transport
1245 Uzura plantaţiilor perene
1246 Uzura altor mijloace fixe
1247 Uzura mijloacelor fixe arendate pe termen lung
125 Resurse naturale

126 Epuizarea resurselor naturale
13 ACTIVE FINANCIARE PE TERMEN LUNG

131 Investiţii pe termen lung în părţi nelegate
1311 Cote de participaţie şi acţiuni
1312 Obligaţiuni
1313 împrumuturi acordate
1314 Alte investiţii pe termen lung
132 Investiţii pe termen lung în părţi legate
1321 Investiţii pe termen lung în întreprinderi-fiice
1322 Investiţii pe termen lung în întreprinderi asociate
1323 Investiţii pe termen lung în alte părţi legate
133 Modificarea valorii investiţiilor pe termen lung
1331 Majorarea valorii investiţiilor pe termen lung
1332 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen lung
134 Creanţe pe termen lung
1341 Creanţe pe termen lung privind arenda
1342 Creanţe pe termen lung privind dobînzile şi redevenţele
calculate
1343 Cambii pe termen lung primite
1344 Alte creanţe
735 Active amînate privind impozitul pe venit 136 Avansuri
pe termen lung acordate
14 ALTE ACTIVE PE TERMEN LUNG
141 Cheltuieli anticipate pe termen lung
142 Alte active pe termen lung
CLASA2. ACTIVE CURENTE
21 STOCURI DE MĂRFURI Şl MATERIALE

211 Materiale
2111 Materii prime şi materiale de bază
2112 Semifabricate cumpărate şi articole de completare
2113 Combustibil
2114 Ambalaje şi materiale pentru ambalat
2115 Piese de schimb
2116 Alte materiale
2117 Materiale transmise pentru prelucrare

2118 Materiale de construcţie
2119 Materiale cu destinaţie agricolă
212 Animale la creştere şi îngrăşat

213 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată
2131 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stoc

2132 Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în exploatare
2133 Construcţii provizorii (neprevăzute în lista de titluri)
214 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
2141 Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată
2142 Uzura construcţiilor provizorii (neprevăzute în lista de titluri)
215 Producţia în curs de execuţie
2151 Produse în curs de execuţie
2152 Servicii în curs de execuţie
216 Produse
2161 Produse finite
2162 Semifabricate din producţie proprie
2163 Produse secundare
217 Mărfuri
22 CREANŢE PE TERMEN SCURT

221 Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale 2211 Facturi de
primit din ţară
2212 Facturi de primit din străinătate
2213 Cambii primite
222 Corecţii la creanţe dubioase

223 Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate
2231 Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor-fiice

2232 Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor asociate
2233 Creanţe pe termen scurt ale altor părţi legate
224 Avansuri pe termen scurt acordate
2241 Avansuri pe termen scurt acordate în ţară
2242 Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate
225 Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul
2251 Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit
2252 Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată
2253 Creanţe pe termen scurt privind accizele
2254 Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi taxe
226 Creanţe preliminate

2261 Creanţe preliminate privind decontările cu bugetul
2261 Creanţe preliminate privind sursele de finanţare din buget
227 Creanţe pe termen scurt ale personalului
221 \ Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii
2272 Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans

2273 Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit
2274 Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale
2275 Creanţe pe termen scurt ale personalului privind alte operaţii
228 Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate
2281 Creanţe pe termen scurt privind arenda
2282 Creanţe pe termen scurt privind dobînzile şi redevenţele
calculate
2283 Creanţe pe termen scurt privind dividendele calculate
2284 Creanţe pe termen scurt privind alte venituri
229 Alte creanţe pe termen scurt
2291 Creanţe pe termen scurt ale companiilor de asigurări
2292 Creanţe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale
2293 Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi
recunoscute
2294 Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii
23 WVESTIŢH PE TERMEN SCURT

231 Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate
2311 Obligaţiuni şi alte titluri de valoare
2312 Depozite
2313 Titluri de valoare cu lichiditate înaltă
2311 împrumuturi acordate

2312 Alte investiţii pe termen scurt în părţi nelegate
232 Investiţii pe termen scurt în părţi legate
2321 Investiţii pe termen scurt în întreprinderi-fiice
2322 Investiţii pe termen scurt în întreprinderi asociate
2323 Investiţii pe termen scurt în alte părţi legate
233 Diminuarea valorii investiţiilor pe termen scurt
24 MIJLOACE BĂNEŞTI
241 Casa
2411 Casa în valută naţională
2412 Casa în valută străină
2413 Mijloace băneşti în numerar legate
242 Conturi curente în valută naţională
2421 Mijloace băneşti nelegate
2422 Mijloace băneşti legate
243 Conturi curente în valută străină
2431 Conturi valutare în ţară
2432 Conturi valutare în străinătate
2433 Mijloace valutare legate
244 Conturi speciale la bănci
2441 Acreditive
2442 Cecuri şi/sau cârduri bancare
2443 Mijloace pe cartele de credit şi magnetice
245 Transferuri băneşti în expediţie

