Instituţii publice din România implicate în lupta împotriva traficului de persoane

Este o responsabilitate a noastră, a tuturor să ne implicăm în acţiuni de prevenire şi

combatere a răutăţilor care se întâmplă în jurul nostru zi de zi şi, mai ales, de a-i ocroti pe
copiii noștri, cei care sunt expuşi la un grad ridicat de exploatare, trafic și conduite deviante.
Autoritățile civile și religioase au datoria de a sensibiliza conștiințele, pentru a evita
indiferența în fața suferinței semenilor noştri, unii dintre ei exploatați și îndepărtați din
familiile lor și din mediul lor social.
Din raportul SUA (2019) privind traficul de persoane în România reiese că ţara noastră
a fost inclusă în Nivelul 2 Lista de monitorizare, ceea ce demonstrează că instituţiile
guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru
eliminarea traficului de persoane.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane(ANITP)
În România, instituţia care îndeplineşte rolul de coordonator naţional al politicilor şi
activităţilor desfăşurate împotriva traficului de persoane este Agenţia Naţională Împotriva
Traficului de Persoane. Ea este o instituție subordonată Ministerului Administraţiei şi
Internelor, cu atribuţii de „coordonare, evaluare şi monitorizare la nivel naţional a aplicării
politicilor în domeniul traficului de persoane de către instituţiile. A fost înfiinţată prin
Hotărârea nr. 1584/8.12.2005 pentru organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Prevenire .
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) este subordonată
Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) și Ministerului Muncii și are la
rândul ei în subordine Agenţii teritoriale /locale de ocupare a forţei de muncă şi puncte de
lucru.
Colaborează în domeniul prevenirii traficului de persoane: cu Serviciile de Probaţiune,
ONG-uri şi alte instituţii guvernamentale ce au atribuţii sau desfăşoară activităţi de reintegrare
a infractorilor ce şi-au ispăşit pedeapsa sau a victimelor traficului de persoane.
În ceea ce privește rolul AJOFM, aceasta „aplică strategia Ministerului Muncii prin
colaborarea şi implementarea de măsuri pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu
risc ridicat de a fi traficate, în special pentru femeile din zonele defavorizate şi pentru
persoanele marginalizate social și dezvoltă programe de informare a agenţilor economici
pentru angajarea cu prioritate, a acestor persoane”.
Autoritatea de Sănătate Publică este o instituție subordonată Ministerului Sănătăţii
Publice. Participă, potrivit competenţelor legale, împreună cu alte instituţii abilitate şi cu
organizaţiile neguvernamentale la desfăşurarea de campanii de informare a opiniei publice
asupra cauzelor, riscurilor şi consecinţelor traficului de persoane
În domeniul traficului de persoane colaborează instituții precum: Poliţia de
Proximitate, ISJ, DGASPC, ONG-uri.
Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate este o instituție subordonată
Direcţiei Generale de Combatere a Criminalităţii Organizate (DGCCO) din cadrul Ministerul
Administraţiei şi Internelor (MAI).
Conform art.3 şi 5 ale Legii nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii
organizate această instituție are următoarele atribuții legate de combaterea traficului de
persoane:„desfăşoară separat sau în cooperare cu autorităţile publice, organizaţiile
neguvernamentale precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile, activităţi susţinute de
prevenire a criminalităţii organizate şi raportează cazurile instrumentate în vederea realizării
de studii periodice cu scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor care
favorizează criminalitatea organizată şi iniţiază campanii de informare privind acest
fenomen”.
Conform art.2 şi 9 ale Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane DGCCO are ca atribuții:
-adoptă măsurile necesare, în baza Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în
România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României a cetăţenilor străini în legătura cu
care există indicii temeinice că ar fi implicaţi în traficul de persoane;
-realizează şi menţine în actualitate baza de date privind fenomenul traficului de fiinţe
umane, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât
persoanele ce trafichează, cât şi victimele traficului, precum şi persoanele juridice implicate în
activitatea de trafic de persoane.
Conform art.27 al Legii 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane, DGGCO „asigură, la cerere, pe teritoriul României, protecţia fizică a victimelor
traficului de persoane pe perioada procesului”.
Conform legii 508/2004 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată şi Terorism este o „structură specializată în combaterea infracţiunilor de
criminalitate organizată şi terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.”
