CAPITOLUL 4.

GRUPA MAŞINILOR DE SĂPAT ŞI DEPOZITAT (SAU ÎNCĂRCAT)

PĂMÂNTUL

În această grupă se încadrează maşinile care execută ca operaţie principală săparea,

pământul fiind descărcat la distanţe relativ mici de maşină (distanţa maximă de depozitare fiind
egală cu raza maximă de descărcare a pământului din organul de lucru) în depozit sau în mijloace
de transport.
Din această grupă tehnologică de maşini fac parte:
a) Excavatoarele cu o cupă, care la rândul lor pot fi:
 excavatoare cu cupă dreaptă;
 excavatoare cu cupă inversă;
 excavatoare cu cupă aruncată (draglină);
 excavatoare cu cupă graifăr.
b) Excavatoarele cu mai multe cupe:
 cu elindă şi săpare transversală;
 cu elindă şi săpare longitudinală;
 cu rotor (săpătoare de şanţuri);
 cu rotor pe săgeată.
c) Grederul elevator.

I. Excavatoare cu o cupă.

Excavatoarele sunt maşini ce pot executa o gamă largă de operaţii tehnologice în cadrul
lucrărilor de construcţii: canale, diguri, baraje, regularizarea albiilor râurilor, batardouri, fundaţii
etc. Pot ii, de asemenea, folosite ia pregătirea terenului pentru construcţii (platforme industriale, căi
de comunicaţie terestră), cât şi la pregătirea unor materiale de construcţie în cariere şi balastiere.
Excavatoarele pot fi clasate după modul de acţionare a lor:
 Excavatoare acţionate eu motor termic, cu ardere internă, Diesel;
 Excavatoare acţionate cu motoare electrice alimentate de la reţeaua de curent alternativ prin
cabluri. Astfel de excavatoare sunt folosite atunci când. distanţele de deplasare ale maşinii sunt
sub 100 m (la rampele de descărcare ale căilor ferate sau la depozitele de materiale de
construcţii, de exemplu în balastiere);
 Excavatoare acţionate mixt, la care un motor Diesel antrenează un generator de curent electric,
care alimentează electromotoarele de acţionare a mecanismelor maşinii (de exemplu, la
draglinele de mare capacitate).

După sistemul de comenzi ale organelor de lucru excavatoarele pot fi:

 Excavatoare cu comenzi mecanice prin trolii, cabluri şi lanţuri (folosite cu predilecţie
în cariere);
 Excavatoare cu comenzi hidraulice şi pneumatice;
 Excavatoare cu comenzi combinate.

Sistemul de deplasare al excavatoarelor poate fi de trei feluri;

 deplasare pe roţi atunci când ele sunt destinate să lucreze preponderent în mediul urban
sau execută lucrări mici dispersate (în generai maşini de capacitate mică);
 deplasare pe şenile, atunci când lucrează numai în şantiere:
 deplasare pe tălpi păşitoare, pentru lucru în terenuri cu capacitate portantă redusă şi exces
de umiditate.
Pentru anumite lucrări, excavatoarele se pot deplasa pe căi de rulare tip cale ferată.

4.1.Excavatoare cu cupă dreaptă

Excavatorul cu cupă dreaptă face parte din grupa excavatoarelor cu o singură cupă, destinate
să sape deasupra planului de rezemare a maşinii.
Excavatoarele cu cupă dreaptă acţionate mecanic, cu trolii şi cabluri, sunt recomandate
pentru lucrul în condiţii grele: terenuri cu piatră, cariere, avantajate fiind de modul de acţionare
18
(mecanic) care este rezistent la şocuri (sistemul de acţionare hidraulic este mai sensibil).

