EDUCATIA COPIILOR DE VIRSTA PRE.

COLARA (3-7) ANI Obiectivele educationale pentru varsta de 3-7 ani Dezvoltarea limbajului coerent, a comunicarii nesituative, a tendintelor de cooperare .i interactiune constructiva, binevoitoare, cu alte persoane; Formarea autorespectului, a elementelor de automenajare, autoevaluare .i evaluare a comportamentului altor persoane; Dezvoltarea creativitatii, a atitudinilor estetice, a aptitudinilor artistice; Dezvoltarea mi.carilor de baza .i a atitudinilor grijulii fata de sanatate; Dezvoltarea interesului cognitiv, a abilitatilor de explorare a mediului natural .i social. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI SI A COMUNICARII Dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale Obiective-cadru: Dezvoltarea comunicarii si a vorbirii coerente; Dezvoltarea lexicului; Formarea structurii gramaticale a vorbirii; Formarea culturii sonore a vorbirii. Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare Satisfacerea necesitatii copiilor de a comunica Sa-si exprime gindurile, dorintele, sentimentele, emotiile prin cuvinte Sa inteleaga ca atat comunicarea, cat si forma de comunicare depind de situatie, locul si timpul comunicarii Sa extinda comunicarea orala, scrisa, prin intermediul semnelor, desenelor, mimicii,

prin limbajul gesturilor s.a. Sa povesteasca, sa descrie, sa discute, sa clarifice, sa adreseze si sa raspunda la intrebari Povestiri si jocuri cu cuvinte: Ce vrei sa faci, poate sa te ajut?. Intrebari deschise: Cum te simti?, Ce dispozitie ai?, Iti place carticica aceasta?. Precizarea cuvintelor, a propozitiei sau a gindului copilului. Convorbiri si conversatii individuale si colective in timpul jocului, spalatului, in timpul mesei, la plimbare etc. Dialoguri cu educatoarea, cu alti citiva copii, in grup mare. Conversatii diverse in timp ce rasfoiesc o carte, discuta ilustratiile, prezinta noutatile cele mai interesante, antrenati in jocuri de masa. Interactiunile, activitatile cu alti copii si adulti cind se urmareste un scop sau un rezultat comun. Dezvoltarea vorbirii coerente Functiile si formele vorbirii Sa manifeste competente primare de vorbire dialogata si polilogata, sa respecte regulile de comunicare cu alte persoane; sa manifeste competente de adresare politicoasa Sa povesteasca impreuna o poveste cunoscuta, o poveste sau o istorie inventata, despre cele vazute sau auzite.

(rugaminte, recunostinta, plingere, nemultumire, suparare) Sa posede competente de vorbire monologata: sa-si exprime opiniile in forma de text laconic, sa exprime verbal continutul operelor artistice, al tabloului, impresiile din experienta de viata proprie si imaginata in forma narativa, descriptiva, rationament Prezentarea modelelor de povestiri: - dupa senzatii si perceptii: jucarii, obiecte naturale, tablouri si seriale de tablouri (colective); - din memorie: pe teme din experienta de viata proprie, compunerea scrisorilor; - dupa imaginatie: un inceput, sfirsit dat, cuvinte-cheie, un plan propus, la tema libera. Repovestiri Jocuri simbolice pe teme alese de copii: De-a doctorul..., De-a constructorul... etc. Vocabularul Sa valorifice in vorbire cuvinte ce desemneaza: - denumiri de obiecte, denumiri de fiinte si habitatul lor (pamint, apa, aer); - fenomene vitale, fenomene ale naturii (frig, umed, insorit etc.); - parti ale obiectelor, organismelor vii; - materiale din care sint confectionate obiectele: (pinza, hirtie, lemn, cauciuc etc.);

- culorile si nuantele lor; - calitati gustative, insusiri si grade (mai moale, mai luminos, mai gros, mai tare etc.); - generalizari de specie si gen (jucarii, vesela, animale, plante etc.); - reprezentari si conduite social-morale Activitati de cultivare a limbii, de exemplu: emisiuni improvizate Cuvinte frumoase si placute, in care copiii sa fie crainici radio sau TV. Explicarea sensului cuvintelor. Jocuri de demonstrare a obiectelor, actiunilor, calitatilor, insusirilor, materialelor etc. insotite de modelul pronuntiei corecte a cuvintului. Jocuri de descifrare a sensului cuvintului dupa context. Jocuri lexicale: Spune invers, Spune altfel, Ce poate face vintul, soarele, viforul ...?, Continua sirul cuvintelor, Cine poate fi usor, greu, bun, vesel ...?. Exercitii didactice de selectie a actiunii catre obiect si a obiectului catre actiune, de selectare a cuvintelor cu sens opus si apropiat. Jocuri lexicale: Ziua si noaptea, Iarna si vara. Jocuri populare: Culorile, De-a pietricelele, Telefonul stricat etc. Crearea situatiilor ce solicita creativitatea verbala: experimentari cu lexemele. Organizarea sezatorilor, seratelor, matineelor cu valorificarea diferitor specii ale folclorului: framintari de limba, proverbe, zicatori, povesti, ghicitori. Structura gramaticala a vorbirii Sa insuseasca si sa utilizeze corect in comunicare partile de vorbire specifice limbii

materne si formelor gramaticale respective Recitarea poeziilor, repovestirea operelor artistice. Inscenari, jocuri dramatizari pornind de la teme propuse de copii. Exercitii didactice: Eu spun mare tu spui mic, Continua propozitia, Pentru ce iti trebuie...?.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI .I A COMUNICARII

Sa poata exprima relatiile dintre obiecte si fenomene complicind structura enunturilor de la propozitii simple (nedezvoltate si dezvoltate), la fraze (compuse prin coordonare si subordonare) Compunerea scrisorilor. Sarcini verbale: Intreab-o pe veverita despre urechi, coada, bot .... Citirea scrisorilor de la Nestiila, nimerite in ploaie etc. Dezmierdam cuvintele, Eu spun una tu spui multe. Completarea frazelor cu lacune. Alcatuirea compunerilor comune. Jocul didactic Cuvintele vii. Situatii de vorbire scrisa (copilul dicteaza, iar adultul scrie povestirea). Situatia alcatuirii comune a enunturilor (adultul incepe propozitia, iar copilul o finalizeaza). Cultura sonora a vorbirii Sa manifeste atentie auditiva si auz fonetic in situatiile solicitate Sa pronunte corect si clar toate sunetele limbii materne Sa vorbeasca clar, cu tempo si cu intensitate medie a vocii Sa regleze constient si intentionat expresivitatea intonationala a vorbirii (tempoul, timbrul, intensitatea, inaltimea) Selectarea cuvintelor cu un sunet dat, a cuvintelor

ce rimeaza, diferentierea sunetelor asemanatoare dupa articulare si la auz. Jocuri didactice: Ghici cine te-a strigat, Al cui e glasul? Cine-i mai atent?, Ce, pentru ce?. Recitarea poeziilor. Jocul didactic: Pronunta corect, Gaseste cuvintul etc. Jocuri dramatizari, spectacole. Demonstrarea modelelor de articulare corecta a sunetelor, de tempo si intensitate diferita. Inscenari ale diverselor situatii cotidiene: Rugaminte, Admiratie, Bucurie, Tristete etc. Exercitii didactice: Gasesc sunetul s.a. Evidentierea intonationala a unui sunet. Reproducerea textelor didactice ce contin cuvinte onomatopeice. Recitarea poeziilor, framintarilor de limba. Repovestirea operelor literare ce solicita eforturi in modificarea diferitor aspecte ale laturii sonore a vorbirii.

Exemple de continuturi Parti de vorbire ce desemneaza obiecte din realitatea imediata a copilului, jucarii, plante, fructe, legume, mobila, vesela, vestimentatie, parti constituente ale obiectelor, actiuni si stari.

Cuvinte ce desemneaza fenomene, stari, relatii spatiale, insusiri. Antonime: mare-mic, puternic-slab, destept, intelept-prost; sinonime: pisicamita; iepure-urechila. Sensuri conotative si denotative ale cuvintelor ce definesc actiuni de cercetare pentru identificarea calitatilor si insusirilor obiectelor (a mirosi, a netezi, a ridica, a sufla, a impinge, a stringe etc.). Forme gramaticale si constructii ce desemneaza relatii de cauza-efect, temporale, spatiale. Modele de substantive la numarul singular si plural, de variate genuri, la diverse cazuri, verbe la diverse timpuri si moduri, propozitii si fraze cu subordonate temporale, cauzale, finale. Mijloace gramaticale (formarea cuvintelor noi cu sufixele: -tel, -isor, -uta etc. in cazul crearii de cuvinte). Cuvinte polisemantice (ochi, leu) etc. Comparatii, epitete, cuvinte compuse. Sunetele vorbirii. Intonari diferite. Recitarea cu intonatie. Rime. Povestiri narative, descriptive, repovestirea cu imagini. Cuvinte-reprezentari generale (gen-specie), de genul jucarii, vestimentatie, mobila, fructe, legume, vesela. Cuvinte de politete in comunicarea cu semenii. Reguli de conduita in comunicarea cu alte persoane. Modele de structura a propozitiei, frazei, enuntului, textului narativ Modele de legatura a cuvintelor in propozitie .i a cuvintelor in fraze Modele de repovestire la persoana I .i III Texte literare DEZVOLTAREA LIMBAJULUI .I A COMUNICARII

