Cvartetul de coarde №2, Fa major este scris de Eugeniu Coca în

anul 1950.El se deosibeşte printr-un colorit național,prin expresivitatea

temelor,care sunt compuse in stilul melodiilor populare
moldoveneşti.Cvartetul are forma muzicala clasica de patru părți.
Partea I incepe cu o întroducere,in care se evidentiază o tema lirica cu
caracter de elegie.Dupa introducere urmeaza temele primei
parti,expuse in forma de alegro de sonata Tema principala este
energica, in stilul jocurilor populare moldovenesti.In dezvoltare autorul
foloseste materialul tematic din introducere.
Partea a II scrisa in forma tripartita,compozitorul foloseste intonatii de
doina si o melodie originala in ritmul horei.
Muzica partii a III are un caracter vesel, care se desfasoara intr-o
miscare fulgetoare.
Finalul este scris in forma de rondo-sonata in care sumeaza materialul
tematic din primele trei parti.Muzica lui reprezinta un tablou din viata
poporului,de aceia compozitorul l-a imdinat cu intonatii de cântece si
jocuri,cu ritmuri asemanatoare muzicii populare.
Cvartetul de coarde №2 a compozitorului Eugeniu Coca ocupă un loc
deosebit în muzica moldovenească instrumentală de camera.
 Poemul sinmonic "Nistru"
Ștefan Neaga a scris două poeme simfonice.În anii Marelui război
pentru apărarea Patriei el a creat una din cele mai valoroase și
expresive lucrări instrumentale-poemul simfonic "Nistru",pe care a
terminat-o în anul 1943.
Muzica poemului simfonic Nistru redă sentimentele patriotice ale
compozitorului,gândurile lui despre scumpa Moldova.Eroul poemul
este viteazul popor moldovenesc,care luptă împotriva dușmani.
Poemul simfonic "Nistru" este o lucrare monopartită,scrisă în forma
slegro de sonată.
În întroducere răsună un fragment melodic interpretat solo la corn,
ce se aseamană cu un semnal de bucium,și care redă bărbăția poporului
moldovenesc.
Urmează tema principală a poemului,care poate fi tratată ca tema
veții pașnice.Ea prezintă o melodie lină,având un colorit luminos.La
baza intonații ale doinei,cu secunda mărită între treptele III și IV și sexta
dorică (do diez) .
În continuare tana principală capătă o nuanță dramatică.Pe
neașteptate apare tema cu un caracter amenințător,care poate fi
numită tema năvălirii barbare.Este un motiv motiv cântat de toată
orchestra în care se evidențiază sunarea fanfarelor.
La sfârșitul acestei teme se aude clar semnalul de luptă,executat la
trompetă.Pe acest fomd începe tema secundară a poemului,ce poate fi
numită tema rezistenției poporului.Tema secundară se bazează pe
ritmul sacadat al horei.Melodia horei,scrisă în majorul armonic și
executată de viori,este una din cele mai frumoase melodii în muzica
moldovenească.
În dezvoltare muzica atinge culmea dramatizmului muzical.Ea redă
aici o forță uriaș, care devine drept simbol al biruinței.
În poemul simfonic "Nistru" Ș.Neaga a pus bazele muzicii simfonice
moldovenești.El a lărgit posibilitățile folosirii folclorului
muzical,supunând elementele muzicale ale doinei și horei unei
dezvoltări simfonice.Poemul simfonic "Nistru" este considerat drept una
din cele mai valoroase creații ale simfonizmului național,ale muzicii
compozitorice moldovenești.
Alexei Stârcea (1919-1974)
Viața și activitatea de creație.Alexei Stârcea este un compozitor,
cântereț și pedagog,a creat lucrări de muzică vocală:"Eroica
baladă",coruri,romanțe și cântece.Multe din creațiile lui sunt conoscute
nu numai la noi în țară,dar și dincolo de hotarele ei.
Alexei s-a născut la 7 februarie 1919 în orașul Chișinău.În casa
părintească arta muzicală era cunoscută destul de bine.Tatăl
său,Gheorghe Stârcea,în tinereță cânta în cor,și în 1906 G.Stârcea a
organizat și condus la Chișinău un cor de tineret.Mama lui Alexei-
Elizabeta Muntean,cânta la pian.Ea era și o bună
cântăreață,interpretând cântece populare moldovenești și rusești.Așa
dar,micul Alexei creștea într-o atmosferă muzicală.
Pe când învăța la școala medie,Alexei Starcea cânta în cor și în
orchestra simfonică a școlii,frecventa concertele marilor imterpreți,care
au evoluat la Chișinău.După absolvirea școlii secundare,A.Stârcea
frecventează un timp facultatea juridică, iar din anul 1940,el este primit
la Conservatorul de Stat din Chișinău,unde urmează clasa de canto.
După Marele război pentru apărarea Patriei el continuă învățătura la
două specialități:canto și compoziția.
În anii patruzeci la Chișinău funcționează un studiou de operă,unde
A.Stârcea interpretează rolul lui Evghenii Oneghin din opera lui
P.I.Ceaikovski.
Tot în acești ani apar și primele compoziții ale lui A.Stârcea-romanța
"Apus" și cântecul "Noaptea pe mare", apoi au urmat preludiile pentru
pian.
Timp de două decenii compozitorul Alexei Stârcea a scris multe
lucrări importante:opera "Eroica baladă", pe un libret de A.Gujel,lucrări
corale,ca "Balada viorii", "Cantata păcii", "Odă despre Lenin", poemul
"Moldova mea".Compozitorul a prelucrat multe cântece populare
moldovenești.
Alexei Stârcea s-a stins din viață la 24 august 1974.
 Opera "Eroica baladă".Compozitorul termină
lucrul asupra operei "Eroica baladă" în anul 1960.Tot în
acest an opera a fost înscenată la Teatrul Moldovenesc
de Stat de Operă și balet.Opera "Eroica baladă" este o
dramă muzicală eroico-revoluționară,constractă luptei
revoluționare din Basarabia în ajunul Marei revoluții
socialiste din Octombrie.Opera conține trei acte,șapte
tablouri și un epilog.
Opera se încheie cu un epilog, ce redă triumful
revoluției.
Opera "Eroica baladă" a fost prezentată de Teatrul
Moldovenesc de Operă și Balet nu numai la Chișinău,dar
și la Moscova,Leningrad și alte Opere din Odesa în anul
1972.E remarcabil și faptul că rolul Domnicăi este realizat
de vestita cântăreață a Moldovei Maria Bieșu.Opera
"Eroica baladă" wste prima operă sovetică
moldovenească cu temă revoluționară.