246 Documente băneşti
25 ALTE ACTIVE CURENTE

251 Cheltuieli anticipate curente
252 Alte active curente
CLASA 3. CAPITAL PROPRIU
31 CAPITAL STATUTAR Şl SUPLIMENTAR

311 Capital statutar
3111 Capital social
3112 Acţiuni simple
3113 Acţiuni privilegiate
3114 Aporturi ale asociaţilor (membrilor)
3115 Cotedeparticipaţie
312 Capital suplimentar
3121 Diferenţa dintre valoarea nominală şi cea efectivă aferentă
aportului în capitalul social
3122 Diferenţe de curs aferente aporturilor valutare în capitalul
statutar
313 Capital nevărsat
3131 Capital nevărsat privind cotele neachitate de fondatori
452
3132 Capital nevărsat privind acoperirea pierderilor anilor

precedenţi
314 Capital retras
3141 Acţiuni simple răscumpărate
3142 Acţiuni privilegiate răscumpărate
3143 Aporturi şi cote de participaţie retrase
32 REZERVE
321 Rezerve stabilite de legislaţie
322 Rezerve prevăzute de statut
323 Alte rezerve
33 PROFIT NEREPARTIZAT (PIERDERE NEACOPERITĂ)

331 Corectarea rezultatelor perioadelor precedente
3311 Corectarea profitului perioadelor precedente
3312 Corectarea pierderilor perioadelor precedente
332 Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi
3321 Profit nerepartizat al anilor precedenţi
3322 Pierdere neacoperită a anilor precedenţi
333 Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune
3331 Profit net al perioadei de gestiune
3332 Pierdere netă a perioadei de gestiune
334 Profit utilizat al anului de gestiune
34 CAPITAL SECUNDAR
341 Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung
3411 Diferenţe din reevaluarea activelor nemateriale
3412 Diferenţe din reevaluarea activelor materiale pe termen lung
3413 Diferenţe din reevaluarea investiţiilor pe termen lung
342 Subvenţii
3421 Subvenţii aferente activelor pe termen lung
3422 Subvenţii aferente activelor curente
35 REZULTAT FINANCIAR TOTAL

351 Rezultat financiar total
CLASA 4. DATORII (OBLIGAŢII) re TERMEN LUNG
41 DATORII FINANCIARE PE TERMEN LUNG

411 Credite bancare pe termen lung
4111 Credite bancare pe termen lung în valută naţională
4112 Credite bancare pe termen lung în valută străină
4113 Credite bancare pe termen lung în valută naţională amînate
4114 Credite bancare pe termen lung în valută străină amînate
4115 Datorii convertibile privind creditele bancare pe termen lung
412 Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi

413 împrumuturi pe termen lung
4131 împrumuturi pe termen lung de la părţi nelegate

4132 împrumuturi pe termen lung de la părţi legate

4133 împrumuturi pe termen lung din emisiunea de obligaţiuni
4134 împrumuturi pe termen lung de la personalul întreprinderii
4135 Cambii financiare pe termen lung acordate
4136 Datorii convertibile privind împrumuturile pe termen lung
414 Alte datorii financiare pe termen lung
42 DATORH PE TERMEN LUNG CALCULATE

421 Datorii de arendă pe termen lung
422 Venituri anticipate pe termen lung
423 Finanţări şi încasări cu destinaţie specială
4231 Finanţări cu destinaţie specială din buget

4232 încasări de mijloace cu destinaţie specială de la alte
întreprinderi
4233 Alte finanţări şi încasări cu destinaţie specială
424 Avansuri pe termen lung primite
4241 Avansuri pe termen lung primite din ţară
4242 Avansuri pe termen lung primite din străinătate
425 Datorii amînate privind impozitul pe venit

426 Alte datorii pe termen lung calculate
CLASA5. DATORII № TERMEN SCURT
51 DATORH FINANCIARE PE TERMEN SCURT

511 Credite bancare pe termen scurt
5111 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională
5112 Credite bancare pe termen scurt în valută străină
5113 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională amînate
5111 Credite bancare pe termen scurt în valută străină amînate
5112 Credite bancare pe termen scurt în valută naţională restante
5113 Credite bancare pe termen scurt în valută străină restante
512 Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi

513 împrumuturi pe termen scurt
5131 împrumuturi pe termen scurt de la părţi nelegate

5132 împrumuturi pe termen scurt de la părţi legate
5133 împrumuturi pe termen scurt din emisiunea de obligaţiuni
5134 împrumuturi pe termen scurt de la personalul întreprinderii
5135 Cambii financiare pe termen scurt emise
514 Cota-parte curentă a datoriilor pe termen lung

