Tatiana BUCOS

dr. conf. univ., ASEM

Tema 8_EUE

Veniturile și profitul unității

economice
1. Veniturile unității economice
Veniturile - creșteri ale beneficiilor economice înregistrate într-o anumită perioadă, sub
forma intrărilor de active sau a majorării valorii acestora.
De obicei, veniturile sunt obținute în formă monetară, dar sunt posibile si venituri în
formă materială (ex. obținerea a 3 computere în cadrul unui proiect de susținere a
afacerilor).

De unde pot proveni veniturile unității economice?

 vânzarea produselor şi mărfurilor;

 prestarea serviciilor;
 utilizarea de către terţi a activelor entităţii (dobânzi, redevenţe, royalty, dividende);
 contracte de construcţie;
 contracte de leasing/arenda;
 contracte de asigurare (în cazul obținerii primei de asigurare);
 subvenții/granturi/donații;
 diferențe favorabile a cursului valutar.
 Unitatea economică, poate folosi mai multe modalități de obținere a
veniturilor în baza unei anumite activității.

Unele modele posibile de organizare a procesului de obținere a veniturilor:

Exemplul 1.
Magazinul de produse industriale, obține venituri sub formă de:
- valoarea mărfurilor comercializate, dacă în prealabil, acestea au fost achiziționate de la furnizori și sunt parte a
activelor magazinului;
- o cotă din valoarea mărfurilor comercializate, dacă acestea sunt expuse spre vânzare în magazin, dar aparțin unei
terțe părți.

Exemplul 2.
Compania imobiliară:
- valorii bunurilor imobiliare procurate/construite în scopul vânzării;
- comision pentru contractele de vânzare-cumpărare încheiat în numele terței părți;
- cotă din comisionul agenților imobiliari care lucrează din numele companiei, dar nu sunt angajații ei.

Exemplul 3.
Compania de taxi, poate obține venituri din:
- prestarea propriu-zisă a serviciilor de transportarea a clienților ;
- plățile (sub formă de abonament sau cotă din încasări) a proprietarilor de autoturisme, care oferă serviciul de
transport din numele companie (ei folosesc numele companiei, sistemul de colectare și distribuire a comenzilor
etc. dar nu sunt angajații companiei).
 venituri sunt considerate doar beneficiile economice primite sau de primit de
către unitatea economică în nume propriu

unele sume încasate de unitatea economică nu sunt considerate venituri,

chiar dacă sunt legate de activitatea pe care o desfășoară

Nu sunt considerate venituri:

partea din banii încasați de la clienți, care corespund taxei pe valoarea adăugată, accizului,
1. taxei vamale.
din motiv că acești bani sunt acumulați de vânzător în favoarea statului, respectiv au fost deja plătiți statului
(în cazul accizului și taxei vamale) și prin includerea lor în preț compania își recuperează aceste sume, sau
urmează a fi transferați statului după ce suma corespunzătoare prețului va fi încasată de la cumpărător.

sumele colectate în numele unor terţe părţi (ca exemplu, sumele încasate de Mobiasbancă de la client în
2. baza facturii de telefonie fixă)
din motiv că banca încasează acești bani în numele Moldtelecom, după încasare, suma respectivă va fi transferată
operatorului de telefonie fixă – venitul Mobiasbancă p/u această tranzacție corespunde comisionului plătit de client
(ca ex. 2 lei per factură) și plăților încasate de la Moldtelecom p/u serviciul de încasare a banilor de la clienți – ca
exemplu, 3% din încasări.
Exemple:
Unitatea economică se ocupă de importul și comercializarea încălțămintei. Prețul de comercializare a
1. unei perechi de încălțăminte este 900 lei, inclusiv 145 lei, TVA. Taxa vamală plătită pentru o pereche de
încălțăminte – 35 lei. Să se determine venitul din vânzarea unei perechi de încălțăminte.

