Cuprins

I. Introducere................................................................................................................................3
I. Pregătirea cadrelor didactice.....................................................................................................3
II. Statutul profesorilor în societate...............................................................................................5
III. Autonomia instituțiilor de învățământ și al cadrelor didactice..............................................5
IV. Remuneraţia...........................................................................................................................5
V. Evaluările PISA.........................................................................................................................6
VI. Politicile educaţionale ale Estoniei........................................................................................7
VII. Structura procesului educațional...........................................................................................8
VIII. Avantaje şi dezavantaje.........................................................................................................8
IX. Concluzii..............................................................................................................................10
Bibliografie şi Webografie.............................................................................................................10
 I. Introducere
Estonia este membră a Uniunii Europene şi a zonei Euro. Are circa 1,3 milioane de
locuitori, fiind ţara din UE cu cea mai mică densitate a populaţiei.

Republica Estonia a fost independentă între 1920 şi 1940, apoi a urmat jumătate de secol
de ocupaţie sovietică. Când a redevenit independentă, în 1991, Estonia şi-a dat seama că trebuie
să ia totul de la zero, ceea ce s-a dovedit a fi un mare avantaj, deoarece acest stat mic a reuşit să
construiască lucrurile aşa cum şi-a dorit, devenind o super-putere educaţională. Deoarece
sistemul de învăţământ este foarte bine pus la punct, elevii merg cu plăcere la orele de curs, iar
rata de analfabetism este de doar 11%. De asemenea, rezultatele PISA clasează ţara peintre
primele locuri ale clasamentului, obţinând de fiecare dată rezultate peste medie.

Puterea tehnologică avansată a ţării este impresionantă, datorită digitalizării, care a cuprins toate
domeniile vieţii: e-alegeri, e-taxe, e-poliţie, e-sănătate, e-banking, ţara fiind numită de mulţi ”E-
stonia” (Veronica BUCUR, Educaţia în Estonia: ”echitate, nu egalitate!”, Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC), Editura DOCENDO DISCIMUS,
Decembrie 2019).

I. Pregătirea cadrelor didactice

Pentru învățământul preșcolar, pregătirea cadrelor didactice are o durată de 3 ani în cadrul
programului de licenţă, la care se adaugă o stagiatură de practică pedagogică.
Pregătirea cadrelor didactice pentru învățământul primar are o durată de 4 ani, la care se
adaugă suplimentar programul de nivel masteral. Stagiul de practică pedagogică este obligatoriu
şi durează 1 an.
Programele de formare a cadrelor didactice pentru învățământul secundar inferior sunt
integrate în programul de nivel masteral, la care nu se adaugă stagiu de practică pedagogică.
În cazul programului de formare a cadrelor didactice pentru învățământul secundar
superior este necesar numai programul de studii masterale, la care se va adauga un an de stagiu
de practică pedagogică.
Instruirea la locul de muncă este obligatorie în Estonia, cadrele didactice fiind nevoite să
parcurcă 160 de ore pe o perioadă de cinci ani.
În Estonia, programele cu dublă specializare sunt preponderente, iar acestea oferă domenii
din arii similare ca specializare secundară. Numărul de opțiuni în Estonia este mai scăzut, în
concordanță cu nivelul la care se clasează Estonia la nivel european în rândul țărilor ce oferă
specializare multiplă. De altfel, statul are la dispoziţie un procent cuprins între 0-2,5% de
instituţii care oferă specializare multiplă.
Pe lângă programele de licență presetate de către universități există și posibilitatea altor
combinații cu aprobare din partea unei comisii de studii, respectând un raport de 50% - 50%
pentru cele două domenii ce pot fi combinate în obținerea unei duble specializări În același tip
programele de studiu cu specializare dublă au aceeași durata de studiu, ca și programele cu
specializare unică, adică de 4 ani. La finalul studiilor, profesorul va trebui să acumuleze între 180
și 240 de credite pentru a obține dubla specializare (Silvia TOTH, Daniel IANCU, et. al.,
Formarea inițială a cadrelor didactice preuniversitare. Programe de licență cu specializare
multiplă. Date empirice şi exemple de-a lungul globului, Raport al Centrului de Dezvoltare
Academică, Universitatea de Vest din Timişoara).
În Estonia, mentoratul este un element obligatoriu al programelor de admisie și este
recomandat și altor profesori aflați deja în sistem (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018.
Carierele cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg:
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene).

