GHID PENTRU UTILIZAREA

RAPORTULUI DE OPRIRE LUNGĂ (MBR)

Page 1
Introducere

După o analiză comparativă a diferitelor note de oprire lungă, realizată între uzinele Grupului
RENAULT şi ale NISSAN, a apărut ca necesară realizarea unui suport comun care să conţină
informaţiile de bază şi care să propună un demers comun tuturor uzinelor.
Printre suporturile analizate, cele de la NISSAN şi din departamentul Caroserie de la Palencia au
apărut ca cele mai complete şi proprii susţinerii demersului de progres pe care dorim să-l dezvoltăm.
Acestea au fost luate în considerare ca modele pentru a produce noul raport de oprire lungă pe care
dorim să-l prezentăm în acest ghid de utilizare.
Vocaţia acestui ghid este prezentarea pas cu pas a modului de completare a raportului şi înţelegerea
demersului pe care îl susţine. În acelaşi timp, acest nou suport nu va aduce progresul aşteptat decât
dacă este utilizat cu rigoare.
Trebuie căutate soluţiile cele mai solide care vor împiedica nu doar repetarea penelor dar şi repetarea
erorilor proprii organizării existente care au penalizat durata de intervenţie (erori de diagnostic, lipsa
formării, reactivitate insuficientă, absenţa pieselor de schimb etc.). Acest suport ajută la urmărirea
acţiunilor angajate şi la transmiterea experienţelor proprii prin standardizarea practicilor.

Page 2
Prezentarea documentului

0. Antet.
RENAULT VALIDATION HIERARCHIQUE IDENTIFICATION
RAPPORT D'ARRET LONG
Usine N° : _______________
Département
(MBR) CA Maint. CA Fab. CUET Maint.

Antetul trebuie să fie adaptat fiecărui sector (departament), introducându-se propriile date.
Exemplu de aplicare pentru departamentul montaj din uzina de la Valladolid:

RENAULT Chef Depart. Chef Atelier CUET secteur :

Carrocería-Montaje PANNE > 10 MINUTES MONTAJE
Valladolid numéro:

0.1.- Determinarea duratei penelor pentru cele pentru care acest document va fi utilizat.
0.2.- Sectorul la care se face referire.
0.3.- Numărul de înregistrare al raportului: formatul recomandat este xxx/yy cu xxx numărul de
ordine şi yy ultimele două cifre ale anului (Exemplu. 021/01 Raport nr. 21 din anul 2001).
0.4.- Validări:
Documentul este semnat în acest antet, de către SUEL de mentenanţă sau persoana care a
redactat raportul, când acesta a fost redactat pentru paragrafele de la 1 la 6 şi 9-10 inclusiv.
El va fi prezentat pentru validare de către Şeful de atelier de fabricaţie al sectorului şi de către
Şeful de atelier de mentenanţă care vor decide necesitatea unei analize mai aprofundate prin
completarea totală a documentului pentru implementarea acţiunilor de progres determinante.
În practică, la scara unui departament de producţie, se estimează că realizarea acestei
analize şi a acţiunilor de progres asociate se pot face prin selectarea a 2 – 6 opriri pe
săptămână.

1. Informaţii generale.
1.- Informatii generale
Denumirea penei:
Data : Schimb: Atelier : Linie-Masina:
Ora de debut: Ora apel: Participanti la redactarea documentului: o
Timp Oprire Echip.: Debut interv.: SUEL ment: Interv ment: o
Timp Oprire Linie: Durata interv.: SUEL fab.: o o
Productia pierduta: Mers de substitutie utilizat?  DA  Nu Ora debut:

1.1.- Se dă un titlu care descrie pana (eveniment, loc, ...).