Venit = Preț – TVA – Taxa vamală

Venit = 900 – 145 – 35 = 720 lei

Clientul Moldtelecom (persoană fizică) achită factură p/u telefonie, internet, IPTV (350 lei) la una dintre
2. filialele Mobiasbancă, comisionul Mobiasbancă per factură – 3 lei.
Conform contractului de deservire a clientului Moldtelecom, banca percepe 2% comision din sumele
încasate în favoarea clientului.
Să se determine venitul Mobiasbancă în urma operațiunii efectuate, dacă presupunem, că Mobiasbancă
nu este plătitor de TVA.

Venit = comision plătit de persoana fizica + comision plătit de Moldtelecom

Venit = 3 + 0.02 x 350 = 3 + 7 =10 lei

Dacă Mobiasbancă este plătitor de TVA, pentru a calcula venitul, este nevoie de a exclude TVA din
suma calculată mai sus. Modul de calcul a TVA este explicat în următoarele slide-uri.

Venit ≠ Profit
În baza venitului obținut va fi calculat rezultatul financiar/profitul unității economice,
prin excluderea cheltuielilor corespunzătoare perioadei respective.
Cum sunt constatate veniturile?
Veniturile sunt constatate în momentul producerii evenimentului care generează
obținerea de venit (ca exemplu, în momentul realizării vânzării-cumpărării),
indiferent de faptul, când au loc încasările din vânzarea produsului/serviciului.

Momentul înregistrării veniturilor și cel al încasării banilor pot fi dispersate în timp

Unele situații posibile:

momentele de primire a
Magazinul “N1” vinde produse
mijloacelor bănești și de
alimentare cu încasări imediate
vânzare a mărfurilor coincid
recunoașterea veniturilor are loc
în același timp cu intrarea
numerarului

Un restaurant percepe avans 30% recunoașterea veniturilor va avea

Momentul încasării (parțiale)
din valoarea meniului, p/u o loc peste 2 luni, momentan, a
banilor este cu 2 luni mai
sărbătoare corporativă, care va fi apărut o datorie a restaurantului
devreme în comparație cu
organizată peste 2 luni. față de client.
momentul prestării serviciului

Magazinul de electrocasnice vinde recunoașterea veniturilor are loc

Momentul încasării banilor va
clientului un lot te tehnica de birou, acum, iar încasările - peste 2 luni,
fi peste cu 2 luni după
oferindu-i posibilitatea de a plăti momentan, a apărut o creanță.
momentul livrării mărfii
peste 2 luni după livrarea .
Există situații în care, constatarea veniturilor se face treptat.

Ca exemplu:

Clientul unui centru de fitness a plătit la începutul anului

abonamentul pentru 12 luni.
În acest caz, venitului poate fi recunoscut integral în momentul încheierii
contractului, sau poate fi făcut în mai multe etape.
Ca exemplu, suma achitată de client este împărțită la 12 luni, la început de fiecare
lună va fi recunoscută suma corespunzătoare unei luni de utilizare a serviciului de
către client.

În momentul încheierii contractului a fost încasată toată suma, dar în calitate de venit
a fost recunoscută doar suma corespunzătoare unei luni.
Cealaltă parte a sumei încasate este considerată datorie față de client, care se va
diminua odată cu recunoașterea venitului pentru următoarele luni.
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 8_EUE

Veniturile și profitul unității

economice
2. Impactul impozitelor asupra veniturilor unității economice

Impozitul – plată obligatorie, fără prestație și

nerambursabilă, efectuată de către stat.

Impozitele/taxele/plățile sociale diminuează rezultatele financiare prin:

→ creșterea cheltuielilor
(plățile sociale, taxelor pentru amenajarea teritoriului etc. – sunt incluse în cheltuielile
operaționale);

sau

→ diminuarea veniturilor
(TVA, Accize, taxe vamale, impozitului pe venit).
Impozite plătite de către unitățile economice
Impozite, taxe și plăți sociale

Impozite/taxe Plăți sociale

generale locale
 Impozit pe venit;  Impozitul pe bunurile imobiliare;
 Taxele pentru resursele naturale;  contribuție la fondul de
 TVA; asigurare socială;
 Taxa pentru amenajarea teritoriului;
 Accizele;  asigurarea medicală
 Taxa p/u organizarea de licitații și
 Taxele vamale; loterii; obligatorie.
 Taxele rutiere.  Taxa de plasare a publicității;
 Taxa p/u utilizarea simbolicii locale;
 Taxa p/u unitățile de comerciale și
prestări de servicii de deservire socială;
 Taxa de piață;
 Taxa balneară.

