Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
“Glucide” vine de la cuvântul grecesc glikis care înseamnă ”dulce”, calitate comună majorității
reprezentanţilor acestei clase.
Se prezintă sub formă simplă sau polimerizată.
A polimeriza=A(se) uni spontan sau în reacții chimice mai mulți monomeri în polimeri prin păstrarea
compoziției procentuale inițiale și a așezării atomilor în moleculă. .
CLASIFICARE :
– ca polizaharide –
- zaharoza (zahărul),
- galactoza (glucidul din lapte),
- amidonul (glucidul din legume şi cereale),
- celuloza şi hemicelulozele (din vegetale) şi
- glicogenul (din muşchi sau ficat)
ROLUL GLUCIDELOR :
Deşi cantitativ glucidele organismului reprezintă numai 0,3% din greutatea corpului (în valoare absolută, circa
0,2 kg), importanţa lor este extrem de mare, având un dublu rol:
- energetic
- structural.
→ la alcătuirea membranelor celulare, a ţesutului conjunctiv
→ de susţinere, ●a ţesutului nervos,
● a unor componente cu rol funcţional de bază, cum sunt
↔hormonii, ↔enzime
↔anticorpii
SURSE ALIMENTARE :
Alimentele bogate în glucide reprezintă un ansamblu eterogen. Efectele lor fiziologice pot fi analizate în
funcţie de 5 parametri:
- cantitatea de glucide pe care o conţin, care permite definirea densităţii
lor energetice;
- natura chimică a glucidelor: zaharuri (mono- şi dizaharide, denumite glucide simple), polizaharide
digerabile (amidon, denumite glucide complexe) sau polizaharide nedigerabile (fibre alimentare);
- prezenţa fibrelor alimentare sau a amidonului rezistent;
- noţiunea de densitate nutriţională sau densitate în micronutrienţi, care se
referă la conţinutul lor în minerale şi vitamine;
- conceptul de index glicemic (IG).
Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment definește puterea acestuia de a crește glicemia,
după consumul unei cantități de 100 g de glucide din acel aliment.
Acest număr are ca reper în ce măsură crește glicemia după 100 g de glucoză sau de pâine albă, această
cifră fiind pragul de 100% la care se raportează celelalte IG-uri.
100g glucoză 100g pâine albă
Aceeași cantitate de glucide/carbohidrati, provenită din alimente diferite, mărește în mod diferit glicemia. Cu
cât IG al unui aliment este mai mic, cu atât glicemia crește mai puțin.
Alimentele cu indicele glicemic redus sunt cele care au valoarea de 45 sau mai puțin.
Alimentele cu indicele glicemic moderat sunt cele care au valoarea cuprinsă între 46 si 59.
Alimentele cu indicele glicemic ridicat sunt cele care au valoarea de 60 sau mai mult.
Alimentele care au un indice glicemic ridicat sunt mai ușor de digerat și de absorbit în sânge; fapt care duce la
creșterea nivelului de zahăr din sânge sau la apariția unor fluctuații ale nivelului de zahăr în sânge. Alimentele
cu indicele glicemic scăzut sunt mai greu de digerat și de absorbit în sânge și conduc la creșterea treptată a
nivelului de zahăr și insulină.
Vanilie 5 IG mic
Scortisoara 5 IG mic
Oregano 5 IG mic
Busuioc 5 IG mic
Patrunjel 5 IG mic
Otet 5 IG mic
Crustacee 5 IG mic
Avocado 10 IG mic
Tempeh 15 IG mic
Nuci 15 IG mic
Macris 15 IG mic
Ridichie 15 IG mic
Agave 15 IG mic
Sparanghel 15 IG mic
Tarate 15 IG mic
Conopida 15 IG mic
Chili 15 IG mic
Castravete 15 IG mic
Ghimbir 15 IG mic
Praz 15 IG mic
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Masline 15 IG mic
Coacaze 15 IG mic
Varza 15 IG mic
Ceapa 15 IG mic
Ciuperci 15 IG mic
Zucchini 15 IG mic
Dovlecei 15 IG mic
Andive 15 IG mic
Cicoare 15 IG mic
Pesto 15 IG mic
Muraturi 15 IG mic
Fistic 15 IG mic
Tofu 15 IG mic
Paprika 15 IG mic
Spanac 15 IG mic
Soia 15 IG mic
Esalota 15 IG mic
Telina 15 IG mic
Broccoli 15 IG mic
Migdale 15 IG mic
Arahide 15 IG mic
Rubarba 15 IG mic
Anghinare 20 IG mic
Ratatouille 20 IG mic
Lamaie 20 IG mic
Vanata 20 IG mic
Fructoza 20 IG mic
Visine 25 IG mic
Cirese 25 IG mic
Orz 25 IG mic
Afine 25 IG mic
Mure 25 IG mic
Dude 25 IG mic
Coacaze 25 IG mic
Agrisa 25 IG mic
Hummus 25 IG mic
Capsuni 25 IG mic
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Usturoi 30 IG mic
Grapefruit 30 IG mic
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Caise 30 IG mic
Pommelo 30 IG mic
Granadilla 30 IG mic
Maracuja 30 IG mic
Mandarine 30 IG mic
Clementine 30 IG mic
Scorzoneras 30 IG mic
Lapte** 30 IG mic
Quinoa 35 IG mic
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Iaurt** 35 IG mic
Mere 35 IG mic
Smochine 35 IG mic
Susan 35 IG mic
Portocale 35 IG mic
Prune 35 IG mic
Gutui 35 IG mic
Drojdie 35 IG mic
Kamut 40 IG mediu
Ovaz 40 IG mediu
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Lactoza 40 IG mediu
Tahin 40 IG mediu
Farro 40 IG mediu
Afine 45 IG mediu
Kiwi* 50 IG mediu
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Sushi 55 IG mare