Formarea premiselor citirii si scrierii Obiective-cadru: Formarea dorintei copiilor sa citeasca si sa scrie, a necesitatii de a asculta texte citite .i a crea singuri; Dezvoltarea abilitatii de diferentiere a sunetelor, de analiza fonematica elementara; Familiarizarea cu literele alfabetului, formarea elementelor de lectura a imaginilor, a unor cuvinte, propozitii scurte; Formarea abilitatilor de scriere a pregrafismelor. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Formarea premiselor citirii Sa recunoasca textul scris oriunde il intilneste Sa inteleaga ca exista legatura intre textul scris si limbajul oral Activitati de explorare a cartilor si de identificare a textelor scrise, diferentierea lor de imagini. Identificarea scrisului in spatiul clasei, al gradinitei, al mediului inconjurator. Jocuri de asociere a obiectelor cu numele scris al acestora. Activitati de citire a unei carti de povesti, dupa imagini. Sa recunoasca unele litere si cuvinte simple in situatii comune Sa identifice cuvantul, silaba, sunetul, locul sunetului in cuvant, relatia sunet-litera Sa efectueze analiza fonematica a unor cuvinte scurte .i sa modeleze structura cuvantului, aplicand semne

conventionale Sa identifice literele alfabetului (de tipar) Exercitii de modelare, construire a cuvintelor din diverse materiale (ex.: betisoare, ceara, plastilina, hirtie colorata, boabe etc. Jocuri de comunicare prin gest, mimica, pantomima si cuvinte; de surprindere a sunetelor din mediul ambiant, din vorbire; de dezvoltare a auzului fonematic; de evidentiere, prin pronuntie, a sunetelor in cuvinte. Jocuri de recunoastere a cuvintelor care incep sau se termina cu aceeasi litera. Recunoasterea propriului nume si formarea lui din literele unui alfabetar. Familiarizarea cu literele alfabetului prin cintec, poezie, povesti sau manipularea unor obiecte cu forma literelor. Jocuri, exercitii, antrenari in construirea, modelarea literelor (din betisoare, ate, ceara etc.); inlocuirea semnelor

conventionale prin litere (includerea literelor invatate in schemele cuvintelor modelate). Jocuri de rol in care sa recunoasca denumirea unor nume, produse, etichete, indicatoare etc. Sa manifeste dorinta de a citi independent Activitati individuale sau in grupuri mici de rasfoire a cartilor cu discutii despre continutul acestora (personaje, evenimente, obiecte, trairi etc.). Alegerea cartilor preferate ca sa le fie citite si discutii pe marginea subiectelor lor. Convorbire privind regulile de folosire a unei carti, ingrijirea ei si pastrarea ei in bune conditii. Jocuri de recunoastere a cartilor din biblioteca clasei: copert a, titlu, autor, text scris, marimea literelor, imagini. Formarea premiselor scrierii Sa utilizeze comunicarea grafica in diverse forme pentru exprimarea gindurilor, emotiilor Redarea emotiilor prin intermediul desenelor, semnelor, literelor, prin incercari de a tipari etc. Animalele dragi, Povestea mea cea mai indragita etc. Sa-si dezvolte flexibilitatea miinii, a incheieturii miinii Explorarea paginii de hirtie prin miscari inainte-inapoi (cu creionul, pixul). Activitati de identificare a diverselor tipuri de linii si redarea lor in desen. Exersarea trasarii corecte a liniilor, a semnelor grafice. Exercitii de desenare a ornamentelor (pe foi, pe tabla). Activitati de colorare si hasurare a obiectelor conturate, unirea liniilor punctate.

Umplerea desenelor din cartile de colorat utilizind diverse materiale. Observarea conturului literelor, pentru a le construi sau modela. Sa scrie unele pregrafisme elemente ale literelor de tipar, de mina (la dorinta). Sa realizeze corespondenta intre limbajul oral si cel scris exersind pregrafismele, elementele premergatoare scrierii Sa manifeste dorinta de a scrie independent Sa respecte regulile igienice la scris Realizarea de mici carticele de poezii sau povestiri cu imagini, desene si (pre)grafisme. Scrierea de scrisori, anunturi, afise, felicitari pentru anumite evenimente (lucru individual, in perechi sau in grup). Jocuri de rol pentru incurajarea comunicarii in scris. Exersarea scrierii numelui propriu, a numelui celor din familie, a altor cuvinte indragite, alese de ei.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI .I A COMUNICARII

Imitarea scrisului unor cuvinte care exista in carti, etichete, anunturi, a unor personaje preferate. Explorarea literelor mici si mari de tipar. Recunoasterea altor forme scrise: note muzicale, cifre.

Necesitatea de a invata sa citeasca si sa scrie, inceputul, tempoul si durata acestui proces este diferit la diferiti copii (precum este diferita si memoria auditiva si cea vizuala). De aceea deprinderile acestea se formeaza individual. Copiii vor trece prin etapa aceasta cu atit mai usor cu cit mai sistematic, mai calificat li se va acorda sustinere, cu cit mai bogat va fi vocabularul folosit de educatoare si de cei apropiati; cu cit mai dezvoltata le este expresivitatea (grafica, muzicala), cu atit mai bogata este experienta copiilor. Cititul si scrisul sint interdependente si se bazeaza pe deprinderi de comunicare prin vorbire, audiere, cintare, desen; de aceea nu trebuie sa se acorde atentie doar unui domeniu copiii trebuie sa fie incurajati sa vorbeasca, sa deseneze, sa cinte, inclusiv la instrumente muzicale, sa scrie. Copiii de gradinita trebuie sa stie despre carte ca ea are inceput si sfirsit, ca cititul furnizeaza informatie, ca incepem sa citim sus in partea stinga a paginii; ca citim de la stinga la dreapta, de sus in jos; ca intervalele intre cuvinte si propozitii sint importante; ca ilustratiile clarifica si completeaza textul. Copiii trebuie sa stie despre scris ca exista diverse semne, nu doar litere (cifre, note muzicale); ca literele pot fi mari si mici; ca scrisul poate fi divers (de mina, de tipar, trafaret, scrisul orbilor (Brail); cuvintele sint alcatuite din litere, ca literele in diferite limbi sint diferite; ca ceea ce adultii citesc este text scris. Exemple de continuturi pentru formarea premiselor citirii si scrierii Cuvintul, amplasarea corecta a cuvintului in propozitie, cuvinte scurte si lungi Propozitia, cuvintul, silaba, sunetul Pronuntia corecta. Dictia, deprinderea de a pronunta corect sunetele in cuvinte si propozitii Tehnica vorbirii (inspirarea si expirarea corecta)

Sunetul. Diversitatea sunetelor (unele se pronunta usor, pot fi cintate, altele se pronunta mai greu) Structura sonora (fonetica) a cuvintului. Evidentierea locului sunetului in cuvint (la inceput, mijloc, sfirsit). Succesiunea sunetelor in cuvint (primul, ultimul) Vorbirea. Comunicarea. Cartea Analiza fonetica. Discriminarea cuvintelor, inscrierea, modelarea lor Litera semn grafic prin care poate fi inscris sunetul Discriminarea (impartirea) propozitiilor in cuvinte, a cuvintelor in silabe, a silabelor in sunete Alcatuirea cuvintelor din silabe, a propozitiilor din cuvinte, a unui text de volum mic din propozitii Literele alfabetului. Corespondenta sunetului cu litera Linia in mediul ambiant: verticala, orizontala, curba inchisa, curba deschisa etc. Dactilopictura Literele de tipar (mare, mica). Construirea unor litere de tipar din betisoare. Modelarea literelor din ceara, plastilina; scrierea pe fise Pregrafismele. Scrierea unor pregrafisme Reproducerea unor modele, structuri grafice. Imitarea pregrafismelor Literele de tipar, de mina, elementele componente ale literelor DEZVOLTAREA LIMBAJULUI .I A COMUNICARII

54 CURRICULUMUL EDUCATIEI COPIILOR STIINTE, CUNOASTEREA MEDIULUI SI CULTURA ECOLOGICA Formarea reprezentarilor matematice elementare Obiective-cadru: Dezvoltarea bazei senzoriale a cunoasterii prin actiuni directe de observare, explorare, experimentare, actiuni cu obiecte, jucarii, imagini; Formarea capacitatilor de solutionare a problemelor cotidiene, operind cu obiecte si cu grupuri de obiecte, cu insusirile lor; Formarea reprezentarilor despre masura, numar/cifre si numeratie in limitele 1-10 (20); Dezvoltarea capacitatii de recunoastere, denumire si utilizare a formelor geometrice; Dezvoltarea operatiilor gindirii (analiza, comparatia, clasificarea, serierea), a calitatilor gindirii (corectitudinea, promptitudinea, independenta, flexibilitatea, reversibilitatea operatiilor intelectuale), a deprinderilor elementare de activitate intelectuala. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa evidentieze relatii cantitative intre doua grupuri de obiecte cu ajutorul cuvintelor mult, cite unul, tot atit, mai multe obiecte si cu un singur obiect; sa compare cantitati care difera intre ele cu 1 si 2 unitati Exercitii de apreciere globala a cantitatii, de depistare a grupurilor egale sau inegale. Jocuri didactice: Ce sint multe, ce sint cite unul?, Mingile la cos, Gradina zoologica, Te rog sa-mi dai tot atitea jucarii, O papusa, mai multe papusi, Mai multe jucarii, mai putine, Gradina de flori, Ne jucam cu jetoane, Servetele colorate, Trenuletul. Sa efectueze operatii cu obiectele, orientindu-se la insusirile

lor (forma, culoare, dimensiune, temperatura etc.) Exercitii de grupare, de identificare a cercului, patratului, triunghiului, dreptungiului, de comparare a obiectelor de dimensiuni contrastante si dimensiuni egale dupa lungime, latime, grosime. Jocuri didactice: Cine asaza mai bine?, Unde este locul meu?, Repartizeaza in cutii, Ce stii despre mine,

55 Sa alegem fructe, Sa hranim iepurasii, Sa servim ursii cu miere, Cauta cercul, Cauta patratul, Asaza-ma la casuta mea, Spune ce sint si cum sint, Saculetul fermecat, Cauta triunghiul, Construim casute, Gaseste casuta ta. Jocul dinamic Pisica si soriceii. Sa identifice relatiile spatiale dintre diferite grupe de obiecte in raport cu sine, apoi un obiect fata de altul si sa utilizeze adecvat prepozitiile si adverbele spatiale determinind pozitia obiectelor in spatiu Exercitii de identificare a pozitiei unui obiect sau a mai multor obiecte in spatiu. Utilizarea expresiilor pe - sub, jos - sus, in fata - in spate; Determinarea sensului miscarii unui obiect in raport cu sine. Aranjarea grupurilor de obiecte intr-un sens precizat: de jos in sus, de la sine inainte spre un reper fix, de la stinga la dreapta. Jocuri didactice: Asaza obiectele si spune unde leai asezat, Unde si ce se afla, Unde se afla ursuletul, Incotro se indreapta vrabiuta, Sa scaldam papusa, Ziua noastra, Cine va gasi locul corect, Automobilele, Desenam iarba. Sa identifice si sa verbalizeze adecvat partile zilei: ziua, noaptea, dimineata, seara, sa identifice succesiunea zilelor (ieri, azi, miine) si succesiunea evenimentelor, consecutivitatea zilelor saptaminii, anotimpul curent, luna curenta, lunile anului si calendarul Jocuri didactice: Cind are loc aceasta, Continua, Numeste cuvintul omis, Ziua si noaptea, Partile zilei, Ce a fost, ce este si ce va fi, Ieri, azi, miine. Sa identifice numerele naturale

in concentrul 1-5, apoi in concentrul 1-10-20 si sa diferentieze aspectul cardinal si ordinal al numarului Actiuni de raportare a numerelor la cantitatea obiectelor si invers, de compunere si descompunere a numerelor, de identificare a cifrelor in limitele 1-10-20, de identificare a numarului 0, de denumire corecta a numerelor ordinale in aceleasi limite. Sarcini-problema de identificare a cifrelor in limitele 1-5. Rezolvarea problemelor cotidiene de tipul Cite scaune mai trebuie. Exercitiu de distingere a locului fiecarui numar in sirul numerelor de la 1-5. Jocuri didactice: A cita jucarie lipseste, Al citelea fluture a zburat. Dramatizarea povestii Ridichea.