4.1.1 Excavator cu cupă dreaptă acţionat mecanic.

Excavatorul cu cupă dreapta denumit şi excavator cu cupă împinsă. acţionat mecanic este
format din: platformă pivotantă (1), pe care sunt montate motorul Diesel (sau electric), troliile
pentru cabluri şi cabina cu echipamentul de comandă.
De partea anterioară a platformei (1) se articulează săgeata (3) de forma unei grinzi metalice
la extremitatea superioară având scripeţii (4) pentru cablurile (5) de acţionare a organismului de
lucru - cupă dreaptă (6) prevăzută cu dinţi (7) sau cuţit pentru săpare. Cupa (6) este solidară cu un
braţ balansor (mâner) (8) ce culisează într-un ghidaj (9) articulat (.10) pe săgeată.
Ansamblul cupă-balansor mai poartă numele de lingură, de unde şi denumirea de „excavator
cu lingură dreaptă".
Cupa este retrasă cu ajutorul cablului (11) iar înfigerea cupei în abataj se realizează slăbind
simultan, cablul (11) şi cablul de ridicare-coborâre (12) a cupei. Pământul din cupă se descarcă
gravitaţional, prin rabaterea fundului (13) cupei atunci când în poziţia de descărcare, mecanicul
acţionează cablul (14) de deszăvorâre a fundului în timpul lucrului săgeata rămâne fixă (înclinată
max. 60° faţă de orizontală, funcţie de categoria pământului săpat, la pământurile uşoare unghiul
fiind mic - 30°).

Fig. 4.1. Excavator cu o singură cupă.

1 - Platformă rotitoare; 2 - mecanism de deplasare pe şenile; 3 - săgeata; 4 - scripeţi; 5 - cabluri acţionare;
6 - cupă; 7 - dinţi; 8 - balansor; 9 - ghidaj; 10 - articulaţie ghidaj; 11 - cablu acţionare balansor;
12 - cablu ridicare-coborâre cupă; 13 - fiind cupă rabatabil; 14 - cablu deszăvorâre fund cupă.

Fig. 4.2. Căruciorul de şenilă.

1- cadru; 2 - roată stelată motoare; 3 - roată de întindere; 4 - dispozitiv de întindere;
5 - role de sprijin; 6- rolă de susţinere.
Capacitatea excavatoarelor acţionate mecanic, destinate lucrului în cariere, este de 2÷20 mc.
Mecanismul de deplasare pe şenile (fig. 4.2.) este format din două cărucioare de şenilă montate
paralel şi rigid de şasiul maşinii. Fiecare cărucior de şenilă este format dintr-un cadru longitudinal
(1) având în partea posterioară o roată (2) motrică (steluţă motoare) iar în faţă o roată de întindere
(3) prevăzută cu un dispozitiv de întindere a şenilei (4) între cele două roţi, pe cadru şi sub el, sunt
montate role de sprijin (5) (4÷6 buc.) şi respectiv role de susţinere (6) a şenilei (1÷2 buc).
19
 4.1.2. Excavator cu cupă dreaptă acţionat hidraulic.
Excavatoarele acţionate hidraulic (hidrostatic) prezintă o serie de avantaje, comparativ cu
cele acţionate mecanic: simplitate în construcţie, realizarea unor rapoarte de transmisii mari,
precizie şi rapiditate în execuţia mişcărilor, nivel redus de zgomot.
V1

Fig. 4.3. Excavator cu cupă dreaptă acţionat hidraulic.

1 - cadru inferior; 2 - sistemul de deplasare (pe roţi); 3 - platformă rotitoare;
3 - coroana dinţată a platformei; 4 - motor; 5 - cabină comandă; 6 - braţ;
7 - cupă; 8 -pârghii articulate; 9 - balansor; V1, V2 - verine acţionare cupă şi balansor.

Dezavantajul principal îl constituie sensibilitatea la şocuri mecanice. Sistemul hidraulic de

acţionare este format din: pompă, distribuitoare de ulei hidraulic, motoare hidraulice rectilinii
(denumite verine sau cilindri de forţă).
Deşi diversificate constructiv, excavatoarele cu cupă dreaptă, acţionate hidraulic (hidrostatic)
(fig. 4.3.) au aceeaşi structură generală formată din: cadru inferior (1) cu sistemul de deplasare pe
roţi (2) sau şenile (la excavatoare cu capacitate mare); platformă rotitoare (3) pe care se află
motorul principal (4) cabina de comandă (1) şi urechile de articulare ale braţului (6) ce poate fi rotit
în plan vertical cu ajutorul a 1÷2 verine (cilindri hidraulici cu dublu efect) articulate de asemenea pe
platforma (3). Echipamentul de lucru cu cupă dreaptă se compune din cupa (7) acţionată de verina
V1 prin intermediul pârghiilor articulate (8) şi balansorul (9) (denumit şi mânerul cupei) acţionat în
plan vertical cu verina V2.
Caracteristicile de lucru ale excavatoarelor cu cupă dreaptă sunt prezentate în tabelul 4.1.
Caracteristicile tehnico-funcţionale necesare alegerii excavatorului cu cupă dreaptă

