[$c o a la

n o ui ]

s s i N D U R AS E sA nacA l ocal de s r A rl N tn Ea i N srln; lr , ptigcoali in satul P. $coalaceaveche,acoperiti cu gindrili sparti 9i inverzitd, vale, ce crestea vea cu ciudi din virful muchiei unde era cocoqati, la binaua din Petrache' vizind cu ochii pe maidanul fost vatra satului, de lingi circiuma lui trebuise si seplece ;i Ce e drept, gi gcoalaceanoui, ca mai mici 9i mai ageamie, hanului. Legea cerea sI fie depirtare intre ele cel sl-gi scoad'ciciula in faqa j., era si mugi ori si inchizi gogeamite han' staprrii., o suta de metri, qi "trmai inapoi iornicit acolo de p"rt" t..ir..i de ani... $coala a rebuit si se dea ceva de a.ProaP: girla din cam P-rea gi si se p.ti" t.-.liil e razrta,piezigcu drumul 9i cheltuiali se puteau face doi-trei legi care s-o ,p"r.... b". t , era nimic, .r, ".u" cind d" viitura apelor care ndzuiausi o ia cu mal cu tot, primivara 9i vara, "p"r" ploua la munte... ' aliToqi erau mulqumiqi. lnviqitorul, ci-i ficea gi lui casi de locuitca lumea' ci toati salahorimeaimpreuni cu maistorii mincau turi de gcoali. circiumarul, care cu gi petreceaula eI... Gospodarii ci mai aveaucevacigtig, care cu gizduitul' var, pimint' Satul se umplu Pentnr care cu cirat piatri, lri.rd.rt rachiu p" "r.rrtr, trei luni de viaqi gi zgomot. unde erau Dar niciieri n, ,. p.tr...a mai bine ca in casalui Costicl Briciu' antretraqi cei doi maistori-zidariPetrea qi lvanciu, in seama cdrora ovreiul prenor lisase binaua... tot juDomnul Moise din Buziu luase firi licitaqie Pestetreizeci de gcoli in aveatimp si detul qi trebuia si le dea gatapinl-n toamni. Aga ci dumnealui abia lui cu un cal, pina la ,,inaugurare"' cind avea treaclo dati, de doui orl, intrigca in parte"' si vie cu domnul prefect qi revizor gcolar si ia in primire fiecare clidire

V . V o t r l lil' ,r

lNr nr r Pt cA 5l t lRlcA - -

E-rao priveliste rari-si minunati intreaga roboti de pe fosta vatrd asatului, insufleqiti zi si noapte de migcare.To"t. se ficeau cu rinduiali: intr*un cot al iazului se asezase ciramidiria, la carelucrau de zor vreo cinci familii de flgani cirimidari. Acum erau la arsul celui de-al doilea rind de cuptoare... gurile neasrupate inci, azvirleauvipii ca nisre comori. lntr-o sandra-" i. ,"irrd.rii lemnarii lucrau o parte din timplnrie, aha fusesedati. in lucru pe la caselelor. in fund, gropile cu var. $co.ala, dupi planul inrocmit, igi ridica la un cot de pim?nt temeliile ie piatri ciopliti. Alituri se sipau santurile pentru temelia caseiinvititorului... Era un zgomot' o forfoti, o zawd",oalergituri de te lua ameqeala. unii veneau,algii plecau cu hirdaie cu ciamur, cu var; salahorii se ciocneau d in repezealiori dinad:ins, se pumneau, iar maistorii, de sus, ricneau la ei iniurind. Treaba mergea minunat. Era ea cirimida nu prea arsi,,d,arse intrebuinla la scoald. Pentru casainvilitorului, insircinar cu zupravegherea materialului, se hotirise_si se puie din cuptoarele arse bine, mai p. ,r.-i'. Nisipur, tor asa,cam nebine dat la ciur, cam mare la bob; varul boloviro, gi rr.g.rr; .h...rr."rr", ,,r, prea bine uscata.-Darpentru domnul Nicu, inviqitorui, f".-.e bine, deo"rrparte... de alte calitate... $i treaba mergea minunat. Seara,cind se ostoia lucrul pe binale, incepea petrecerea la han gi ginea pini tirziu. Aci cinstea toati lumea si mincau 9i salahorii striini. Se petr._ cea: cite doui-trei putini de binzdpe siptimini si maldare de -"irto.ii sunci gi costiqe afumare, iar negustorul fusesenevoit si mai bage un baiat in pr;vilie. Dar mai alesr,uici de amindoui calitiqile - noui veche.Nu se mai bea cu ciocana ori cu 9i cinzeaca- cea mai mici misuri eralitra,gi bnutn dintr-o gilgiiturn. obiceiul ista il adusese slani, maistor zidar,un slovac mic pocig ."".."rr'prrr." lucra decit 9i beat...T,reaz, spunea pe zid si r,r, fo"te cilca pe schelacu podele "" l-.q:gl: _rus de scinduri rare prinse de stilpii binalei. Dar beai, nu se clintea din loc gi lrr"r" f;refir si fari metru, numai din ochi potrivind ciramida, ci n-ai ri g;rit cea mai mici sminteali ori abatere.cind simgeaci-i trece damful, ridica mis'tria in sus si faceaca un apucat semne spre han, zbierind: ohe, ohe ! Numaidecit nii"r"ii" privilie, care pindea semnalul, se repezea cu litra de la ghea@ si i-o urca singur sus, ci-i_era gi lui drag si se uite de acolo peste toati vdrniala si amestecul acela... Slani punea sticla pe gura inchisi, da capul din ce in.. p. ,i"r", pini ce aduceafundul sticlei drept in dreptul miezului cerurui, apoi a.rpa." buzele gi da drumul rachiului. Asta seintimpla lui slani cam de p"i* o.i iirri-n p.inz, de doui ori pind-n amiazi.gi de cinci ori pini seara. seara dupi mincare cei doi tovarisi, maistorii petrea si Ivanciu, se urcau sus . la gazdd, in virful muchiei, gi daci era a doua zi sdrbdtoarese irtindea o alti masi, cu alt soi de guicn9i alte minciri... Erau poftili toqi vecinii. perrea lua qitera si incepea si qiriie cinrece de prin Macedonl; I-ranciu umplea ceqtile, Briciu 742

