EXEMPLE JOCURI

 CINE ESTE ȘI CE FACE?

Joc disctractiv pentru verificarea cunoștințelor copiilor referitoare la denumirea acțiunilor îndeplinite
de adulți în grădiniță și la cabinetul medical.
Obiective:
 recunoașterea și denumirea persoanelor care efectuează acțiunea;
 dezvoltarea spiritului de observație;
 educarea respectului pentru munca celor mari;
Recomandări metodice:
Copiii trebuie să asocieze correct persoana care îndeplinește acțiunea cu obiectul cu care lucrează.
Regulile jocului:
Copiii privesc acțiunea, imaginea arătată și numai copilul numit verbalizează cine este în imagine și ce
face.
Elemente de joc: surpriza, mișcarea, aplauze.
Material didactic - 8-10 imagini reprezentând:
- o educatoare care desenează la tablă;
- un școlar care face gimnastică cu copiii;
- o bucătăreasă care mestecă mâncarea cu lingura;
- o îngrijitoare care mătură;
- o spălătoreasă care spală rufe sau le calcă;
- un medic care consultă copii;
- o asistentă care face injecții;
În alegerea imaginilor se va ține seama de activitatea personalului existent în grădiniță sau imaginile
se vor realiza în urma unor observări la o bucătărie și un cabinet medical.
Aceste imagini pot de asemenea prezentate pe rând în fața copiilor la calculator.
Desfășurarea jocului:
Copiii vor sta pe scaune în semicerc, ca să poată urmări la calculator, sau să observe imaginile expuse.
Conducătorul jocului va derula prima imagine. Copiii vor urmări cu atenție. La întrebarea: Cine este și
ce face?, un copil numit va răspunde: Acesta este medicul care consultă copiii.
Imaginile se vor derula într-o anumită ordine, create de educatoare. Jocul va continua până când vor fi
“citite” toate imaginile propuse.
Evaluare: Fiecărui copil I se va da o fișă care cuprinde în partea stângă, una sub alta, imagini ale unei
educatoare, ale unei asistente medicale, ale unei spălătorese, ale unei îngrijitoare din grădiniță, iar în partea
dreaptă, fără a sugera asocierea cu imaginile celelalte, o seringa, o cretă, o mătură, o mașină de spălat rufe.
Sarcina copilului va fi de a trasa o linie între imaginea personajului și cea a obiectului folosit de fiecare.
  GHICEȘTE CE S-A SCHIMBAT?
Joc pentru recunoașterea și denumirea obiectului care se adaugă sau care lipsește din
îmbrăcămintea copilului.
Obiective:
 formarea capacității de a recunoaște și denumi unele obiecte de îmbrăcăminte;
 dezvoltarea atenției voluntare și a spiritului de observație;
 activizarea și îmbogățirea vocabularului;
Recomandări metodice:
La întrebarea educatoarei: Ghicește ce s-a schimbat?, copilul care sesizează primul schimbarea va da
răspunsul în propoziții clare, coerente, cursive.
Regulile jocului:
Într-un loc vizibil (pe o măsuță, în fața copiilor) sunt așezate, încât să fie ușor văzute, câteva obiecte de
îmbrăcăminte. După ce li se va spune să privească atent, copiii vor închide ochii, timp în care conducătorul
jocului îndepărtează sau adaugă unul-două obiecte. La semnalul educatoarei, copiii deschid ochii și trebuie să
observe ce obiecte lipsesc (ori dacă s-a adăugat ceva). Copiul numit va arăta și va denumi elemental care
lipsește ori care s-a adăugat.
Elemente de joc: ascunderea, surpriza, mișcarea.
Material didactic:
- obiecte de îmbrăcăminte;
- jetoane cu imagini reprezentând obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte;
Desfășurarea jocului:
Copiii sunt așezați pentru desfășurarea jocului. În fața lor este chemat un copil mai mare, îmbracat