Tabelul 1. Timpul pe care şi-l alocă un cadru didactic pentru predare şi pregătirea materialelor în UE

Sursa: https://cursdeguvernare.ro/cate-ore-muncesc-profesorii-din-ue-si-in-romania-noile-masuri-din-educatie-si-
compensatiile-pentru-profesori.html

Conform Tabelului 1, un cadru didactic din Estonia are o normă de 20,9 h/săptămână pentru
predarea la clasă şi timpul destinat pregătirii materialelor este de 6,9 h/săptămână.
 II. Statutul profesorilor în societate
Datorită implicării active a Ministerului Educaţiei, care acoperă marea majoritate a
cheltuielilor, educaţia în Estonia este absolut gratuită şi echitabilă. Investiția Estoniei în educație
este de aproximativ 6% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 1,4 miliarde de euro anual, fapt
care demonstrează rezultatele deosebite în rândul elevilor din Estonia
(https://www.edupedu.ro/exclusiv-ministrul-educatiei-din-estonia-explica-pentru-edupedu-ro-
cum-functioneaza-scoala-in-tara-europeana-cu-cele-mai-bune-rezultate-pisa-2018-examinarile-
sunt-digitale-invatamantul-este-pe-depli/).
Cadrele didactice sunt foarte respectate în societate. Acestea se bucură de autonomie, fiind
libere, în marea majoritate a timpului, să îşi organizeze planul de lecţie cum doresc. Acest lucru
face ca fiecare profesor să aibă o creativitate aparte şi un mod de lucru inedit, care îi încântă pe
elevi. Aceştia vin cu plăcere la şcoală şi fac tot posibilul pentru a asimila cât mai multe
cunoştiinţe.

III. Autonomia instituțiilor de învățământ și al cadrelor didactice

Şcolile respectă cadrul curriculumului naţional care pune accentul pe limbă, matematică şi
ştiinţă, dar sprijină şi alte aspecte ale dezvoltării. S-a convenit asupra rezultatelor de bază pe care
trebuie să le aibă un elev, dar fiecare şcoală şi profesor au libertatea de a decide cu privire la
modul în care ating obiectivele. Şcolile trebuie să furnizeze un număr minim de ore de curs pe
subiectele stabilite, dar au şi o anumită libertate de alegere, se pot axa pe arte, tehnologie sau
ştiinţe naturale. Ca rezultat, unii elevi ar putea ajunge să aibă mai multe ore de matematică şi
ştiinţă, alţii mai multe ore de artă şi limbă.
Sistemul estonian de inspecţie al şcolilor este mai puţin invaziv decât cel din multe alte ţări. De
fapt, în Estonia nu există inspectorat şi nu se efectuează o inspecţie complexă. În schimb,
Ministerul Educaţiei şi Cercetării efectuează verificări şcolare individuale, în principal pentru
cererile de licenţiere sau în cazul plângerilor, care sunt destul de puţine. Respectiv, cadrele
didactice estoniene alocă mai puţin timp sarcinilor administrative şi se dedică predării şi învăţării.
Ministerul are iniţiative de a îndrepta atenţia asupra predării şi învăţării la toate nivelurile de
educaţie, pentru a sprijini dezvoltarea competenţelor, care cuprind abilităţile cognitive şi sociale,
creativitatea şi spiritul antreprenorial, şi utilizarea eficientă a tehnologiile digitale în procesul
educational (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. Carierele cadrelor didactice în Europa:
acces, progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii
Europene).
 IV. Remuneraţia
Salariul minim al unui profesor din Estonia este de 1250€/lunar. La acest salariu se pot
adăuga 200€ pentru orele de dirigenţie sau alte proiecte suplimentare făcute. Mai mult,
municipalităţile pot oferi un bonus profesorilor la salariu pentru a-i menţine în sistemul de
învăţământ. Majoritatea profesorilor consider că salariul lunar este mic, iar după câţiva ani aceştia
pot fi cooptaţi de firme pentru salarii care depăşesc 3000€ pe lună, o bună parte părăsind sistemul
de învăţământ.
Numai în Estonia și Serbia promovarea la un nivel mai înalt în structura carierei se face fără a fi
legată de o creștere salarială. Cu toate acestea, în aceste țări, un nivel mai ridicat al carierei
deschide calea către sarcini mai variate (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. Carierele
cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul
pentru Publicații al Uniunii Europene).