515 Venituri anticipate curente
516 Alte datorii financiare pe termen scurt
454
52 DATORII COMERCIALE PE TERMEN SCURT

521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
5211 Facturi de achitat în ţară
5212 Facturi de achitat în străinătate
5213 Cambii emise
522 Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate
5221 Datorii pe termen scurt faţă de întreprinderile-fiice
5222 Datorii pe termen scurt faţă de întreprinderile asociate
5223 Datorii pe termen scurt faţă de alte părţi legate
523 Avansuri pe termen scurt primite
5231 Avansuri pe termen scurt primite din ţară
5232 Avansuri pe termen scurt primite din străinătate
53 DATORH PE TERMEN SCURT CALCULATE

531 Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii
5311 Datorii privind retribuirea muncii
5312 Datorii faţă de deponenţi
532 Datorii faţă de personal privind alte operaţii
5321 Datorii faţă de titularii de avans
5322 Datorii faţă de personal privind alte operaţii
533 Datorii privind asigurările
5331 Datorii faţă de Fondul Social
5332 Datorii faţă de organele sindicale privind contribuţiile la

asigurările sociale
5333 Datorii privind asigurarea medicală
5334 Datorii privind asigurarea persoanelor
5335 Datorii privind asigurarea bunurilor
534 Datorii privind decontările cu bugetul
5341 Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor juridice
5342 Datorii privind taxa pe valoarea adăugată
5343 Datorii privind accizele, taxele
5344 Datorii privind impozitul funciar
5345 Datorii privind impozitul pe bunurile imobiliare
5346 Datorii privind impozitul pentru utilizarea resurselor naturale
5347 Datorii privind impozitul pe venit al persoanelor fizice
5348 Datorii privind alte impozite şi taxe
5349 Sancţiuni economice
535 Datorii preliminate
5351 Datorii preliminate privind decontările cu bugetul
5352 Datorii preliminate privind sursele de finanţare din buget
5353 Datorii preliminate privind primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală
536 Datorii privind plăţile extrabugetare

537 Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi
5371 Datorii privind devidendele calculate

5372 Datorii privind aporturile în capitalul social
5373 Datorii privind alte operaţii
538 Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminare
5381 Provizioane pentru reparaţia mijloacelor fixe
5382 Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor
5383 Provizioane pentru returnarea (reducerea preţurilor) bunurilor
vîndute
5384 Provizioane pentru plata concediilor angajaţilor
53 85 Provizioane pentru recultivarea terenurilor
53 89 Alte provizioane
539 Alte datorii pe termen scurt
5391 Datorii pe termen scurt privind arenda curentă
5392 Datorii pe termen scurt privind reclamaţiile
5393 Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori
CLASA 6. VENITURI
61 VENITURI DIN ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ

611 Venituri din vînzări
6111 Venituri din vînzarea produselor
6112 Venituri din vînzarea mărfurilor
6113 Venituri din servicii prestate
6114 Venituri din contracte de construcţie

6115 Venituri din operaţiuni de arendă (leasing)
612 Alte venituri operaţionale
6121 Venituri din realizarea altor active curente
6122 Venituri din arenda curentă
6123 Venituri din amenzi, penalităţi şi despăgubiri
6124 Venituri din modificarea metodelor de evaluare a activelor
curente
6125 Venituri din recuperarea daunei materiale
6126 Alte venituri operaţionale
62 VENITURI DINACTIVITATEANEOPERAŢIONALĂ
621 Venituri din activitatea de investiţii
6211 Venituri din ieşirea activelor nemateriale
6212 Venituri din ieşirea activelor materiale pe termen lung
6213 Venituri din ieşirea activelor financiare pe termen lung
6214 Venituri din dividende
6215 Venituri din dobînzi
6216 Venituri din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung
ieşite
6217 Venituri din participaţiile în alte întreprinderi
6218 Venituri din operaţiile cu părţile legate
6219 Alte venituri din activitatea de investiţii
622 Venituri din activitatea financiară
6221 Venituri din redevenţe
6222 Venituri din arenda finanţată a activelor materiale pe termen
lung
6223 Venituri din diferenţe de curs valutar
6224 Venituri din active intrate cu titlu gratuit
6225 Venituri din subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate
6226 Venituri din contracte de neantrenare în concurenţă
6227 Alte venituri din activitatea financiară
623 Venituri excepţionale
6231 Compensaţii primite pentru recuperarea pierderilor din
calamităţi naturale
6232 Alte venituri excepţionale

CLASA7. CHELTUIELI
71 CHELTUIELI ALE ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE

711 Costul vînzărilor
7111 Costul produselor finite vîndute
7112 Costul mărfurilor vîndute
7113 Costul serviciilor prestate
7114 Costul lucrărilor de construcţie-montaj
7115 Costul serviciilor din activitatea de arendă (leasing)
712 Cheltuieli comerciale
7121 Cheltuieli privind operaţiile de marketing
7122 Cheltuieli privind ambalajele şi ambalarea produselor şi
mărfurilor
7123 Cheltuieli de transport privind desfacerea
7124 Cheltuieli privind reclama
7125 Cheltuieli privind reparaţiile garantate şi deservirile cu garanţie
7126 Cheltuieli privind datoriile dubioase
7127 Cheltuieli privind returnarea şi reducerea preţurilor la
mărfurile vîndute
7128 Alte cheltuieli comerciale
713 Cheltuieli generale şi administrative
7131 Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor
fixe cu destinaţie generală
7132 Cheltuieli privind amortizarea activelor nemateriale
7133 Cheltuieli de întreţinere a personalului administrativ şi de
conducere
7134 Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit
7135 Cheltuieli în scopuri de binefacere şi sponsorizare
7136 Cheltuieli privind protecţia muncii
7137 Cheltuieli de reprezentare
7138 Cheltuieli de deplasare
7139 Alte cheltuieli generale şi administrative
714 Alte cheltuieli operaţionale
7141 Cheltuieli privind realizarea altor active curente
7142 Cheltuieli privind arenda curentă
7143 Cheltuieli privind amenzile, penalităţile, despăgubirile
7144 Cheltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor
curente
7145 Cheltuieli privind dobînzile pentru credite şi împrumuturi
7146 Cheltuieli de producţie indirecte nerepartizate
7147 Lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor
7148 Cheltuieli aferente producţiei rebutate
7149 Alte cheltuieli operaţionale 72 CHELTUIELI ALE
ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE
721 Cheltuieli ale activităţii de investiţii
7211 Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale
7212 Cheltuieli privind ieşirea activelor materiale pe termen lung
7213 Cheltuieli privind ieşirea activelor financiare pe termen lung
7214 Cheltuieli din reevaluarea activelor pe termen lung la ieşirea
acestora
A^recăujeam^^ 458
7215 Cheltuieli aferente participaţiilor în alte întreprinderi

7216 Cheltuieli privind operaţiile cu părţile legate
7217 Alte cheltuieli ale activităţii de investiţii
722 Cheltuieli ale activităţii financiare
7221 Cheltuieli privind plata redevenţelor
7222 Cheltuieli privind arenda finanţată a activelor materiale pe
termen lung
7223 Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar
7224 Alte cheltuieli ale activităţii financiare
723 Pierderi excepţionale
7231 Pierderi din calamităţi naturale
7232 Pierderi din perturbări politice
7233 Pierderi din modificarea legislaţiei ţării
73 CHELTUIELI (ECONOMII)
PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT
731 Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit
CLASA 8. CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
81 CONTURI ALE CONSUMURILOR DE PRODUCŢIE

811 Activităţi de bază
812 Activităţi auxiliare
813 Consumuri indirecte de producţie
814 Consumuri generale aferente contractelor de construcţii
816 Consumuri aferente valorilor materiale transmise spre prelucrare terţilor 82 ALTE
CONTURI ALE CONTABILITĂŢII DE GESTIUNE
821 Adaos comercial
822 Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute 846
încasări din vinzarea mărfurilor cu amănuntul
CLASA 9. CONTURI EXTRABILANŢIERE
91 ACTIVE PE TERMEN LUNG ARENDATE

911 Active nemateriale primite în folosinţă temporară
912 Active materiale pe termen lung primite în locaţiune, arendă operaţională
(leasing)
913 Active materiale pe termen lung primite în folosinţă temporară
92 VALORI ÎN MĂRFURI Şl MATERIALE CARE NU

APARŢIN ÎNTREPRINDERII
921 Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie
922 Materiale primite spre prelucrare
923 Mărfuri primite în consignaţie
924 Utilaj primit pentru montaj
925 Bunuri obţinute din materialele prelucrate ale terţilor
93 TITLURI DE VALOARE CARE NU APARŢIN

ÎNTREPRINDERII
931 Titluri de valoare destinate vînzării
932 Titluri de valoare expediate pentru înregistrare
933 Titluri de valoare primite de la registrator
934 Titluri de valoare depuse la păstrare în depozit
94 DATORII Şl PLĂŢI CONVENŢIONALE

941 Creanţe ale debitorilor insolvabili trecute la pierderi
942 Garantarea datoriilor şi plăţilor primite
943 Garantarea datoriilor şi plăţilor acordate
944 Uzura fondului de locuinţe
945 Pierderi fiscale nereclamate
946 Creanţe contingente
947 Facilităţi fiscale
95 ALTE MIJLOACE Şl DATORII REFLECTATE ÎN
CONTABILITATEA EXTRABILANŢIERĂ
951 Formulare cu regim special

952 Premii şi cupe sportive transferabile
953 Active pe termen lung transmise în arendă finanţată (leasing financiar)
Cuprins
INTRODUCERE..................................................................................................................3
CAPITOLUL1. TONTABILITAITAACTIVELORPE TERMEN LUNG.............................4