ordonat. În momentul în care copilul va apare în față, copiii îl privesc, iar la un semnal închid ochii. În acest
timp, conducătorul jocului adaugă sau înlătură ceva din îmbrăcămintea copilului. La alt semnal, copiii vor
deschide ochii, iar la întrebarea: Ghicește ce s-a schimbat? Cel care a sesizat primul schimbarea se anunță și
verbalizează: Lui Costel îi lipsește căciula….fularul, o mănușă.
După răspunsurile bune, copiii grupei recită versurile: “ Foaie verde busuioc/ Să trecem căciula
(fularul, mănușa) la loc! ”
Copilul care a dat un răspuns correct va face schimbarea necesară. Conducătorul jocului va avea grijă
să asigure o gradare, pornind de la elemente vizibile la cele de amănunt, de la un element la mai multe
elemente din îmbrăcămintea copilului.
Evaluare: Se dă fiecărui copil câte un jeton, care va avea o modificare față de modelul educatoarei (de
exemplu, un jeton cu o păpușă îmbrăcată în rochie, cu sandale, etc.). Păpușa, de la masa educatoarei, va avea
1-2 elemente în plus sau în minus, față de păpușa de pe jetoanele copiilor. Sarcina copiilor va fi aceea de a
descoperi elementele în plus sau în minus, de a verbaliza și efectua schimbarea.
  CU CE MĂ JOC?
Verificarea cunoștințelor copiilor despre jucării și jocuri organizate în activitățile liber alese; gruparea
jucăriilor separate de alte obiecte (rechizite) sau în funcție de jocurile organizate, exprimând verbal de ce le-au
grupat astfel.
Obiective:
 formarea capacității de a diferenția unele obiecte după utilitatea lor;
 îmbogățirea vocabularului cu cuvinte care denumesc jucării;
 educarea grijii pentru păstrarea bunurilor din grădiniță;
Indicații metodice:
Copiii trebuie să separe jucăriile de alte obiecte și să-și aleagă jucăria în funcție de jocul preferat și de
locul unde se joacă.
Regulile jocului:
Grupa de copii își allege reprezentanții și tema de joc; copiii aleși merg pe rând pentru a aduce de la
masa educatoarei jucăriile necesare.
Elemente de joc: surpriza, separarea jucăriilor dintre alte obiecte, dialogul.
Material didactic:
- diverse jucării și jocuri existente în grupă, obiecte de uz personal; veselă, mobilier de la colțul păpușii;
mijloace de locomoție; obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, material de construcții;
- fișe de evaluare, creioane;
Desfășurarea jocului:
În fața copiilor, care stau la mese dispuse în careu, este o masa pe care se află, acoperit, tot materialul
didactic necesar. Se face mai întâi intuirea materialelor de pe masa educatoarei. Apoi, conducătorul jocului
împarte copiii în 3-4 grupe. Fiecare representant se sfătuiește cu copiii din grupa sa și anunță ce team de joc
au ales. De exemplu, o grupă va desfășura jocul Mama și copilul, a doua grupă, De-a doctoral, a treia, De-a
șoferii, a patra, De-a constructorii, etc.
La semnalul dat de conducătorul jocului (sau de educatoare), la masa cu material didactic vine câte un
representant de grupă, allege toate jucăriile de care va avea nevoie grupa în jocul său, le denumește correct
pe fiecare, apoi se întoarce la grupa sa și se joacă cu toții.
În timp ce reprezentantul allege jucăriile, grupa îl urmărește cu atenție și completează alegerile ori
denumirile, ori de câte ori este nevoie.
Evaluare: Se împarte fiecărui copil câte o fișă de evaluare și un creion. Pe foaie sunt desenate: o minge, un
cub, o păpușă, un ursuleț, un măr, o pară, un avion, o perie, un prosop, o masă. Sarcina copiilor va fi aceea de
a încercui toate jucăriile cre au fost selectate pentru grupa din care au făcut parte.