.TIINTE, CUNOA.TEREA MEDIULUI .I CULTURA ECOLOGICA

Sa masoare dimensiunile unor obiecte si a capacitatilor unor vase aplicind masuri nestandardizate a lungimii, latimii, a corpurilor friabile si a lichidelor Aplicatii practice: utilizarea unei unitati de masura, precum o bucata de fringhie sau un betisor, o fisie de hirtie in masurarea lungimii/latimii obiectelor din sala de grupa (masutele, covorasele, dulapurile), utilizarea unui vas mic (o cescuta) pentru masurarea volumului unui vas mai mare. Exercitii de comparare a doua obiecte prin intermediul celui de al treilea masura conventionala. Jocuri didactice: Papusile se duc in ospetie, Asezam betisoare, Ghiceste cum este, Gaseste o panglica la fel ca lungime. Sa ordoneze obiectele in sir crescator si descrescator dupa diferiti parametri ai dimensiunii Exercitii de aranjare in ordine crescatoare, descrescatoare, dupa inaltime, marime, grosime, etc. Jocuri pe grupuri mici cu material didactic distributiv manipulativ. Jocuri didactice: Matriostele la gimnastica, Gaseste locul potrivit. Sa diferentieze miscarile si actiunile dupa viteza (repede, incet) Exercitiul Casuta zilelor. Jocul-dialog Cine se misca mai repede. Probleme glume. Sa divizeze intregul in parti egale si sa reconstruiasca intregul din partile sale Jocuri de impartire in grupuri mici de trei sau patru copii sau in perechi a diverselor obiecte (fructe,

plastilina, fisii de hirtie colorata etc.). Puzzle cu imagini. Sa diferentieze formele spatiale si plane: ovalul, sfera, cubul, conul, cilindrul si proprietatile lor Alcatuirea compozitiilor si constructiilor din figuri si corpuri geometrice. Jocuri didactice: Domino cu figuri, Ce figura nu cunoastem?, domino Forma si obiectul, Ce s-a schimbat, Mozaic geometric, Loto geometric. Jocuri didactice: Unde sint piticii?, Stii ce se afla in jurul tau?, Ce s-a schimbat?, Jucariile buclucase. Sa efectueze operatii simple de adunare si scadere cu 1-2 unitati si sa recunoasca simbolurile matematice: plus, minus, egal; sa identifice solutia unei probleme pe baza conditiilor date in forma intuitiva Probleme in situatii concrete (la magazin, la piata, la banca etc.). Probleme dupa date desenate. Probleme dupa imagini. Probleme din viata copiilor. Jocuri didactice: Cine compune problema mai repede, Hai sa socotim.

Sa masoare cu masuri standardizate lungimea, latimea, inaltimea, grosimea, masa corpurilor friabile si volumul lichidelor cu ajutorul masurilor standardizate: metru, centimetru, kilogram, litru Utilizarea centimetrului, a cintarului in masurarea obiectelor. Excursie la magazin. Jocuri didactice: Panglici pentru papusi, Sa servim papusile. Sa identifice clepsidra, ceasornicul si functiile lor Joc didactic Ceasul, exersare in determinarea orei exacte. Aplicatii practice, exersarea simtului timpului prin realizarea activitatilor practice. Intuirea duratei timpului: 1-5 minute.

Exemple de continuturi Insusiri ale obiectelor si fenomenelor. Procedee de explorare a obiectelor si fenomenelor Grupuri de obiecte si operatii cu ele: grupare, seriere, ordonare, comparatii in functie de un criteriu Figuri si corpuri geometrice (cubul) Spatiul, miscarea si orientarea in spatiu. Locul si pozitia obiectelor in spatiu Timpul (scurgerea si ireversibilitatea lui). Viteza miscarii (lenta, rapida, fulger) si perceperea scurgerii timpului (ca o clipa, cit o vesnicie) Unitatile de masurare a timpului (zi, saptamina, luna, anotimp, ora, minut, secunda). Succesiunea timpului (azi, ieri, miine) si a evenimentelor (intii, dupa, apoi, dimineata, seara, ziua, noaptea, etc.)

Obiectele (calendarul, clepsidra) si aparatele (ceasul) de masurare a timpului Intregul si impartirea lui in parti egale, reconstruirea lui din partile componente Procedeele de masurare a obiectelor dupa parametrii: lungime, latime, inaltime, grosime. Unitatile de masurare nestandardizate si standardizate Procedeele de masurare a corpurilor solide, lichide si friabile (pulverulente). Unitatile de masura nestandardizate si standardizate .TIINTE, CUNOA.TEREA MEDIULUI .I CULTURA ECOLOGICA

Sirul natural de numere. Notiuni de numar si cifra. Numaratul in limita 1-5. Numerale ordinale si cardinale Numaratul in limita 1-10. Consolidarea numeralelor ordinale si cardinale. Descompunerea si compunerea numerelor. Numaratul in limita 10-20. Consolidarea numeralelor ordinale si cardinale. Descompunerea si compunerea numerelor Simbolurile matematice (semne de operatie +, ; semne de relatie =, <, >). Adunarea numerelor cu 1-2 unitati. Scaderea numerelor cu 1-2 unitati Compararea numerelor si determinarea valorii lor numerice. Aplicarea semnelor de relatie la compararea lor (2 > 1; 2 = 2; 9 < 10 Compararea grupurilor de obiecte prin stabilirea valorii lor cantitative. Aplicarea semnelor de relatie la compararea lor Rezolvare de probleme cu obiecte in situatii concrete. Compunere de probleme simple in limitele 1-10, utilizind obiecte

Educatia pentru mediul ambiant si cultura ecologica Obiective-cadru: Dezvoltarea reprezentarilor elementare despre interactiunea dintre om si natura; Dezvoltarea interesului de a cunoa.te natura .i omul, dezvoltarea abili tatilor de explorare, aplicand elemente de observare .i experimentare; Formarea conduitei moral-afective fata de natura, axata pe cultura ecologica, a conduitei adecvate in mediul ambiant. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa precizeze aspectele distinctive ale omului ca organism viu (infatisare, ambianta, relatii, conduita, stare) Observarea corpului uman, descrierea verbala, prin desene, aplicatii a omului. Exercitii de stabilire a corespondentei intre organele de simt si functiile acestora. Exercitii de descriere a modului de viata a omului. Activitati de comparare a oamenilor dupa anumite repere (infatisare, virsta, limba, port, ocupatii); Exercitii de identificare a caracteristicilor comune fiintei umane. Colectarea informatiilor, imaginilor despre viata, ocupatiile oamenilor de la sate, orase. Sa relateze despre trebuintele omului, despre modalitatile adecvate de satisfacere a acestora Discutii, povestiri, poezii, cintece despre senzatiile si trebuintele omului: frig, foame, sete etc. Sa distinga interactiunea omului cu mediul natural Exercitii de autoobservare si autodescriere a conduitei

sale in natura. Expozitii cu obiecte confectionate de copii. Jocuri didactice: Ce face mama?, Dulapiorul papusii, In vizita la medic, Cu ce ne deplasam?. Vizionarea unor emisiuni TV, a unor casete video, audiere, individual si in grup, a unor emisiuni radio si a unor casete despre om si natura. Observari asupra activitatilor omului in functie de anotimp. Exercitii de diferentiere a muncii oamenilor de la orase si de la sate.

.TIINTE, CUNOA.TEREA MEDIULUI .I CULTURA ECOLOGICA

Sa explice notiunea de natura si sa reproduca componentele mediului natural. Filme didactice, televizate despre natura. Descrierea verbala, prin desene, aplicatii ale corpurilor din mediul apropiat (forma, culoare, marime). Jocuri-descrieri ale animalelor si plantelor, utilizarea imaginilor din carti, enciclopedii. Sa examineze .i sa caracterizeze grupurile de obiecte vii si nerte din natura inconjuratoare Exercitii de comparare si clasificare a corpurilor (vii, nerte, naturale, artificiale). Observari in natura si inregistrarea rezultatelor in zona din sala de grupa rezervata cunoasterii si conservarii naturii. Descrierea corpurilor ceresti, a navelor spatiale. Exercitii de comparare a corpurilor ceresti dupa aspectul marimii, formei, modului de deplasare. Sa identifice cele patru anotimpuri si fenomenele specifice acestora Joc didactic: Ce anotimp este?, Cind are loc?. Observari asupra schimbarilor din viata omului, plantelor, animalelor in functie de anotimp. Exercitii de identificare a lunilor anului. Povestiri despre anotimpuri, create de copii. Exercitii de recunoastere a fenomenelor naturii (vint, viscol, ploaie etc.) in momentul producerii lor. Efectuarea de masurari ale unor fenomene naturale (ploi, schimbari de temperatura, directii ale vintului etc.). Vizionarea emisiunilor, consultarea enciclopediilor la tema Anotimpurile.

Sa specifice particularitatile de adaptare ale unor grupuri de animale si plante la mediul de trai, la schimbarile sezoniere, la succesiunea zi-noapte Discutii despre succesiunea anotimpurilor, schimbarea vremii, migrarea pasarilor, pregatirea animalelor catre perioada de iarna etc. Demonstrarea succesiunii zi-noapte; a anotimpurilor, a lunilor anului. Prezentarea ilustratiilor, imaginilor atractive pentru a trezi interesul copiilor fata de diferite aspecte ale obiectelor din natura. Excursii in natura si agricole. Munca agricola pe teren, in zona de cunoastere si conservare a naturii. Exercitii de stabilire a legaturilor intre organismul viu si mediul de viata. Dramatizari pe baza textelor literare cunoscute; Codrule, codrutule, Mindre pasari calatoare.

Sa experimenteze .i sa evalueze influenta factorilor ecologici, abiotici si biotici asupra organismelor vii Experimentarea ingrijirii plantelor si discutii despre ingrijirea animalelor in baza unor imagini, carti, reviste, enciclopedii. Alcatuirea compunerilor despre animale, plante; Realizarea lucrarilor artistico-plastice despre plante si animale in diferite anotimpuri. Exercitii de stabilire a mediilor de viata (acvatic, aerian, terestru). Sa manifeste atitudine grijulie participativa in natura Jocuri privind respectarea regulilor de conduita in mediul inconjurator (la munte, in padure, in parc, la tara, la mare). Activitati de constatare a efectelor interventiei pozitive/negative a omului in natura. Activitati practice de ingrijire, ocrotire si protejare a plantelor, animalelor, mediului. Jocuri didactice, discutii la tema Ce face natura pentru mine, ce fac eu pentru natura?.