soi de abufirceajigirri- din tutunul maistorilor gi impirqea la toqi. Pe urmi, un cum Petrea lisa qitera cd .""1; ,i;r" pe ochii tuturor, asa parcdnu vedeanimeni o sip" Il.a.t'r, nevastalui Costici, de git, cum ii trage capul la pieptul lui 9i 9i L rut;iung... apoi o ridici cu o mini de mijloc si intri amindoi in casa... Ceilalli ori petreceau inainte, ori se risipeau'

l N IR t

r,P rc A 5l Ll R l c A

ciii, neclintit ca o stinc; de cremene,tronul nu lasi pe nimeni si treaci, si se strecoaremicar dincolo gi sn-giurmeze calea.Pe tron, o femeie sti incremenitl, incrucigate.Pare o regini... o regini surdi 9i oarbi: cu ochii inchigi, cu braqele Fatalitatea ! lnfrint, cavalerul aprig pleaci biruit armele gi genunchii - se di invins firi si cugete mlcar la impotrivire ! Si cu fruntea-n qirina drumului rlmine gintuit pentru vecie la picioarele tronului neinduplecat... $i cu un gestde sfigietoare deznirdejdeel risipegte la picioarele nemiloasei regine prada-ibogati - darul logodnicei sale - 9i toati comoara viegii lui - toati faima, slavasi cinstea... de qe$i acolo vainqepeni de-a-pururi, in colbul drumului, latreizlle departe alerga aprig gi setos d-atita vreme. lul spre care incircat de $1 departe, in castelul invechit, logodnica-l va a$tePta mereu, nupliali. Va agteptanecontenit gi zadarpradl 9i izbinda si vie si-i dea sirutarea nic pe cel ursit Fatalitiqii. Dupd wntabloual lui N. Cons.[tantinescuJ ... NE s r RUr r , c Av AL E R U L s r l N ro A R cE di ni ndel ungaracru_ ciadi, plin de slavi gi iz$nzi.Trupu-i oqelit nu mai simte truda atitor ani de crinceni lupta necurmati, nici povara cruntelor arme si zale de fier. Sufletul lui inisprit de singe si omoruri acumzboari,mai blind qi mai duios decit o turturici spre logodnica ce*l agteapti, de ani intregi, stind neclintiri la fereasrracastelului. In trapul siltitor al calului - pe drumuri drepte, pe ciriri cotite, prin paragini gi pustiuri - el sileste zi si noapte sd ajungi acolo unde-l agteapti fericirea. $i prin gind igi rrece cu mindrie viaqa-i: primejdiile atitor ani de rizboaie, bucuriile atitor biruinge, faima, cinstea gi gloria ce-l urmiresc pretutindeni.De zeci de ori a fost abia la un pas de moarte... firi scdpare... totusi, in clipa din si urmi, norocul, ca o pavizl,, se punea intre el ;i dugmani... si necontenit scipa neatins. biruitor. Neinfrint si trufag, cavalerul se intoarce acum, incircat de pradi bogati, pe cares-o risipeasci la picioarele logodnicei mult dorite, ca un srrilucit dar de nunti. $i in trapui calului, pe drumuri streine, cavalerul aleargi.sprecastelul depirtat - aleargaf;rn de odihni 9i f;re de popas. $i un neastimpir pitimag, o dornici neri.bdare a inceput si-l friminte... Cu ochii pierduqi viseazi...-Mai are trei zile de cale, numai, gi va sosi... ...Deodati calul se poticneste 9i cade.Minios se ridici ostagul,cu mina pe minerul spadei; pe trupu-i urias zalele sunr a moarre. Vai de vrijmasul nesocotir ce-l opreste in cale ! Iute ridici obrazarul sdvazd.tinfalalui, un tron mirer, regesc,umple, inchide tot drumul, ca un munte uriag. lmphntat de-a curmeziqul 1909,ianuarie6

Fa ta l i ti

744