 LA LIBRĂRIE
 Joc didactic pentru consolidarea cunoștințelor despre rechizitele școlarului, verificarea modului de
instruire a deprinderilor de comportare civilizată.
Obiective:
 consolidarea deprinderilor de a descrie rechizitele prin însușirile caracteristice (formă, material,
întrebuințare)
 activizarea vocabularului;
 dezvoltarea atenției și a spiritului de observație;
 folosirea formulelor de politețe;
Recomandări metodice:
Copiii trebuie să recunoască și să descrie rechizitele școlare prin însușirile lor caracteristice și să
precizeze utilitatea acestora.
Regulile jocului:
Copiii-cumpărători vor descrie obiectul ales, în așa fel încât vânzătorul să-l recunoască; vânzătorul va
elibera obiectul numai acelor copii care i-au descris mai bine însușirile caracteristice și care au respectat
regulile de comportare civilizată.
Elemente de joc: imitarea procesului de vânzare-cumpărare, dialogul între copii, ghicirea după descriere,
interpretarea rolurilor.
Material didactic:
- ghiozdane, creioane, caiete de lb. română, caiete de matematică, învelitori pentru caiete și cărți,
ascuțitori, penare, creioane colorate, acuarele, pensule, etichete, riglă.
- fișe de evaluare, creioane;
Desfășurarea jocului:
Într-un loc din grupă va fi amenajată “ librăria ”. În librărie se vor afla pe rafturi rechizite și diverse
obiecte și jucării.
Copiii trebuie să treacă prin Librărie și să “ cumpere ” câte un obiect. La intrarea în magazine copilul
va saluta “ Bună ziua ”. Vânzătorul îl va întreba “ Ce doriți să cumpărați? ”. Copilul-cumpărător descrie obiectul
fără să-l denumească, folosindu-se doar de însușirile lui caracteristice. De exemplu, el spune: Aș dori să
cumpăr ceva de formă dreptunghiulară, cu foi liniate, pe care voi scrie… sau Aș dori să cumpăr ceva subțire și
lung, are un vârf ci culoarea neagră cu care scriu pe caiet.
Vânzătorul îi eliberează marfa la care copilul-cumpărător mulțumește, iar după ce a plătit salute din
nou ți iese din magazine. Jocul va continua până când toți copiii cumpără rechizite școlare. Conducătorul
jocului adună în final toate rechizitele și le aranjează într-un ghiozdan.
Evaluare: Fiecare copil va primi câte o fișă de evaluare și un creion. Fișele vor conține diverse desene, pentru a
grada dificultatea în rezolvarea testului primit. Copiii trebuie să taie cu o linie imaginile care nu corespund, nu
fac parte din rechizitele școlarului.
  CÂND SE ÎNTÂMPLĂ?
Joc didactic pentru fixarea reprezentărilor de timp: dimineață, prânz, seara, în legătură cu acțiunile
principale ale copilului în cursul unei zile.
Obiective:
 descrierea ilustrațiilor și precizarea momentului când se petrece acțiunea;
 asocierea între momentul când se întâmplă o acțiune și alte acțiuni ce pot fi efectuate în aceeași
perioadă de timp;
 dezvoltarea gândirii asociative;
 consolidarea deprinderii de a formula propoziții dezvoltate;
Recomandări metodice:
Pe baza materialului ilustrativ, copiii vor formula propoziții clare, coerente, precizând momentul zilei
când se petrece acțiunea.
Regulile jocului:
Copilul indicat de educatoare învârte discul, iar în momentul în care discul s-a oprit, el trebuie să
spună ce reprezintă ilustrația din sectorul liber și în ce moment al zilei se întâmplă acțiunea.
Elemente de joc: rotirea discului, surpriza, deplasarea copiilor la masa educatoarei.
Material didactic:
Un disc mare cu 12-15 despărțituri. În fiecare despărțitură se află câte o ilustrație cu o acțiune ce o
efectuează copiii în anumite momente ale zilei. Acest disc poate fi acoperit cu altul la fel de mare căruia să-I
lipsească o porțiune de mărimea celui pe care o ocupă o ilustrație existent pe primul disc, pentru ca aceasta să
poată fi văzută și citită. Acest al doilea disc trebuie să se învârtească în jurul unui ax.
Desfășurarea jocului:
În cadrul acestui joc copiii vor fi împărțiți în grupe, fiecare grupă fiind formată din 5-6 participanți (pot
fi și mai puțini, în funcție de numărul copiilor din grupă). Educatoarea allege un copil (cel mai cuminte, cel mai
ordonat, etc.) și-l invite să învârtă discul. În momentul în care discul s-a oprit, el trebuie să spună ce reprezintă
ilustrația din sectorul liber și în ce moment al zilei se petrece acțiunea. Copii din fiecare grup se vor consulta ce
mai pot face ei în acea parte a zilei. La întrebarea educatoarei: Ce mai pot face copii? (se precizează
momentul), se vor anunța la răspuns. Pentru fiecare răspuns bun sunt apreciați. Dacă copilul chemat să învârtă
discul nu a rezolvat sarcina, se face apel la un alt copil din grupă. Jocul reîncepe cu numirea altui copil, care va
trebui să învârtă discul.
Evaluare: Fiecare grup primește un set de jetoane care reprezintă acțiuni ce se efectuează în diferite momente
ale zilei. Copiii aleg acele aspect care corespund momentelor zilei enunțate de educatoare și le așează în
succesiunea lor firească unul lângă altul. Grupul care a ales toate aspectele adecvate momentului și le-a așezat
correct primește o recompensă.
  GHICEȘTE DIN CE ESTE FĂCUT!
Obiective:
 recunoașterea, prin pipăit, a unor materiale din care sunt confecționate diferite obiecte (sticlă, lemn,
hârtie, pânză);
 dezvoltarea simțului tactil;
 reactualizarea cunoștințelor copiilor despre unele obiecte din realitatea înconjurătoare (jucării,
materiale de construcție, etc.)
Material didactic:
- pahare din sticlă și plastic;
- cuburi din lemn;
- jucării din hârtie;
- rochițe pentru păpușă, din pânză;
Desfășurarea jocului:
La acest joc pot participa 8-10 copii. Ei vor sta pe scăunele în semicerc. În fața lor, pe o măsuță, se va
afla materialul pregătit: 2-3 pahare din sticlă și din plastic, câteva cuburi din lemn, o bărcuță, un coif, 2-3
rochițe pentru păpușă.
Conducătorul jocului va chema, pe rând, câte un copil, la masa, îl va lega la ochi și-I va pune în mână
câte un obiect întrebându-l: Ghici din ce este făcut? Copilul va pipăi obiectul, îl va denumi și va preciza din ce
este făcut.
Jocul se va continua până ce toți copiii au recunoscut, prin pipăit, obiectele și le-au denumit spunând
și din ce materiale au fost făcute. Acest joc se poate repeat și cu alte obiecte confecționate din: pânză, sticlă,
lemn sau material plastic.

