SAPUNURI

Să punurile sunt un amestec de să ruri de sodiu ale acizilor graşi (C12-C18) , obţinut prin
hidroliza bazica a gră similor.

Obținerea să punurilor:

Pentru obținerea să punului se folosesc:

1.gră simi animale– gră simea de porc, de bou, de oaie, etc;

2.gră simi vegetale-gră simile de cocos, de palmier, etc;

Prelucrarea pastei de să pun, care se separa prin hidroliza bazică a gră similor, este
diferita în funcție de compoziția ei și de destinația să punului (să pun de rufe, de toaleta,
medicinal)Pentru obținerea să punului de toaleta, pasta de să pun este decolorată ,
neutralizată de excesul de sodă și condiționată prin adă ugare de parfumuri și alte
ingrediente (glicerina,laolina, coloranți, acid citric, etc).

DETERGENTI
Detergenții sunt produși organici de sinteză care au structuri și proprietă ți
asemă nă toare să punului.Ca și să punurile,detergenții conțin o catena lunga (C12-
C18)hidrofoba și o grupă hidrofila.

Ei se clasifica în 3 grupe:

1.Anionic 2.Cationic 3.Neionici

MASE PLASTICE
Se numesc mase plastic acele materiale care sunt produse pe baza de polimeri. Acestea
au beneficiul de a fi foarte maleabile, capatand la incalzire orice forma se da, pe care o
pastreaza dupa racire. Aceste tipuri de mase plastice sunt in topul produselor din
materiale polimere, dupa cantitatea anuala de productie.

Material de umplutura: faina de lemn, azbest, fibre de sticla

Plastifianti: esteri cu punct inalt de fierbere, sporind elasticitatea si reducand fragilitatea

Stabilizatori: antioxidanti, fotostabilizatori pentru pastrarea proprietatilor in timpul

prelucrarii.
COLORANTI
Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate, care absorb lumina in
domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt
aplicate(fibre textile, piele, hâ rtie, etc.), rezista in timp la lumina, spă lare, frecare.

Culoarea substanţelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de atomi, numite

grupe cromofore sau cromofori, care absorb selective diferite radiaţii ale luminii,
fiecă rui cromofor corespunzâ ndu-i una sau mai multe benzi de absorbţie in spectrul
vizibil.

Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi cromofori si se numesc
cromogene si sunt colorate

Principalele grupe auxocrome sunt:

a) grupa amino ─NH2 , ─NH─R, ─NR2

b) grupa hidroxil fenolica ( si derivaţii ei alchilati) (Ar-OH, Ar-O-R)

Pentru a asigura solubilitatea unor coloranţi în apă , se introduc în molecula lor grupe
solubilizante, precum grupa sulfonică (-SO3H, COOH).

VOPSELE
Vopselele sunt amestecuri alcatuite din urmatoarele componente:

-o rasina sintetica (care actioneaza ca un liant);

- pigmentul (care confera culoare vopselei);
- un ulei sicativ (care formeaza prin polimerizare sau pelicula rezistenta);
- un mediu de dispersie (format dintr-un amestec ce contine o fractiune de la distilarea
petrolului, esteri, cetone, etc.)

Pigmentii pot fi compusi organici, de ex: oxizi metalici sau coloranti organici.

Uscarea unei vopsele nu este un simplu proces de evaporare a solventului. Are loc un

proces de polimerizare cu formarea unei pelicule aderente la suprafata vopsita, care
inglobeaza pelicule fine de pigment.

Vopselele de apa, folosite din ce in ce mai mult, au ca mediu de dispersie: apa si, ca liant:
polimer acrilic. Dupa vopsire, apa se evapora, iar polimerul formeaza o pelicula
aderenta, care inglobeaza pigmentul.
CAUCIUCUL
Cauciucul este un termen general care definește polimeri elastici din gumă , poate fi de
origine naturală , sau cauciucul sintetic obținut din izopren, acesta din urmă este o formă
mai pură omogenă și cheltuielile de obținere sunt mai reduse decâ t cele ale cauciucului
natural. Utilizarea principală a cauciucului sintetic este pentru fabricarea anvelopelor,
sau ca înlocuitor al cauciucului natural care se obține din latexul de ră șină produs de
arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis).

În anul 1860, Greville Williams reușește să obțină și să stabilească formula chimică a

izoprenului (C5H8) prin distilarea cauciucului natural. Această descoperire face posibilă
etapa urmă toare de sintetizare a cauciucului artificial din izopren și acid clorhidric, în
anul 1879 de că tre „Gustave Bouchardat”. Prin anul 1900 J. Kondakow reușește
sintetizarea din dimetilbutadienă , patentul de obținere a cauciucului artificial a fost
acordat în anul 1909 lui „Fritz Hofmann”. Această descoperire permite firmei Bayer din
Leverkusen să producă între anii 1915 -1918 o cantitate de 2 500 de tone cauciuc
artificial

AROME, ESENTE SI PARFUMURI

Aromele sunt substante (sau amestecuri de substante) care determina senzatia de gust.
O substanta care are gust este recunoscuta de anumite proteine aflate la suprafata
limbii, asa cum pentru a fi deschisa, o yala recunoaste o singura cheie.

Clasificari ale aromelor:

a) Dupa provenienta : substanţe de aromǎ naturale, identic-naturale sau artificiale

b) Dupa origine: preparate aromatice de origine vegetalǎ sau animalǎ

c) Alte tipuri de arome: arome de proces sau arome de afumare.

Aromatizanţii naturali sunt substanţe sau preparate de aromǎ extrase din materii
animale sau vegetale şi nu sunt ulterior modificate sau schimbate chimic. Exemplu:
extractul de vanilie.

MEDICAMENTE
Un medicament este o substanță chimică sau un amestec de substanțe (împreună cu
excipientul sau excipienții, fiind un produs complex) care este utilizat pentru
tratamentul (curativ), prevenirea (profilactic) sau diagnosticarea unei anumite boli.
Pe de altă parte, substanța care este responsabilă de efectul terapeutic este denumită
substanță medicamentoasă sau principiu activ, și trebuie fă cută diferența dintre
medicament și substanța cu efect terapeutic pe care acesta o conține. Știința care se
ocupă cu studiul medicamentelor este denumită farmacologie,[4] iar ramurile acesteia,
precum sunt farmacocinetica și farmacodinamica, sunt esențiale pentru studiul
comportamentului medicamentelor și a interacției acestora cu organismele vii.

Medicamentele se obțin pornind de la substanțe chimice sau de la produse de origine

vegetală , animală sau umană ; acestea sunt transformate în medicamente cu ajutorul
unor operații farmaceutice, iar știința care se ocupă cu formularea acestora se numește
tehnologie farmaceutică sau galenică .

DROGURI
Drog este un termen folosit pentru a desemna acele substanțe naturale sau sintetice care
prin natura lor chimică determină alterarea funcționă rii unui organ și modifică starea
psihică a unei persoane. Acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele
ilegale. În sens științific, drog înseamnă orice substanță care are capacitatea de a
determina o stare de dependență .

Există o serie de sinonime ale cuvâ ntului drog: medicament, substanță , produse
psihoactive, psihotrope, produse chimice, toxice, stupefiante și narcotice. Acești termeni
au fost asociați cu expresiile dependență sau capabil de a genera dependență .

Organizația Mondială a Să nă tă ții (OMS), definește drogul ca fiind orice substanță care,
absorbită de organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcții. Din punct de
vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de medicină și a că rei administrare
abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulbură ri grave ale
activită ții mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.