Tatiana BUCOS

dr. conf. univ., ASEM

Tema 6
Cheltuielile unității economice
1.Esenţa, structura și clasificarea cheltuielilor unității economice
Cheltuielile – totalitatea plăților efectuate de către unitatea economică într-o
anumită perioadă de timp.

Tipuri de cheltuieli

ale activității privind impozitul pe

ale altor activități
operaționale venit
Cheltuieli administrative
Cheltuieli de distribuție

Cheltuieli excepționale
Cheltuieli cu activele

Cheltuieli financiare
Costul vânzărilor

imobilizate
Care cheltuieli sunt considerate ale activității operaționale?
Cea mai mare parte a cheltuielilor sunt incluse în categoria – cheltuieli ale activității operaționale!

Cheltuielile operaționale - cheltuielile care țin de organizarea activității de

bază a unității economice.

Cheltuielile operaționale pot fi de 3 tipuri - administrative, costul vânzărilor și de distribuție și sunt legate de
activitățile legate pe producerea bunurilor/prestarea serviciilor/comercializarea bunurilor/serviciilor.

ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ

Organizare și Aprovizionare
Procesul de
Comercializare
management producție

Consum de
Cheltuieli de
resurse
aprovizionare

Cheltuieli Cheltuieli de
Costul vânzărilor
administrative distribuție

CHELTUIELI OPERAȚIONALE
Cum divizăm pe grupe cheltuielile operaționale?
Cheltuieli administrative/generale
cheltuielile aferente organizării, deservirii şi gestionării entităţii în ansamblu
Ex.: p/u personalul administrativ, arenda spațiilor administrative, amortizare utilaj folosit în scopuri
administrative, chelt. rechizite de birou, protocol, recrutare, costul serviciilor oferite de bănci, organizații de
consulting, audit etc.

Costului vânzărilor
costul efectiv al mărfurilor şi produselor vândute, costul serviciilor prestate, a
lucrărilor executate
p/u unități economice din p/u unități economice din
domeniul comețului domeniul producției
cheltuielile de achiziție a mărfurilor de la cheltuielile pentru materii prime și materiale,
producător/unitatea de distribuție consumul de resurse energetice, amortizarea
utilajului folosit în producție, cheltuielile pentru
personalul din producție etc.

Cheltuieli de distribuție
cheltuieli aferente promovării şi comercializării produselor/mărfurilor şi serviciilor
Ex.: publicitate,/servicii de marketing, chelt. de ambalare, certificare, păstrare/depozitare, transport/chelt .de export,
salariul personalului din vânzări/marketing, chelt. de reparație a mărfurilor vândute în perioada de garanție etc.
Care cheltuieli sunt considerate ale altor activități?
Sunt cheltuieli generate de funcționarea unității economice,
doar că nu se referă la activitatea de bază

Cheltuieli cu active imobilizate

sunt legate de ieșirea imobilizărilor (vinderea, schimbul pe alte imobilizări), ca
exemplu p/u demontarea utilajelor scoase la vânzare

Cheltuieli financiare
sunt legate de procesul de finanțare a activității unității economice și a variației
cursului valutar
Exemple: pierderi din cauza modificării nefavorabile a cursului valutar, cheltuieli privind redevenţele (în
cazul leasingului), plata dobânzilor/comisioanelor pentru resursele împrumutate, dividendele plătite
fondatorilor/acționarilor etc.

Cheltuieli excepţionale
Pierderi condiţionate de evenimente atipice, care nu se manifestă
permanent sau cu regularitate
Exemple: valoarea activelor ieşite (distruse, expropriate etc.) și valoarea prejudiciilor (defectelor) din
deteriorările bunurilor ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale etc.
Ce presupun cheltuielile privind impozitul pe venit?
Cheltuielile privind impozitul pe venit – se referă doar la sumele de bani prelevate
statului sub formă de impozit pe venit a persoanelor juridice.
Cheltuielile legate de plata celorlalte impozite (ex. impozit pentru amenajarea teritoriului, p/u
desfășurarea activității comerciale , pentru publicitate etc.) sunt incluse în cheltuielile
operaționale

Legislația fiscală prevede plata impozitului din venitul obținut din

activitatea antreprenorială sub două forme posibile:

 4% din venituri (încasări – taxe pe produs);

 12% din profit

Despre modul în care se determină cum va calcula

! unitatea economică impozitul (din venit sau din profit),

vom discuta în tema 8.
 Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 6
Cheltuielile unității economice
2. Costurile de producție
Costul de producţiei – cheltuielile suportate pentru producerea unui bun,
efectuarea unei lucrări sau prestarea unui serviciu.

Costuri Cheltuieli
 Relația cheltuială - cost
CHELTUIALĂ COST
valoarea tuturor bunurilor/serviciilor care valoarea bunurilor/serviciilor
au fost achiziționate de către unit econ. Și utilizate efectiv în în perioada de
pentru care au fost făcute plăți (sau au analiză
apărut datorii) în perioada de analiză

Sunt legate de procesul de Sunt legate de procesul de

aprovizionare producție

Cheltuieli se transformă în costuri pe măsura utilizării

resurselor achiziționate în activitatea de producție

Ex.: Cheltuielile pentru stocurile de materii sunt incluse în costuri atunci când
materiile prime din depozit sunt date în folosință, iar cheltuielile pentru achiziția de
utilaje sunt incluse în costuri pe măsura amortizării valorii utilajului.
 De ce se fac delimitări între cheltuieli și costuri?
Calculul costurilor este necesar pentru determinarea consumurilor efectiv de resurse la
producerea bunurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor etc.

În baza costurilor calculate, putem determina prețurile, respectiv, profiturile obținute din
comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor

De ce nu considerăm costuri toate cheltuielile din perioada de analiză?

Modelarea unei situații posibile:
La începutul lunii august o brutărie a achiziționat făină pentru 3 luni de lucru (august, septembrie, octombrie), cheltuind
3 000 000 lei. Lunar produce și comercializează câte 1000 000 pâini. Dacă costurile ar fi echivalente cheltuielilor,
costurile pentru făina pentru producerea unei pâini în luna august ar fi de 3 lei, iar în lunile septembrie și octombrie de
0 lei.
Tot în această lună a fost cumpărat și pus în funcțiune un cuptor. Prețul cuptorului 2 400 000 lei. Dacă considerăm
cheltuielile pentru cuptor costuri curente – valoarea cuptorului va fi și ea inclusă integral în prețul pâinii – 2 400 000 /
1000 000 = 2.4 lei per pâine.
Luând în calcul faptul că în costul unei pâine mai sunt incluse și alte cheltuieli (p/u alte ingrediente, resurse energetice,
personal etc.) și că în baza cheltuielilor sunt calculate prețurile la care va fi comercializată pâinea, în luna august prețul la
pâine ar trebui să fie mult mai mare comparativ cu lunile în care nu se fac achiziții.
Astfel:
1. în costuri sunt incluse doar acele cheltuieli de materii prime, materiale auxiliare etc. care au fost efectiv folosite în
activitatea operațională (în cazul nostru , doar faina în valoare de 1000000, costul fainii pentru o pâine fiind 1 leu);
2. valoarea mijloacelor fixe este inclusă în costuri doar în măsura în care a fost amortizată (dacă cuptorul achiziționat
urmează a fi folosit timp de 60 de luni, lunar va fi inclusă în costuri doar suma 40 000 = 2400000/60, respectiv
valoarea utilajului inclusă în costul unei unități de produs este de 0,04 lei (40 000 / 1000 000) .
 Pentru costuri se folosesc mai multe clasificări:
1. costuri totale
cheltuieli pentru
întreg volumul de
producție
costuri unitare
cheltuieli per
unitate de produs

costuri marginale

cheltuieli pentru
producerea unei
unități suplimentare
2. costuri variabile costuri fixe
se modifică la modificarea volumului de nu se modifică la modificarea
producție (materii prime, salarii în acord etc.) volumului de producție (arenda, chelt.
de întreținere, salarii în regie etc.)

C TC

VC
VC

FC

const. const.

0 Q
 3. Costurile directe

Sunt legate nemijlocit de procesul de producție care pot fi ușor identificate și se atribuite
unui produs fără calcule suplimentare
Ca ex. la producerea unei pâini se consumă 400 gr. faină - în costuri directe includem cheltuielile p/u 400 gr.
făină).
Costuri indirecte
Nu se identifică în momentul producerii ci doar la nivelul unui centru de colectare (ex.
la nivel de secție), iar pentru a fi atribuite unui anumit tip de producție, sunt necesare
calcule suplimentare.
De obicei, aceste costuri includ valoarea resurselor folosite concomitent la fabricarea mai
multor produse, grupe de produse, comenzi, loturi, servicii, precum și a celor utilizate
în interes general.
Ca ex. timp de o zi secția de producție consumă energie electrică în valoare de 1500 lei, zilnic fiind coapte 15000
pâini - pentru a calcula cheltuielile de energie electrică pentru o pâine, raportăm cheltuielile totale de energie
electrică la numărul de pâini produse: 1500/15000=0.1 lei chelt. energie electrică pentru o pâine.

4. Costuri planificate
Se determină până la începerea activității

Costuri efective Se determină pe parcursul derulării activității

 Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 6
Cheltuielile unității economice
 3. Metode de calcul a costului de producție

Cost global se aplica daca se fabrica un singur produs, iar la

sfarsitul prioadei sunt stocuri de materiale – costul
unitar se calculeaza prin raportarea cheltuielilor totale
la volumul de productie

prevede determinarea costului de producţie doar pe

Direct cost
baza consumurilor variabile şi anume: consumurile
directe de materiale, heltuieli personal etc.
Pe comenzi se utilizează de unitățile economice care produc în
baza comenzilor individuale sau în serie mică – suma
cheltuielilor legate de realizarea comenzii

Pe faze Se aplică de unitățile economice care produc în serie

mare, caracterizate printr-un proces tehnologic
simplu, desfășurat pe faze succesive – se calculeaza
per fiecare faza