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se
subordonează Ministerului Public (MP) și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie și are la rândul său în subordine Servicii ale DIICOT (la nivelul Parchetelor de pe
lângă Curţile de Apel) și Birouri ale DIICOT (la nivelul Parchetelor de pe lângă Tribunale).
În domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane colaborează: BCCO,
Serviciul de Probaţiune, Interpol, ONG-uri.
Conform art. 21, 23 şi 45 ale Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane DIICOT are ca atribuții:
-efectuează urmărirea penală (în mod obligatoriu);
-îşi dă acordul ca organul de urmărire penală să aibă acces şi să supravegheze pentru o
perioadă determinată sisteme de telecomunicaţii ori informatice utilizate de un potenţial
infractor, atunci când sunt date sau indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea
unei infracţiuni de trafic de persoane sau care a comis o asemenea infracţiune foloseşte astfel
de sisteme.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) asigura la
nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului București aplicarea politicilor şi strategiilor de
asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie. Se
subordonează Consiliului Județean și are la rândul său în subordine Centrele de Asistenţă şi
Protecţie a Victimelor Traficului de Persoane înfiinţate în judeţele Arad, Iaşi, Botoşani,
Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Mehedinţi, Satu-Mare, Timiş conform art.32, alin. 1 din Legea
nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
În ceea ce privește atribuţiile DGASPC în domeniul prevenirii traficului de persoane,
conform art.4 al Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
această instituție ia măsurile necesare pentru elaborarea şi aplicarea în domeniul său de
activitate a Planului naţional de acţiune în combaterea traficului de persoane.
Conform dispoziţiilor Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului şi ale Legii 678/2001 privind prevenirea şi combatere a traficului de persoane,
„DGASPC pune la dispoziţia victimelor traficului de persoane următoarele tipuri de servicii şi
oportunităţi:
-servicii de cazare şi masă;
-servicii sociale (activităţi de prevenire a marginalizării sociale şi de permanentizare a
legăturilor cu familiile de provenienţă);
-servicii medicale;
-consiliere psihologică;
-consultanţă juridică;
 -recuperare fizică, psihologică şi socială
-recuperare fizică, psihologică şi socială”
Serviciul Public de Asistență Socială care ,,are rolul de asigura la nivel judeţean și local al
sectoarelor municipiului București aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în
domeniul protecţiei familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu
handicap, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie
În domeniul prevenirii traficului de persoane colaborează cu instituții precum: ONG-
uri, IPJ, DGASPC.
Conform art. 62 și 63 din Legea 292/2011 a asistenței sociale „victimele traficului de
persoane beneficiază de servicii sociale acordate pentru facilitarea reintegrării/ reinserţiei
sociale a acestora. Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane sunt acordate
în sistem integrat cu alte măsuri de protecţie prevăzute de legislaţia specială şi sunt gratuite.
Serviciile sociale destinate victimelor traficului de persoane pot fi:
a) centrele rezidenţiale cu găzduire pe perioadă determinată care asigură asistenţă,
îngrijire şi protecţie;
b) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoţional şi
social în scopul reabilitării şi reintegrării sociale;
c) servicii acordate în comunitate care constau în servicii de asistenţă socială, suport
emoţional, consiliere psihologică, consiliere juridică, orientare profesională, reinserţie socială
etc.
Conform art.4, 7, 10, 33, 36 și 43 ale Legii nr.678/2001 privind prevenirea şi
combaterea traficului de persoane Serviciul public de asistență socială are următoarele
atribuții:
-„ia măsurile necesare pentru elaborarea şi aplicarea, în domeniul de activitate, a
Planului naţional de acţiune în combaterea traficului de persoane;
realizează şi difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoa-
nele potenţiale victime ale traficului de persoane;
-pe baza datelor proprii, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care
determină şi a condiţiilor ce favorizează traficul de persoane;
-asigură informaţii şi consiliere victimelor traficului de persoane pentru a beneficia de
facilităţile asigurate prin lege persoanelor marginalizate social;
-acordă victimelor traficului de persoane locuinţe sociale, cu prioritate, în localitatea de
domiciliu ale acestora;
-oferă informaţii cu privire la procedurile judiciare şi administrative aplicabile”.
 „Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ
şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.” (art. 34,
alin.1, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară).
