Gimnastica ritmica este un amestec unic de dans, arta si sport.

Acesta combina elemente de balet,

acrobatica si dans cu manuirea a cinci obiecte specifice: coarda,cerc,minge, maciuci si panglica.
Posibilitatile de miscaresunt nemarginite atata timp cat copiii isi folosesc imaginatia si creativitatea

Denumită până în 1998, „gimnastică ritmică și sportivă”, gimnastica ritmică este, alături de
gimnastica artistică (masculină și feminină), aerobică, acrobatică și trampoline, unul dintre cele mai
spectaculoase și apreciate sporturi.

Spre deosebire de celelalte patru ramuri ale gimnasticii, această disciplină are probe individuale, de
perechi și de echipe/ansambluri, exclusiv feminine. Din perspectivă istorică, prima competiție de
gimnastică ritmică a avut loc în fosta URSS, în 1936, cu participarea a 70 de sportive. În România,
primul astfel de concurs s-a desfășurat două decenii mai târziu, în 1956.

Gimnastica este sportul perfecţionări şi totodată a frumuseţii mişcărilor şi constituie forma

superioară de manifestare a capacităţilor motrice a organismului. Mişcările din gimnastică au 2
componente:

A. una mecanică, prin care mişcările efctuate de segmentele corpului cât şi de corpul în întregime,
realizează un echilibru raţional al forţelor interne şi externe în timp şi spaţiu.

B. una estetică, din efectuarea mişcărilor cu maximă amplitudine, expresivitate, armonie şi uşurinţă.
Acest lucru crează impresia că mişcările corpului ignoră legile gravitaţiei în timpul deplasări lui prin
spaţiu

Ca ramură în marea familie a gimnasticii, G.R poate fi definită ca un triunghi al interacțiunii între
mișcarea obiectelor specifice (competiționale și/sau demonstrative), mișcarea corporală și muzică.

Ritmul muzical reprezintă organizarea în timp a duratelor diferitelor sunete muzicale din compoziția
unei piese, precum și alternanța periodică a timpilor accentuați și neaccentuați în cadrul măsurii
muzicale. Ritmul este acea particularitatea acompaniamentului muzical care conferă valoarea
artistică șiestetică,fiind acel element valoros care imprimă vigoare piesei muzicale și care ordonează
pulsația melodiei și armoniei. Din perspectiva ritmului motric acesta reprezintă modalitatea prin care
fiecare gest / act / acțiune motrică / mișcare se organizează în timp. Această organizare poate fi
ciclică sau aciclică și se exprimă în dinamica execuție. Formarea ritmicității motrice este direct
implicată în metodica de dezvoltare a coordonării în componența căreia se regăsește capacitate de
ritm.

Acționarea obiectelor portative reprezintă caracteristica definitorie care marchează specificul tehnicii
din GR și o promovează ca ramură a gimnasticii și disciplină sportivă.

Tehnica de bază se axează pe formarea la executanți a trei tipuri de capacități:

- Capacitatea de a ține oricare obiect la nivelul mâinii sau pe altă parte corporală numită priza
obiectului.

- Capacitatea de acționare a obiectuluiîn planuri șidirecții variate, în condiții de contact tactil

permanent.

- Capacitatea de a lansa sau rula obiectul la distanță încondiții de pierdere a contactului tactil cu
acesta și de reluare a contactului. În raport ce cele 3 situații de mai sus modalitățile de predare vor
urma trei scheme de acționare: Însușirea prizelor (PZ) se face la început la nivelul mâinii și ulterior pe
alte părți corporale.
Priza ca modalitate de ținere a obiectului poate fi realizată la nivelul mâinilor sau pe o altă parte
corporală. Modalitate de ținere poate fi fixă sau liberă. Priza fixează obiectul și îi asigură evoluția
ulterioară în diferitele tipuri de mânuiri.

Fiecare tip de acțiune se însușește separat și se repetă apoi în condiții variate, privind componentele
spațio-temporale. La nivelul începătorilor “jocul” devine mijlocul de bază, acesta putând avea sarcini
individuale sau colective.

Gimnastica ritmica este un amestec unic de dans, arta si sport, acesta combinand elemente de balet,
acrobatica si dans cu manuirea unor obiecte specifice. Aceste obiecte sunt urmatoarele: coarda, cerc,
minge, maciuci si panglica. Esenta gimnasticii ritmice consta in faptul ca gimnastele se pot exprima

prin miscari elegante si gratioase.

