Tabelul 1

Cnmnorfament asertiv
@ctaop$uneadealuainconsideraredorin!elecelorlal!iconcomitentcu
uneia dintre pd(i de a-9i
lncercarea de a-giindeplini propriile doleanle. Poate implica un compromis-decizia
sacrifica o oarte din doleanle astfel incAt ambele pi4i si beneficieze intr-o anumitd misurA.
Comportament verbal care exprimd in mod direct dorinte, expectante 9i sentimente
Comportament verbal care e potrivit d.p.d'v. social
Comoortament aqresiv
C"*p"rtan care reRecti alegerea de a nu lua in considerare dorinlele celorlalli concomitent cu
".t1retbat
incercarea de a-gi indeplini propriile doleanle. Nu implici un compromis.
Adesea nu implica exprimarea directd a dorintelor, expectanlelor 9i sentimentelor
Cornportament verbal care de cele mai multe ori este nepotrivit d'p.d'v. social
Comnortament oasiv
C"rp"rt"rent care renecti alegerea de a nu lua in considerare propriile dorinle, concomitent cu
"erbat
acceptarea indeplinirii dorinlelor celorlalti
6pl'"e fi"(") in exprimarea propriilor dorinle, expectanle 9i sentimente fie (b) exprimarea indirecta a
"r"*l
dorintelor, expectantelor 9i sentimentetor, qare poate implica ml

13.2. COMPONENTELE NON.VERBALE ALE COMPORTAMENTULUI

ASERTTV, AGRESIV $l PASIV

Atunci cdnd, in cadrulinteracliunilor sociale, transmitem informalii modalitatea Tn care sunt ele transmise
contribuie in mod semnificantiv la descifrarea a ceea ce intentiondm si comunicim.
Componentele non-verbale luate
gesturile mainilor, expresiile faciale,
in calcul includ contactul vizual, distanla dintre interlocutori, pozilia corporald,
migcarilecapului dar gi aspectele calitative ale vocii precum tonalitatea, volumul sau inflexiunile' Fiecare
verbald a mesajului. Cu alte cuvine,
comportament non-verbal poate fi realizalpentru a susline gi clarifica componenta
comunicarea asertivd, agresivd gi pasivd sunt definite fiecare in parte de citre un conlinut specific verbal 9i neverbal'

Comportamentul non-verbal asertiv

Afirmaliile asertive iau in considerare at6t nevoile vorbitorului cAt 9i pe cele ale auditoriului, iar
comportamenteie asertive non-verbale au acelagi efect. Atunci cdnd cineva igi
privegte in fali interlocutorul, aceastd
propria importanld. in timpul unui
atitudine aratd c6 el este interesat de cele ce i se comunicd, fdri insi a-gi diminua
discurs, migcdrile ugoare gi relaxate ale mainilor puncteazd cuvintele, iar vorbirea trebuie
sd aibi o ratd conversalionalS
putea transmite
pldcuti, la un volum acceptabil pentru ceilalli. Vocea trebuie sd fie fermri gi bine modulatd, pentru a
- pentru ca mesajul exprimat verbal sd pari sincer'
afecte gi
in comunicarea asertivi, rdspunsul din partea unei persoane la un mesaj verbal ar trebui sd aibi loc cu
nici foarte repede
promptitudine, fird vreo intirziere sau ezitare. Pe de altd parte, rispunsul nu trebuie sd fie formulat
pe cineva 9i cd te
deoarece sugereazi o presiune asupra celeilalte persoane. Pentru a demonstra cd asculli
de vorbit inainte ca tu se-i
intereseazd dorinlele acesteia, e foarte important sd agtepfi ca acea persoand sd termine
rdspunzi.
pare cd aceasta este de 0'5 m p6ni
Referitor la proximitate sau distanla fizici optimd dintre doud persoane, se
la 1.5 m, asta cel pulin in cultura europeand 9i cea nord americand'