Exemple de continuturi Omul parte a naturii Omul fiinta vie: se naste, respira, se nutreste, creste, se reproduce, imbatrineste, moare. Caracteristicile si insusirile omului: se deosebeste dupa aspect fizic, sex, virsta, rasa; poseda ratiune, limbaj articulat, conduita, memorie; aude, vede, gindeste, iubeste, inventeaza;

 activitatea de munca, activitatea de invatare, de odihna. Elemente caracteristice figurii umane (aspecte multirasiale), asezarea lor spatiala si functiile diferitor organe externe si interne. Senzatii provocate de diverse procese fiziologice. Necesitatile omului si utilizarea igienizata a diferitor obiecte de uz personal. .TIINTE, CUNOA.TEREA MEDIULUI .I CULTURA ECOLOGICA

Alimentele consumate de om si rolul lor in cresterea si dezvoltarea organismului. Eu si alte persoane. Conduita civilizata (salutul, relatiile copil-copil, copilsocietate). Relatiile: om-natura-societate. Activitatile omului in functie de anotimp. Vestimentatia in diferite anotimpuri. Mijloacele de transport moderne si problemele de protectie a mediului inconjurator. Natura si oamenii Natura: cerul, aerul, pamintul, apele, cimpiile, dealurile, muntii, padurile, animalele, oamenii. Pamintul, apa, soarele, aerul, focul baza integritatii naturii. Elementele principale ale Universului (Luna, Soare, planete, Pamint, nave spatiale). Asemanari, deosebiri. Recunoasterea fenomenelor naturii (vint, viscol, ploaie, ninsoare, inghet, grindina, fulger, furtuna, trasnet, tunet) in momentul producerii lor. Obiectivele vii: respira, se hranesc, se misca, cresc, se inmultesc, se adapteaza la conditii. Obiectele nerte: nu respira, nu se alimenteaza de sine statator, nu cresc, nu se inmultesc. Patru anotimpuri, succesiunea si fenomenele specifice acestora. Modalitati de adaptare a organismelor vii la schimbarile sezoniere din natura: scaderea temperaturii, intensitatii luminii, ofilirea vegetatiei, disparitia insectelor, migrarea pasarilor calatoare s.a. Particularitatile de adaptare la mediu ale plantelor: radacina, tulpina, ramuri, frunze, moduri de inmultire, importanta in natura si in viata omului. Particularitatile de adaptare la mediu ale animalelor (pesti, pasari, mamifere, insecte). Plantele ca organisme vii, structura lor, radacina, tulpina, frunza, floarea, saminta; caracteristici, medii de viata, nutritie, importanta. Plantele de camera.

Animalele, ca fiinte vii, pot fi din diferite grupuri: insecte, pesti, amfibii, pasari, mamifere; caracteristici, medii de viata, hrana, importanta, viata lor in natura si intretinerea in captivitate. Activitatea omului in natura. Cresterea si ingrijirea plantelor si animalelor de catre om, conditiile lor de viata: aer, lumina, caldura, apa curata, hrana, sol, adapost. Aplicarea masurilor de ocrotire a naturii si de protejare a mediului inconjurator. Conduita civilizata in natura. .TIINTE, CUNOA.TEREA MEDIULUI .I CULTURA ECOLOGICA

EDUCATIA FIZICA SI EDUCATIA PENTRU SANATATE Educatia fizica Obiective-cadru: Dezvoltarea calitatilor motrice si functionale, a coordonarii miscarilor, a echilibrului, a capacitatii de orientare in spatiu; Formarea deprinderilor de organizare, sustinere si colaborare, a spiritului de initiativa si perseverenta in atingerea scopului; Formarea sentimentului de a trai succesele si insuccesele colegilor, de a dezvolta relatii umane pozitive cu semenii. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa formeze deprinderi motrice de baza: mers, alergare, sarituri, catarare, aruncare, prindere, escaladare Sa manifeste interes pentru activitatea motorie Mers si alergare lenta, ritmica, pastrind tinuta corecta si tempoul. Jocuri si exercitii de deplasare cu diferite miscari ale bratelor, picioarelor, corpului; mers, alergare in diferite directii; rostogolirea mingii mari; exercitii cu mingea mica; deplasari pe miini si picioare; exercitii fizice cu bastonul de gimnastica; coarda, exercitii fizice pentru formarea labei piciorului; catarare pe peretele de gimnastica, pe scindura pusa oblic; pe odgon; escaladarea obstacolelor; tirire pe miini si picioare; pe sub obstacole; tirire pe abdomen pe banca de gimnastica. Mers cu ocolirea obiectelor; mers in perechi in cerc; mers cu saculetul de nisip pe cap; mers cu tricicleta; pasi alaturati; mers pasind peste obstacole; apucarea obiectelor puse pe podea cu degetele piciorului; mers pe bicicleta; mers cu picioarele goale pe prundis; mers pe sprijin ingust; mers pe virfurile picioarelor; mers pe partea interna (externa) a talpii; rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea.

Sa manifeste calitatile moralestetice si conduita civilizata in activitatea motrice Discutii privind exteriorul corpului, corectitudinea executarii exercitiilor fizice: mersului, alergarii, catararii, exercitiilor de front si formatie, sariturilor, aruncarilor, escaladarii obstacolelor, exercitiilor de echilibru; tinuta corpului; conduita in timpul jocului, spiritul de echipa; denumirea corecta a exercitiilor fizice si a echipamentului sportiv folosit. Activitati de formare a trasaturilor de conduita civilizata, a calitatilor de personalitate; actiuni motrice de educatie a tendintei, a perseverentei, a curajului in conditii securizante pentru atingerea rezultatului scontat. Pastrarea tinutei corecte in procesul de activitate motrice. Sa-si dezvolte coordonarea miscarilor, orientarea in spatiu, simtul ritmului si al echilibrului Executarea exercitiilor fizice sub acompaniament muzical: mers, pas cu saritura, pas de caracter, bataie in palme, miscari in circuit in perechi; dansul Hora mica, Sirba, dansul iepurasilor. Bai cu aburi; bai de apa; bai de soare; dus; spalarea, udarea picioarelor. Executarea exercitiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv). Sa dezvolte calitatile motrice, indeminarea, viteza, forta, mobilitatea, detenta Dezvoltarea vitezei, fortei, rezistentei, indeminarii, detentei, coordonarii, simtului echilibrului. Aruncarea prinderea mingii; prinderea transmiterea mingii; aruncarea mingii (altui obiect) in tinta verticala (orizontala). Alergare lenta si de viteza; cu ocolirea obstacolelor, trecere peste obstacole; alergare la deal la vale; alergare ridicind sus genunchii; alergare in coloana; alergare serpuit.

Sarituri pe ambele picioare, in lungime de pe loc (cu elan); sarituri cu ajungerea obiectului suspendat; sarituri din cerc in cerc; sarituri de la inaltimi cu aterizare moale pe saltea; sarituri de pe un picior pe altul. Sa manifeste emotii pozitive si curiozitate in cadrul jocurilor de miscare Utilizarea corecta a terminologiei exercitiilor fizice executate.

EDUCATIA FIZICA .I EDUCATIA PENTRU SANATATE

Exemple de continuturi Informatii privind exteriorul corpului, corectitudinea executarii exercitiilor fizice: mersul, alergarea, catararea, exercitii de front .i formatie, sarituri, aruncari, escaladarea obstacolelor de echilibru, tinuta, conduita in joc. Denumirea corecta a exercitiilor fizice .i a utilajului sportiv folosit la ocupatie. Deplasari in diferite mi.cari ale bratelor, picioarelor, corpului; mers, alergare in diferite directii, rostogolorea pe miini .i picioare; exercitii fizice pentru mu.chii abdominali .i ai spatelui, exercitii fizice cu bastpnul de gimnastica; coarda, exercitii fizice pentru formarea labei piciorului. Mers cu ocolirea obiectelor; mers in perechi in cerc; mers cu saculetul de nisip pe cap, mers pe bicicleta cu trei roti, pa.i alaturati, mers pa.ind peste obstacole; apucarea obiectelor puse pe podea cu degetele piciorului; mers pe bicicleta, mers pe virfurile picioarelor, mers pe partea interna (externa) a talpii; rostogolirea mingii cu talpa; mers pe bastonul pus pe podea. Alergarea lenta .i de viteza; cu ocolirea obstacolelor; trecere peste obstacole; alergare la deal la vale; alergare ridicind sus genunchii; alergare in coloana; alergare .erpuit; alergare de suveica. Catarare pe peretele de gimnastica, pe scandura pusa oblic; pe otgon; escaladarea obstacolelor; tirire pe abdomen pe banca de gimnastica. Aruncarea prinderea mingii; prinderea transmiterea mingii; aruncarea mingii (altui obiect) in tinta verticala (orizontala). Sarituri pe ambele picioare; in lungime de pe loc (cu elan); sarituri cu atingerea obiectului suspendat; sarituri din cerc in cerc; sarituri de la inaltime cu aterizare moale pe saltea; sarituri de pe un picior pe altul. Exercitii fizice sub acompaniament muzical: mers, pas cu saritura, pas de caracter, bataie in palme, mi.cari in circuit in perechi; dansul Hora mica, Sirba, dansul iepura.ilor. Bai de aburi; bai de apa; bai de soare; du., spalarea, udarea picioarelor. Executarea exercitiilor fizice la diferite semnale (vizual, auditiv). Mers pe sprijin ingust la inaltime; alergare de durata.

Exercitii fizice in apa; cufundare in apa pina la git; pina la nivelul ochilor cu expiratie in apa; cufundare in apa cu retinerea expiratiei. Jocuri de miscare Jocuri de miscare: Gaseste-ti casuta, Pisica de pinda, La vinatoare, Tira.te-te pina la jucarie, Nu calca pe linie, Fii atent, Maimutele, Mingea in cerc, Tinteste in portite, Caluseii, Prinde tintarul, Vinatorul si iepurasii, Nu uda picioarele, Prinde-ma, Copiii si motana.ii, Lupul si iezisorii, Puisorii in cuib, In sus in jos, Furnicile harnice, Gaseste-ti steguletul, Limuzinele, Transporta saculetul, Alb negru, Petisoare, Alergare in perechi, Carasii si stiuca, Vulpea sireata, Locul gol, Iepurasii, Cine sare mai bine, Undita, Cine a executat mai putine sarituri?, Ursii si albinele, Tinteste in cerc, Mingea conducatorului. EDUCATIA FIZICA .I EDUCATIA PENTRU SANATATE

Educatia pentru sanatate Obiective-cadru: Formarea reprezentarilor elementare despre comportamentul sanatos; Formarea deprinderilor de igiena individuala si colectiva; Dezvoltarea atitudinii pozitive fata de aplicarea regulilor igienico-sanitare; Cunoasterea si respectarea regulilor de protectie a vietii proprii si a altora. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa caracterizeze persoane si sa se autocaracterizeze dupa aspectul fizic, virsta, sex, conduita, ginduri, preferinte Jocuri didactice de descoperire a partilor componente ale corpului uman, utilizind mulaje, planse, imagini si prin studiul propriului corp. Observari asupra exteriorului diferitor persoane. Jocuri: Tu si eu sintem la fel, dar diferiti, dupa vizitarea bunicilor convorbiri pe teme de etica, lecturi; desenele mamei, tatei, ale prietenului, autoportret. Corelarea experientei proprii cu alte surse de informatii utilizind carti, lecturi literare, casete video, audio, ilustratii, reviste , emisiuni radio si TV. Realizarea albumelor, desenelor, cartilor despre prieteni, persoane cunoscute. Sa respecte regulile de igiena personala si colectiva Discutii despre sanatate, utilizare a vocabularului specific educatiei pentru sanatate. Reprezentarea prin desen a componentelor sanatatii. Dezlegarea ghicitorilor, proverbelor, zicatorilor privind sanatatea si redarea lor prin desen, modelaj, pictura, constructii, colaje. Descrierea (verbala sau prin desene, aplicatii etc.) actiunilor

ce tin de igiena personala sau colectiva. Exercitii de aplicare a regulilor de igiena corporala si a vestimentatiei prin simularea unor situatii. Experimente simple de corectie a tinutei vestimentare. Exercitii-joc de prezentare a unor articole vestimentare. Dezbaterea unor norme de conduita si compararea unor conduite observate si imaginate. Stabilirea asemanarilor si deosebirilor cu privire la igiena locuintei si a salii de grupa. Expozitii ale lucrarilor realizate.