Fig. 4.4. Caracteristicile tehnico-funcţionale ale excavatoarelor cu cupă dreaptă

a- descărcare în depozit; b - descărcare în mijlocul de transport

20
 Tabelul 4.1. Caracteristicile de lucru ale excavatoarelor cu cupă dreaptă
Nr.
Caracteristica Valorile
crt.
1 Capacitate cupă (m.c.) 0,25 0,35 0,50 0,75 1,00 3,00
2 Lungime săgeată (m) 4,90 5,10 6,70 6,90 6,70 10,50
3 Lungime mâner cupă (m) 2,30 3,59 4,50 4,66 4,90 7,20
4 Unghiul săgeţii (α) (gr.) 45÷60 45÷55 45÷55 45÷60 45÷60 45

5 Rmax săpare la N.S.(m) 2,64÷1 3,6÷3,1 4,78÷4,35 6,27÷5,55 6,40÷5,70 8,263

6 Rmin săpare la nivel teren (m) - 2,50÷2,75 2,36÷2,48 4,07÷3,65 3,30÷3,60 -
7 Rmax săpare (m) 5,80÷5,10 7,06÷6,75 8,80÷8,32 8,85÷8,44 9,80÷9,00 14,00
8 Înălţime săpare max.
4,70÷5,50 5,45÷6,60 6,49÷7,52 7,63÷8,58 8,00÷9,00 9,68
Hmaxs (m)
9 Rmax descărcare (m) 5,35÷4,82 6,58÷6,10 8,32÷7,83 8,04÷7,62 8,70÷8,00 12,50
10 Înălţime descărcare la Rmax d
2,00÷2,45 2,65÷3,10 3,61÷3,91 2,44÷2,85 3,30÷3,70 3,60
(m)
11 Înălţimea max. de descărcare
Hmax d(m) 3,04÷4,12 4,90÷4,00 4,71÷5,65 5,33÷6,28 5,50÷6,80 6,60

Alegerea raţională a maşinilor şi utilajelor la execuţia mecanizată a lucrărilor de pământ

impune o coroborare a caracteristicilor lucrării de executat (volume, amprize, cote) cu caracteristicile
tehnico-funcţionale ale maşinilor ce vor fi utilizate în procesul tehnologic de execuţie.
Caracteristicile tehnico-funcţionale necesare alegerii excavatoarelor cu cupă dreaptă sunt
(vezi fig. 4.4):
Rmax - raza maxima de: săpare (ni);
Rmin s - raza minimă de săpare (m);
Rs - raza de săpare ce corespunde înălţimii maxime de săpare (m);
Hmax s - înălţimea maximă de săpare, deasupra nivelului de sprijin (N.S.) (m);'
H max s - adâncimea maximă de săpare, sub nivelul de sprijin (m);
Rmax d - raza maximă de descărcare în depozit sau în mijlocul de transport (m);
Hmax d - înălţimea maximă de descărcare măsurată între N.S. şi muchea inferioară a fundului
cupei, deschisă (vezi fig. 4.4. a) (m);
Obs: valoarea Hmax d determină N.C. al mijloacelor de transport, întrucât muchea inferioară a
cupei sau fundului ei trebuie să depăşească cu hs=0,5÷0,6m cota cupolei de la cabina autovehiculului,
deci Hmax d>hmt + hs.
A - gabaritul de rotaţie (dimensiune care interesează din punct de vedere al securităţii muncii,
atunci când se lucrează în spaţii înguste, limitate);
Ha - înălţimea abatajului în care lucrează excavatorul.
Valoarea Ha depinde de capacitatea cupei, Hmax s, cât şi de natura pământului de săpat. În
principiu, înălţimea abatajului trebuie să asigure umplerea completă a cupei care trebuie să taie un
strat de pământ pe toată înălţimea abatajului. Funcţie de categoria pământului săpat şi excavatorul
din dotare, Ha se determină experimental. Pentru stabilirea anticipată a schemei de lucru, înălţimile
recomandate pentru abataj sunt prezentate în tabelul 4.2. Estimativ Ha≈ 5 ∙ hc, hc fiind înălţimea
cupei excavatorului.
Tabel 4.2.
Capacitatea cupei, Hmax s, în fucţie de natura pământului de săpat
Capacitatea cupei (m.c.) Categoria terenului
I - II III IV
<0,5 1,5 2,0 2,5
0,5-1,0 2,0 2,5 3,0
1,0-1,5 25 3,0 3,5
1,5-2,0 3,0 3,5 4,0