! 

impozitele și taxele generale sunt administrate la nivel de țară;
impozitele și taxele locale sunt administrate la nivel de administrație publică locală.
Impozitele/taxele pot fi stabilite ca:

valoarea absolută
independentă sau calculată în funcție de o anumită unitate de măsură
Ca exemplu, p/u Chișinău, taxa comercială trimestrială se calculează astfel:
 magazinul online – 10000 lei;
 centru comercial – 20 lei mp, suprafața de până la 1000 mp.;
 restaurante – 7600 lei cu până la 50 locuri;
 stații de alimentare cu combustibil – 10000 lei per coloană de distribuție;
 frizerie – 350 lei, per loc de muncă. https://www.chisinau.md/public/files/anul_2013/decizii/DOC116.PDF

cotă
dintr-o anumită valoare
Ca exemplu, TVA 20%, 12% (6% pe durata Starii de urgenta), 8% , 5%, 0% din valoarea adăugată
Cum se calculează TVA din sumele
încasate din vânzări?
TVA este o taxă plătită statului „în cascadă”
vezi explicația conceptului de taxă în cascadă în tema 9

Dacă în prețul bunului vândut cu 600 lei este inclus TVA 100 lei,
vânzătorul nu transferă obligatoriu 100 de lei la buget.
Suma pe care i-o datorează statului vânzătorul, depinde de faptul de la cine a fost
achiziționată marfa sau materialele din care a fost confecționat bunul

Dacă a fost achiziționat de la

vânzătorul plătește integral valoarea
neplătitor de TVA corespunzătoare TVA

vânzătorul plătește parțial valoarea corespunzătoare

plătitor de TVA TVA, deoarece o parte din TVA a fost deja
transferată la buget de către companie de la care a
fost achiziționată marfa/ materialele, serviciile de
transport etc.
Exemplu de calcul:

Unitatea de comerț vinde o unitatea de produs cu 720 lei (inclusiv TVA 20%). Marfa a
fost achiziționată de la producător cu 540 lei.

Se împarte la 1.2, deoarece prețul

cu TVA inclus, este mai mare 20%
Cum calculăm TVA inclus în prețul de comercializare? în raport cu prețul vânzătorului:
la prețul calculat au fost adăugate
20% TVA

TVA= preț cu TVA – preț fără TVA unde preț fără TVA = Preț cu TVA/1.2

TVA = 720 – 720 / 1,2 = 720 – 600 = 120

Cum va fi calculată suma de transferat la buget, dacă marfa a fost cumpărată de la un

plătitor de TVA
În acest caz, o parte din cei 120 lei, au fost deja transferați la buget
respectiv, TVA de plătit = TVA calculat – TVA inclus în prețul de achiziție

determinăm TVA inclus în prețul de achiziție TVA = 540 – 540 / 1,2 = 540 – 450 = 90

TVA de plătit = 120 – 90 = 30

 ? cum influențează statutul de plătitor de TVA a
furnizorilor asupra veniturilor unității economice

TVA inclus în prețul de vânzare a bunului nu este considerat venit al vânzătorului

Venitul vânzătorului = suma încasată (prețul cu TVA) – TVA de plătit

Venitul în cazul achiziției mărfii de la neplătitor de TVA:

Venit = 720 – 120 = 600
Venitul în cazul achiziției mărfii de la plătitor de TVA:
Venit = 720 – 30 = 690
Dacă marfa este cumpărată de la plătitor de TVA, venitul unității economice este cu 90 lei
mai mare, comparativ cu cazul în care marfa este achiziționată de la neplătiror

Companiile preferă să facă achiziții de marfă, materiale, servicii etc. de la plătitori de TVA.
 În practică, calculul TVA de transferat la buget, nu se face per fiecare
unitate de bun separat, dar, lunar se calculează suma TVA ce trebuie să
fie transferată la buget.