1.2.- Se indică data, schimbul, atelierul unde s-a produis pana şi linia sau maşina implicată la
care se face referire.
1.3.- Ora de debut a penei şi ora de apelare a mentenanţei.
1.4.- Timpul de oprire al echipamentului şi timpul de oprire al liniei.
1.5.- Participanţii la redactarea MBR (compte-rendu) (lista nominativă). Se evită nomenclatura
funcţiilor şi a societăţilor, toţi trebui să fie Dl. …
1.6.- Se indică pierderea de producţie în unităţi fizice (număr de piese, număr de vehicule),
evitând menţionarea pierderilor în unităţi de timp.
1.7.- Se precizează dacă a fost utilizat mersul de substituţie şi, dacă a fost cazul, ora.

2.- Antecedente.
2.-Antecedente
-Înaintea penei, au existat semne premergatoare(zgomote, scurgeri, reporniri, …) ?  Da  Nu
- Exista mentenanta preventiva pe acest echipament ?  Da  Nu A fost realizata ?  Da  Nu Data : _______
- Este vorba de o pana repetitiva ?  Da  Nu S-a realizat o modificare ?  Da  Nu Data : ____________
- Va amintiti de o pana similara ?  Da  Nu Unde si Când ? ____________________________________________

Se stabileşte dacă pana a avut semne prevestitoare sau dacă există o legătură cu planurile
obişnuite de acţiuni (Mentenanţă Preventivă, modificări etc…) sau experienţa unei pene similare. Nu
se face nici o altă precizare compementară.

Page 3
3.- Descrierea penei.

3.1.- În ce stare a găsit intervenientul instalaţia, înainte de a acţiona.

3.-Înaintea oricarei actiuni, cum a gasit primul intervenient instalatia când problema a fost detectata ?

Se stabilesc care au fost condiţiile de plecare pentru reparaţie şi care au fost dificultăţile
întâlnite în diagnosticul care a urmat. Ïn definitiv, sunt informaţiile pe care ni le dă instalaţia
despre pană.

4.- Acţiuni întreprinse de primul intervenient.

4.- Care actiuni au fost realizate de catre primii intervenienti înainte de a fece apel la mentenanta ?
de la la durata Actiuni realizate Rezultat

Primele acţiuni pot ajuta în diagnostic sau îl pot face dificil. În consecinţă trebuie indicate
primele acţiuni realizate faţă de pană. Rearmările care au căutat să stabilească dacă defectul
este unul trecător sau permanent şi astfel este vorba despre prima măsură de prins în
diagnostic.

5.- Derularea acţiunilor realizate de către Mentenanţă până la repornire

5.- Derularea actiunilor realizate de mentenanta pâna la repornire
de la la durata Actiuni realizate Rezultat A

Trebuie detaliate fiecare din acţiunile realizate, pas cu pas, cu durata sa aproximativă şi rezultatul
obţinut. În mod curent se întâmplă ca toate acţiunile să aibă rezultate negative, mai puţin ultimele care
au avut un rezultate pozitive.

6.- Rezumatul penei.

6.- Rezsumatul penei 4ème Pourqu
Detaliu al defectului (schema, daca este cazul) Actiuni corective realizate
- 5ème Pourqu
-
-
-
-
-
-
Urmarea - Actiuni de realizat
-
-
-
-
-
-

Acest capitol are două părţi:

6.1.- Prima trebuie să descrie, cu ajutorul unei scheme sau fotografii, elementele asupra
cărora s-a acţionat sau situaţia în care s-a găsit instalaţia.
6.2.- Partea a doua trebuie să regrupeze acţiunile corective realizate şi ceea ce mai trebuie
făcut dacă mai sunt de realizat acţiuni comlementare pentru încheierea intervenţiei.

Analiza timpului de reparatie 5 de ce necesar ? Este necesara recurgerea la un specialist?

necesare ?  Da  Nu  Da  Nu  Da  Nu

Page 4
 6.3.- Întrebările din josul acestei pagini precizează analizele de realizat în pagina următoare.
În toate cazurile analiza "5 DE CE" este obligatorie pentru a ajunge la cauza rădăcină a problemei şi
pentru a putea stabili o acţiune cât mai robustă posibil care va împiedica reapariţia penei.