21
 Obs: 1. Înălţimea abatajului va fi mai mică decât cea recomandată mai sus, în cazul în care
descărcarea trebuie făcută în mijloace de transport ce se deplasează la un N.C (nivelul căii de
transport) de cotă mai mare decât N.S. (vezi fig. 4.4. a, b şi exemplu de alegere a excavatorului).
2. În cazul în care, înălţimea lucrării este mai mare decât Ha excavarea se face în trepte
cu înălţimea H0.
Pământurile săpate de excavatoarele, cu o singură cupă, se împart în 6 categorii (I- VI),
funcţie de care se stabilesc normele de timp şi costurile unitare (vezi tabelul 4.3.).

Tabel 4.3.
Categoriile de pământ la săparea cu excavatoare
Greut sp. Categ. la
Natură teren aparentă săparea cu Observaţii
daN/m.c. excavator
1 2 3 4 5
Pământ arabil, umpluturi
Teren
netasate 600÷1500 I
uşor
Nisipuri uşoare  
Nisipuri argilos+pietriş
1500÷1900 I
Argilă uşoară  
Teren
Pământ nisipos şi pietriş >
mijlociu
15 mm 1700÷1900 II
Pietriş < 15 mm  

Pământ cu bolovani sau Poate fi necesară lucrare

1500÷1900 I pregătitoare de extragere
Teren rădăcini
rădăcini şi bolovani
tare
Marne noi şi argile 1700÷1900 II
nisipoase cu pietriş  
Poate fi necesară lucrare
Argilă grasă cu pietriş sau II pregătitoare de extragere a
bolovăniş 1900 bolovanilor mari
Argilă grea, compactă, III
umedă  
Teren
foarte Poate fi necesară scarificarea
Argilă de morenă, stâncă 2000 IV
tare prealabilă a stratului de excavat
dezagregată moale
Stratul îngheţat să nu
depăşească adâncimea de 30-
Teren îngheţat 2200 IV 40cm. Se folosesc excavatoare
cu cupă > 0.5mc, acţionate cu
cabluri
Semidure 1100÷2800 VI Se excavează după derocare, cu
Dure 2200÷3000 VI explozivi şi pene mecanice.
Roci
Excavator acţionat mecanic, cu
Foarte dure 2500÷3300 VI cupă > 1,0mc

În vederea alegerii maşinii, în tabelul 4.4. sunt prezentate caracteristicile funcţionale ale
excavatoarelor cu o cupă.

Tabel 4.4.
22
 Caracteristicile funcţionale ale excavatoarelor cu o cupă
Excavatoare de construcţii Excavatoare de carieră
Caracteristici
1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Capacitate cupă (mc) 0,15 0,25 0,4 0,65 1,0 1,6 2,5 2,0 3,15 5 8 12,5 20
Raza max. de săpare
5,1 5,8 6,7 7,6 8,8 10,2 11,5 11,3 13,0 15 17,5 20 22
Rmax s (m)
Înălţimea max de
săpare Hmax s (m) 4,4 6,1 6,5 7,8 8,2 9,1 30 8,5 9,3 11,3 13 15,2 16,5

Înăiţimea max de 3,3

descărcare Hmax d(m) 2,9 3,2 5
4,3 5,0 5,5 6,4 - - - - - -

Alegerea excavatoarelor cu cupă dreaptă.