Sa identifice factorii ce mentin sanatatea, actiunile pe care le poate intreprinde personal pentru a fi sanatos Observarea si descrierea influentelor mediului inconjurator asupra sanatatii. Exersarea deprinderii de a pastra in ordine si curatenie jucariile, obiectele si bunurile personale si colective, din familie, mediu. Studii de caz privind igiena personala, protectia organelor de simt. Activitati practice in grup, comentarii, explicatii de preparare a unor bucate. Exercitii de grupare a alimentelor in: legume, fructe, produse din carne, lactate, peste etc.; de respectare a regulilor sanitar-igienice (spalatul pe miini, spalatul fructelor, legumelor). Discutii dirijate privind rolul unei alimentatii corecte, importanta cunoasterii si respectarii regulilor de conduita in timpul mesei. Activitati practice in grup de mentinere si efectuare a ordinii si curateniei, utilizarea corecta a veselei, tacimurilor. Vizionarea emisiunilor, desenelor animate etc. Sa argumenteze necesitatea de alimentare corecta si sa relateze despre alimentatia corecta Sa aplice reguli sanitarigienice in timpul servirii mesei Sa determine elementele principale ale unui regim al zilei pentru sine, alternarea perioadelor de activitate cu odihna Studii de caz vizavi de alimentatia sanatoasa. Simularea (joc de rol) unor situatii corecte/incorecte in

legatura cu regimul de activitate si odihna, comentarea acestora, formularea unor concluzii. Poezii si povestiri privind alimentatia si programul zilnic sanatos. Participare la asezarea mesei si aplicarea regulilor sanitarigienice in timpul mesei. Analizarea efectelor influentei mediului inconjurator asupra sanatatii individului si a grupului. Exercitii in grupuri mici de elaborare corecta a programului zilnic. Sa identifice elementele unui mod sanatos de viata, situatiile de risc pentru sanatatea personala si a altora Exercitii de descriere a situatiilor de risc, de elaborare a regulilor de prevenire, comportare in situatii de risc. Desprinderea unor mesaje din proverbe, zicatori, filme privind modul de viata sanatos. Organizare de intilniri cu persoane din comunitate. Confectionarea unor materiale necesare acordarii primului ajutor. Elaborarea schemei-desen a surselor, persoanelor care ajuta in diferite situatii. Exercitii de autoevaluare a propriei conduite in raport cu fortificarea sanatatii.

EDUCATIA FIZICA .I EDUCATIA PENTRU SANATATE

Jocuri si convorbiri la tema Omul vesel omul trist. Redarea emotiilor in desen. Convorbire: Muzica si emotiile. Formarea unor deprinderi de securitate sociala si fizica personala Discutii si jocuri de orientare intr-un mediu social nou: gradinita, policlinica, teatru, in vizita etc. Jocuri de rol/povestiri pentru recunoasterea semnificatiei culorilor semaforului, traversarea strazii, comportarea pe strada; gasirea de solutii pentru a se adresa cuiva daca se pierde pe strada, intr-o multime de oameni etc. Reguli de protectie in utilizarea unor obiecte precum: foarfeca, ciocanul, cutitul, obiectele ascutite, instrumentele, chibriturile. Povestiri privind utilizarea chibriturilor, incercarea de alimente necunoscute, interactiunea cu persoane necunocute. Convorbiri, discutii, lecturi, excursii, intilniri cu ofiteri ai politiei, medici, excursii la statia de pompieri, observatii: cum merg masinile, pe care strazi etc. La invitatia membrilor familiei, excursii la locul de lucru al parintilor.

Exemple de continuturi Constructia corpului uman. Unicitatea omului prin corpul sau, diferit de altele. Atitudinea grijulie fata de corpul sau. Trebuintele (fiziologice, de comunicare etc.) si dorintele omului. Schimbarea lor de la o virsta la alta. Corpul sanatos. Importanta ingrijirii si protectiei corpului uman, a organelor de simt, satisfacerii necesitatilor si dorintelor. Ordinea si acuratetea vestimentatiei (curatire, uscare, periere, aranjare pe umeras, cuier, dulap etc.). Reguli de igiena personala in diferite momente ale zilei. Obiecte de uz personal, obiecte de toaleta in functie de modul de utilizare, de necesitati. Tinuta vestimentara. Importanta vestimentatiei adecvate pentru mentinerea sanatatii.

Igiena locuintei, salii de grupa, strazii, mediului natural, familiei. Activitatile gospodaresti socioutile, sociofamiliale, participare. Factori naturali de calire a organismului (apa, aer, soare); educatie fizica, plimbari in aer liber, sport, mers pe jos, jocuri in aer liber, excursii, inot, scaldat, dusuri, exercitii de respiratie etc.

Alternarea perioadei de activitate si a celei de odihna. Momente de regim si partile zilei (dimineata, ziua, seara, noaptea). Necesitatea respectarii regimului zilei pentru sanatate. Igiena alimentatiei. Norme de conduita la masa. Obiecte pentru servirea mesei, tinuta, bunele maniere. Alimentarea corecta, varietatea produselor, modul de preparare a bucatelor. Notiunea de aliment. Clasificarea alimentatiei dupa provenienta. Alimentele de baza folosite de om, diferentierea dupa aspecte, caracteristici (gust, miros, culoare, forma). Locurile de procurare a produselor alimentare, conditiile de pastrare. Importanta consumului sarii iodate pentru dezvoltarea intelectuala si mentinerea sanatatii, pericolul consumului de alcool, dulciuri in exces. Programul de activitate si odihna. Proportii adecvate intre perioadele de activitate si odihna (igiena somnului, miscare, cultura fizica, plimbari, joc, invatare). Importanta respectarii regimului zilei. Situatii de risc pentru sanatate. Infectii, viroze, gripa, varicela. Caile de infectare, efectele negative asupra organismului. Caile de raspindire a microbilor. Masurile elementare de profilaxie a bolilor infectioase (evitarea contactului cu oamenii bolnavi, respectarea regulilor igienice, respectarea unui mod de viata sanatos etc.). Accidente casnice. Modalitati de preintimpinare, eliminare si evitare. Reguli de protejare proprie si colectiva (chibrituri, obiecte electrocasnice, medicamente, obiecte ascutite, apa fierbinte, deschiderea usii persoanelor necunoscute, consumul substantelor periculoase pentru sanatate etc.). Reguli de protejare si prevenire a accidentelor: in mediul natural, pe strada, in afara locuintei, pe terenul de joc cu obiecte admise pentru joaca. Evitarea contactului cu ciinii vagabonzi etc. Accidente rutiere. Consecintele incalcarii regulilor de circulatie. Conduita civilizata in mijloacele de transport, respectarea normelor morale si igienicosanitare in transport. Persoane, surse de ajutorare. Conduita in situatii de risc. Serviciile telefonice: 911, 903, 902, 901. Elemente de autoaparare. Controlul emotiilor si sentimentelor proprii. Stapinirea de sine. EDUCATIA FIZICA .I EDUCATIA PENTRU SANATATE

EDUCATIA PRIN ARTE Educatia literar-artistica Obiective-cadru: Dezvoltarea interesului fata de carte, fata de literatura, de teatrul pentru copii; Dezvoltarea capacitatilor de percepere artistica a textului literar si a creativitatatii literare; Familiarizarea .i memorarea unor texte de mic volum din folclorul .i literatura pentru copii; Dezvoltarea capacitatii de a isi exprima sentimentele prin intermediul creatiilor literare (povestiri, poezii, dramatizari). Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa asculte atent textul prezentat de catre adult (recitat, povestit, lecturat) si sa raspunda la intrebari despre mesajul emotional al unui text literar (poezie, poveste, povestire) Sa manifeste dorinta de a audia poezii, povestiri, povesti si a le reproduce/repovesti, sa relateze despre emotiile sale asociate cu personajele si evenimentele descrise in text Exercitii pentru dezvoltarea atentiei auditive; exercitii de ascultare si intelegere a subiectului textului audiat. Utilizarea teatrelor de jucarii, de imagini, de papusi. Jocuri literare, jocuri dramatice Exercitii de ascultare a textelor literare, de memorizare, de contemplare a imaginilor din cartile ilustrate pentru copii, de rasfoire corecta a cartilor. Activitati de lectura, povestire, recitare (exprimarea satisfactiei, uimirii, bucuriei, utilizind paraverbalul, mimica, gesturile). Sa identifice personajele si sa

aprecieze faptele acestora, sa redea in desen unele aspecte, evenimente din poezie, poveste Exercitii de evidentiere a personajului principal din textul audiat. Jocuri de asociere a personajului din text cu papu.a (chipul) respectiva. Sa recite expresiv poezii simple, sa repovesteasca, in baza intrebarilor, continutul unei povesti scurte, povestiri Recitare expresiva cu utilizarea intonatiei, mimicii, gesturilor ce corespund textului. Jocuri-dramatizari, exercitii de redare a continutului textului prin miscari adecvate cu utilizarea intonatiei corespunzatoare.

Exercitii de recitare, repovestire in baza imaginilor din cartile ilustrate. Sa poata compune, cu sau fara ajutorul adultilor, in baza imaginilor, povesti scurte, povestiri, ghicitori Jocuri didactice, exercitii de utilizare a cuvintelor noi, a insusirilor. Realizarea de carticele de povesti, de poezii create de copii cu desene, imagini decupate. Sa redea prin mijloace dramatice continutul unor povesti, povestiri, istorioare respectind sau schimbind firul narativ al textelor Jocuri-dramatizari utilizind costumatii, spectacole ale teatrelor de papusi si de umbre in baza subiectelor indragite.

Exemple de continuturi Poezii din folclorul pentru copii, texte in versuri, proza (cu continut real si fantastic), literatura pentru copii. Operele scriitorilor M. Eminescu, I. Creanga, V. Romanciuc, Gr. Vieru, L. Deleanu, S. Vangheli, Otilia Cazimir, T. Arghezi, Elena Farago. Carti de diverse tipuri pentru copii: carte cu ilustratii, carte plianta, carte-teatru, carte pentru colorat, carti de format mare, carti de format mic, carte-crestomatie etc. Texte de diverse specii literare: povesti, poezii, povestiri, ghicitori, proverbe, snoave, legende, numaratori, framintari de limba (vezi cartile Copilul si literatura, Literatura in gradinita de copii, Creste-n casa scump odor, Sa coloram etc.). Poezii Oaspetii primaverii, Sfir.it de toamna, Floriile de V. Alecsandri; Somnoroase pasarele, Ce te legeni, Revedere de M. Eminescu; Zdreanta Inima de ciine, Poza buna de T. Arghezi; Poveste, Iarna, Ploaia, Papucii ginsacului, Jucariile de G. Co.buc; Musca, Racul, broasca .i o .tiuca, Greerul .i furnica de A. Donici; Ninge, Bunica, Mo. Craciun, Furnica de O. Cazimir; La revedere pasari calatoare, Fulg de nea, Primavara, Fricosul, Costica .i Grivei de P. Carare; Am o casa printre ramuri, Multumim pentru pace, Pamint frumos, Casa noua, Pomul, Doua mere, Mama, Piinea, Coco.ul, Cucul, Puii, Soarele, Cite litere .tii, La .coala iepura.ilor, Cintecul broscutelor, Spicul,

Buna vreme Mo. Martine, Mielul .i melcul de Gr. Vieru; Va rog sa nu ma deranjati, Musafirul, Flutura.ul, Cum adica?, Me.terita, Vine iarna de L. Deleanu; Marti.or, La Nistru, Mo. Stejar, Fat Frumos de A. Ciocanu; Catelu.ul .chiop, Vrabiutele, Doi frati cuminti, Gindacelul de E. Farago; Casa parinteasca, Moldova, Mama, Stramo.ii, Cinta tapul la tambal, Ciuperca, Vulpea .i papagalul, Ursul dirijor de V. Romanciuc; Veverita gospodina, Briul, Spicul cu prietenii lui, Cip-ciri, Ursul, La Moara, Naiul de Iu. Filip; Premiantul, Mijatca, Fofirlica, Vitelarii de A. Lupan; Moldova, Toamna EDUCATIA PRIN ARTE

la bunei de D. Matcovschi; Lene.ul, Doi ratoi .i un coco., Ia seama de V. Ro.ca; Mofturoasa, Adresa primaverii, Umbrela de F. Mironov; Arborele genealogic, Ceasul meu, Catelu.ul, Coada Creata, Ramurica pacii de A. Suceveanu; Cotofana de P. Zadnipru; Cire.ele de N. Ro.iorul; Piinea, Bluza de I. Anton Povesti Doi frati, Ciocirlia, vulpea .i ogarul, Morarul, Ulciorul cu galbeni, Cind i.i face ciinele casa, Tapii incapatinati, pove.ti populare moldovene.ti; Spicul de griu, Manu.a, pove.ti populare ucrainene; Oul de aur, Cizmele ogarului, pove.ti populare bulgare; Cucul, poveste populara germana; Doi ursuleti lacomi, poveste populara ungara; Foi.orul, Motanul, Vulpea .i coco.ul, Gogoa.a, Craiasa broasca, pove.ti populare ruse; Alba ca Zapada .i cei .apte pitici, poveste populara scotiana, Capra cu trei iezi, Ursul pacalit de vulpe, Fata babei .i fata mo.ului, Punguta cu doi bani de I. Creanga; Domnita, Cizmele cocostircului, Rochita cotofenei de A. Busuioc; Povestea furnicii, Balada celor cinci motana.i, Cenu.ica de I. Druta; Ridichea nazdravana de L. Deleanu; Avionul de V. Be.leaga; Trei ur.i de L. Tolstoi; Povestea pescarului .i a pe.ti.orulului de aur de A. Pu.chin; Povestea despre .oricelul prostut, Mo. Spalu. de S. Mar.ac; Doctorul Aoleu de C. Ciucovschi, Veverita Rita de A. Ro.ca; Ratu.ca cea urita, Printesa .i bobul de mazare, Motanul incaltat, Scufita ro.ie de H.C. Anderson; Carlson care locui.te pe acoperi. de A. Zindgren. Povestiri La cire.e, Pupaza de I. Creanga; A spus adevarul, Vacuta, Motana.ul de L. Tolstoi; Coco.ul .i sora lui de C. U.inschi; Concertul in lunca, Zmeul (fragment din pov. Vasile Porojan) de V. Alecsandri; Piine ca roua, Cele mai frumoase flori de Gr. Vieru; Filipa. .i porumbeii, Gramajoara, Sora, Bobocel cu ale lui, Trofima. de I. Druta; Cusma lui Guguta, Banca lui Guguta, Fratiorul, Copacelul, Piticii de la geam de S. Vangheli; Odata iarna, Mingea de G. Malarciuc; Abecedarul, Saniuta noua de G. Gheorgiu; Cartea Danutei, La menajerie de A. Scobioala; Frunza de gutui de D. Matcovschi; Mama, Tata, La telefon de D. Gabe; Mama mea aroma piinii de V. Suhomlinski; Iepura.ul de pe cimp de P. Carare. Snoave, legende populare Pacala si Tindala, Pacala si zarzarele, Tindala si cirnatul, Pacala face cumparaturi, Tindala si luna, Pacala .i pisica, Cinstea lui Pacala Legende .i balade Pasarea pacii, Ce este mai tare decit cetatile, Marti.orul, Ghiocelul, Legende despre .tefan cel Mare .i alti domnitori, Ciocirlia, Floarea soarelui, Baba Dochia, Fluierul ciobanului, Lene.ul, Miorita

Educatia muzicala Obiective-cadru: Dezvoltarea receptivitatii emotionale pentru muzica; Cultivarea deprinderilor de interpretare corecta a muzicii; Dezvoltarea .i aplicarea unor procedee elementare de creativitate muzicala in sinteza cu alte arte; Insusirea unui vocabular elementar necesar pentru caracterizarea muzicii; Formarea si consolidarea atitudinii pozitive fata de activitatile muzicale. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa manifeste emotii, percepind imaginea muzicala a lucrarii in legatura cu continutul muzicii audiate Audieri muzicale anticipate de o conversatie pregatitoare. Contemplarea imaginilor, desenelor adecvate mesajului muzical. Prezentarea unor scurte spectacole de actiune cu papusi si obiecte conform subiectului si desfasurarii muzicii. Desene in baza impresiilor muzicale. Auditii comentate, discutii cu privire la muzica audiata. Sa distinga, sa compare si sa caracterizeze piesele muzicale Rezumarea ideii cintecului. Reproducerea continutului versurilor. Insusirea si explicarea unor notiuni, termeni, cuvinte oportune pentru caracterizarea muzicii (utilizarea unor expresii si cuvinte accesibile virstei).

Jocuri muzical-didactice de dezvoltare a atentiei, spiritului de observare si sesizare a schimbarii caracterelor in muzica, jocuri didactice asociative pentru memorarea cuvintelor, expresiilor, notiunilor despre muzica. Sa interpreteze cintece cu diferite caractere tinind cont de regulile de tinuta, dictie, articulatie Cintarea fara incordare intr-un registru si dinamica medie, comoda pentru copil. Realizarea unor exercitii de dezvoltare a dictiei, articulatiei, a diapazonului. Exercitii, jocuri pentru dezvoltarea auzului melodic, armonic, timbral.

EDUCATIA PRIN ARTE

Exercitii muzical-didactice pentru respiratia corecta (Mirosim florile , Umflam balonul etc.). Insusirea, memorarea melodiei, cuvintelor, cintecelor. Reflectarea diferitelor caractere (duios, saltaret, dirz etc.) in interpretare. Sa execute miscari si figuri elementare de dans, manifestind expresivitate corporala in relatie cu caracterul variat al muzicii Pantomime pe anumite teme si subiecte in caracterul muzicii audiate. Improvizarea scenetelor in baza continutului versurilor din cintece, povesti utilizind miscari ritmice caracteristice personajului. Conversatii despre caracterul muzicii de dans. Demonstrarea diferitelor miscari si figuri de dans popular, modern, de societate etc. Exersarea pasului simplu, a pasului cu batai, de pe calcii alaturat, schimbator, de sirba, de hora, saltaret, fuga usoara. Realizarea unor studii coregrafice, studii cu diferite roluri, pantomime pentru dezvoltarea mimicii, a elocventei gesturilor si a expresivitatii corporale. Sa recunoasca sonoritatea diferitelor instrumente muzicale identificindu-le la auz din tesatura muzicala, sa povesteasca cum se produce sunetul, unele amanunte despre intrebuintarea instrumentului Sa tinda spre interpretarea lucrarilor muzicale invatate in situatii cotidiene diverse (jocuri, dramatizari, actiuni de menaj) Jocuri muzical-didactice: Ghici al cui e glasul?, Cusma lui Guguta s.a.

Contemplarea imaginilor cu instrumente muzicale. Exersarea la instrumente muzicale (fluieras, tobite, tamburine, clopotei, trainglu, xilofon etc.). Audierea inregistrarilor cu instrumentele tarafului si ale orchestrei simfonice. Exercitii de identificare a instrumentelor muzicale la auz. Povestiri, legende despre aparitia, crearea instrumentelor. Relatari despre specificul sonoritatii instrumentelor si posibilitatile de imitare a sunetelor din natura. Memorarea poeziilor, ghicitorilor, legendelor despre instrumentele muzicale. Sa diferentieze sunetele produse prin miscari corporale de sunetele produse de obiecte sonore, sunetul vorbit de sunetul cintat Jocuri de rol. Jocuri muzical-dramatice. Scenete muzical-literare. Pantomime. Improvizari muzical-ritmice.

Sa exprime, prin miscari si sunete caracteristice, conduita unor personaje (fiinte) conform continutului povestilor, cintecelor, poeziilor, etc. Conversatii privitoare la continutul muzicii audiate si caracterul personajului. Sa improvizeze/creeze rit-muri, scurte motive ritmicomelodice, miscari si figuri de dans, poezii, povestioare ce reflecta continutul muzicii audiate sau al cintecelor invatate Acompanierea la instrumentele de rit si la cele cu efecte sonore (bice, clopotei, harapnice, buhai, toaca etc.) a colindelor. Dialoguri/replici ritmico-melodice bazate pe ritmuri cunoscute de dans, mars, cintec practicate intre copilcopil, copil-grup, copil-educator. Interpretari in patru miini la xilofon, pian s.a. Participarea la jocuri muzical-ritmice, la scenete, pantomime etc. Organizarea orchestrei pentru copii cu diferite instrumente la indemina lor.

Exemple de continuturi Audiere si interpretare: Marsul papusilor mecanice muz. de V. Dubosarschi, Hora, Sirba mel. pop., Cintec de leagan din folclorul copiilor, Cintec de toamna muz. M. Ungureanu, Vals muz. E. Mamot Calutul muz. Zlata Tcaci, Ratoiul muz. Gr. Vieru, Un mos si o baba sub zapada mel. pop., Bradule, prietene muz. Iulia Tibulschi, Iepuras din folclorul copiilor, Careta cu clopotei muz. de A. Sochireanschi, Ce bine e muz. E. Doga, Fluturasul muz. S. Maicapar, Caloianul din folclorul cop., Ciocirlia muz. de A. Tamazlicaru; Pasarica muz. M. Ungureanu, Puii, Broscutele mel. pop., Graiul meu muz. I. Macovei, Ce-ti spune muzica joc muzical-didactic, Casuta joc muzical, Veverita joc muzicaldidactic, muz. de M. Ungureanu, Cimpoiul muz. de W.A. Mozart, Hora,

Sirba mel. pop., Moldova frumoasa muz. Zlata Tcaci, Clovnii muz. D. Kabalevski, Hora fetelor muz. V. Rotaru, Mars muz. S. Procofiev, Casa noastra muz. I. Macovei, Ciocirlia, Dimineata in sat mel. pop., Fusul muz. M. Negrea, Dansul florilor muz. A. Ranga, Greierasul muz. Iulia Tibulschi, Cinta tapul la tambal muz. C. Rusnac, Ursul muz. Zlata Tcaci, Cintecul ciocirliei, Papusa noua muz. P. Ceaikovski; Ursul muz. Zlata Tcaci, Vals-gluma muz. D. Sostakovici; Rindunica, rindunea muz. A. Tamazlicaru, Iedutul, Trompeta muz. M. Ungureanu, Vulpea .i cocosul, La padure din folclorul copiilor, Nani, nani, Carabus, Susai, Ceata, ceata, EDUCATIA PRIN ARTE

O gaina cu doi pui, Melc, melc, codobelc din folclorul copiilor, Toamna muz. I. Macovei, Mosul si cocosul din folclorul copiilor, Iepurasul muz. de D. Gheorghita, Limba romaneasca muz. I. Cartu, Fulgusorul, Sorcova din folclorul copiilor, Rasuna codrul iarasi muz. I. Chirescu, Mama muz. E. Doga, Racheta muz. D. Gheorghita, Sosirea rindunicii muz. D. Voiculescu, Fluturasii muz. Gr. Vieru, Tricolorul muz. de C. Porumbescu, Marsul soldateilor de plumb muz. P. Ceaikovski, Moldova muz. M. Ungureanu, Dimineata in sat mel. pop., Dimineata muz. E. Grieg, Fusul muz. M. Negrea, Pui de lei muz. I. Bratianu, Oastea lui papuc muz. M. Negrea, Cintecul ciocirliei muz. P. Ceaikovski, Cintec vechi francez muz. P. Ceaikovski. Toamna muz. I. Macovei, Furnicuta muz. Daria Radu, Toamna muz. M. Ungureanu; Tarisoara mea muz. Gr. Vieru, Mosul .i cocosul- cint. pop., La moara din folclorul copiilor, Casa noastra muz. I. Macovei, Iepurasul muz. D. Gheorghita, Steaua sus rasare muz. D. Chiriac, Mos Craciun muz. D. Chiriac, Sorcova, Caprita mel. pop., Cintec pentru mama muz. I. Macovei, Sosirea rindunicii muz. D. Voiculescu, Bunicuta muz. Daria Radu, Pasarica muz. A. Tamazlicaru, Rasuna codrul iarasi muz. I. Chirescu, Fluturasii muz. Gr. Vieru. Casuta din padure muz. I. Nicolescu, Bun-ramas muz. Zlata Tcaci, La .coala muz. M. Ungureanu. Analiza si caracterizarea muzicii: ritm, melodie, tempo, dinamica, caracter, inaltime si durata a sunetelor. Cuvinte si expresii de caracterizare a muzicii: vesel, trist, saltaret, de gluma, duios, gingas, visator, linistit, solemn, de sarbatoare, misterios, ciudat, dirz, de mars, de dans, liric, cantabil, grabit, nelinistit etc. Jocuri muzical-didactice. Mirosim florile, Cinta ca mine etc; Punguta cu instrumente, Cusma lui Guguta, Joc moldovenesc, Sirba, melodii populare in interpretarea orchestrei de muzica populara, Tobe mari si tobe mici, Ghici al cui e glasul, Vino, vino, ploaie! muz. D. Kitenco, Vulpea .i cocosul, La padure din folclorul copiilor, Nani, nani, Carabus, Susai, Ceata, ceata, O gaina cu doi pui, Melc, melc, codobelc din folclorul copiilor, Capra .i iezisorii, Ecoul muz. I. Macovei Clopoteii, Floarea si soarele muz. de M. Ungureanu, Ploaia si soarele din folclorul copiilor. Miscari muzical-ritmice si dansuri: Uite-asa muz. de M. Ungureanu, Dans in cerc, Dans cu basmalutele, Dans cu panglici, Facem hora mare din folc. cop., Sirba mel. pop., Dans in doi mel. pop., Hora .i sirba mel. pop., Ursul .i vulpea muz. M. Ungureanu, La plimbare joc muz.-did., Podul de piatra din folclorul copiilor, Dans vesel joc muz.did., pe o mel. pop., Ursul .i ursulica muz. de M. Ungureanu, Mergem vesel si dansam, Sirba celor mici muz. M. Ungureanu, Cine-i mai atent

 din folc. cop., Hora, Alunelu, Rata, Polca, Hora cu batai, Sirba, Ciuleandra, Hostropatul, Hai, Ileana, la poiana, Trageti hora mel. pop., Polca in perechi dans popular, Hora fulgilor M. Ungureanu. Interpretare/improvizare coregrafica, la instrumente muzicale, muzicaldramatica, muzical-literara Exercitii jocuri: Zborul pasarilor, Vesel trist vesel, Ba la fuga, ba la pas, Lantul, Cercul prieteniei, Closca si puii, Ecoul joc cu batai din palme, Vulpea prinde iepurasul, Cintec de leagan, Lie, lie, papadie din folclorul copiilor; Soarele muz. I. Macovei. Hora, Sirba, Hai, Ileana, la poiana, Trageti hora mel. pop., Polca in perechi dans popular, Hora fulgilor M. Ungureanu. Alunelu, mel. pop. Mars muz. Zlata Tcaci, Hora, Joc, Sirba mel. pop. Repertoriul a fost selectat din: Muzica in gradinita de copii de E. Coroi Voie buna la cei mici de M. Ungureanu Exercitii muzical-ritmice, jocuri si dansuri pentru prescolari de E. Coroi, N. Sevciuc Sa cresti mare de Gr. Vieru Primul ghiocel de D. Blajinu Ramurele-nemurele. Editura Lumina, Chisinau, 1992 Stupul vesel de Zlata Tcaci, Editura Carte moldoveneasca, Chisinau, 1968 Clopotelul de argint de Daria Radu, Editura Fat-Frumos, Chisinau, 1994 Metoda de acordeon de D. Chirosca, P. Neamtu, Editura Hyperion, Chisinau, 1992 Luci, soare, luci de N. Ionescu (folclorul copiilor), Editura Muzicala, Bucuresti, 1981 Manual de muzica pentru clasa I, de E. Coroi, Editura Lumina, Chisinau, 1994 Cintece si jocuri pentru copii de A. Scornea, Bucuresti, Editura Muzicala, 1986 Dreptatea izvorului. Culegere de cintece pentru copii, Chisinau, 1990 EDUCATIA PRIN ARTE

Arte plastice Obiective-cadru: Formarea deprinderilor de lucru utilizind instrumente, tehnici si materiale diverse in cadrul activitatilor artistico-plastice; Dezvoltarea tendintei de exprimare a gindurilor, a emotiilor si sentimentelor prin mijloace artistico-plastice; Stimularea creativitatii expresive .i a atitudinilor estetice. Obiective de referinta Exemple / activitati de invatare Sa manifeste interes stabil fata de arta plastica, dorinta de a picta, a modela, a construi, a aplica si a contempla opere de arta Joc didactic Casuta culorilor. Convorbiri despre interesele copiilor. Realizarea de lucrari (desen, pictura, modelaj, constructii, colaje) la libera alegere, cu instrumentele preferate si culorile preferate. Stimularea experimentelor cu acuarele sau guase pentru obtinerea de tonuri si nuante diferite ale culorilor. Antrenarea in identificarea diferitor domenii ale artei plastice: pictura, sculptura, arta decorativa aplicata. Demonstrarea obiectelor de arta, relatari despre impresiile copiilor, despre obiectele de arta decorativa aplicata. Exprimarea propriilor impresii, emotii. Sa redea obiecte diferite ca forma, structura, culoare in desen, modelaj, constructii, aplicatii Trasarea siluetelor pe basmalute si servetele. Examinarea obiectelor de arta decorativa aplicata: vesela din lut, port national, prosoape, covoare, servetele.

Analizarea diferentelor de forma, culoare, structura a obiectelor. Executarea aplicatiilor ornamentale si a obiectelor. Conversatii despre intentiile de creatie ale copiilor. Selectarea independenta a temelor, mijloacelor de expresie si procedeelor de redare a mesajului artistic in desen, constructii, modelaj, aplicatii. Realizarea compozitiilor plastice prin aplicarea formelor spontane (punct; linii; curbe, spiralate, intrerupte).

Sa manifeste dorinta de a participa la activitati de desen, modelare, aplicare Observari in sala de grupa. Realizarea compozitiilor plastice prin aplicarea formelor spontane (punct; linii curbe, spiralate, intrerupte). Relatari despre preferintele proprii in activitatea plastica. Executarea lucrarilor de desen pe fondul muzicii. Realizarea desenelor, a constructiilor, modelare dupa vizionarea spectacolelor, audierea muzicii, excursii in parcul de toamna, primavara (lucrari colective, realizate in grupuri mici si lucrari individuale). Expunerea lucrarilor, examinarea lucrarilor de aplicatie in grup si individuale, examinarea propriilor lucrari, contemplarea lucrarilor. Realizarea unor miniexpozitii tematice cu lucrari realizate prin diferite mijloace artistico-plastice (desene, modelaje, colaje etc.). Sa dezvolte spiritul de observatie, al memoriei imaginative si motrice Antrenarea capacitatii de orientare pe suprafata foii de hirtie. Exercitii de diferentiere a formelor si a culorilor diferitor parti ale obiectelor, denumirea lor. Modelarea obiectelor de aceeasi forma cu marime diferita si a obiectelor ce constau din citeva parti. Expozitie Sculpturi in raionul nostru. Sa realizeze corespondente intre procedeele de reflectare artistico-plastica a obiectelor din mediul inconjurator, diverse mijloace de expresie (forma, structura, culoare, punctul, linia, ritmul, compozitia plastica) si continutul operelor de arta plastica Convorbire despre emotiile copiilor si despre culorile

preferate. Exercitii de identificare a culorii ca unul din mijloacele de expresie a produselor de arta plastica. Identificarea mijloacelor expresive in ilustratiile din cartile pentru copii. Evidentierea modalitatilor de aranjare a formelor in spatiul plastic (lucrari decorative, picturale, sculpturale). Evidentierea mijloacelor plastice expresive: culori, forme, imbinari de forme si culori in natura si arta. Descrierea emotiilor traite la activitatile de arta plastica, asociindu-le cu culori si forme. Examinarea tablourilor, analiza mijloacelor plastice de redare a dispozitiei. Selectarea independenta a temelor, mijloacelor de expresie si procedeelor de redare a unui gind, emotii, in lucrari de arta plastica.