Com portamentul non-verbal agresiv

pe cele ale altor
Afirmaliile agresive iau in considerare doar doleanlele vorbitorului, incercand sd le respingd
vizual este unul
persoane. Aceasti intenlie este evidenliati in comportamentele non-verbale care le insofesc. Contactul
ameninlitoare' Mdinile
fix, rigid gi foarte tensionat. O posturd corporalS ugor aplecatd in fa,td poate p6rea agresivi 9i
gesturi simetrice cu intermitente
sunt de reguld inchise sub forma pumnilor, cu migcdri care adesea constau din
ameninldri cu degetul. Toate aceste comportamente au scopul de a intimida, in ideea
ci vorbitorul este dominant 9i ci
dorinlele celorlalli trebuie si se subordoneze unei puteri superioare.

ComPortamentul non'verbal Pasiv

altor persoane' Acest
Afirmatiile pasive igi subordoneazi propriile nevoi gi dorinle in favoarea celor apa(inand
comportament include gesiuri precum evitarea contactului vizual, postura corporald
rigidd. Migcdrile mAinilor, daci
existd, sunt reduse ca amplitudine 9i foarte apropiate de corp'
persoan5 ar dori si
Vorbirea are o ratd conversalionalS foarte redusd, iar volumul e la fel, ca 9i cum acea
afirma. Existi intdrzieri foarte
spuni ci n-are rost sd spun6 ceva pentru cd oricum e lipsit de importan{d, indiferent ce ar
persoand e mult mai important dec6t cel
mari in rdspuns, demonstr6nd din nou cd mesajul pe care-l comunici cealaltd
personal. Distanfa fizicd e men[inuti sub limita inferioari a celor 0'5 m de confort'

90
 pasivd igi va indeplini
indeplinite. pe de altd parte, in interacliunea cu majoritatea oamenilor, o persoani agresivd sau
in totalitate doleanlele. in fiecare interac{iune, persoanele agresive iqi ating toate obiectivele fdrd si
ofere nimic sau
pasive au grijd de allii, fdra sd ia ceva in schimb. Astfel de interacliuni aclioneazd sub forma
foarte pulin, iar persoanle
gi pasive. in consecinfd, aceste stiluri comportamentale sunt intdrite' fdcind ca
unor ?ntdriri pentru persoanele agresive
ulterior interacliuni similare si fie cdutate 9i chiar dorite'
parlial, in timp ce
Ca atare, intr-o interacliune interpersonald, o persoani comund va fi cel mult recompensatd
pasivd va fi recompensatd gi satisfecute in totalitate. lar cdnd au loc mai multe inleracfiuni de'
o persoani agresivd sau
a lungul timpului, persoana obignuitd va ciuta relalii mult mai satisfdcdtoare gi recompensatorii 9i va incerca si evite
interacfiunile viitoare cu personale agresive sau pasiv, tocmai datoritd anticipdrii insatisfacliei.
determind acea
Astfel, o persoand agresivd va experimenta o izolare sociald gi o pierdere a intdririlor care
persoani sd creascd frecvenla gi intensitatea acestor modele de comportament. Acest efort de a-gi indeplini doleanlele
gi mai negative gi sd creascd frecvenla comportamentului evitant.
face ca interacliunile sd devind
poate fi implicati intr-o
Totugi, in anumite circumstanle, oamenii pot menline relalii neechilibrate. O persoand
gi nu intiririle relaliei oamenii impreund. Este posibil, de asemenea, ca o
relalie in care circumstanlele exterioare {in
pereche const6nd dintr-o persoand agresivi gi una pasivd sd menlind stabil o relalie datoritd stilurilor
lor

complementare. insd, o astfel de relalie ar fi lipsitd de respect mutual devenind relafie problematicd, in special daci
persoana pasivd dezvoltd o dorinld puternici pentru autosatisfacerea dorin{elor'
tn concluzie, comportamentele agresive gi pasive pot fi dezvoltate 9i menlinute prin recompense 9i intdriri
pe

termen scurt. pe termen lung insd, reugesc sd indepdrteze persoanele care igi doresc o
relalie mutuali, bivalenti'
Acest proces izoleaz1, persoanele agresive sau pasive sau le implicd in relalii disfunc{ionale menlinute artificial de
factori precum cdsitoria sau legdturile de s6nge, insi lipsite de respect mutual'

ComPortannentul asertiv.