 ECOUL
Obiective:
 dezvoltarea auzului fonematic;
 distingerea unor sunete și cuvinte emise de la distanță;
Desfășurarea jocului:
Jocul trebuie să se desfășoare în aer liber, de preferință în parc. La joc participă un număr de 8-10
copii. Unul dintre copii, numit de conducătorul jocului, se ascunde după un copac, iar ceilalți se așază la o
distanță mai mare de acel copac. Cel ascuns spune cu glas tare un cuvânt, care să reprezinte denumirea unor
obiecte, ființe, acțiuni cunoscute.
Grupul de copii care interpretează rolul ecoului, repeat în cor, de mai multe ori, cuvântul respectiv.

 MICII PICTORI
Obiective:
 dezvoltarea capacității copiilor de a găsi culoarea corespunzătoare cerută de imaginile date;
 consolidarea deprinderilor de a colora unele spații în culorile cerute de imaginile de pe foaie;
 dezvolatrea spiritului de observație;
 educarea rapidității și promptitudinii în acțiune;

Elemente de joc: întrecerea, aplauze.

Material didactic:
- foi de desen pe care sunt desenate diverse imagini incomplete;
- acuarele, pensule;
Desfășurarea jocului:
Într-un colt al grupei vor fi aranjate patru grupuri de mese, iar copiii vor fi așezați pe scăunele la mese.
Pe mese ei vor avea acuarele, pensule și foi de desen pe care sunty desenate anumite imagini. Conducătorul
jocului va aplica pe rând, fiecărui grup, darcina pe care o are de realizat.
Primul grup de copii va avea sarcina de a colora baloanele cu aceeași culoare cum este sfoara de pe
foaia lor (de exemplu pe foaie va fi desenat conturul a două-trei baloane, a căror sfori au culoarea verde, copiii
vor colora baloanele în culoarea verde).
Al doilea grup de copii vor avea desenate pe foi vaze de culori diferite, în care se găsesc flori
necolorate, copiii având sarcina să coloreze florile în culoarea vazei.
Al treilea grup va avea desenate pe foi păpuși cu haine colorate, având căciuli și fulare necolorate.
Copiii vor colora căciulițele și fularele î culoarea hainelor.
Al patrulea grup va avea desenate flori de diferite culori și fluturași necolorați, copiii având sarcina să
coloreze fluturașii în culoarea florii pe care s-au așezat. Lucrul va începe la semnal și se vor organiza întreceri
între cele 4 grupuri de copii. Lăcrările vor fi analizate, iar copiii care au realizat sarcina correct vor fi aplaudați.

 RECUNOȘTI CE-AI GUSTAT?

