Moromeţii - Fişă de lucru

„Moromete nu răspunse, dar tuşi liniştitor. Totuşi Catrina nu-şi văzu de somn.
Se întâmpla ceva în familie!? Poate plecarea lui Achim la Bucureşti, dar despre asta se
vorbise de prin iarnă, se gândiseră destul. În timpul mesei fusese pomenit numele agentului de
urmărire care avea să vină mâine dimineaţă după fonciire. Dar şi asta era poveste veche;
Jupuitu venea în fiecare an şi anul acesta nu avea nimic deosebit faţă de celălalt. Banca? Dar
banca venea taman la toamnă. Poate că toate aceste ameninţări care se târau cu anii în urma
lor, să se îngrămădească în acest an pe capul familiei? Da. Dar nici asta nu se putea, fiindcă
timpul era foarte răbdător şi ameninţările mari se sfărâmau în puzderie de ameninţări mai mici
pe care cu ajutorul timpului le ducea zilnic în spinare. Aşa se întâmplase că timpul făcuse să
rămână în urmă una din cele mai cumplite ameninţări de care îşi aduceau aminte şi anume
datoria făcută la banca pentru plata loturilor primite la reforma agrară de după război. Mulţi
au vândut loturile iar alţii au rămas de tot fără pământ şi au căzut în mizerie. Ei au avut însă
răbdare, au dus-o de la an la an până când, într-o zi, statul văzând că ţăranii tot n-au cu ce
plăti, n-a mai avut încotro şi a trebuit să şteargă datoriile. N-aveau să poată plăti? Se gândiseră
mult şi mai mare nenorocire decât să piardă ceea ce nu câştigaseră ce putea fi? Era deci
limpede că numai Moromete singur era pricina propriilor sale gânduri şi Catrinei i se păru atât
de ciudat acest lucru, încât se închină.
- Se vede că ai intrat în anul morţii, şopti ea. Şi îşi lăsă capul pe căpătâi, pomenind că
aşa se întâmplă când omul uită de Dumnezeu, uită şi Dumnezeu de el şi îl lasă singur în faţa
păcatelor.
- Pentru că, mai bolborosi ea cu faţa în căpătâi, numai păcatele nu te lasă să dormi. La
aceste cuvinte din urmă, Moromete tuşi cu înţeles şi răspunse cu o veselie supărată:
- D-aia dormi tu buştean, lovi-te-ar moartea, că n-ai păcate! Aruncă ţigarea, se dădu
jos de pe prispă şi o luă încet spre grădină, fără să mai asculte răspunsul femeii. Catrina era
credincioasă şi de aceea pomenise de păcate.”

Cerinţe:

1. Alcătuiţi propoziţii cu paronimele: abuziv/aluziv, atlas/atlaz.

2. Precizaţi sinonimele cuvintelor subliniate în text.
3. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele morţii şi mizerie să aibă sens conotativ şi denotativ.
4. Scrieţi câte 2 expresii/ locuţiuni care să conţină cuvintele: moarte, pământ, război.
5. Alcătuiţi propoziţii cu omonimele: faţă, cap, era.
6. Demonstrează, în trei enunţuri, polisemia cuvântului a (se) schimba.
7. Comentează, în 2 enunțuri, rolul stilistic al arhaismelor.
8. Numește două procedee de caracterizare a personajului principal, ilustrându-le prin
secvențe te text.
9. Comentează în 6-10 rânduri ultimul paragraf al textului.
10. Explicaţi elementele de ortografie şi punctuaţie din următorul fragment: „Ei au avut însă
răbdare, au dus-o de la an la an până când, într-o zi, statul văzând că ţăranii tot n-au cu ce
plăti, n-a mai avut încotro şi a trebuit să şteargă datoriile. N-aveau să poată plăti?”
11. Scrie un eseu, de 1- 1,5 pagini, în care să prezinți tema/temele și viziunea despre lume,
reflectate într-un roman din perioada interbelică/ postbelică. În elaborarea eseului, vei
avea ân vedere următoarele repere:
 Evidențierea tipului de roman pentru care ai optat și a trăsăturilor care fac posibilă
încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/literar, într-o perioadă sau într-o
orientare tematică;
 Prezentarea temei/temelor romanului, reflectată/reflectate în textul narativ ales,
prin referire la două episoade/secvențe narative;
 Sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a autorului (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și
spațiale, construcția subiectului, particularități de compoziție, perspectivă
narativă, tehnici narative, construcția personajului, modalități de caracterizare,
limbaj etc.);
 Exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema/temele și viziunea
despre lume sunt reflectate în romanul ales.