1

SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII ORGANELOR DE MASINI

Înca din antichitate apar primele referiri la utilizarea unor organe de masini în cadrul unor
mecanisme complexe: roata, osia si lagarul de la primele care de lupta si transport; scripetele, în
China antica si Egiptul antic, la construirea pagodelor, respectiv a piramidelor; surubul arhimedic, cu
ajutorul caruia, în Grecia antica, se scotea apa din unele rezervoare etc.
În Evul mediu, primul cercetator în domeniul organelor de masini poate fi considerat Leonardo da
Vinci, de la care se cunosc studii referitoare la: roti de curea, scripeti, osii, lagare, suruburi,
angrenaje, frecare si uzare.
Odata cu inventarea masinii cu abur, la sfârsitul secolului al XVIII-lea, si a locomotivei cu abur, la
începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea organelor de masini a cunoscut un nou avânt. Asamblarile
filetate s-au perfectionat continuu, elaborarea de catre inventatorul englez Whitworth, în anul 1840,
a filetului care îi poarta numele constituind prima încercare de standardizare în domeniul organelor
de masini. Se dezvolta constructia de rulmenti, de transmisii prin curele, de angrenaje etc.
Teoria si calculul organelor de masini au fost elaborate pe masura aparitiei si perfectionarii
constructiilor. Prima încercare de descriere sistematica a organelor de masini a fost facuta de
Leupold.
În secoluL al XVIII-lea, marele matematician Euler a efectuat studii asupra angrenajelor,
propunând introducerea danturii în evolventa. Tot Euler a stabilit relatii între fortele din ramurile
unui fir elastic înfasurat pe un cilindru, luând în considerare si frecarea, relatii aplicabile si în calculul
transmisiilorprin curele si a frânelor. Primul curs de Organe de Masini a aparut în jurul anilor 1880,
fiind editat de Bach, editii succesive ale acestuia aparând pâna în primul deceniu al secolului al XX-
lea.
Contributii însemnate la studiul organelor de masini si-au adus si cercetatori din tara
noastra, dintre care: prof.dr.doc.st.ing. Gheorghe Manea, membru corespondent al Academiei
Române, în domeniul lagarelor cu alunecare; prof.dr.doc.st.ing. Nicolae Popinceanu, în domeniul
calculului la contact:prof.dr.doc.st.ing. Dan Pavelescu, în domeniul tribologiei; prof.dr.ing. Gheorghe
Radulescu, în domeniul angrenajelor; prof.dr.ing. Nicolae Gheorghiu, în domeniul transmisiilor
mecanice; prof.dr.ing. Ioan Draghici, în domeniul cuplajelor s.a.

La Iasi s-au efectuat multe cercetari in domeniile: rulmentilor, rotilor dintate, vibratii.
 2

Dl. Prof. dr.ing. Mihai Gafitanu a condus catedra de Organe de Masini, dupa pensionarea
regretatului prof.Niculai Popinceanu, contribuind la construirea sediului nou din zona Tudor
Vladimirescu, la dotarea acesteia.

Prof.dr.ing. Mihai Gafitanu

Domnia sa a contribuit la construirea unei camera fonice, unicat in Moldova, prin performante dar si
dimensiuni, unde s-au efectuat masuratori in domeniile: rulmenti, motoare termice, cutii de viteze,
instalatii de climatizare etc.

Camera fonica

MASINA

Masina este sistemul tehnic in care prin miscare mecanica se transforma (prese) si se transmite
materiale (benzi rulante), energie (pompe) si informatii (mecanisme ptr antrenarea Cd-urilor etc.).
Masinile (ansambluri) sunt compuse din subansambluri.
Toate subsansblurile sunt formate din organe de masini care sunt in contact unele cu altele.
 3

Fig-1 Strung normal

Partile componente ale unui strung normal sunt (fig.1):

1.batiul
2.caruciorul (subansamblu) contine macanismele miscarii principale de avans ale cutitului
(subansamblu)
3.cutia de viteze pentru antrenarea arborelui principal dar si sistemul de sincronizare ale miscarilor
dintre arborele principal si cel de avans (subansamblu)
4.universalul (subansamblu)
5.suportul portcutit (subansamblu)
6.saniile longitudinala si transversala (subansamblu)
7.papusa mobila (subansamblu)
8. bara de avans
9.surubul de avans (conducator)
10.pinola (subansamblu)
12.bara de legatura a manetelor de pornire-oprire
13.bara de avans