Dacă unitatea economică este plătitoare de TVA, valoarea pe care o va transfera

la buget, se calculează astfel:

TVA spre transfer = TVA încasat de la clienți - TVA plătit furnizorilor

Evidența și calculul TVA

 încasat de la clienți se face în baza facturilor de vânzare/înregistrărilor aparatelor de casă;
 plătit furnizorilor se face în baza facturilor de achiziție/a cecurilor
 Impozitele pe venitul din activitatea
antreprenorială în RM:
Persoane juridice
Se alege unul dintre regimurile fiscale:
 12% din profit
 4% din venitul operațional
Gospodării țărănești
7% din venitul impozabil
Activitate independentă
1% din venit, dar nu mai putin de 3000 lei anual

Activitatea în baza de patentă de antreprenor

0%
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 8_EUE

Veniturile și profitul unității

economice
3. Profitul și rentabilitatea

Rezultatul financiar al activității unității economice este reflectat de profit

(+) sau pierderi (-)

Rezultatul financiar este determinat în baza comparație VENITURILOR și

CHELTUIELILOR aferente unei perioade

PROFIT PIERDERI
venit > cheltuieli venit ˂ cheltuieli
 Deoarece unitatea economică suportă mai multe tipuri de cheltuieli,
în practică sunt calculați mai mulți indicatori de profit

Profit comercial = venit – cheltuieli directe

arată care este sporul de venit în raport cu cheltuielile directe, celelalte cheltuieli suportate fiind ignorate
ca exemplu, compania neplătitoare de TVA, achiziționează o unitate de marfă cu 10 lei și o vinde vândută 15 – profitul
comercial = 5
Profit operațional = venit – cheltuieli operaționale
în cheltuieli au fost incluse, pe lângă cheltuielile directe și alte cheltuieli operaționale (de marketing,
administrative etc.)
Acesta mai este numit și EBIT (Earnings before Interest and Taxes) sau profitul înainte de dobânzi și impozite – arată
ce profit se obține până la plata dobânzilor p/u credite și impozite pe venit

Profit până la impozitare = venit – cheltuieli operaționale - dobânzi

Profit după impozitare = venit – cheltuieli operaționale – dobânzi –

(Net) impozit pe venit

Profitul net poate fi acumulat (ca exemplu pentru investiții) și/sau

repartizat sub formă de dividende
Profitul calculat, este un indicator care arată cu cât veniturile din perioada de
analiză sunt mai mari comparativ cu cheltuielile pentru această perioadă.

dar asta nu înseamnă că la momentul calculului

acești bani se află pe contul unității economice

calculul profitului se face în baza facturilor, însă, o parte din

venitul calculat încă nu a intrat în cont, ca exemplu, în rezultatul
amânării termenului de plată pentru produsele livrate clienților

pot apărea situații în care, într-o anumită perioadă, activitatea

unității economice este profitabilă, însă nu are bani pe cont
pentru a-și onora obligațiile față de creditori, din motiv că
veniturile așteptate încă nu au fost încasate
 Rentabilitatea - forma sintetica de exprimare a eficientei economice,
care reflecta capacitatea unei firme de a realiza profit.

