�nal?

area lui Iisus Hristos la cer

- dupa �nvierea Sa din morti, M�ntuitorul Hristos a mai ramas �fizic� pe pam�nt,
�ntre ucenicii Sai, �nca 40 de zile, confirm�nd definitiv �nvierea Sa cu trupul
printr-o serie de aratari publice �n fata a sute de martori, fiind pipait fizic,
m�nc�nd si b�nd �n fata lor si �mpreuna cu ei.
- numarul 40 este si simbolic, are un �nteles duhovnicesc, precum timpul postului
lui Moise, al lui Ilie si al Sau propriu, semnific�nd plinatatea unui timp,
�ncheierea unei probe initiatice
- Hristos a avut �n vedere, intentionat si acest �nteles duhovnicesc dar, pe l�nga
aceasta, el are si un rost mai simplu: a ramas 40 de zile nu doar c�teva, pentru a
dovedi tuturor ca �nvierea Sa nu e o iluzie sau o vedenie ci un fapt fizic,
�mplinirea profetiilor din veac.
- nu a ramas mai mult, pentru a arata ca �nvierea nu �nseamna continuarea
neschimbata a vietii naturale dinainte de moarte;
- �naltarea este ridicarea umanitatii lui Iisus �n intimitatea ultima a Sf. Treimi
si la starea de cinstire, putere si suveranitate deplina
- Bulgakov sustine ca Domnul s-ar fi �naltat la cer fara trup, dar �n acest caz si
�ntruparea e iluzie si Rascumpararea si totul. Teoria aceasta promoveaza ideea ca
trupul a fost necesar pentru Iisus numai ca un instrument p�na a adus jertfa pentru
oameni, nu ca mijloc de apropiere definitiva si deplina a lui Dumnezeu de oameni.
- unii teologi catolici si protestanti cred ca �nvierea si �naltarea au coincis; cu
alte cuvinte, ca aratarile de dupa �nviere sunt de fapt aratarile Celui ce se
�naltase deja la cer. Dar aceasta idee e contrazisa de faptul ca acele aratari au
�ncetat dupa �naltare, n-au durat nici macar �n timpul vietii Apostolilor, ci sunt
legate strict de perioada celor 40 de zile, deci �nainte de �naltare
- �naltarea constituie �nsa nu o �ndepartare ci o apropiere. Iisus ram�ne �n
legatura cu noi, iar aceasta �nseamna ca ram�ne om deplin. �l leaga aceleasi fire
de noi.
- numai fiindca Iisus �si pastreaza �ntreaga este �n acelasi timp o apropiere
suprema cu eficacitate divina de om.
- ram�n�nd om, Dumnezeu ne e aproape ca unul dintre noi. �nalt�ndu-Se ca om �n
s�nul dumnezeirii, Iisus a �naltat faptura la Dumnezeu
- El a plecat nu ca sa se desparta de oameni, ci sa fie mai prezent, mai aproape de
ei. El �nsusi a promis: �Iata eu sunt cu voi �n toate zilele, p�na la sf�rsitul
veacurilor�
- c�t timp a trait pe pam�nt, El era limitat cu trupul, fiind prezent numai �ntr-un
loc si �n fata c�torva oameni dar trec�nd �n alt plan, El este acum prezent �n fata
tuturor, este Fata divino-umana unica aflata simultan �n fata tuturor.
- Sf. Scriptura si Sf. Traditie au o �ntelegere a vaz�nd-o ca o continuare fireasca
si o �ncheiere organica �n actul Rascumpararii, �n aspectul ei ontologic.
- Sf�ntul Apostol Pavel arata �n Epistola catre Evrei ca Iisus Hristos, dupa
�nviere, S-a �naltat ca Jertfa si Arhiereu �n acelasi timp, de-a dreapta Tatalui
- �naltarea nu �nseamna numai un merit si o demnitate �n plus pentru Iisus Hristos
personal ci si �ncununarea lucrarii de Rascumparare, caci M�ntuitorul S-a �nfatisat
la Tatal nu numai ca biruitor ci si ca jertfa
- �naltarea nu este numai un act de putere si de biruinta ci si un act de
Rascumparare
- sensul fundamental al �naltarii consta �n ridicarea firii umane sfintite de-a
dreapta lui Dumnezeu Tatal
- Sf�nta Traditie afirma acest aspect esential �n chip exceptional prin glasul Sf.
Ioan Gura de Aur care zice: �Firea omeneasca, din pricina careia Heruvimii pazeau
raiul, astazi sta mai presus de Heruvimi � Domnul a adus Tatalui p�rga firii
noastre.�
- �naltarea la cer a lui Iisus Hristos nu este altceva dec�t finalul maret si
fericit al operei Sale de Rascumparare. �naltarea Domnului este at�t o ridicare a
firii umane �n general c�t si, o permanenta dinamizare si intensificare a oamenilor
cu natura iradianta a lui Hristos.
- Prin aceasta asezare a Lui �n suprema intimitate a Treimii, dar si a omenirii,
Hristos devine un continuu absorbitor al omenirii �n zona dumnezeirii
- Bulgakov are o viziune conform careia lumea intra �n intimitatea dumnezeiasca val
dupa val prin marea u?a care este Iisus Hristos, uit�nd de fapt ca Hristos mijloce?
te prin Jertfa Lui ci nu doar ca e �ntrupat.
- Iisus ne atrage spre Dumnezeu prin intensitatea unor acte de caracter personal.
Tocmai de aceea este afirmata biblic si patristic ideea permanentei jertfei �n
existenta Sa cereasca, cu at�ta insistenta.
- Dragostea �n intensitatea jertfei exercita cea mai mare forta de atractie.
Desigur, pentru ca aceasta dragoste sa fie posibila, cel ce o manifesta trebuie sa
fie capabil de ea. El trebuie sa fie Dumnezeu
- dragostea lui Dumnezeu catre om trebuie sa se arate omului prin fata omeneasca,
�n forma omeneasca, din intimitate omeneasca; iar dragostea omului catre Dumnezeu
trebuie sa se manifeste cu putere si cu intimitate dumnezeiasca. Trebuie sa fie
Dumnezeu cu fata de Om omului si Om cu putere dumnezeiasca lui Dumnezeu