Consecin{e sociale.
lntr-o situalie conflictuald, conduita asertivd place interlocutorilor, deoarece acegtia realizeazd ci 9i dorinlele
sentimentele lor sunt luate in considerare. lnterlocutorul unui mesaj asertiv va tinde si evalueze pozitiv gi cu respect
genereazi dorinla
persoana care comunicd acest mesaj. Empatia gi autorespectul exprimate prin comunicarea asertivi
in acelagi mod. Prin demonstra{ii repetate ale comportarnentului asertiv.
interlocutorului s6 trateze persoana asertivd
persoand se va comporta cooperativ, sensibil, sincer qi respectuos' Atraqi de
allii igi dezvoltii expectan{a cd acea
gi motivali sd-gi trateze interlocutorii in conformitate, celelalte persoane dezvoltd relalii cooperative 9i
acestl calitdti
sincere.

Efecte asupra doinlelor gi expectan{elor'

gi prieteniei, se dezvolti
Datoriti comportamentului asertiv din partea celorlalli gi a evaluirii pozitive precum a
cd dorinlele pot fi indeplinite gi cd
convingerea cd tumea este una "prietenoasd". Asertivitatea conduce astfel la credinla
rezultatele pot fi controlate. Expectanla controlului este un fenomen care aparent are un
impact puternic asupra stdrii de
asociatd cu depresia o serie de alte probleme'
bine a unei persoane, deoarece lipsa controlului este 9i
Consecinle emo{ionale
pe un individ si oblini
Expectanla cooperdrii celorlalli gi capacitatea de a indeplini dorinlele celorlalli il ajuti
poziiive, de a fi capabil sd-!i exercili influenla asupra vielii unei
sentimentul fericirii. Dorinla de a avea relalii sociale
persoane gi de a te vedea implinit, tsate acestea se realizeazd, alSturi de sentimentul fericirii.

Con secinle com Poftam ental e'

rezultdnd un sentiment
Datoritd dezvoltirii relaliilor sociale pozitive, dorinlele sunt indeplinite mult mai frecvent,
probabilitate comportamentele asertive, abordand pozitiv rela{iile
general de fericire, iar oamenii repetd cu o mai mare
sociale. Aceste consecinle pozitive ale comportamentului asertiv vor cre$te in viitor
probabiiitatea unor noi
sau intiritd de citre efectele pe care ea le produce'
comportamente asertive. Asertivitatea este deci men[inutd

Com Portamentul agresiv

Consecinle sociale
propriilor dorinfe
Din moment ce unicul scop al comportamentului agresiv este acela de a se concentra asupra
competiliei al furiei. Deoarece nevoile lor nu
gi de a le nega pe cele ale altor persoane, treptat se dezvolti sentimentul 9i
la randul lor sd nu le pese de dorinlele persoanei agresive.
sunt luate in considerare, cei din preajmd vor alege
priveascd persoana agresivS cu neincredere, qi cauti ganse de a se
Repetindu-se astfel de episoade, ceilalli ajung sd
Astfel, cornportamentul agresiv va duce la izolarea sociald a
rizbuna sau motive pentru a evita interaclinuile sociale.
agresivului.