1.1. CONTABILITATEA PREZENŢEI, MIŞCĂRII ŞI AMORTIZĂRII
ACTIVELORNEMATERIALE................................................................................4
1.2. CONTABILITATEA LUCRĂRIIX)RDE CONSTRUCŢIE
PROPRIE ŞI PRIN METODADE ANTREPRIZĂ.................................................6
1.3.....................................................................................C
ONTABILITATEA PLANTĂRII ŞI CULTIVĂRII PLANTAŢIILOR
PERENE.......................................................................................................................9
1.4....................................................................................CO
NTABILITATEA PREZENŢEI ŞI MIŞCĂRII
MIJLOACELORFIXE..............................................................................................12
1.5. PARTICULARITĂŢILE CONTABILIZĂRII
OPERAŢIILOR VIZÂND TRANSMITEREA ŞI PRIMIREA
MIJLOACELOR
FIXE ÎN ARENDĂ FINANŢATĂ............................................................................16
1.6. PARTICULARITĂŢILE
CONTABILIZĂRII OPERAŢIILOR VIZÂND
TRANSMITEREA
MIJLOACELORFIXE ÎN ARENDĂ OPERAŢIONALĂ.....................................20
1.7. CONTABILITATEA UZURII MIJLOACELOR FIXE......................24
1.8. CONTABILITATEA TERENURILOR, RESURSELOR
NATURALE ŞI EPUIZĂRII ACESTORA.............................................................32
1.9. CONTABILITATEA ACTIVELOR FINANCIARE PE
TERMEN LUNG.......................................................................................................35
CAPITOLUL2. CONTABILITATEA STOCURILOR

DE MATERIALE........................................................................................................40
2.1. CLASIFICAREA ŞI EVALUAREA STOCURILOR
DE MATERIALE......................................................................................................40
2.2. CONABILITATEA MATERIALELOR......................................................41
2.3. CONTABILITATEA PREZENŢEI, MIŞCARE ŞI UZURII
OBIECTELORDE MICĂ VALOARE ŞI SCURTĂ DURATĂ............................44
2.4. CONTABILITATE A ANIMALELOR LA
CREŞTERE ŞI ÎNGRĂŞAT.....................................................................................47
CAPITOLUL3. CONTABILITATEAPRODUSELOR FINITE ŞI A

MĂRFURILOR...........................................................................................................50
3.1. PERFECTAREA DOCUMENTARĂ A MIŞCĂRII
PRODUSELOR FINITE...........................................................................................50
3.2. CONTABILITATEA EXISTENŢEI ŞI MIŞCĂRII PRODUSELOR.....57
3.3. CONTABILITATEA EXISTENŢEI ŞI MIŞCĂRI MĂRFURILOR..................61
CAPITOLUL4. CONTABILITATEA
MULOACELOR BĂNEŞTI.........................................................................................63
4.1. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN CASĂ..................63
4.2. CONTABILITATEA MIJLOACELOR BĂNEŞTI ÎN
DIFERITE CONTURI LA BĂNCI..........................................................................67
4.3. CONTABILITArEATRANSFERURILORBĂNEŞTI
ÎN EXPEDIŢIE ŞI IXXXJMENTELORBĂNEŞTI...............................................70
CAPITOLUL5. CONTABILITATEA CREANŢELORPE

TERMEN SCURT......................................................................................................72
5.1. CONTABILITATEA
CREANŢELORAFERENTE FACTURILOR
COMERCIALE ŞI AVANSURILOR
PE TERMEN SCURT ACORDATE.......................................................................72
PRIVIND DECONTĂRILE CU BUGETUL..........................................................75
5.3. CONTABILITATEA CREANŢELORPE TERMEN SCURT
ALE PERSONALULUI..............'.............................................................................76
PRIVIND VENITURILE CALCULATE ŞI ALTOR CREANŢE
PE TERMEN SCURT...............................................................................................79
CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA CAPITALULUI STATUTAR ŞI

SUPLIMENTAR.........................................................................................................82
6.1. CONTABILITATEA CAPITALULUI STATUTAR..................................82
6.2. CONTABILITATEA CAPITALULUI SUPLIMENTAR..........................94
6.4. CONTABILITATEA CAPITALULUI RETRAS..................................................99
CAPITOLUL 7. CONTABILITATEAREZERVELOR...................................................104
7.1. CONTABILITATEA REZERVELOR STABILITE
DE LEGISLAŢIE....................................................................................................104
7.2. CONTABILITATEA REZERVELOR PREVĂZUTE
DE STATUT ŞI ALTORREZERVE.....................................................................106
CAPITOLUL 8. CONTABILITATEA PROFITULUI NEREPARTIZAT

(MERDERANEACOTERITE)..................................................................................110
8.1. CONTABILITATEA CORECTĂRII REZULTATELOR
PERIOADELORPRECEDENTE..........................................................................110
8.2. CONTABILITATEA PROFITULUI NEREPARTIZAT (PIERDERE
NEACOPERITE) AL ANIIX)RPRECEDENŢI...................................................115
8.3. CONTABILITATEA PROFITULUI NET (PIERDERII)
AL PERIOADEI DE GESTIUNE.........................................................................120
8.4. CONTABILITATEA PROFITULUI UTILIZAT
AL ANULUI DE GESTIUNE................................................................................122
CAPITOLUL9. CANTABILITATEA CAPITALULUI