V. Evaluările PISA
Estonia ocupă prima poziţie în clasament după rezultatele globale PISA 2018 , la care au
participat circa 80 de ţări sau comunităţi economice. În mod impresionant, are cel mai mic
procent de persoane cu nivel scăzut de performanţă dintre ţările participante. Interesant este
faptul că mai mult de o treime dintre elevii estonieni din medii socio-economice nefavorabile se
numără printre cei mai performanţi la testele PISA. Astfel, rezultatele obţinute arată că sărăcia nu
îţi stabileşte destinul. Dacă un copil se naşte într-o familie săracă, dar există un sistem şcolar de
sprijin, acesta poate obţine rezultate bune. În plus, contextul socio-economic are o influenţă
limitată asupra rezultatelor învăţării în Estonia, faţă de celelalte naţiuni care participă la PISA.
Gunda Tire, managerul naţional al proiectului PISA, a prezentat factorii-cheie din spatele
rezultatelor bune, menţionând că toţi copiii pot avea rezultate bune dacă le este creat un mediu
favorabil şi sunt încurajaţi să persevereze în asimilarea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor, şi
nu obţinerea unor note (https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-de-ce-estonia-este-noua-
putere-europeana-in-educatie-tara-in-care-elevii-nu-au-nicio-evaluare-nationala-si-totul-la-
scoala-e-gratuit/).

Grafic 1 Evoluţia rezultatelor de la testările PISA din Estonia, în perioada 2000-2018

Sursa: https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-de-ce-estonia-este-noua-putere-europeana-in-educatie-tara-in-
care-elevii-nu-au-nicio-evaluare-nationala-si-totul-la-scoala-e-gratuit/

Tabelul 2 Rezultatele obţinute de Estonia la testările PISA, în perioada 2006-2018

MATEMATIC ŞTIINŢELE
DATA CITIRE Ă NATURII
2006 501 pct. 515 pct. 531 pct.
2009 501 pct. 512 pct. 529 pct.
2012 516 pct. 521 pct. 541 pct.
2015 519 pct. 520 pct. 534 pct.
2018 523 pct. 523 pct. 530 pct.
Sursa datelor: https://www.oecd.org/pisa/

Rezultatele PISA 2018 au arătat că prima clasată dintre țările europene este Estonia, atât la
Citire/Lectură, unde a obținut 523 de puncte (cu 95 peste România), cât și la Matematică (523) și
Științe (530 puncte).
Analfabetismul funcțional în Estonia este de doar 11%, față de 44% în România. Estonia a întrecut
toate marile economii europene și țările cu tradiție în Educație, inclusiv Finlanda.
În România, doar 1% dintre elevii testați sunt foarte performanți la citire/lectură, în timp ce în
Estonia procentul este de 14, iar media țărilor OECD este 9. La matematică, nivelul de excelență
din Estonia este de 15%, iar la științe de 12%. Din 2006 până în 2018, Estonia a reușit să își
îmbunătățească semnificativ scorul obținut atât la citire, cât și la matematică.
În testele PISA se poate observa că în Estonia există o mai mică diferență între copiii
avantajați (bogați, cu posibilități) și cei dezavantajați (săraci, fără prea multe posibilități) la
momentul la care devin adolescenți (https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-de-ce-estonia-
este-noua-putere-europeana-in-educatie-tara-in-care-elevii-nu-au-nicio-evaluare-nationala-si-
totul-la-scoala-e-gratuit/).
 VI. Politicile educaţionale ale Estoniei
În Estonia unde învățarea este în top, Ministerul a creat politici menite să ridice calitatea
personalului din învățământ. Printre altele, politicile de personal educațional vizate includ:
exigență la accesul pe filiera educațională, burse pentru elevii/studenții performanți pentru a fi
stimulați să acceadă la profesia didactică și forme de organizare a pregătirii inițiale și de parcurs
care stimulează performanța în profesie (iar performanța în profesie este altceva decât antrenarea
câtorva elevi pentru olimpiade – oricât de meritorie este această activitate, ea este extrașcolară și
nu ar trebui să afecteze ora uzuală de clasă (FLORENCE MIHAELA SINGER, Formarea
profesorilor: un proiect de țară cu miză dublă (Pre-service Teacher Training: A Country Project
with Double Stake), Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Editura REVISTA DE POLITICA
ŞTIINTEI SI SCIENTOMETRIE, Vol. 5, No. 3, Septembrie 2016, p. 238 – 250).
Toți elevii au acces egal la educație, iar școlile trebuie să ofere cel mai bun mediu de învățare
pentru toată lumea, indiferent de contextul socio-economic al elevilor.
Toți copiii primesc un prânz gratuit la școală, manuale gratuite, transport școlar gratuit și
multe activități extrașcolare. Sistemul trebuie să aibă grijă de copiii care au nevoie de sprijin
suplimentar. De exemplu, multe școli oferă și micul dejun pentru elevii care vin înfometați la
școală.
Multe școli au centre de sprijin pentru a ajuta elevii care au dificultăți de invățare sau
problemele disciplinare. În cazul în care școala este prea mică pentru a angaja un psiholog cu
normă întreagă sau un terapeut, școala oferă serviciul prin intermediul centrelor de sprijin
finanțate de stat.
Elevii care au dificultăți în a urma curriculumul obișnuit au un program individual de studiu.
Repetarea anului școlar nu se practică. Școlile nu primesc fonduri suplimentare doar pentru că au
mai mulți elevi din medii socio-economice sărace. De fapt, aceasta nu este o problemă la școli -
școlile acordă atenție rezultatelor elevilor și nu mediului din care provin
(https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22775244-educa-estonia-sovietic-rac-cele-mai-bune-
rezultate-din-europa-testele-pisa-salariile-profesorilor-sunt-mici.htm).