Conform art.10 al Legii nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de
persoane „poate furniza, la cerere, Ministerului Justiţiei, date statistice necesare efectuării
unor studii periodice, în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce
favorizează traficul de persoane” și „judecă în primă instanță infracțiunile prevăzute de Legea
678/2001” (Legea nr. 678/2001, art. 21)
Conform art. 24, 32, 39, 43 şi 44 ale Legii 678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane Tribunalul:
-„judecă în şedinţe ce nu sunt publice infracţiunile de trafic de persoane şi pornografie
infantilă – prin aceasta creează condiţiile diminuării riscului retraumatizării victimei;
la judecarea infracţiunilor de trafic de persoane şi pornografie infantilă, la cererea părţii
vătămate, instanţa poate declara şedinţa secretă;
-asigură asistenţa juridică obligatorie prin luarea măsurilor necesare în vederea
desemnării de apărători din oficiu victimelor traficului – în ipoteza că acestea nu apelează la
un avocat ales;
-informează victimele traficului de persoane cu privire la procedurile judiciare
aplicabile şi la drepturile lor procesuale (atribuţii specificate şi în art.76 şi 320 Cod procedură
penală);
-poate solicita prelungirea cazării temporare a victimei traficului de persoane în
centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de persoane pe perioada procesului
penal
-poate solicita prelungirea rămânerii pe teritoriul României a străinilor cu privire la
care există motive serioase să se considere că sunt victime ale traficului de fiinţe umane”.
- „informează victimele traficului de persoane cu privire la serviciile şi organizaţiile
care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de
necesităţile acesteia, dacă nu au fost deja informate în cursul urmăririi penale (atribuţii
specificate şi în art. 76 şi 320 Cod procedură penală);
-poate solicita Serviciului de Probaţiune (sau unui ONG) consilierea psihologică a
victimei în vederea pregătirii audierii acesteia în cadrul cercetării judecătoreşti, inclusiv
asistarea acesteia de un psiholog pe parcursul audierii;
face plata compensaţiei financiare sau a avansului din aceasta pentru victimele infracţiunilor
în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost acordată
compensaţia financiară sau un avans din aceasta”.
Serviciul de Probaţiune este un organism specializat fără personalitate juridică, aflat
sub autoritatea Ministerului Justiţiei, care se organizează şi funcţionează pe lângă Tribunal.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2004 art. 2, 3, 7 și 9, Serviciile de
Probaţiune acordă gratuit, la cerere, consiliere psihologică victimelor infracţiunilor pe o
perioadă de cel mult 3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o
perioadă de cel mult 6 luni
-„realizează periodic studii pentru evaluarea efectelor măsurilor legislative asupra
fenomenului traficului de persoane;
asigură pregătirea şi perfecţionarea magistraţilor în domeniul combaterii traficului de
persoane;
-asigură asistenţă de specialitate pentru elaborarea actelor normative în materie şi pentru
implementarea acestora;
-participă la realizarea de campanii de informare a opiniei publice asupra fenomenului
traficului de persoane” .
Inspectoratul Județean de Poliție are rol de prevenire, activitate „realizată în
principal prin intermediul ofiţerilor din cadrul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a
Criminalităţii şi poliţiştii de proximitate, dar şi prin intermediul poliţiştilor care prin specificul
muncii lor intră în contact cu diferite forme de criminalitate” (Asociația Alternative Sociale,
2006, 46, apud Alexandru, M.,2013, pag).
Atribuțiile acestei instituții în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane
sunt:
-„apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea privată şi
publică, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi ale comunităţii;
-aplică măsuri de menţinere a ordinii şi liniştii publice, a siguranţei cetăţeanului, de
prevenire şi combatere a fenomenului infracţional şi de identificare şi contracarare a acţiunilor
şi elementelor care atentează la viaţa, libertatea, sănătatea şi integritatea persoanelor, a
proprietăţii private şi publice, precum şi a altor interese legitime ale comunităţii;
-asigură protecţia martorului, informatorului şi a victimei, în condiţiile legii;
desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale;
 -colaborează cu instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru
pregătirea anti-infracţională a populaţie” (art.26 al Legii nr.218/2002 privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei Române)
-asigură, la cerere, pe teritoriul României, protecţia fizică a victimelor traficului de
persoane pe perioada procesului;
-participă în calitate de partener la organizarea campaniilor de informare privind
fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia, iniţiate de
organizaţiile neguvernamentale”
„asigură specializarea personalului care, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, stabileşte
legături directe cu victimele infracţiunilor;
-informează victimele infracţiunilor cu privire la: serviciile şi organizaţiile care asigu-
ră consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă a victimei.