O analiză a timpului până la reapariţia penei va fi realizată atunci când timpul de intervenţie va
depăşi sensibil timpul normal estimat a posteriori de către intervenienţi şi când el prezintă o
perspectivă de progres importantă.

7.- Analiza timpului de interven ţie.

În acest paragraf este vorba despre scoaterea în evidenţă a deficienţelor de organizare prin
confruntarea dintre timpului real petrecut cu reparaţia şi timpul pe care persoana care redactează
raportul îl consideră ca fiind ideal pentru fiecare din secvenţele inervenţiei. Nu este vorba despre o
"vânătoare de vrăjitoare" ci de o muncă autocritică pentru ameliorarea deficienţelor noastre (lipsa
formării, lipsa pieselor de schimb, piese de schimb aflate prea departe de instalaţie, metode sau
unelte neadaptate etc.)

7.- Analiza timpului de reparatie pentru identificarea câstigurilor posibile de timp Scara : 1 careu = ____ min
Oprire echip.(real) Diferenta
oprire linie (real) în min
Termen raspuns (real)
Termen raspuns (tinta)
Diagnostic(real)
Diagnostic(tinta)
Aprov. PR(real)
Aprov. PR(tinta)
Reparatia (real)
Reparatia (tinta)
Redemaraj (real)
Redemaraj (tinta)
Altele (real)
Altele (tinta)
Oprire echip.(tinta)
Oprire linie (tinta)

Scara : În funcţie de durata totală a opririi, se alege scara de timp cea mai potrivită pentru un careu.
Duratele reale şi ideale (ţintă) ale secvenţelor se reprezintă prin segmente de tip "Gantt". Secvenţele
sunt înlănţuite cronologic.
Termenul de răspuns: Este timpul scurs între începutul opririi echipamentului şi sosirea
intervenientului de la mentenanţă.
Termenul ideal este acela pe care îl putem realiza dacă procesul nominal (cascada de apel,
reactivitatea intervenienţilor etc.) a fost respectat.
Timpul de diagnostic.- Este timpul în care s-a stabilit cauza defectului, plecând de la care începe
reparaţia. În penele mecanice, diagnosticul este adesea destul de simplu pentru că se observă cu
uşurinţă piesa defectă, rulmentul gripat etc. Dar, în cazul defectelor electrice, acest lucru este mai
dificil pentru că trebuie determinat elementul care a provocat defectarea şi, plecând de la acesta,
stabilirea cauzei defectării acelui element (cablaj, semnal incorect, lipsa tensiunii, scurt-circuit etc.).
Aprovizionarea pieselor de schimb (PR).- Timpul de aprovizionare a PR poate fi mascat în totalitate
sau parţial prin timpul de reparaţie. Dacă nu este în totalitate mascat se va regăsi un timp de reparaţie
împărţit în două părţi care vor fi separate de timpul de aşteptare a pieselor de schimb. Timpul ideal
(ţintă) depinde de soluţia de aprovizionare prevăzută pentru piesele de schimb implicate (stoc de
proximitate, magazie centrală sau descentralizată, furnizor local sau nu etc.) şi de termenele
contractuale asociate.
Timpul de reparaţie.- Acest timp începe odată ce faza de diagnostic este finalizată şi se termină când
instalaţia este gata pentru redemaraj. În cazul anumitor pene complexe, se pot găsi mai multe faze
succesive de diagnostic şi de reparaţie. Timpul ideal (ţintă) va fi cel obţinut cu metoda sau
instrumentul adaptat.
Redemarajul.- Este timpul utilizat la redemarajul instalaţiei odată ce aceasta a fost reparată.
Timpul de oprire a echipamentului şi al liniei, ideal şi real.- Este suma tuturor celor de mai sus,
respectiv pentru cazul real şi ideal.
Diferenţele în minute.- diferenţa între duratele reale şi ideale va fi calculată şi înscrisă în celulele
corespunzătoare. Diferenţele cele mai importante vor fi analizate în paragrafele următoare pentru
căutarea acţiunilor de progres posibil asupra timpului de oprire ale următoarelor pene comparabile.