Excavatoarele cu cupă dreaptă sunt destinate săpării, deasupra nivelului de sprijin a maşinii
N.S. (vezi fig. 4.5.) în acest caz frontul de lucru al maşinii poartă numele de abataj.
a)Alegerea modului de acţionare: pentru lucrări de construcţii (diguri, canale, baraje, bazine)
se referă excavatoarele acţionate hidraulic, iar pentru lucrul în cariere, cele acţionate mecanic.
b) Alegerea sistemului de deplasare depinde de doi parametri:
 Condiţiile de teren pe care se va deplasa excavatorul, cele pe şenile fiind recomandate în cazul
terenurilor cu capacitate portantă mică (terenuri umede, turboase) sau teren denivelat;
 Necesitatea deplasărilor frecvente la puncte de lucru distanţate între ele, situaţie în care sunt
recomandate excavatoarele cu deplasare pe roţi.
c) Alegerea capacităţii cupei (q) depinde în principal de volumul lucrărilor de executat
(tabelul 4.5.)
Tabel 4.5.
Alegerea capacităţii cupei funcţie de volumul de lucru.
Volumul de lucru(mc) Capacitatea optimă a cupei,q(mc)
<10 000 0,25-0,35
10 000-20 000 0,50-0,65
20 000-50 000 1,0-1,25
50 000-100 000 1,25-2,00
> 100 000 >2,0
Din punct de vedere al capacităţii cupelor q, excavatoarele cu o cupă pot fi împărţite în trei
grupe:
 capacitate mică, q = 0,1÷1,75 mc
 capacitate medie, q = 2,0÷3,0 mc
 capacitate mare, q = 3,25÷6,0 mc
Exemplu de alegere a excavatorului cu cupă dreaptă la execuţia unui bazin sau canal de
dimensiuni date. Trebuie precizat că valorile caracteristicilor maşinilor care se iau în calcule trebuie
să fie reduse cu cca. 20% faţa de valorile maxime (ex.: raza maximă de săpare Rmax s; adâncimea
maximă de săpare Hmax s). Motivul diminuării valorilor maxime la valori de lucru (raza de săpare R s ,
adâncimea de săpare Hs, înălţimea de descărcare Hd), este necesitatea tehnică de a nu solicita
frecvent maşina la eforturi maxime, care ar conduce la o uzură prematură a maşinii şi organului său
de lucru.
În figura 4.5. sunt date dimensiunile lucrării: b, B, h, m, a, hc, m1. Se cere determinarea
caracteristicilor de lucru ale excavatorului în vederea procurării sau închirierii sale.
Condiţiile de alegere a maşinii în acest caz sunt:
1. Hmax s ≥ h, dacă condiţia nu este îndeplinită (Hs < h) se adoptă excavarea în trepte.
2. Rmax s ≥ B/2
3. A + s + Rmin s < b/2 , condiţie ce permite săparea taluzului începând de la piciorul său.
4. b/2 + mh + a + m1hc < Rmax d. Dacă condiţia nu este respectată se va adopta soluţia releului de
pământ (efectuarea unui depozit temporar pământul fiind apoi deplasat pe amplasamentul
23
 stabilit fie cu excavator fie cu o maşină ajutătoare de exemplu, buldozerul).

Fig. 4.5. Parametrii de alegere ai excavatorului cu cupă dreaptă.

Lărgimea abatajului excavatorului în acest caz este egal cu b/2, maşina lucrând frontal, cu
deplasarea pe axul lucrării.
După direcţia de deplasare tehnologică a excavatorului, în raport cu frontul de lucru,
abatajele pot avea două forme: abataj frontal şi abataj lateral.
1. La abatajele frontale (fig. 4.6. a, b, c, d) excavatorul cu cupă dreaptă lucrează cu o singură
trecere, înaintând în abataj prin săpare frontală şi laterală. Lăţimea abatajului (B) poate varia în
limitele B = (0,8÷1,9)Rs. La o lăţime B<0,8RS excavatorul nu poate intra în abataj. La valori
B=(0,8÷1,5) Rs (fig. 4.6. b) mijlocul de transport intră în abataj prin mers înapoi ocupând poziţia de
încărcare pe axul de deplasare a excavatorului, iar în cazul abatajelor cu lăţimea B=(1,5÷1,9)RS (vezi
fig. 4.6. c) mijlocul de transport se poate plasa mai convenabil pentru a se reduce unghiul de
descărcare β, sau pot intra în abataj două mijloace de transport, eliminându-se astfel timpul de
aşteptare al excavatorului. În unele situaţii (vezi fig. 4.6. d), pentru a asigura condiţii de manevră a
mijloacelor de transport şi a reduce timpii de aşteptare ai excavatorului se adoptă un abataj lărgit
până la B=2,5RS. În acest caz excavatorul înaintează în zigzag, pasul de înaintare, fiind
s=(0,75÷0,80)lm, unde lm – lungimea lingurii excavatorului (mâner+cupă) (vezi fig.4.6.)

Figura 4.6. Schema de lucru în abataj frontal a excavatorului cu cupă dreaptă.

a - caracteristici de alegere a excavatorului (plan şi secţiune); b şi c – dispunerea mijloacelor de transport (1)
la diferite lăţimi ale fâşiei excavate (B); d - abataj lărgit cu deplasarea excavatorului în zig-zag.

2. În cazul săpării în abataj lateral (fig. 4.7. a, b, c, d, e) prima trecere a excavatorului se face
în abataj frontal (poz I în fig. 4.7. a), după care, acelaşi excavator sau un al doilea, intră în abatajul
deschis şi începe excavarea, lateral. Tranşeea „pionier" poate fi realizată şi de la suprafaţă în acest
caz folosindu-se o draglină sau un excavator cu cupă inversă.
Prin deschiderea tranşeei pionier mijloacele de transport nu mai trebuie să execute mers
24
înapoi, ceea ce reduce timpii de manevră, ele ieşind din abataj prin cealaltă extremitate a tranşeei
pionier.
În zonele sau în perioadele ploioase datorită scurgerilor din precipitaţii, accesul pe talpa
abatajului devine dificil. În aceste situaţii calea de acces a mijloacelor de transport se supraînalţă (hy
în fig. 4.7. d) sau se reduce înălţimea abatajului pentru ca excavatorul să poată încărca mijlocul de
transport care, în acest ultim caz, se încarcă la suprafaţă (vezi fig. 4.7. e).
Rampele de intrare şi de ieşire din abataj se execută la pante de 1:8÷1:10 (100 ÷ 150 ), iar
lăţimea lor va fi: 3,5÷4 m pentru mişcarea pe un-singur sens (intră pe la un capăt al tranşeei pionier
şi iese prin cel opus) şi 7÷8 m lăţime pentru accesul în două sensuri (când tranşeea este scurtă,
servind numai la intrarea excavatorului în abataj).

Fig. 4.7. Schema de lucru în abataj lateral a excavatorului cu cupă dreaptă.

a - secţiunea transversală în abataj; b - vedere în plan; c - dispunerea mijlocului de transport la nivelul tălpii abatajului;
d - idem pe o platformă; e - idem la suprafaţă.
Lăţimea abatajului lateral va fi: B1 + B2 , în care B1= Rmax s iar, B2=Rmin s sin π/4=Rmin s .

Pentru lucrări cu secţiuni de lucru mari (fig. 4.8.) la care adâncimea şi arnpriza depăşesc
adâncimea şi raza maximă de săpare se lucrează în trepte. Secţiunea de lucru se împarte în abataje
înguste cu lărgimea B=(0,5÷ 1,5)Rmax s stabilindu-se ordinea de execuţie (I÷ IV ) a acestora, precum
şi poziţia mijloacelor de transport la fiecare abataj (1... ...4).

Fig. 4.8. Abataj lateral adânc executat în două trepte cu excavator cu cupă dreaptă.
I ÷ IV - ordinea de excavare a abatajelor; 1 ÷ 4 - poziţia mijloacelor de transport
corespunzătoare fiecărui abataj.

4.2. Excavatoare cu cupă inversă (întoarsă).

Excavatoarele cu cupă inversă sunt destinate săpării sub nivelul de sprijin (N.S.) al maşinii.
Majoritatea excavatoarelor cu cupă inversă sunt acţionate hidraulic iar capacitatea cupei nu
depăşeşte 1,5 m.c.
Excavatorul cu cupă inversă, acţionat mecanic (fig. 4.9.) are cupa (5) prinsă rigid de mâner
(balansor) (4) şi se încarcă prin tragerea cupei cu ajutorul unui cablu (7). Mânerul (4) este articulat
la capătul superior al braţului (5), braţul său scurt (8) fiind echipat cu rolele palanului pentru cablul
de ridicare a cupei (9). Stâlpul suplimentar (6) serveşte ca reazem pentru rolele de palan ale cablului
(9).
25
 Neavând un mecanism de împingere a cupei, durata încărcării acesteia este mai mare cu 15 ÷
20% decât la excavatorul cu cupă dreaptă. Braţul – pentru a nu mări eforturile în cablul de ridicare
(9) – nu se înclină (sub orizontală) mai mult de 45°.
Excavatorul cu cupă inversă, acţionat hidraulic are o construcţie (fig. 4.10.) asemănătoare
celei cu cupă dreaptă, cu deosebirea că, atât cupa (7), cât şi verina sa de acţionare (6) sunt montate
invers pe balansierul (5). În acest scop, balansierul este prevăzut cu urechi de prindere (11) a verinei
(6) pe ambele feţe.
Caracteristicile de lucru ale excavatoarelor cu cupă inversă sunt prezentate în tabelul 4.6.