EDUCATIA PRIN ARTE

Sa manifeste creativitate si dorinta de autoexprimare a emotiilor, gindurilor prin desen, pictura, modelaj, aplicatie, constructie Relatari despre importanta artelor plastice in viata cotidiana. Experimentarea utilizarii elementelor tehnice specifice modelajului la redarea unor teme plastice si a elementelor tehnice specifice picturii la redarea unor teme de modelaj, aplicatie. Redarea formelor si dimensiunilor diferite prin aplicarea unor tehnici alternative. Elaborarea compozitiilor simple, aplicind materiale diverse. Asamblarea ozoarelor din flori si frunze coronita. Experimentare in imbinarea culorilor, elementelor. Confectionarea unor obiecte preferate (la alegerea copiilor). Convorbire Cum sa redam bucuria. Jocul didactic Comunicam prin culori. Sa isi exprime emotiile fata de fenomenul, chipul redat, buna dispozitie cauzata de frumusetea si farmecul naturii, al operelor percepute sau create Relatari ale copiilor referitor la emotiile traite in momentul perceperii operelor de arta, a lucrarilor colegilor. Asocierea culorilor primare cu emotiile si atitudinile traite in momentul perceperii tablourilor. Desenarea unor obiecte din lumea inconjuratoare la dorinta. Asocierea operelor percepute, a personajelor, peisajelor cu versuri si melodii cunoscute, cu persoane dragi.

Activitati individuale, in perechi si individual in zonele de creatie. Sa aplice independent si constient unele tehnici simple, procedee specifice desenului, modelajului, constructiei, aplicatiei, desenului Coordonarea miscarilor ambelor miini. Exersarea liniilor, in duct continuu, din diferite pozitii. Experimentarea procedeelor ciupirii, netezirii, a procedeelor elementare de decupare, a procedeului turtirii, a tehnicii mozaicului. Exersarea procedeelor de modelare a mai multor obiecte dintr-o singura bucata. Completarea independenta prin desen sau pictura de siluete, forme taiate din hirtie. Exersarea procedeelor de lipire a formelor pe hirtie, realizarea de colaje. Tema libera: Sa desenam din povesti. Exersarea taiatului fisiilor mai late, apoi inguste, crearea din fisii a imaginii obiectelor si lipirea lor.

Sa respecte constient regulile de utilizare a materialelor si instrumentelor la activitatile de arta plastica Explorarea diverselor materiale, instrumente de lucru pentru pictura, modelaj, aplicatie. Discutarea regulilor de pregatire a locului de munca. Aplicarea cleiului pe detalii, forme gata, utilizind planseta, musamaua sau servetelul. Exersarea modelarii cu toata palma si cu degetele. Exersarea utilizarii corecte a foarfecei. Sa aplice elemente ale limbajului plastic in activitatile de arte plastice si in situatii diverse Utilizarea corecta a expresiilor: culori vii, deschise, inchise, culori reci si culori calde, element decorativ, ozor (motiv), ornament, etc. Utilizarea expresiilor: in fata, cite doua, la acelasi nivel. Sa aplice procedeele si instrumentele de desen, modelaj, aplicare, constructie in activitatile de joc, de educatie pentru familie, societate etc. Utilizarea ozoarelor decorative si a materialelor din natura pentru ornamentarea obiectelor personale, a celor din sala de grupa. Infrumusetarea obiectelor personale cu ornamente populare. Utilizarea obiectelor confectionate in viata cotidiana. Activitate de arte plastice integrata cu educatia ecologica. Utilizarea obiectelor confectionate prin modelaj, constructie, aplicatie la activitati de matematica, dezvoltarea limbajului, in jocurile libere.

Sa identifice unele lucrari ale pictorilor, mesterilor populari din Moldova, din alte tari Vizionarea operelor de arta ale pictorilor, mesterilor populari. Excursii la Muzeul de Arte Plastice, la expozitii, intilniri cu mesterii populari. Expunerea reproductiilor, a tablourilor, sculpturilor mesterilor populari. Joc didactic: Cine a pictat?. Sa coopereze la realizarea unor lucrari plastice complexe Realizarea unei placi decorative pentru sala de grupa (activitate in grup). Realizarea compozitiilor colective (o ferma de pasari, o gradina zoologica etc.). Participarea la activitati colective de modelare. Joc didactic: Covoras, Infrumusetam sala de grupa.

EDUCATIA PRIN ARTE

Exemple de continuturi Desenul Genuri de arta, opere de pictura ce contin peisaje, portrete, genul social, natura moarta etc. Procedee de desenare a obiectelor de forma rotunda (mari si mici) Modalitati de compunere a ozoarelor. Elemente simple din tezaurul artei populare moldovenesti Impodobirea cu trasaturi de penel, cerculete, dungulite, siluetele formelor taiate din hirtie Procedee de utilizare a materialelor de lucru si respectarea regulilor de protectie a sanatatii Modele de amplasare a obiectului in pagina Culori primare (rosu, galben, verde, albastru, alb, negru) .i nuantele lor. Fuziune de culori Elemente de ornamente caracteristice pentru infrumusetarea obiectelor din ceramica: pete colorate, puncte, linii drepte, cercuri, inele. Procedee de alcatuire a ozoarelor pe forme ce redau obiecte uzuale, prin alternari de linii drepte, oblice, curbe, frinte, spiralate, intrerupte, puncte, pete. Asezarea ozorului in functie de forma hirtiei. Reguli de plasare a ornamentului pe margini, in mijloc, pe la capete. Elemente decorative asemanatoare care se repeta, alternarea amplasarilor simetrice, sensurile si schimbarea inversa a acestora. Ornamentare cu elemente specifice romanesti. Imbinarea culorilor, amplasarea elementelor ozorului in obiectele de arta decorativa aplicata. Ozoare tesute, brodate, vopsite, crestate etc. Tehnica asezarii ritmice a elementelor componente (la mijloc, prin parti, in colturi) Procedee de imbinare a formelor spontane Pictura pe material din natura Instrumente si materiale Calitatile estetice ale obiectelor, fenomenelor

Elemente de limbaj artistic plastic. Culorile cromatice deosebiri si asemanari. Mesajul artistic si culorile Utilizarea materialelor si a instrumentelor de lucru in exprimarea gestului grafic. Caracteristicile si transformarile materialelor in timpul lucrului (sablon, amprenta, colaj, stropire, hasurare, lipire, imbinare, amestec, framintare, decorare, fuziune de culori) Elemente de analiza a lucrarilor prin examinarea culorilor (primare, reci, calde), a formelor si liniilor Modalitati de creare a imaginii plastice prin intermediul punctelor, liniilor, petelor Compozitii tematice plasarea elementelor compozitionale Modelarea Procedee de modelare: miscarea translatorie a palmelor fata de planseta; impreunarea capetelor prin lipire; adincire, apasare, turtire, modelarea cu virful degetelor; miscare circulara; aplatizare, miscari liniare si circulare ale palmelor. Modelarea vaselor din ceramica Procedee de redare a particularitatilor diverselor obiecte de forma rotunda (mere mari, mici; visine etc.), procedeul alternarii formelor si culorilor, procedee de unire a detaliilor, procedeul turtirii, procedee de modelare a obiectelor decorative. Procedee de construire a obiectelor din materiale ocazionale Reguli de folosire a lutului, tehnica intinderii lutului la modelarea partilor marunte (ciocul pasarii, tortita la canuta pentru piticul din poveste) Lucrul cu aluatul impletitul colacilor, sfintilor, garnisirea bucatelor etc. Tehnica punerii si procedee de lipire (bradutul e verde, puisorul e galben etc.), ciupirea si netezirea Modalitati de folosire a spatulei, metoda modelarii dintr-o bucata si din bucati aparte, folosind spatula Modalitati de alcatuire a ozoarelor, cu ajutorul modelatorului, la infrumusetarea obiectelor. Modalitati de infrumusetare a vaselor si a siluetelor cu ozoare specifice pictate, crestate, aplicate si prin alte procedee. Motivele ceramicii populare moldovenesti si aplicarea lor EDUCATIA PRIN ARTE

Modalitati de utilizare in lucru a materialelor din natura: scoici, seminte etc. Tehnici de amplasare a figurilor de oameni, animale, de modelare dintr-o bucata Sculptura Chipuri de animale, oameni, sculpturi monumentale ce se gasesc in localitate Materiale de constructie, proprietatile lor Aplicatia Aplicatie decorativa. Procedeul amplasarii pe foaia de hirtie Procedee de alcatuire a ornamentelor din figuri geometrice decupate (patrat, dreptunghi, triunghi, oval) pe suprafata obiectelor propuse Denumirea instrumentelor si a materialelor Notiunile intre, la aceeasi distanta, la margine etc. Lucrul cu cleiul Foarfeca si perfectionarea deprinderii de a lucra cu ea Procedee de decupare a hirtiei dupa linie, oblic, de forma rotunda. Procedee de decupare din hirtie, paie si alte materiale a elementelor decorative Tehnica de decupare a obiectelor de forma rotunda si ovala, de alcatuire a unor imagini din citeva parti; metoda rotunjirii colturilor Tehnici de lipire a partilor de diferite forme si culori Procedee de utilizare in aplicatie a diferitor materiale: textile, piele, seminte etc. Procedee de alcatuire a ornamentelor din forme vegetale si geometrice in fisii, cerc, patrat, lipindu-le consecutiv Tehnica aranjarii imaginii pe parti, imbinarea procesului decuparii cu cel al ruperii detaliilor Schitele si modelele pentru tesutul si brodarea basmalutelor, a servetelelor si a altor obiecte prin procedee de aplicatie

Procedee de decupare a unor figuri identice din hirtie, strinse in forma de armonica si a celor simetrice din hirtie indoita in doua Tehnica colajului, structura, culoare, forma, volum, marime in redarea obiectelor din jur Tehnica mozaicului prin rupere Valorile culturii nationale, mestesuguri populare din localitati, motive populare Limbaj plastic visiniu, caramiziu, rosu-aprins, portocaliu etc.