Page 5
8.- Selectarea celor mai importante 3 cauze.

Diferenţe cele mai mari între timpul real şi durata ideală în diagrama de analiză, trebuie să facă
obiectul unei analize care să permită identificarea şi implementarea acţiunilor corective, pentru
ameliorarea timpilor de oprire ale viitoarelor pene.

8.- Selectarea TOP 3 a piederilor în timp pentru analiza si actiuni complementare:

1) 2) 3)

Actiune corectiva Progres asteptat Câstig Resp. Termen

Timp Prev. Real.

1)

2)

3)

Progresele aşteptate ale acţiunilor corective se vor referi la eliminarea sau reducerea disfuncţiunilor
observate după analiza paragrafului 7. Câştigurile în timp aşteptate vor fi, în totalitate sau parţial,
diferenţa între timpul real şi timpul ideal ai fiecărei linii de corijat.
Fiecare acţiune va fi afectată unui responsabil cu un termen de realizare. Exploatarea şi urmărirea
acestor acţiuni vor fi realizate direct pe suport (MBR).
În cazul unei acţiuni cu durată lungă este posibilă integrarea în sistemul de pilotare a acţiunilor
existente în departament. Pentru asigurarea trasabilităţii acţiunii, se va înscrie pe raportul de oprire
lungă (MBR) referinţa sub care ea a fost identificată în sistemul de pilotare al departamentului.

9.- Căutarea cauzei primare a penei prin "5 DE CE ".

Primul De ce

al 2-lea De ce

al 3-lea De ce

al 4-lea De ce

al 5-lea De ce

Fără nici un dubiu, pentru o analiză în profunzime a cauzelor unei pene, se va putea alege oricare din
metodele de rezolvare a unei probleme care au fost prezentate cu ocazia diverselor formări. Demersul
cel mai adecvat nevoilor noastre este analiza "5 De Ce". Dacă este necesar, există posibilitatea
utilizării altor instrumente ca: diagrama Ishikawa (diagrama în schelet de peşte), QCS etc...
Trebuie să ne punem întrebarea succesiv, de ce a avut loc defectul şi, după răspuns, de ce a apărut
cauza găsită. Şi astfel, succesiv, până ce cauza rădăcină asupra căreia putem acţiona este
identificată.
Răspunsurile la întrebările de ce sunt scrise pe suport în ordinea corespunzătoare.
În Anexa acestui document veţi găsi un exemplu pedagogic care ilustrează analiza 5 de ce.

Page 6
10.- Acţiunile de realizat pentru evitarea reapariţiei penei.
10.- Actiuni de realizat pentru evitarea reaparitiei opririi: Resp. Termen
Plan de actiune Prev. Real.
1)

2)

3)

În acest câmp, şi plecând de la analiza efectuată la punctul precedent, se propun acţiunile necesare
pentru fiabilizarea elementului sau echipamentului. Aceste acţiuni sunt cele necesare şi de o robusteţe
adecvată pentru evitarea reapariţiei penei în viitor.
Trebuie completate câmpurile referitoare la responsabilşi data prevăzută de realizare. Exploatarea şi
urmărirea acestor acţiuni vor fi realizate direct pe suport (MBR).
În cazul unei acţiuni de lungă durată va fi posibilă integrarea lor în sistemul de pilotaj al acţinilor care
există în departament. Pentru asigurarea trasabilităţii acţiunii se vor înscrie, pe raportul de oprire
lungă (MBR), referinţa sub care ea a fost identificată în sistemul de pilotaj al departamentului.

11.- Plan de standardizare şi de capitalizare.