Fig. 4.9. Excavator cu cupă inversă acţionat mecanic.

1 - platforma de rotire; 2 - şenila; 3 - braţ; 4 - balansor: 5 - cupă; 6 - stâlp de reazem; 7 - cablu tracţiune cupă;
8 - role palan: 9 - cablu acţionare mâner; 10 - cablu acţionare braţ.

Fig. 4.10. Excavatorul cu cupă inversă, acţionat hidraulic.

1 - platformă rotitoare; 2 - căruciorul şenilei; 3 - coroană dinţată; 4 - braţ; 5 - balansier; 6 - verina acţionare cupă;
7 - cupă; 8 - verina acţionare balansier; 9 -cabină comandă; 10 - motor Diesel;
11 - ureche de articulare a verinei (6), în varianta cupă dreaptă; 12 - verina acţionare braţ.

Tabelul 4.6.
Caracteristicile de lucru ale excavatoarelor cu cupă inversă.
26
 Nr.
Caracteristica Valorile
Crt.
0 1 2 3 4 5
1 Capacitate cupă (mc) 0,25 0,35 0,4-0,5 0,5
2 Lungime săgeată (m) 4,90 5,10 5,50 5,50
3 Lungime mâner cupă (m) 2,30 2,20 2,65 2,80
4 Unghiul săgeţii (α) (gr.) 45-60 60 45-60 45-60
5 Rmax săpare (m) 7,80 8,20 9,70 9,20

Adâncimea maximă de săpare

6 5,00 3,80 4,50 5,56
Hmax s (m)

Raza de descărcare în mijloc

7 4,30-3,30 3,90 - 5,37-4,23
de transport Rd (m)

Înălţimea de încărcare în
8 1,6-2,40 2,50 - 1,67-2,56
mijloc de transport Hd (m)

Raza de descărcare iniţială

9 4,10-3,10 3,30 7,10-4,90 4,66-3,53
Rdi (m)

Raza de descărcare finală

10 6,60-5,60 6,00 8,74-7,60 8,00-6,86
Rdf(m)

Înălţimea de descărcare
11 2,00-2,80 3,20 - 2,20-3,10
iniţială Hdi (m)

Înălţimea de descărcare finală

12 4,60-5,40 5,70 4,84-5,75 5,26-6,14
Hdf (m)

Caracteristici funcţionale de alegere a excavatorului cu cupă inversă.

Datorită poziţiei cupei, excavatorul cu cupă inversă este recomandat săpării sub nivelul de
sprijin a maşinii. Din acest motiv, aceste maşini sunt denumite şi excavatoare de adâncime.
Caracteristicile necesare alegerii excavatorului cu cupă inversă sunt (fig. 4.11.):
Rmax s - raza maximă de săpare (la nivelul de sprijin N.S., braţul înclinat cu un unghi α deasupra
planului orizontal). Pe măsură ce adâncimea creşte, raza maximă de săpare se reduce.
Hmax s - adâncimea maximă de săpare la un unghi θ de înclinare a braţului, sub planul orizontal.
Valoarea maximă se realizează când excavatorul sapă cu cupa pe axul longitudinal al maşinii.

Fig. 4.11. Caracteristici funcţionale ale excavatorului cu cupă inversă

La excavatoarele cu cupă inversă, acţionate mecanic, descărcarea începe la o rază minimă de

descărcare Rmin, căreia îi corespunde o înălţime minimă de descărcare Hmin şi se termină la o rază
maximă de descărcare Hmax d> La excavatoarele acţionate hidraulic cupa poate fi rotită − pentru
27
descărcare − în plan vertical (cu verina 6) fără modificarea razei maxime de descărcare. Aceasta
asigură o descărcare precisă, punctuală a pământului din cupă, condiţie importantă în cazul
încărcării în mijloace de transport.

