Ziua Internațională a Păcii

Ziua Internațională a Păcii

Drapelul Organizației Națiunilor Unite

Sărbătorită de Toate statele membre ONU
Tip Internațională
Data 21 septembrie

Ziua Internațională a Păcii este sărbătorită în fiecare an pe 21 septembrie.

Aceasta este dedicată păcii și în special absenței războiului și a violenței. De exemplu cum
ar fi încetarea temporară a focului într-o zonă de război pentru accesul ajutorului umanitar.
Ziua a fost sărbătorită pentru prima oară în 1981, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an
de mai multe națiuni, organizații politice, militare și oameni.

Pentru a inaugura ziua, „Clopotul Păcii” este sunat la sediul ONU (în New York
City). Clopotul este turnat din monede donate de copii de pe toate continentele, cu
excepția Africii și a fost un cadou de la Asociația Națiunilor Unite din Japonia, ca „un
memento al costului uman în război”. Pe inscripția de pe o parte se poate citi, „Trăiască
pacea absolută în lume”.

Un moment important al acestei zile este minutul de liniște la ora 12 după

amiază pe orice fus orar din lume. Pe lângă acesta, alte activități sunt: acordarea
premiului UNESCO pentru Educație și Pace, Veghe pentru Pace, Serviciu pentru
Pace (susține voluntariatul), Copaci pentru Pace ( simbol al protecției mediului și al
cooperării internaționale, diversitate culturală și lingvistică, toleranță, înțelegere și pace).

Totodată multe parade, marșuri, petreceri au loc în această zi pentru a celebra

liniștea și pacea mondială. În această zi oamenii se gândesc și visează la un viitor al Păcii,
speră la o societate lipsită de ură și violență și își exprimă gandurile și sentimentele de
Pace pentru Pace prin creații artistice sau diverse manifestări.
 

Din 2005, Ziua Internațională a Păcii capătă o noua însemnatate – devine o zi în care
încetează conflictele armate, focurile și violența timp de 24 de ore.

Dacă te întrebi de ce contează acesta 24 de ore, află că:

• în 24 de ore pot fi trimise prozivii de alimente și medicamente victimelor și refugiaților

din zonele de conflict în care în mod normal avioanele nu pot ajunge

• în 24 de ore milioane de copii din zonele de conflict pot fi vaccinați (în 2009 peste 1,4
milioane de copii din Afganistan au primit vaccin)

• în 24 de ore pot fi mutate victimele de război si refugiații

• 24 de ore reprezintă un răgaz în care cei care luptă se pot gândi la ceea ce fac și la
victimele pe care le lasă în urmă

• sunt 24 de ore în care peste 100 de milioane de oameni din peste 100 de țări militează
pentru același lucru

• 1 zi din 365 e un început bun.

2
3
4
 SIMBOLURILE PĂCII
Porumbelul și ramura de măslin

De la Noe și diluviu încoace, porumbelul cu rămurica de măslin în plisc este simbolul

speranței, al pământului nou, al începutului. Rămurica de măslin e istoric reprezentativă
pentru pace nu doar pentru poporul evreu, ci și pentru grecii antici și pentru islamici. O
posibilă explicație pentru legătura dintre măslin și pace este că măslinii rodesc greu, iar
cultura măslinelor ar fi greu de realizat pe vreme de război.

O legendă spune că odată creat orașul (ulterior numit) Atena, regele Cecrops și-a
început căutarile pentru un zeu protector al orașului. Zeul mării, Poseidon, și nepoata-sa,
zeița întelepciunii, Atena, interesați de patronajul noului oraș, s-au luat la întrecere, iar
concursul consta în a oferi oamenilor cel mai de folos dar.

Poseidon a dat locuitorilor (conform diverselor surse) un cal sau un izvor sau o
fântană sărată; Atena a sădit un măslin (care dădea umbră și măsline, din care se putea
face ulei), iar darul său a fost considerat cel mai bun de către locuitorii orașului care avea
să se numească apoi Atena. Supărat de refuzul grecilor, Poseidon s-a întors val-vârtej în
mare, blestemând orașul să nu aibă niciodată suficientă apă de băut.

Steagul alb

Steagul alb înseamnă mai degrabă "hai sa facem pace", decât o aserțiune generală a
păcii. E simbolul armistițiului, al predării pașnice. Prima oară se pare că a fost folosit în
timpul dinastiei chineze Han, apoi de romani, în primele secole ale erei noastre (când în
loc de steag se mai fluturau și crenguțe de mșslin, în același scop).

Pipa pacii

O expresie împrumutată de la indienii din America de Nord, a fuma pipa păcii

reprezenta inițial o ceremonie spirituală în care rugăciunile erau trimise în ceruri prin fum.
Odată cu apariția omului alb, care a fost ocazional invitat prietenește la ceremonia
fumatului pipei, semnificația s-a restrâns la un gest reprezentativ pentru armistitțu, pentru
"făcutul păcii".

5
O mie de cocori

Deși legenda celor 1000 de cocori din hârtie vine din antichitatea japoneză (dacă
faci 1000 de cocori origami, un cocor adevărat va veni și îți va îndeplini o dorință), abia pe
la jumatatea secolului 20 a intrat în galeria simbolurilor păcii. Sadako, o fetiță japoneză
din Hiroshima, născută în 1943, a făcut leucemie din cauza radiațiilor de după bomba
atomică, iar ultimul an al vieții și l-a petrecut făcând cocori de hartie, sperând să poată
ajunge la 1000 și să își poată pune dorința să trăiască. A apucat să facă doar 644.

Steagul in culorile curcubeului

Folosit prima oară în Italia, în 1961, în timpul unui marș pentru pace, a fost
împrumutat de mai multe țări, fiecare nație scriind pe el cuvantul pace în limba ei:

6
Semnul cu degetele in V

Originea sa, foarte îndepartată, pare să fie lupta de la Agincourt, cănd se zice că
francezii declaraseră că după ce vor învinge, tuturor arcașilor englezi li se vor taia
degetele (indexul și mijlociul, folosite la încordatul arcului). Englezii însă au ieșit
învingători și ca dovadă arătau cele două degete intacte, ridicate.

V de la victorie (care aduce după ea pacea) a devenit

un semn popular în al doilea război mondial (prin imaginea lui Winston Churchill) și mai
ales în anii '60, în timpul demonstrațiilor pentru pace.

După ce Churchill a popularizat semnul cu degetele în V, V de la victorie a căpătat o

asemenea greutate simbolică încât a început să fie folosit chiar și în formă auditivă, în
codul Morse, în care V se "transcrie" cu trei bătăi scurte și una lungă: ● ● ● ▬.

Coincidența face ca acesta să fie și ritmul bătăilor de început ale simfoniei a 5-a a lui
Beethoven, a căror simbolistică (bătaia la ușă a destinului - adică a aliaților la ușa
nemților) a fost folosită de radio BBC ca semnal pentru apropierea păcii la începutul
emisiei din timpul războiului.