Rentabilitate

În valori absolute În valori relative

Exprimată în unități Profitul exprimat în procente
monetare - PROFITUL

Formula generală calcul a rentabilității în valori relative:

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡
rentabilitate= 100
𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛ță
Rentabilitatea în valori relative, În functie de scopul analizei, poate fi calculată prin
diverse formule:

calculul poate fi facut in baza profitului

comercial, operațional, după impozitare (net)

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡
rentabilitate= 100
𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑖𝑛ță

Indicatorii de referinta pot fi diferiti: venituri,

cheltuieli, active totale, capital propriu
Exemple formule de calcul:

Rentabilitatea vânzărilor (sau marja comercială)

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙
Rentabilitatea 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 = 100
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡

Rentabilitatea totală în raport cu veniturile:

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
Rentabilitatea = × 10
𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Rentabilitatea totală în raport cu costurile :

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
Rentabilitatea = × 10
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

Rentabilitatea în raport cu valoarea activelor:

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
Rentabilitatea = × 100
𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟

Rentabilitatea în raport cu capitalul propriu:

𝑝𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
Rentabilitatea = × 100
𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
Tatiana BUCOS
dr. conf. univ., ASEM

Tema 8_EUE

Veniturile și profitul unității

economice
4. Pragul de rentabilitate
Rentabilitate – capacitatea de a acoperi cheltuielile suportate
Prag de rentabilitate – volumul de bunuri (sau nivelul prețului) pentru care veniturile sunt
egale cu cheltuielile, astfel încât unitatea economică nu obține nici profit, dar nici pierderi.

TR,
TC

profit TR

pierderi
TC

Pragul de
rentabilitate

0
QC Q
Pentru ce se calculează pragului
de rentabilitate?
Pragul de rentabilitate poate fi exprimat sub două forme:
1. Volumul vânzărilor pentru care veniturile = cheltuielile
Acesta este, de fapt, volumul minim ce trebuie să fie vândut pentru a acoperi
cheltuielile suportate.
După ce a fost calculat, indicatorul obținut se compară cu potențialul de
cumpărare a pieței (conform studiului de piață realizat):
dacă potențialul de cumpărare a pieței este sub pragul de
rentabilitate – afacerea va înregistra pierderi

2. Preț unitar pentru care veniturile = cheltuielile

Acesta este, de fapt, prețul minim la care poate fi vândut produsul. Se calculează
în cazul în care se știe din start care este volumul vânzărilor – ca exemplu în cazul
în care avem o comandă de la un anumit client.
dacă clientul insistă asupra unui preț mai
scăzut – tranzacția va aduce pierderi.
Formule de calcul a pragului de rentabilitate:
Formula aplicată la calcule depinde de informația pe care o cunoaștem:

1. Sunt cunoscute prețul și cheltuielile directe, indirecte

𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 (𝑓𝑖𝑥𝑒)

Q=
𝑝𝑟𝑒ț −𝑐𝑜𝑠𝑡 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡 𝑝𝑒𝑟 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑠
Rentabilitatea vânzărilor:
profit în % în raport cu costurile
parametru valoare directe - ca exemplu, în raport cu
Costuri directe per unitate de produs, lei 7.0 cheltuielile de achiziție a mărfii
Preț, lei 15.0
Total costuri indirecte, lei 1,500.0 Rentabilitatea totală:
Calculul pragului de rentabilitate profit în % în raport cu
Volumul vânzărilor, un. costurile totale - adică, la
Venit, lei costurile de achiziție a mărfii
Rentabilitatea, % au fost adăugate cheltuielile
Rentabilitatea vânzărilor (prof. comerc.), % pentru marketing,
Rentabilitatea totală , % 0% management, arendă etc.

𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡−𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡−𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒

𝑟𝑒𝑛𝑡. 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 = 100 𝑟𝑒𝑛𝑡. 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙ă =
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡
100
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡
Rezolvare:

parametru valoare
Costuri directe per unitate de produs, lei 7.0
Preț, lei 15.0
Total costuri indirecte, lei 1500.0
Calculul pragului de rentabilitate
Volumul vânzărilor, un. 188
Venit, lei 2813
Rentabilitatea, %
Rentabilitatea vânzărilor (prof. comerc.), % 53%
Rentabilitatea totală , % 0%