SECUNDAR ŞI AREZULTATULUIFENANCIARTOTAL.....................................126
9.1. CONTABILITATEA DIFERENŢELORDIN REEVALUAREA
ACTIVELORPE TERMEN LUNG......................................................................126
9.2. CONTABILITATEA SUBVENTIELOR..................................................131
9.3. CONTABILITATEA REZULTATULUI FINANCIAR TOTAL...........137
CAPITOLUL 10. CONTABELITATEA DATORIILOR

FINANCIARE PE TERMENLUNG.........................................................................140
10.1. CONTABILITATEA CREDITELOR
BANCARE PE TERMEN LUNG..........................................................................140
10.2. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR PE TERMEN LUNG......144
10.3................................................................................ CAL
CULAREA ŞI CONTABILITATEA
DOBÎNZILOR AFERENTE CREDITELOR BANCARE
(ÎMPRUMUTURILOR) PE TERMEN LUNG....................................................147
CAPITOLUL11. CONTABELITATEADATORIILOR
CAICULATE PE TERMEN LUNG.........................................................................152
11.1. CONTABILITATEA DATORIILOR DE
ARENDĂ PE TERMEN LUNG.............................................................................152
11.2. CONTABILITATEA VENITURILOR ANTICIPATE
PE TERMEN LUNG...............................................................................................161
11.3. CONTABILITATEA FINANŢĂRILOR ŞI
ÎNCASĂRILOR CUDESTINAŢIE SPECIALĂ..................................................169
11.4. CONTABILITATE A AVANSURILOR PE
TERMEN LUNG PRIMITE..................................................................................177
11.5. CONTABILITATEA DATORIILOR AMÎNATE
PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT......................................................................178
FINANCIARE PE TERMEN SCURT......................................................................186
12.1. CONTABILITATEA CREDITELOR
BANCARE PE TERMEN SCURT........................................................................186
12.2. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR
PE TERMEN SCURT.............................................................................................192
12.3. CONTABILITATEA ALTOR DATORII FINANCIARE
PE TERMEN SCURT.............................................................................................194
CAPITOLUL 13. CONTABILITATEADATORIILOR
COMERCIALE PE TERMEN SCURT....................................................................198
13.1. CONTABILITATEA DATORIILOR PE TERMEN
SCURT PRIVIND FACTURILE COMERCIALE ŞI FAŢĂ DE
PĂRŢILE LEGATE................................................................................................198
13.2. CONTABILITATEAAVANSURILOR
PE TERMEN SCURT PRIMITE..........................................................................207
CAPITOLUL 14. CONTABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ DE

PERSONAL..............................................................................................................212
14.1. DOCUMENTELE PRIMARE ŞI CENTARLIZATOARE
PRIVIND RETRIBUIREA MUNCT.....................................................................212
14.2.....................................................................................CON
TABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ DE PERSONAL
PRIVIND RETRIBUIREAMUNCT......................................................................217
14.3.....................................................................................CO
NTABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ DE PERSONAL
PRIVIND ALTE OPERAŢII.................................................................................231
CAPITOLUL 15. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND

ASIGURĂRILE........................................................................................................234
15.1. CONŢINUTUL ECONOMIC, UTILIZAREA ŞI OBIECTIVELE
EVIDENŢEI DIFERTTORTIPURI DE ASIGURĂRI.......................................234
15.2. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND
ASIGURĂRILE SOCIALE....................................................................................240
ASIGURAREA OBLIGATORIE DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ.....................250
ASIGURAREA BUNURILOR...............................................................................252
CAPITOLUL 16. CONTABnJTATEADATORffl^^