Coarda – Este confectionata din canepa, matase, plastic etc. Dimensiunea corzii se masoara in functie
de inaltimea gimnastei: distanta de sub axila dreapta, pe sub talpi, la axila stânga. La capatul corzii se

poate  face un nod.

Cercul – Este confectionat din lemn sau material plastic. Dimensiunile sunt cuprinse între 70 – 80 cm.
(pentru junioare) si 80 – 90 cm. (pentru senioare). Greutatea: 300 gr. Culorile pot fi variate.

Mingea – Este confectionata din cauciuc sau material plastic. Dimensiunile sunt cuprinse intre 18 –
20 cm, iar greutatea este de 400 gr. Culoarea poate fi unic sau mingea poate avea desene
geometrice.
 Maciucile – Sunt confectionate din cauciuc sau material plastic. Dimensiunile
sunt cuprinse între 18 – 20 cm, iar greutatea este de 400 gr. Culoarea poate fi unica sau maciucile pot
avea desene geometrice.

Panglica  – este formata din Bagheta (batul) care este confectionat din lemn sau
material sintetic, in lungime de 50 – 60 cm, inclusiv inelul de fixare (pentru copii, bagheta poate avea
dimensiuni reduse) si Partea textilã, confectionata din saten sau alte materiale asemanatoare.
(lungimea ei difera in functie de varsta copiilor: 4 m la copii, 5 m la junioare si 6 m la senioare).

Beneficiile practicarii gimnasticii ritmice sunt infinite. Progresele vizeaza domenii cheie de dezvoltare:
flexibilitate, gratie, echilibru, forta, agilitate si coordonare. Din punct de vedere somatic,
practicantele gimnasticii ritmice se remarca printr-o conformatie longilina, caracterizata printr-o talie
relativ inalta comparativ cu cea intalnita in gimnastica artistica, segmente (maini, picioare) lungi, cu o
musculatura longilina si tonica, bazin ingust si un strat redus de tesut adipos, expresie faciala placuta,
atitudine eleganta si gratioasa in miscari.

Performanta sportiva,potrivita ca rezultat superior obtinut intr-o competitie oficiala,este

conditionata de o serie de factori, printre care amintim: capacitatea de efort a sportivului,nivelul de

dezvoltare a calitatilor motrice de baza (viteza,forta,rezistenta,capacitati coordinative,mobilitate

–suplete),nivelul aptitudinilor psihointelectuale (atentie,concentrare nervoasa,gandire,imaginatie,

memorie,anticipare,decizie),psihoafective(rezistenta la stres, stabilitate emotionala) si

psihoreglatorii volitionale (efort voluntar,perseverenta,combativitate), nivelul tehnico-tactic s.a.

In ceea ce priveste calitatile motrice,specialistii domeniului le impart in doua mari categorii:

1. Calitati motrice de baza sau capacitati conditionale,in care intra viteza,forta si

rezistenta,deoarece acestea sunt dependente,in principal ,de substratul energetic;

2. Capacitati coordinative,dependente,in principal,de calitatea sistemului nervos.

La acestea se adauga mobilitatea si supletea,calitati ale aparatului locomotor considerate

intermediare.

Capacităţile coordinative
desemnează,  generic,  un  complex  de  calităţi  preponderent psihomotrice, care presupun capacitatea
de a învăţa rapid mişcări
noi,adaptarea  rapidă  şi  eficientă  la  condiţii  variate,  specifice  diferitelor  tipuri  deactivităţi, prin
restructurarea fondului motric existent.

Capacităţile coordinative se exprimă în sfera gesticii şi facilitează învăţarea motrică, fiind legate de
procesele de organizare, control şi reglare a mişcării. O
bunăcoordonare reprezintă condiţia necesară execuţiei cât mai fidele cu putinţă a programului
motric stabilit, ea depinzând, la rândul său, de precizia informaţiilor  provenite de la analizatori, a
căror integritate este esenţială.

TUDUSCIUC, I., (1990) - Gimnastica – sport al frumuseţii, Revista de educaţie fizică şi sport, nr. 4,
p.19, Bucureşti.

Buțu I. M. (2015). Gimnastică ritmică - baze generale, curs în tehnologie IFR.București: Editura
Fundației România de Mâine.

- Macovei S. (2007). Exerciții cu obiecte pentru educația fizică adaptată și incluzivă. București: Editura
Didactică și Pedagogică.