92
 unu
gra
I3.4.STRATEGIIEFIGIENTEDESoLUTIoNAREAcoilFLIcTELoRININTERVENTIAPoLITIEI det
rezolvarea de probleme 9i
utilizate in solulionarea
confiicetor sunt: medierea' care pot
Modarit'lile cere maifrecvent a conflictelor qi disputelor'
gestionarea proutemerlr. i"".r""
reprezint' ;;;knvengonare;;;;";*acliuniror acesteia' Deoarece poliligtii cril

pr""ti" in contextur int"*"ntilii"tit* i"lT "fi"i*tir"r""

*;;; ru uiiti'"'" deprinderi neconventionale
de
fi apricate in mod in moi adesea
anaritic,
adesea nu au timp ,a "i"rir"r"
rucrurire ", ffi;;;;"1
centfall t'"nttottna poliligtiiin asistenli
disputetor, p*":iT.J;;;""r0"""
rezolvare a conftictetor 9i *;;il,i.,u,ii djntotdeauna-rezorvarea confricteror' de
socia' sau sociologi, ci oe a perfecliona
""""
*"i ,u"- r,i*-1ion",*
"ui""u,
in oepasirea *"-i""r il crizd mai intervin: negocierea
Ardturi de cere trei metopde
rrecvenla de utirizare a m:l:deror
citreo"Jf:"3;:="fiTi*j|iifi;rffi::'j'#"#H'tfiiii!l.'H:;scd
rL* *""0e gi deprinderi alternative' utilizarea
perfeclion*" ; .unt forosite
neconvenlionare, ci
qi sd i:i:; "ar" tc
rezorvare a connicterorei
unoratarffil?ffi:trJ,l"T[$1fukffi'tff*,l1:i:H:il:::1;i:ffJll; o" a1

disputelor. is

2) oficilaizareautilizdriistrategiilorneconventjonalederezolvareaconflictelorgidisputelor.
metodologii' d
peniru-utirizarea acestor
3) ar oferi recompense r
cu pregdtire superioard'
4) ar beneficia de mai mult fersonal

Tabelul3'Gonsecinteatecomportamentelorasertive'agresivegipasive'

dl"lt*u"t i"cAntali ci le sunt

Gila[i .rr"t i.cintali cd.le sunt
le sunt luate in
Ceilalfitt i.ca"t"$;d ""

m"t',"a!isd md trateze intr-

C"il"lt', * au incredere in
' -
sunt motivalt sa tnI trateze
intr-un C'htGu"t
Ceilalti
un
Ceilalti md trateazd ca Pe

Mt"gttpt l"mea sd fie ostilS

Ma ,rt"Pt l,*ea sd fie ostild qi ""
@ePietenoasd ""
fia altii s5 nu fie
profite de mine ""
lanevoile lvla "st"Pt
@en!i "jr*:"rt"pfi" "ltiisA
nevoile mele sd nu
Ma art"Pt ca ,t"voile mele
si se ffi
"$tePt "a
f,rf"'"qt"Pt nevoile mele sd se
"a
C"fidet ce tr"buie si controlez
Consider cd am un oare'
tlu ma ag-tePt sd-miindePlinesc
MA itdeplinesc scopurile
ffiscscopurilegi "$t"pGe*tt

Abordare Pozitivi

in rezorvarea unui
Hiffi,*niliei, termenur de medier" 11':T::^:::::f"":""J:,fr?"?il#:,1neutr, mediatorul
persoln" igi disputa or"l[ra' ln mod specific'
conflict decranqat intr" oou"
sau mai mutte
".r" " """*tit
gt.i,;".ynui y1."*ni" acceptaoite
printr-un proces de facititare'
.r asistd i"
-riroiuri"
disput""t,i de a-i ajuta
nu impune ruarea unei o""Lr, mediere, o" ioteanlele disputanlilor 9i
Rorur ofilerurui de porilief,s-tl'"or"
o"
" "t"biti " "**i" scopul medierii 9i sd asiste
*p"ctele vizate.;;;;;"""a, trebuie sd directioneze rumea iese
," n" priuitiJ*or rl pj?Ts lin care este Tncununate
toata
sd exprime c6t mai "o*-""* asrerrric"i*eoi","a
participanriiin moa"rar"];;;;,;;i;rvari, adici u"rl"ro" uir"ierar. cind
mediarea
invingatoare.
procesur ,i;ii".r" unurde.o
""uon-""itig, Evident c6 existi situatiiin
care
cagtiga, av6nd posib*it"t"" ra-si*odereze oroi'r'l* "rorurri'
de succes, toati rumea
9/t