DEO)NTĂRILECU BUGETUL................................................................................257
16.1. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND IMPOZITUL
PE VENIT ALPEROANELOR JURIDICE.........................................................257
16.2. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND IMPOZITUL
PE VEMT AL PERSOANELCSl FIZICE............................................................265
16.3. CONTABILITATEA DATORIILOR PRIVIND TAXA
PE VALOAREA ADĂUGATĂ ŞI ACCIZELE...................................................272
16.4. CONTABILITATEA IMPOZITULUI FUNCIAR,
ALTOR IMPOZITE ŞI TAXE...............................................................................286
16.5.....................................................................................MO
DUL DE ÎNTOCMIRE ŞI PREZENTARE A DECLARAŢIILOR
PRIVIND TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ŞI ACCIZELE.....................292
CAPITOLUL 17. COOTABILITATEA ALTOR DATORII
..................................................................................................................................299
17.1. CONTABILITATEA DATORIILOR PRELIMINARE.........................299
17.2................................................................................ CON
TABILITATEADATORniX)RPRrvTNDPI^ŢILE
EXTRABUGETARE..............................................................................................301
17.3. CONTABILITATEA DATORIILOR FAŢĂ DE FONDATORI
ŞI ALŢI PARTICIPANŢI......................................................................................302
17.4................................................................................ CON
TABILITATEA PROVIZIOANELOR AFERENTE
CHELTUIELILOR ŞI PLĂŢILOR PRELIMINARE........................................305
17.5. CONTABILITATE A ALTOR DATORII PE TERMEN SCURT.........308
CAPITOLUL 18. CONTAWLITATEAVENITURILOR DIN
ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ ŞI
NEOPERAŢIONALA...............................................................................................312
18.1. CONTABIUTATEA\T:MTURILORDIN VÎNZĂRI...............................312
18.2. CONTABILITATEA ALTOR VENITURI OPERAŢIONALE.............319
18.3. CONTABILITATEA VEMTURILORDIN
ACTIVTTATEADE INVESTITE.........................................................................325
18.4. CONTABILITATEA VENITURILOR
DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ....................................................................329
18.5. CONTABILITATEA VENITURILOR EXCEPŢIONALE....................332
CAPITOLUL 19. CGNTABflJTTATEACHELTUffi
ACTIVITĂŢII OPERAŢIONALE............................................................................338
19.1. CONTABILITATEA COSTULUI VÎNZĂRUJOR.................................338
19.2. CONTABUILITATEA CHELTUIELILOR COMERCIALE................343
19.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
GENERALE ŞI ADMINISTRATIVE...................................................................346
19.4. CONTABILITATEAALTOR CHELTUIELI OPERAŢIONALE.........353
CAPITOLUL 20. CONTAMLITATEAC^LTUIELILOR
ACTIVITĂŢII NEOPERAŢIONALE.......................................................................357
20.1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
ACTIVITĂŢII DE INVESTIŢII...........................................................................357
20.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
ACTIVITĂŢII FINANCIARE...............................................................................360
20.3. CONTABILITAIEAPIERDERIIX)R EXCEPŢIONALE.......................363
20.4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR(ECONOMELOR)
PRIVIND IMPOZITUL PE VENIT......................................................................365
CAPITOLUL21. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII
FINANCIARE LA ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII................................370
21.1.....................................................................................ASP
ECTELE ORGANIZATORICE ALE CONTABILITĂŢII LA
ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MULOCH..........................................................370
21.2.....................................................................................PLA
NULDE CONTURI SIMPLIFICAT ŞI
PARTICULARITĂŢILE UTILIZĂRII UNOR CONTURI
CONTABILE LA ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII..........................373
21.3.....................................................................................SIS
TEMATIZAREA ŞI GENERALIZAREA INFORMAŢIEI CU
AJUTORUL REGISTRULUI-JURNALDE EVIDENŢĂ A '
OPERAŢHLORECONOMICE.............................................................................379
21.4.....................................................................................SIS
TEMATIZAREA ŞI GENERALIZAREA INFORMAŢIEI
(ÂJUTORUL BORDEROURILOR DE EVIDENŢĂ A
OPERAŢHLORECONOMICE.............................................................................381
CAPITOLUL22. PARTICULARITĂŢILE ÎNTOCMIRII

RAPOARTELCfft FINANCIARE IA ÎNTREPRINDEREA
MO ŞI MULOCH.....................................................................................................393
22.1. LUCRĂRILE PREMERGĂTOARE ÎNTOCMIRII
RAPOARTELORFINANCIARE LA ÎNTREPRINDERILE
MICI ŞI MIJLOCII................................................................................................393
22.2.....................................................................................ÎNT
OCMIREARAPOARTELOR FINANCIARE LA
ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MULOCH..........................................................404
CAPITOLUL 23. CONTABILITATEA FACILITĂŢILOR
FISCALE LA ÎNTREPRINDERILE MKT ŞI MULOCH........................................410
23.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND FACILITĂŢILE FISCALE............410
23.2. E\TDENŢAFACILITĂŢILORFISCALE ÎN CONTURILE
DE BILANŢ.............................................................................................................412
23.3. EVIDENŢAFACILITĂŢILORFISCALE ÎN
CONTURILE EXTRABHANŢTERE...................................................................415
23.4. CONSECINŢELENEÎNDEPUNIRH DE CĂTRE
CONTRIBUABILI A CONDIŢIILOR FACILITĂŢILOR
FISCALE ŞI EVTOENŢAACESTORA...............................................................417
23.5. URMĂRIREAPLĂŢILOR DATORATE DE ÎNTREPRINDERILE
MICI ŞI MIJLOCII REFERITOARE LA IMPOZITUL PE VENIT...............421
CAPITOLUL 24. PARTICULARITĂŢILE CONTABILITĂŢII

ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ.............................................................................................424
24.1. ESENŢA CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ ŞI
CRITERIILE DE ALEGERE AACESTEIA DE AGENŢII
ECONOMICI........................................................................'.................................424
24.2. PAOTICULARITĂŢILE DOCUMENTĂRII OPERAŢIILOR
ÎN CAZUL APLICĂRII SISTEMULUI CONTABIL ÎN
PARTIDĂ SIMPLĂ................................................................................................426
24.3. PRINCIPIILE GENERALE DE COMPLETAREA
REGISTRELOR ÎN CONDIŢIILE CONTABILITĂŢII
ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ...........................................................................................430
24.4 SISTEMATIZAREA ŞI GENERALIZAREA INFORMAŢIEI
PRIVIND ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII ÎN CONDIŢIILE
CONTABILITĂŢII ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ.......................................................433
24.5. DECLARAREA VENITURILOR ŞI PARTICULARITĂŢILE
COMPLETĂRII DECLARAŢIEI FISCALE DE CĂTRE
ÎNTREPRINDERI ÎN CAZUL APLICĂRII SISTEMULUI
CONTABIL ÎN PARTIDĂ SIMPLĂ....................................................................441
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................446
ANEXE............................................................................................................................453
Alexandru FRECAUŢEANU,
Igor BĂLAN, Andrei MĂLAI
CONTABILITATE FINANCIARĂ
Formatul A5. Coli editoriale 23,0

Centrul EditorialalU.A.S.M., 2007
MD-2049, or. Chişinău, str. Mirceşti,
42 tel./373 22/432 575 fax/373
22/432 659

1contabilitate Frecauteanu Alexandru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1contabilitate Frecauteanu Alexandru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

/ yr \

Alexandru FRECAUŢEANU Andrei

Aprobat ca manual de către Senatul LMI, procesul -

Descrierea CLP a Camerei Naţionale a Cărţii

Ediţia prezentă a manualului de contabilitate financiară este

1.1. CONTABILITATEA PREZENŢEI, MIŞCĂRII Şl

La activele nemateriale se referă activele nepecuniare

Evidenţei acestor active este destinat contul de activ 111

la contul 111 "Active nemateriale" se deschid pe obiecte

1.2. CONTABILITATEA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE ÎN

Actualmente din cauza scumpirii materialelor de construcţie

1.3. CONTABILITATEA PLANTĂRII Şl CULTIVĂRII

în întreprinderile agricole o grupă specială de active materiale în

La mijloacele fixe se referă bunurile materiale, care sunt folosite pe

mărime de 20 %. Achitarea a fost efectuată cu trei zile înainte de

• debit contul 224 — în sumă de 1320 lei,

• terenul de pământ —13000 x 0,75 = 9750 lei;

1.5. PARTICULARITĂŢILE CONTABILIZĂRII OPERAŢIILOR VIZÂND

Arenda este un acord, conform căruia arendatorul îi transmite

• arendaşul are posibilitatea să cumpere activul la un preţ mai

2. Se casează uzura acumulată pe parcursul exploatării

• debit contul 124,

4. Se calculează creanţa totală a arendaşului în mărimea valorii

10. Se înregistrează suma cheltuielilor anticipate

A. Frecăuţeanu, I. Bai an, A. 19

• credit contul 622 - în sumă de 20000 lei (60000 :3);

13. Se reflectă TVA de la suma dobânzii de arendă:

3. Se reflectă cota datoriilor de arendă, care se referă la

6. Se calculează uzura obiectului arendat:

1.6. PARTICULARITĂŢILE CONTABILIZĂRII OPERAŢIILOR

în cazul arendei operaţionale toate riscurile şi avantajele generate

Conform contractului toate cheltuielile vizând întreţinerea şi

• credit contul 612 - în sumă de 3600 lei [(8640 -1440): 2];

4. Se înregistrează pe contul curent în valută naţională achitarea

•debit contul 228,

12. Se înregistrează pe contul curent în valută

1.7. CONTABILITATEA UZURII MIJLOACELOR FIXE

în procesul utilizării (exploatării) mijloacele fixe se uzează.

utilizarea obiectelor şi, de regulă, este determinată de factori

Calculul uzurii autovehicolului conform metodei

unde NC - numărul cumulativ,

Calculul uzurii autovehicolului conform metodei

unde [/££4 - uzura din ultimul an, lei; VU

Calcului uzurii autovehicolului conform

întocmeşte o înregistrare contabilă internă în cadrul contului 124

1.8. CONTABILITATEA TERENURILOR, RESURSELOR

în ultimii ani în legătură cu promovarea reformei funciare,

• 426, 521, 522 — la procurarea terenurilor de la persoanele

• debit contul 811 — în sumă de 2850 lei,

• debit contul 811 — în sumă de 45 lei,

1.9. CONTABILITATEA ACTIVELOR

Odată cu trecerea la economia de piaţă posibilităţile întreprinderilor

Exemplul 12. întreprinderea a procurat obligaţiuni pe termen

• debit contul 131 — în sumă de 10000 lei,

4. S -a înregistrat venitul transferat pe contul curent în valută

5. S-au răscumpărat obligaţiunile de către întreprinderea emitentă:

• credit contul 621 — în sumă de 10000 lei.

2.1. CLASIFICAREAŞI EVALUAREA

Stocurile de materiale includ următoarele elemente: combustibil,

normativă a consumurilor materiale directe, consumurilor directe

2.2. CONTABILITATEA MATERIALELOR

Evidenţei sintetice şi analitice a materialelor este destinat

Materialele de construcţie obţinute (fabricate) în gospodărie