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Nutella® 55 IG mare
Piscoturi 55 IG mare
Ketchup 55 IG mare
Fursecuri 55 IG mare
Miere 60 IG mare
Ovomaltine® 60 IG mare
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Castane 60 IG mare
Arpacas 60 IG mare
Pizza 60 IG mare
Sneakers® 65 IG mare
Nuts® 65 IG mare
Mars® 65 IG mare
Gris 65 IG mare
Couscous 65 IG mare
Stafide 65 IG mare
Gnocchi 70 IG mare
Croissant 70 IG mare
Racoritore 70 IG mare
Cola 70 IG mare
Biscuiti 70 IG mare
Terci 70 IG mare
Mei 70 IG mare
Mamaliga 70 IG mare
Malai 70 IG mare
Sorg 70 IG mare
Risotto 70 IG mare
Special K™ 70 IG mare
Tacos 70 IG mare
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Radacinoase 70 IG mare
Brioche 70 IG mare
Melasa 70 IG mare
Pesmet 70 IG mare
Dovleac 75 IG mare
Numele alimentului Indicele Glicemic (IG) Nivel indice glicemic
Gogosi 75 IG mare
Tartacuta 75 IG mare
Tapioca 85 IG mare
Arrow-root 85 IG mare
Pastarnac* 85 IG mare
Gulie* 85 IG mare
Maltodextrina 95 IG mare
Amidon 95 IG mare
*Alimente care au indicele glicemic ridicat, dar au un conținut de zaharuri pure (glucoza pură) foarte scăzut
(aproximativ 5%). Aceste alimente nu afectează nivelul zaharurilor din sânge.
** Nu există o diferență la indicele glicemic între lactatele din lapte integral și între cele degresate. Chiar dacă
lactatele au indicele glicemic scăzut, cresc secreția de insulină.
Aport recomandat
● Glucidele trebuie să aducă 50-55% din aportul energetic zilnic.
● Se recomandă consumul de glucide complexe şi limitarea celor simple la 10%.
● Persoanele care consumă cantităţi crescute de zahăr au un aport caloric crescut faţă de cei care consumă
cantităţi mici de zahăr şi un aport de micronutrienţi mai redus decât al acestora.
CONSECINŢELE APORTULUI INADECVAT
• Toate observaţiile epidemiologice arată că în ţările unde aportul de glucide este crescut obezitatea este rară;
indicele de masă corporală (IMC) este mai scăzut la vegetarieni decât la non-vegetarieni.
În câteva situaţii, glucidele pot contribui la creşterea ponderală:
- când contribuie printr-un aport care depăşeşte cheltuielile şi antrenează
stocajul de lipide;
- când sunt prezente în alimente care conţin şi lipide şi sunt consumate
în exces;
- dacă sunt absorbite ca băuturi îndulcite la distanţă de masă (mai
mult de o oră), când organismul nu le contabilizează ca raţie energetică
şi nu realizează adaptarea asupra prizelor alimentare care urmează;
- dacă au un index glicemic ridicat şi putere insulinosecretorie importantă;
în acest caz activitatea lipoproteinlipazei (LPL) conduce la
stocajul lipidic.
• Consumul de produse zaharoase şi bogate în amidon contribuie la producerea cariilor dentare, furnizând
substrat pentru fermentaţia bacteriană în cavitatea bucală.
FIBRELE ALIMENTARE
Fibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi în principal din polizaharide ce constituie peretele
celulelor vegetale şi sunt ingerate cu alimentele.
CLASIFICARE
în două mari categorii în funcţie de solubilitatea lor în fluide:
- fibre alimentare solubile, care se dizolvă în fluide şi măresc volumul conţinutului intestinal; includ
- pectina,
- mucilagiile,
- gumele;
- fibre alimentare insolubile, ce nu se dizolvă în fluide şi de aceea asigură structura şi protecţia pentru plante;
sunt reprezentate de
- celuloză,
- hemiceluloză
- lignină.
ROLUL FIBRELOR ALIMENTARE ÎN ORGANISM
- stimulează masticaţia, fluxul salivar şi secreţia de suc gastric;
- determină senzaţia de saţietate prin umplerea stomacului;
- cresc volumul bolului fecal, scăzând presiunea intraluminală colonică;
- asigură un tranzit intestinal normal;
- asigură substratul pentru fermentaţia colonică;
- fibrele solubile întârzie evacuarea gastrică şi încetinesc rata de digestie
şi de absorbţie;
- fibrele solubile reduc LDL-colesterolul;
- leagă acizii biliari fecali şi cresc excreţia de colesterol derivat din
aceştia;
- reduc absorbţia de grăsimi alimentare şi de colesterol prin legare de
acizii biliari şi de grăsimi.
SURSE ALIMENTARE
Fibrele se găsesc în produsele de origine vegetală. Nu se cunoaşte exact
efectul fierberii asupra conţinutului în fibre, dar se pare că există o diferenţă mică
între cele fierte şi cele crude.
Solubile
Gume, mucilagii - Ovăz, legume, orz
APORT RECOMANDAT
Se recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate,
ceea ce corespunde unui aport de 25-35 g fibre/zi. Raportul între fibrele insolubile
şi cele solubile trebuie să fie de 3/1.
ȘTIAȚI CĂ?
Orarul organelor
– Fiecare organ are o activitate de 2 ore
– Ce trebuie sa stii pentru o mai buna functionare a acestora
Orarul organelor noastre. Fiecare organ are o activitate de 2 ore.
Autorii afirmă că fiecare dintre organele corpului are o activitate maximă de 2 ore pe zi, după cum urmează: