CONTABILITATE DE GESTIUNE

Curs - CIG III

• Contabilitatea de gestiune poate fi definită ca fiind
procesul de identificare, măsurare, interpretare şi de
comunicare a informaţiei contabile (financiară şi de
exploatare) utilizată de conducere pentru a planifica,
evalua şi controla întreprinderea şi pentru a asigura
utilizarea cu bună ştiinţă a resurselor sale.
• contabilitatea de gestiune face parte integrantă din
procesul de management şi furnizează informaţii pt.
management în cel puţin trei direcţii:
 conducerea şi controlul activităţilor curente întreprinderii,
 planificarea strategiilor, tacticilor şi activităţilor viitoare şi orientarea
asupra deviaţiei de la plan;
 alegerea celor mai bune soluţii ale problemelor operaţionale cu care
se confruntă întreprinderea;
 Sistem contabil romanesc
sistem dualist

Contabilitate Contabilitate
financiara de gestiune
Contabiliate financiara vs. contabilitate de gestiune

scop obiective

Utilizatori
 Contabiliate financiara vs. contabilitate de gestiune

Relevanţa şi
Orizont de Cadrul de
flexibilitatea
timp organizare
datelor

Imaginea
Natura Principii
asupra
informaţiilor contabile
întreprinderii
 Obiectivele generale ale contabilităţii de
gestiune
• analiza performanţelor întreprinderii cu identificarea contribuţiei
fiecărei activităţi, produs, lucrare, serviciu în rezultatul global;

• asigurarea informaţiilor necesare controlului de gestiune

desfăşurat într-un anumit mediu şi care se bazează pe procedura
de stabilire a previziunilor bugetare, pe calculul periodic al
costurilor şi a rezultatelor, pe calculul şi analiza abaterilor dintre
previziuni şi realizări;

• ajutor în luarea deciziilor de gestiune, reţinându-se faptul că

informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt
indispensabile pentru o gestiune previzională.
 obiective fundamentale
• determinarea sau calculaţia costurilor produselor, lucrărilor
şi/sau serviciilor unităţilor productive sau prestatoare de servicii;
• determinarea preţurilor, tarifelor de vânzare şi controlul
rentabilităţii acestora;
• evaluarea componentelor activelor patrimoniale obţinute din
producţie proprie;
• furnizarea informaţiilor privind întocmirea şi urmărirea bugetelor
de venituri şi cheltuieli;
• controlul condiţiilor interne de exploatare prin nivelul şi structura
costurilor;
• realizarea contabilităţii analitice a stocurilor, a cheltuielilor,
veniturilor şi rezultatelor economico-financiare.
Factorii care determină organizarea
contabilităţii de gestiune

1. Profilarea 2. Tehnologia
întreprinderii producţiei

3. Structura
organizatorică
4. Metodele şi
a activităţii de
tehnicile de
producţie
management
(exploatare) şi
administrative
 Funcţiile şi rolul contabilităţii de
gestiune şi ale calculaţiei costurilor
• Funcţia previzională
• Funcţia înregistrarea analitică curentă a
cheltuielilor de exploatare pe perioade de
gestiune
• Funcția de control şi analiză comparativă
• Funcția de informare
 CAPITOLUL II
STUDIUL GENERAL AL
COSTURILOR
 Noţiunea, conţinutul şi clasificarea
costurilor

Din punct de vedere economic

• acea parte a preţului de vânzare a unui bun economic
care compensează cheltuielile suportate de unităţile
economice pentru producerea şi vânzarea acelui bun

Din punct de vedere contabil

• sumă de cheltuieli efectuate pentru a obţine şi/sau
vinde o utilitate (un produs, un serviciu, o activitate
etc.)
 Costul
regrupare de cheltuieli referitoare la un obiect determinat
Aspecte de baza

Costul trebuie considerat un element “subiectiv”

expresia bănească a tuturor cheltuielilor materiale şi de muncă vie

ocazionate de întreprindere pentru producerea şi desfacerea de bunuri
materiale, execuţii de lucrări şi prestare de servicii.
Folosirea productivă a factorilor de productie determină epuizarea lor,
care constituie baza formării cheltuielilor de producţie şi desfacere.

evaluarea eforturilor implicate de un act economic determinat.

 interpretări
• costul fizic (real sau în natură)
• costul monetar
• costul psihologic sau costul de oportunitate
 Clasificarea costurilor si cheltuielilor
I. În funcţie de relaţia care se creează între evoluţia
diferitelor costuri şi modificarea producţiei, costul de
producţie este format din:
• cost variabil (CV)
• cost fix (CF)

II. După modul de raportare a costurilor de producţie

(totale, fixe sau variabile), la producţia realizată
obţinem
• costuri medii (variabil, fix, total)
• costuri unitare (pe produs, lucrare sau serviciu)
III. În funcţie de modul în care pot fi atribuite
purtătorului de cost, distingem
• costuri directe şi
• costuri indirecte / costuri de regie
– Regie fixa
– Regie variabila

IV. în funcţie de etapele consumării muncii, ale

formării cheltuielilor de producţie, potrivit fluxului
de activitate, se disting :
• costuri directe
• costuri de secție
• costuri complete.
V. În funcţie de conţinutul lor:
• Costuri complete,
• Costuri parţiale

VI. După momentul calculării

• Costuri efective
• Costuri prestabilite

VII. legătura diverselor categorii de costuri cu nivelul producţiei, costurile

de producţie
• Cost total / global
• Cost fix
• Cost variabil
• Cost marginal
• Cost mediu / unitar
• Cost de oportunitate
• Cost tintă
VIII. În scopul evaluării și recunoaşterii în contabilitatea financiară,
precum și pentru analiza costurilor și a eficienței activităţii, în
contabilitatea de gestiune costurile se clasifică în:
• Costuri de achiziţie/aprovizionare
• Costuri de producţie
• Costurile de prelucrare a stocurilor
• Costul perioadei
Sunt implicate în
producţia Nu sunt legate de
bunurilor producţie

Cost al Cost al
produsului periodei

Ch. directe cu Cheltuieli

materiale administrative

Ch. Directe cu Cheltuieli de

manopera desfacare

cheltuieli
indirecte de Alte
productie
 Clasificarea cheltuielilor care formează
costul producţiei
1. Clasificarea cheltuielilor în funcţie de principalele destinaţii economice:
• Cheltuielile de aprovizionare
• Cheltuielile de fabricaţie
• Cheltuielile de desfacere
• Amenzile şi penalităţile
• Cheltuielile care nu sunt generate şi care nu afectează producţia
2. Clasificarea cheltuielilor după natura (conţinutul) lor economic
• cheltuielile materiale;
• Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi;
• Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
• Cheltuieli cu cheltuieli cu personalul;
• Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele privind activitatea de exploatare;
• alte cheltuieli de exploatare
3. Clasificarea cheltuielilor după locul lor de efectuare
• cheltuieli (directe şi indirecte) ale activităţii de bază;
• cheltuieli ale activităţilor auxiliare;
• cheltuieli ale activităţii comerciale (de desfacere a
producţiei);
• cheltuieli generale de administraţie (la nivelul întreprinderii).

4. Clasificarea cheltuielilor după legătura lor cu procesul de

producţie,
• cheltuieli tehnologice sau cheltuieli de bază
• cheltuieli de regie.
5. Clasificarea cheltuielilor după modul de includere
(repartizare) în costul producţiei.
• cheltuieli directe şi
• cheltuieli indirecte.
6. Clasificarea cheltuielilor după necesităţile asigurării
structurii costurilor de producţie.
a. cheltuieli directe (materii prime şi materiale directe, salarii directe, contribuţia asupra
salariilor directe)
b. cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli comune ale secţiei);
 cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor (CIFU);
 cheltuieli generale ale secţiei (CGS)____
c. costul de producţie (a+b)
d. cheltuieli de desfacere - ocazionate de vânzarea produselor fabricate
e. cheltuieli generale de administraţie
COSTUL COMPLET (c+d+e)
7. Din punct de vedere al naturii (conţinutului
economic)
• cheltuieli materiale sau de muncă materializată şi
• cheltuieli salariale sau de muncă vie.
8. După structura/omogenitatea conţinutului
• cheltuieli simple şi
• cheltuieli complexe.
9. Din punct de vedere al modului cum participă la
crearea de noi valori,
• cheltuieli productive sau eficiente şi
• cheltuieli neproductive sau ineficiente.
10. Din punct de vedere al includerii
cheltuielilor în costurile de producţie,
• cheltuieli încorporabile,
• cheltuieli neincorporabile şi
• cheltuieli supletive .
11. Sub aspectul planificării evidenţei şi calculul
cheltuielilor:
• Cheltuieli pe elemente primare
• Cheltuieli pe articole de calculaţie
 Cheltuieli pe elemente primare Cheltuieli pe articole de calculaţie
a. materii prime, materiale consumabile a. materii prime şi materiale consumabile
b. materiale recuperabile şi refolosibile directe
c. amortizarea imobilizărilor b. materiale recuperabile şi refolosibile
d. alte cheltuieli materiale c. salarii directe
I. Totalul cheltuielilor materiale d. contribuţii aferente salariilor
(a-b+c+d) I. Totalul cheltuielilor directe (a-b+c+d)
e. salarii e. cheltuieli cu întreţinerea şi
f. Contributii salariale funcţionarea utilajului
g. alte cheltuieli cu munca vie f. cheltuieli generale ale secţiei
II. Totalul cheltuielilor cu munca vie (e+f+g) II. Totalul cheltuielilor comune (e+f)
h. taxe şi alte cheltuieli prevăzute de lege III. Costul de producţie (I+II) sau costul de
III. Totalul cheltuielilor (I + II + h) secţie
g. cheltuieli generale ale întreprinderii
h. cheltuieli de desfacere
i. cheltuieli financiare legate de
producţie
IV. Costul complet/comercial
(I+II+III+g+h+i)
12. Clasificarea cheltuielilor după comportamentul
lor faţă de evoluţia volumului fizic al producţiei
• cheltuieli variabile şi
• cheltuieli convenţional-constante sau fixe.
13. În funcţie de momentul efectuării cheltuielilor
raportat la momentul executării producţiei,
cheltuielile de producţie pot fi:
• Cheltuieli anticipate
• Cheltuielile curente
• Cheltuieli preliminate (contabile sau calculate)
1. O brutărie obţine diverse tipuri de produse, inclusiv pâine albă. Costurile
asociate cu fabricarea pâinii albe şi cu operaţiile generale ale entităţii
economice sunt generate de următoarele informații:
 Făina utilizată pentru fabricarea pâinii albe costă 0,15 um/pâine.
 Manopera brutarilor costă 0,25 um/pâine.
 Brutarii sunt coordonaţi de un responsabil, care are un salariu anual de
30.000 um.
 Amortizarea utilajelor utilizate pentru fabricarea pâinii albe se ridică la
8.500 um/an.
 Salariul managerului entităţii economice este 75.000 um/an.
 Entitatea economică plătește anual 25.000 um pentru publicitate pentru
produsul pâine albă.
 Vânzătorii primesc un comision de 0,25 um pentru fiecare pâine vândută.

Se cere:
Clasificaţi fiecare cost în următoarele categorii:
 variabil (CV), fix (CF),
 cost al produsului (CPr), cost al perioadei (CPer),
 cost direct (CD) sau cost indirect (CI)
(pentru produsul pâine albă).
 Elemente CV CF CPr CPer CD CI Comentarii
Făină x x x
Manopera x x x
brutarilor
Salariu
x x x
responsabil
Amortizare
x x x
utilaje
Salariu
x x x
manager
Publicitate x x x
Comision
x x x
vânzători
2. O societate fabrică şi comercializează un singur produs.
Costurile totale ale perioadei au fost de 31.500 lei, după cum
urmează :
– Materiile prime consumate au fost de 11.500 lei;
– Salariile perioadei au fost de 14.000 lei, din care 8.000 lei
pentru personalul din producţie, 4.000 lei pentru personalul
din distribuţie, 2.000 lei pentru personalul administrativ;
– Amortizarea activelor imobilizate a fost de 6.000 lei, din
care 4.000 lei pentru utilajele folosite în producţie şi 2.000
lei pentru activele utilizate în scopuri administrative.
Identificaţi costurile de producţie pentru stocurile produse şi
costurile care nu trebuie incluse în costurile de producţie.
3. O societate fabrică două produse, A şi B. Se cunosc urmă toarele
informaţii:
– Pentru produsul A s-au consumat 200 kg de materie primă ,
iar pentru produsul B s-au consumat 300 kg. Un kg de
materie primă costă 5 lei;
– Salariile angajaţilor din producţie sunt de 20.000 lei.
Angajaţii sunt implicaţi în activită ţi pentru ambele produse;
– Amortizarea utilajelor folosite în producţie este de 10.000
lei. Utilajele sunt folosite pentru ambele produse.
Identificaţi costurile de producţie pentru produsele A şi B.
Care dintre aceste costuri sunt directe şi care sunt indirecte?
 4. Societatea Alfa a înregistrat urmă toarele costuri în luna
martie: costul materiilor prime folosite în producţie 5.000 lei,
costul amortiză rii utilajelor folosite în producţie 4.000 lei,
costul chiriei spaţiului de producţie 2.000 lei. Identificaţi
valoarea regiei fixe de producţie.

5. Se cunosc urmă toarele costuri dintr-un atelier:

a. Costul cu amortizarea unei maşini folosite pentru două
produse a fost de 17.500 lei în fiecare dintre ultimele 2 luni;
b. Costul cu materia primă a fost de 30.000 lei în luna trecută
(s-au produs 1.500 buc.) şi de 36.000 lei în luna curentă (s-au
produs 1.800 buc.).
Clasificaţi aceste costuri în directe/indirecte şi variabile/fixe.
 6. Alfa este o companie din domeniul industriei prelucră toare. Pentru
exercițiul financiar N, din contabilitatea societă ții Alfa s-au extras urmă toarele
informații despre costurile şi stocurile societă ţii:
- cheltuieli cu salariile muncitorilor: 30.000 u.m.;
- cheltuieli cu salariile indirecte: 12.500 u.m.;
- cheltuieli cu salariile managerilor: 10.000 u.m.;
- achiziţii de materii prime: 62.000 u.m.;
- cheltuieli de întreţinere a echipamentelor: 2.500 u.m.;
- cheltuieli cu publicitatea: 15.000 u.m.;
- cheltuieli cu chiriile şi asigură rile pentru fabrică și pentru spațiul
productiv: 10.000 u.m.;
- cheltuieli materiale indirecte: 10.000 u.m.;
- cheltuieli cu amortizarea instalaţiilor: 15.000 u.m.;
- stoc iniţial de materii prime: 5.000 u.m.; sold final: 15.000 u.m.;
- stoc iniţial al producţiei în curs: 25.000 u.m.; sold final: 20.000 u.m.;
- stoc iniţial de produse finite: 30.000 u.m.; sold final: 40.000 u.m.
 Se cere:
a. întocmiţi foaia de calcul al costului de producţie pentru produsele finite
obţinute în cursul perioadei.
b. Ş tiind că veniturile din vâ nzarea produselor finite sunt de 400.000 u.m.,
întocmiţi contul de profit şi pierdere simplificat cu clasificarea
cheltuielilor după funcţii și contul cu clasificarea cheltuielilor după
natura lor pentru exerciţiul N.