11.- Plan de actiuni de standardizaere si de capitalizare: Resp. Prev. Real. VALIDAREA IERARHIEI
Extinderea catre alte echipamente similare  Da  Nu A ACTIUNILOR REALIZATE
Modificarea Planului de Mentenanta Preventiva  Da  Nu
Actualizarea, crearea documentului (FOS diag.,  Da  Nu
Punerea în practica a unei formari, Lectie Punctuala  Da  Nu
Punerea în practica a unui test  Da  Nu
Transmiterea catre inginerie pentru capitalizare  Da  Nu Dpt SA Fab. SA Ment.

Sistemul de exploatare al acestui câmp rămâne de definit : cum este adus la termen, care sunt
destinatarii acestei informaţii etc.
Va fi realizabil în intern fără dificultate: echipamente similare, instalaţii cu acelaşi principii de
funcţionare etc. Dar trebuie arbitrat în favoarea unui sistem care să permită difuzarea informaţiei către
alte sectoare şi alte uzine.

Zona de validare ierarhică este vizată de către şefii de atelier de mentenanţă şi de fabricaţie ca şi de
şeful de departament, după ce acţiunile au fost îndeplinite la termen, pentru validarea punerii în
practică şi a eficienţei lor.

Page 7
Anexa :
Povestire pedagogică pentru învăţarea 5 de ce :

Într-un atelier se utiliza, pentru manutanţiunea pieselor, un cărucior pe pneuri. Într-o zi, un pneu este găsit
dezumflat. Utilizatorul căruciorului îşi dă seama şi îl umflă.
A doua zi, căruciorul este din nou dezumflat. Utilizatorul caută să înţeleagă de ce şi remarcă prezenţa unui cui
înfipt în pneu. Este încântat că a găsit cauza, scoate cuiul şi repară pneul.
Trei zile mai târziu, un alt pneu al căruciorului său este din nou dezumflat. Se uită la pneu şi observă un alt cui
înfipt. Caută să înţeleagă de ce şi îşi dă seama că pe aleea pe care o foloseşte sunt ptresărate cuie pe o porţiune
a traseului obişnuit. Este bucuros că a înţeles cauza. Mătură aleea şi îşi rapară roata.
O săptămână mai târziu, căruciorul său este din nou dezumflat. Găseşte din nou un cui în pneu. Se întoarce să
inspecteze aleea şi găseşte din nou mai multe cuie pe jos. Caută să înţeleagă de ce şi observă că, la marginea
aleii era o cutie cu cuie care avea fundul găurit şi din care cădeau cuie pe jos. Bucuros că a înţeles cauza
problemei sale repară cutia, mătură aleea şi îşi repară roata.
O lună mai târziu, căruciorul său are, din nou, roata dezumflată. Din nou găseşte un cui în pneul dezumflat. Se
întoarce să inspecteze aleea şi găseşte cuie pe jos. Verifică starea cutiei şi descoperă că fundul este din nou
spart. Privind mai de aproape îşi dă seama că fundul cutiei este ruginit. Ridicând ochii în sus observă o gaură în
acoperiş, chiar deasupra lui şi îşi dă seama că ploaia a făcut ca fundul cutiei să ruginească. Dar, cum nu poate
face nimic să oprească ploaia, repară gaura din acoperiş.
De atunci verifică regulat starea acoperişului şi nu s-a mai întâmplat să i se mai strice căruciorul.
Documentarea cauzelor şi a acţiunilor pe suport :

8.1.- Căutarea cauzei primare ale opririi (5 de ce ?) : până la cauza iniţială asupra căreia este posibilă o acţiune.

Primul DE CE Pneul se dezumflă pentru că un cui este infipt

al 2-lea DE CE Pneul este deteriorat pentru că există cuie pe alee

al 3-lea DE CE Cuiele cad pe alee pentru că cutia este găurită
al 4-lea DE CE Cutia se găureşte pentru că ploaia cade printr-o gaură din tavan
al 5-lea DE CE Putem împiedica ploaia să cadă ?

8.2.- Acţiuni de realizat pentru evitarea reapariţiei opririi:

Responsabil Termen
Plan de acţiuni Prevăzut Realizat
1) Repararea acoperişului
2) Punerea în practică a unei inspecţii anuale a acoperişului
3)