Fig. 2
 4

Motorul termic este compus din:

-blocul motor;
-mecanismul motor (piston, biela, bolt, arbore cotit);
-sistemul de alimentare si de evacuare a gazelor ( arbore cu came, tachet, culbutori, arcuri, suruburi
de reglaj, saibe, supape);
-sistemul de sincronizare a arborelui cotit cu arborele cu came;
-sistemul de alimentare cu combustibil (pompa, tevi, injectoare);
-sistemul de racie cu aer (ventilator, transmisie cu curele etc.)

Fig. 3 – Motor termic

1-Bujie, 2,3-arbori cu came, 3,13-supape,11-piston, 10-bolt,8-biela, 7-arborele

cotit, 5-chiulasa, 6- bloc motor

Asamblările pot fi nedemontabile sau demontabile.

 Asamblările nedemontabile, numite și îmbinări, nu mai pot fi desfăcute decât prin
distrugerea parțială sau totală a pieselor îmbinate. Astfel de îmbinări sunt cele prin nituire,
sudare, lipire, prin formă (fălțuire) sau combinate.
 Asamblările demontabile permit montarea și demontarea repetată a pieselor fără o
deteriorare a lor. Asamblările demontabile pot fi prin formă - cu pene, știfturi, caneluri, dinți,
profile - cu șuruburi și piulițe, prin forțe de frecare - pe conuri, cleme sau altfel de stângere.
 5

Organele de mașini sunt piese sau subansamble, având un rol funcțional bine determinat, care intră
în componența mașinilor și mecanismelor și, datorită formei lor asemănătoare, pot fi calculate
separat.

Ex:

-arbori si osii;
-roti dintate, lanturi;
-roti de curea, curele;
-came, tacheti;
-roti de frictiune;
-rulmenti;
-lagare de alunecare;
-arcuri;
-nituri;
-suduri;
-cuplaje;
-etansari
etc.
Sunt si organe de masini care nu sunt calculate ci sunt alese in functie de dimensiunile organelor de
masini cu care sunt in contact.

Din punct de vedere constructiv organele de mașini se clasifică în:

-organe de mașini simple, formate dintr-o singură piesă, de exemplu un șurub, o pană sau un
arbore;
-organe de mașini compuse, alcătuite din mai multe piese, de exemplu un lagăr.

Criteriul de
Nr. crt. Tipul organelor de maşini Exemple
clasificare
Organe de maşini simple Şuruburi, nituri, pene, arcuri
1 Constructiv
Organe de maşini complexe Rulmenţi, lagăre de alunecare

Organe de asamblare Şuruburi, nituri, pene

Osii, arbori, fusuri, roti dintate,

Organe în mişcare de rotaţie
roti de curea etc
Cuplaje
Organe de legătură pentru mişcare a de
rotaţie
2 Funcţional
Organe de rezemare Rulmenţi şi lagăre de alunecare

Angrenaje, roţi de fricţiune, curele

Organe de transmitere a mişcării de rotaţie

Organe pentru închiderea şi conducerea

Conducte, organe de închidere
circulaţiei fluidelor
 6

Etapele proiectarii unui organ de masina

Etapele care trebuie parcurse la proiectarea organelor de masini se refera, în principal, la:
- identificarea conditiilor de functionare a organului de masina proiectat în cadrul masinii sau
utilajului din care face parte; întocmirea schemei de calcul (organul de masina calculat se simplifica
la maxim, ca si sarcinile exterioare, cat si de legatura se considera concentrate sau distribuite dupa
legi cunoscute sau alese conventional);
- stabilirea sectiunilor periculoase, a sarcinilor care actioneaza în aceste sectiuni si a solicitarilor;
- alegerea materialului si a semifabricatului;
-calculul de predimensionare si standardizarea dimensiunilor rezultate;
-întocmirea desenului de executie, care sa corespunda, partial, formei finale a piesei;
-calcule de verificare, în sectiunile periculoase;
-definitivarea desenului de executie, conform normelor desenului tehnic, tinând seama si de
rezultatele calculelor de verificare

Fig -4 Reductor cu roti dintate cu o treapta

 7

Fig.-5 Fortele din angrenaj si de pe arbori