VII. Structura procesului educațional

Pentru cei mai mulţi estonieni, educaţia este o cale de ieşire din sărăcie şi o oportunitate de a
obţine un loc de muncă bun, de a avea un trai decent. Educaţia începe la nivel pre-primar
(furnizată, în principal, de grădiniţe şi alte instituţii preşcolare).
Sistemul obligatoriu de învăţământ de bază include 9 ani de şcoală primară, 4 – de şcoală
secundară, iar învăţământul superior – de la 3 până la 5 ani. La fel ca şi la noi, copiii merg la
şcoală 5 zile pe săptămână.
Anul şcolar începe la 1 septembrie şi durează 175 de zile.
Limba de predare este limba estonă şi toate şcolile cu predare în limba rusă au un curs
obligatoriu de limba estonă.
 Cunoştinţele elevilor sunt evaluate conform unui sistem de 5 trepte: 5 – foarte bine, 4 – bine,
3 – satisfăcător, 2 – insuficient, 1 – foarte slab.
Sistemul de e-şcoală presupune că multe dintre temele pentru acasă sunt făcute şi evaluate
online, iar părinţii comunică cu profesorii prin intermediul unei platforme ce le oferă acces la
informaţia care descrie progresul academic al fiecărui copil în parte.
Un plus este faptul că datorită sistemului de învățământ exclusiv gratuit, elevii se bucură de
manuale şi materiale gratuite, dar şi de faptul că manualele sunt şi ele digitale, putând fi
împrumutate de la bibliotecă, pentru realizarea temelor de casă (Veronica BUCUR, Educaţia în
Estonia: ”echitate, nu egalitate!”, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi
Cercetare (ANACEC), Editura DOCENDO DISCIMUS, Decembrie 2019).

VIII. Avantaje şi dezavantaje

AVANTAJE:

 Toţi elevii au acces egal la educaţie, iar şcolile oferă cel mai bun mediu de învăţare pentru
toată lumea, indiferent de contextul socio-economic al elevilor.
 Gratuitate completă de la vârsta de 18 luni, fără clase pe nivel de performanţă, un prânz,
manuale şi transport şcolar gratuit. Sistemul are grijă de copiii care au nevoie de sprijin
suplimentar. De exemplu, multe şcoli le oferă elevilor care vin înfometaţi la lecții micul
dejun.
 Copiii sunt încurajaţi să se implice în diverse activităţi extraşcolare, de voluntariat, teatru,
artă, sport etc.
 Metodele de predare sunt diverse, interactive şi centrate pe elev, pun accentul pe
dezvoltarea gândirii şi formarea de aptitudini.
 Tehnologia îi ajută pe profesori să organizeze lecţiile într-un mod interactiv şi atractiv.
Estonia este una dintre puţinele ţări în care copiii învaţă noţiuni de programare încă din
clasele primare.
 Multe şcoli au centre de sprijin pentru a ajuta elevii care au dificultăţi de învăţare sau
probleme disciplinare. În cazul în care este prea mică pentru a angaja un psiholog cu
normă întreagă sau un terapeut, şcoala oferă serviciul prin intermediul centrelor de sprijin
finanţate de stat.