Obiective:
 recunoașterea după gust a fructelor și legumelor de toamnă;
 dezvoltarea capacității copiilor de a descrie unele fructi și legume de toamnă pe baza cunoștințelor
însușite anterior;
 perfecționarea acuității olfactive;
Elemente de joc: ghicirea, închiderea și deschiderea ochilor, aplauze.
Material didactic:
- legume și fructe de toamnă (observate în activitățile anterioare)
Desfășurarea jocului:
La joc poate participa întreaga grupă, sau grupuri mai mici de copii. Conducătorul jocului are în mână
un coșuleț în care sunt bucăți de fructe și legume de toamnă, tăiate în așa fel încât să nu permit recunoașterea
după formă. Se plimbă prin fața ochilor, așezați în semicerc, cântând versurile: “ Iată ți-am adus mâncare/
Spune-mi cum se cheamă oare?”
După ce a spus versurile, se oprește în fața unui copil, îi propune să închidă ochii și să servească una
din bucățelele existente în coșuleț. Copilul trebuie să recunoască, după gust și să descrie fructul sau legume
din care a servit, fără să-I spună numele.
Dacă sarcina a fost bine rezolvată, are dreptul să spună el versurile: “ Foaie verde lemn uscat / Spune-
mi te rog ce-am gustat? ” și să indice un copil care să denumească fructul sau legume descrisă.
Copilul numit pentru a denumi fructul sau legume descrisă, dacă știe să dezlege ghicitoarea, este
aplaudat de întreaga grupă de copii, dacă nu, sarcina va fi rezolvată de unul din vecinii acestuia.
Jocul se poate desfășura și cu legume și fructi de primăvară. Acum, ne putem permite să folosim și
fructi mediteraneene.
  MESERIILE ȘI MIROSUL
Obiective:
 verificarea cunoștințelor copiilor referitoare la specificul diferitelor profesiuni: medic, șofer,
cofetar, poștaș, bucătar;
 recunoașterea specificului acestor profesiuni și a unor rezultate ale muncii acestora, după miros;
 perfecționarea analizatorului olfactiv;
Elemente de joc: ghicirea, surpriza, aplauze.
Material didactic:
- diferite materiale (obiecte) specific unor profesiuni: pentru medic – medicamente, pentru șofer –
benzină, cofetar – esențe, brutar – pâine caldă, poștaș – ziare, scrisori, bucătar – friptură;
- o eșarfă;
Desfășurarea jocului:
La joc pot participa 6-8 copii, un număr egal cu numărul meseriilor alese. În fața copiilor, pe o masă,
conducătorul jocului va pregăti următoarele materiale: medicamente, o mașinuță, o pâine, prăjituri, hârtie de
ziar, plicuri, o oală cu mâncare. Aceste materiale vor fi acoperite. Conducătorul de joc va chema pe rând câte
un copil la masa, îl va lega la ochi și-i va da să miroase unul din materialele prezentate mai sus. Copilul trebuie
să recunoască după miros ce este și cărei profesiuni aparține materialul: “ Eu am mirosit benzină și aceasta
este folosită de șoferi…”
Copilul care ghicește, va fi dezlegat la ochi și aplaudat. În caz contrar, copilul trece la loc și va fi chemat
alt copil.
Jocul se repeată până ce copiii au denumit toate mirosurile materialelor prezentate.

 CE LIPSEȘTE DIN IMAGINE?

Jocul didactic pentru dezvoltarea capacității de a sesiza și denumi unele părți (componente) ce lipsesc
dintr-o imagine dată.
Obiective:
 dezvoltarea spiritului de observație și sesizarea părții componente care lipsește dintr-o anumită
imagine;
 dezvoltarea capacității de analiză;
 reactualizarea vocabularului;
Recomandări metodice:
Copilul va analiza bine imaginea prezentată de educatoare, pentru a sesiza ce element lipsește și îl va
numi. Se urmărește exprimarea corectă în propoziții.
Regulile jocului:
Copilul chemat la masa educatoarei allege o imagine de pe table magnetică, o analizează, observă
ceea ce-I lipsește, o numește. Alt copil caută partea din imagine care lipsește și o lipește la locul potrivit.
Elemente de joc: ghicirea, surpriza, mânuirea materialului, aplauze.
Material didactic:
Imagini ale unor obiecte sau ființe foarte bine cunoscute de copii: animale, plante, piese de mobilier,
obiecte de îmbrăcăminte, etc. din care lipsesc unele elemente.
Desfășurarea jocului:
Copiii așteaptă desfășurarea jocului. În fața lor, pe table magnetică, sunt ilustrații, iar pe o masă sunt
puse părțile componente ce lipsesc din imaginile respective. Fiecare ilustrație trebuie să cuprindă o singură
imagine din care lipsesc una sau mai multe părți, care ar trebui să se integreze organic în imagine. ( Părțile care
lipsesc din imagine nu trebuie să fie accesorii, întrucât acestea pot lipsi fără a știrbi integritatea imaginii.)