53% rentabilitatea vânzărilor: la fiecare leu cheltuit la achiziția mărfii se obține adaos
comercial 53 bani.
2. Se cunosc cheltuielile directe/indirecte și volumul vânzărilor
se cere să calculăm prețul corespunzător pragului de rentabilitate

Dacă se cunoaște suma tuturor 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 (𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒+𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒)

cheltuielilor suportate
Preț=
𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚

Dacă se cunosc:
1. costurile directe per bucată; total costuri indirecte
Pret = costurile directe per bucată +
2. total costuri indirecte 𝑄

parametru valoare
Costuri directe per unitate de produs, lei 5.0
Preț, lei
Total costuri indirecte, lei 1500
Calculul pragului de rentabilitate
Volumul vânzărilor, un. 200
Venit, lei
Rentabilitatea, %
Rentabilitatea vânzărilor, %
Rentabilitatea totală , % 0%
Rezolvare:

parametru valoare
Costuri directe per unitate de produs, lei 5.0
Preț, lei 12,5
Total costuri indirecte, lei 1500
Calculul pragului de rentabilitate
Volumul vânzărilor, un. 200
Venit, lei 2500
Rentabilitatea, %
Rentabilitatea vânzărilor (prof. comerc.), % 60%
Rentabilitatea totală , % 0%
3. Cunoaștem rentabilitatea vânzărilor, prețul și costurile
se cere să calculăm venitul și volumul corespunzătoare pragului de rentabilitate

𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡𝑒

Venit=
𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣â𝑛𝑧ă𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 (𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡)

𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡
Q=
𝑝𝑟𝑒ț

parametru valoare
Prețul, lei 8 000
Total costuri indirecte, lei 280 000
Calculul pragului de rentabilitate
Volumul vânzărilor, un.
Venit, lei
Rentabilitatea, %
Rentabilitatea vânzărilor (prof. comerc.), % 57%
Rentabilitatea totală , % 0%
Rezolvare:

parametru valoare
Prețul, lei 8 000
Total costuri indirecte, lei 280 000
Calculul pragului de rentabilitate
Volumul vânzărilor, un. 61
Venit, lei 491 228
Rentabilitatea, %
Rentabilitatea vânzărilor (prof. comerc.), % 57%
Rentabilitatea totală , % 0%
 Tema 8.
VENITURILE ȘI PROFITUL
(unele explicații p/u rezolvarea testului de autoevaluare)
Subiecte:

 venituri – surse de formare, determinare și momentul de

constatare;
 taxe pe produs incluse în încasări;
 Impactul TVA asupra veniturilor;
 indicatori de profit;
 pragul de rentabilitate.
Principala sursă de formare a veniturilor – vânzare mărfuri/produse,
prestare servicii
Ca exemplu, p/u compania Tucano Coffee sursă principală de venit este vânzarea
produselor alimentare: cafea, ceai, aperitive etc.

Adițional, compania are în vânzare și diverse mărfuri – căni, suvenire etc.

Modul de constatare a veniturilor provenite din vânzarea mărfurilor poate fi diferit:
 p/u produsele alimentare și obiectele stilizate Tucano (căni etc.) – venit este
considerat prețul de vânzare (fără TVA)
 p/u alte mărfurile expuse spre vânzare în magazin – venit este considerat o
sumă fixă sau cotă din preț (fără TVA)
Compania primește venituri și din utilizarea de către terți a activelor companiei

 Royalty – p/u utilizarea modelului de business de către alte persoane juridice (în baza
vânzării francizei – 3.5-4.5% din veniturile francizaților)
 Plata pentru franciză - 12000 Euro la încheierea unui contract de oferire a francizei
 Dobânzi – p/u depozitele bancare
Periodic apar venituri din diferențe favorabile ale cursului valutar
Când sunt constatate veniturile?
Veniturile sunt bază p/u calculul profitului, respectiv a impozitelor pe venit

are sens constatarea unui venit daca acesta este cert, compania nu mai are
dreptul de proprietate a supra bunurilor și nici obligații față de cumpărător

Venituri ≠ Încasări
Exemplu:

Compania vinde vestimentație cu livrare și oferă clientului posibilitatea de restituire a

produselor cumpărate, timp de 30 zile. Pentru livrare se percepe o plată de 50 lei.
Plățile p/u produs și livrare se încasează de către curier.

 plata p/u livrare se recunoaște în momentul încasării banilor de la client;

 încasarea de la client poate fi recunoscută imediat sau după 30 zile de la livrare.
Sumele corespunzătoare taxelor pe produs, nu sunt
considerate venit al companiei

Taxele pe produs sunt colectate de la cumpărători în folosul statului

Valoarea taxelor este exclusă din venit de către subiectul care a transferat sau urmează să
transfere taxa respectivă la buget

Accizul producătorul sau importatorul (în cazul în care produsul este de import)
Taxa vamală importatorul

TVA toți plătitorii de TVA exclud TVA, corespunzător valorii create la etapa sa

Exemplu:
Producător Dealer Retail
Preț 150 Preț 210 Preț 300
Acciz – 30; TVA - 20 Valoarea adaugată – 60; TVA - 10 Valoarea adaugată – 90; TVA - 15
Venit =150-30-20= 100 Venit =210-10= 200 Venit =300-15= 285
 Se împarte la 1.2, deoarece prețul cu
Cum calculăm TVA inclus în prețul/încasări?
TVA inclus, este mai mare cu 20% în
raport cu prețul vânzătorului:
la prețul calculat au fost adăugate
20% TVA

TVA= preț cu TVA – preț fără TVA preț fără TVA = Preț cu TVA/1.2

Dacă prețul produsului este 720 TVA = 720 – 720 / 1,2 = 720 – 600 = 120

IMPORTANT! TVA 20% - nu înseamnă 20% din preț, dar 20% adăugate la preț

prețul cu TVA inclus este considerat 120%

Cum calculăm mai simplu TVA pentru cota 20%?

TVA = Preț/ 6 pentru exemplu de mai sus TVA = 720/ 6 = 120

Prețul fiind considerat 120% - el poate fi împărțit în 6 părți a câte 20% → TVA este a 6-a parte din preț.

Dacă marfa este cumpărată de la un plătitor de TVA, o parte din cei 120 lei, au fost
deja transferați la buget
respectiv, TVA de plătit = TVA calculat – TVA inclus în prețul de achiziție
 Conform Codului Fiscal al RM o unitate economică este obligată să se
înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, dacă 12 luni consecutiv,
acumulează vânzări ce depăşesc, cumulativ, 1200000 lei, cu excepţia livrărilor
scutite de TVA și a subiecților scutiți de plata TVA.

Companiile care nu corespund acestor condiții pot deveni benevol

plătitori de TVA

De ce o companie care nu are încasări de 1200000 să dorească

să fie plătitor de TVA?

Dacă compania face vânzări B2B, va fi dificil să-și vândă

produsele/marfa fiind ne-plătitor de TVA
Despre profit:

Profitul este rezultatul financiar al activității companiei

În practică sunt calculați mai mulți indicatori de profit

Profit comercial = venit – cheltuieli directe

Profit operațional = venit – cheltuieli operaționale

Profit până la impozitare = venit – cheltuieli operaționale - dobânzi

Profit după impozitare = venit – cheltuieli operaționale – dobânzi – impozit
(Net) pe venit

Profit la sfârșitul Numerar pe cont la

perioadei sfârșitul perioadei
Pragul de rentabilitate
Rentabilitate – capacitatea de a acoperi cheltuielile suportate
Prag de rentabilitate – volumul de bunuri (sau nivelul prețului) pentru care veniturile sunt
egale cu cheltuielile, astfel încât unitatea economică nu obține nici profit, dar nici pierderi.

Poate fi calculat:
profit venituri
Volumul pentru care veniturile = cheltuielile

pierderi
Prețul pentru care veniturile = cheltuielile Chetuieli
totale

Pragul de
rentabilitate

0
QC Q