Elevii care au dificultăţi în a urma curriculumul obişnuit au un program individual de studiu.

Repetarea anului şcolar nu se practică (Veronica BUCUR, Educaţia în Estonia: ”echitate, nu
egalitate!”, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC),
Editura DOCENDO DISCIMUS, Decembrie 2019).

DEZAVANTAJE:

 Îmbătrânirea forţei de muncă şi mentinerea cadrelor didactice în sistem. Conform unui

studiu realizat de EUROSTAT, rata profesorilor cu vârstă trecută de 57 de ani era de 48%.
 O mare parte dintre profesori se apropie de pensionare şi în ciuda eforturilor de recrutare
masive, nu sunt încă suficienţi doritori să lucreze în învăţământ. Dar cu toate acestea, un
avantaj este faptul că în ciuda acestei îmbătrâniri demografice, elevii estonieni au o
performanţă şcolară constantă (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. Carierele
cadrelor didactice în Europa: acces, progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg:
Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene).

IX. Concluzii
Estonia este un stat de dimensiuni mici care după ce a obţinut Independenţa în anul 1990, a
reuşit să învingă absolut orice obstacol şi să ajungă o super-putere educaţională.

Datorită implicării Ministerului Educaţiei şi a Guvernului cu alocarea a 6% din PIB-ul ţării,

elevii estonieni beneficiază de un sistem de învăţământ absolut gratuit. În afară de gratuitate,
sistemul de învăţământ estonian funcţionează pe principiul echităţii şi respectă nevoile fiecărui
elev prin asigurarea de asistenţă medical gratuită, psihologi, mese calde, materiale gratuite şi lista
poate continua.

Autonomia cadrelor didactice şi a instituţiilor de învăţământ care sunt scutite de inspecţiile

periodice, are un rol foarte important, deoarece profesorii îşi pot organiza orele de curs după voia
fiecăruia, fapt care se poate observa în dorinţa eleviilor de a merge la şcoală.

Sistemul de învăţământ estonian are foarte multe avantaje, printre care gratuitatea completă
de la vârsta de 18 luni, multe şcoli au centre de sprijin pentru a ajuta elevii cu dificultăţi de
învăţare sau probleme disciplinare, implicarea în diverse activităţi extraşcolare, de voluntariat,
teatru, artă, sport şi multe altele. Iar ca principal dezavantaj este îmbătrânirea demografică, în
special a personalului didactic care se apropie cu paşi repezi spre vârsta pensionării şi care nu
dispune de înlocuire.
 Bibliografie şi Webografie

Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2018. Carierele cadrelor didactice în Europa: acces,

progres și sprijin. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene.

Veronica BUCUR, Educaţia în Estonia: ”echitate, nu egalitate!”, Agenţia Naţională de Asigurare

a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC), Editura DOCENDO DISCIMUS, Decembrie
2019.

FLORENCE MIHAELA SINGER, Formarea profesorilor: un proiect de țară cu miză dublă (Pre-
service Teacher Training: A Country Project with Double Stake), Universitatea Petrol-Gaze din
Ploiești, Editura REVISTA DE POLITICA ŞTIINTEI SI SCIENTOMETRIE, Vol. 5, No. 3,
Septembrie 2016, p. 238 – 250.

Silvia TOTH, Daniel IANCU, et. al., Formarea inițială a cadrelor didactice preuniversitare.
Programe de licență cu specializare multiplă. Date empirice şi exemple de-a lungul globului,
Raport al Centrului de Dezvoltare Academică, Universitatea de Vest din Timişoara

https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22775244-educa-estonia-sovietic-rac-cele-mai-bune-
rezultate-din-europa-testele-pisa-salariile-profesorilor-sunt-mici.htm

https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-de-ce-estonia-este-noua-putere-europeana-in-
educatie-tara-in-care-elevii-nu-au-nicio-evaluare-nationala-si-totul-la-scoala-e-gratuit/

https://www.oecd.org/pisa/

https://www.edupedu.ro/rezultate-pisa-2018-de-ce-estonia-este-noua-putere-europeana-in-
educatie-tara-in-care-elevii-nu-au-nicio-evaluare-nationala-si-totul-la-scoala-e-gratuit/
https://cursdeguvernare.ro/cate-ore-muncesc-profesorii-din-ue-si-in-romania-noile-masuri-din-
educatie-si-compensatiile-pentru-profesori.html