4.2.1. Scheme de lucru pentru excavatorul cu cupă inversă

Excavatorul cu cupă inversă, sapă sub nivelul de sprijin, deplasându-se la suprafaţa terenului,
ceea ce constituie un avantaj în condiţiile unui climat sau anotimp ploios, când scurgerile de apă se
acumulează frecvent în zonele excavate făcând dificilă deplasarea maşinilor pe talpa abatajului.
Asemănător schemelor de lucru ale excavatorului cu cupă dreaptă şi excavatorul cu cupă
inversă (lingură întoarsă) lucrează după scheme frontale sau laterale.
Schemele frontale se recomandă îndeosebi pentru cazul când, pământul excavat este
descărcat în depozit, iar cele laterale când pământul trebuie încărcat în mijloace de transport. La
schema laterală, axa de deplasare a maşinilor de transport este paralelă cu cea a excavatorului.
Schema de lucru laterală (fig 4.12. a, b, c), la rândul ei, poate fi închisă sau deschisă.

Fig. 4.12. Schema, săpării laterale cu excavator cu cupă inversă.

a - lateral închis cu taluzuri la aceeaşi pantă; b - lateral închis cu talazuri îa pante diferite;
c - lateral deschis; d - distanţă de siguranţă

La schema laterală închisă excavatorul lucrează trei talazuri: două taluzuri lateral, la aceeaşi
pantă. (fig. 4.12. a) sau la pante diferite (fig. 4.12. b) şi mi taluz frontal (7). La schema laterală
deschisă se execută doua taluzuri (fig. 4.12. c), unul frontal şi imul lateral.
În cazul săpării după schema laterală închisă cu taluzurile la pante diferite (fig. 4.12. b)
adâncimea maximă de săpare este mărită de 1,6 ori. La schema laterală, deschisă adâncimea poate
fi mărită cu încă 20% (deci de 1,8 ori), dar pentru aceasta, atât volumul depozitului, cât şi distanţa
dintre depozit şi săpătură trebuiesc micşorate de cca. 10 ori.
Această limitare este posibilă numai când, cea mai mare parte a pământului excavat este
încărcat direct în mijloace de transport.
Schemele de lucru ale excavatorului cu cupă inversă, la săpare frontală sunt prezentate în
fig. 4.13. a, b, c, d, e.

Fig. 4.13. Scheme de lucru pentru excavator cu cupă inversă.

a - săpare frontală cu deplasare rectilinie, cu o singură trecere; b - idem cu două treceri; c - săpare frontală, cu deplasare în
zig-zag; d - săpare frontal-transversală; e - săpare frontal-longitudinală; l - poziţia maşinii de transportat pământul;
ln - pasul de săpare; B - lăţime debleu (abataj).
28
 Lăţimea minimă a abatajului, pentru ca excavatorul să lucreze un sector frontal optim care
are valoarea de 55°÷70°, este de minim 1,5 R (unde R este raza de săpare optimă egală cu
aproximativ 0,8 Rmax s) (vezi fig. 4.13.a). Pentru un abataj cu o lăţime B=3R excavatorul execută
două treceri longitudinale, lucrând ca şi în cazul precedent, prin retragere (fig. 4.13.b) La lăţimi ale
abatajului B=(3÷3.5)R excavatorul lucrează prin retragere în zig-zag, cu două fronturi de săpare,
mijlocul de transport (1) ocupând poziţia de încărcare astfel încât unghiul de rotire a excavatorului
pentru această operaţie să fie de max. 90 (fig. 4.13 c). La lăţimi ale abatajului B>3,5 R, numărul de
fronturi creşte (B/1,5R) ceea ce impune ca excavatorul să se deplaseze paralel cu frontul de săpare
(frontal-transversal). O altă schemă lucru în acest ultim caz este excavarea de fâşii longitudinale,
excavatorul deplasându-se frontal-longitudinal (fig. 4.13. e).

4.2.2. Parametrii funcţionali de alegere ai excavatorului cu cupă inversă

Principalii parametri de alegere ai excavatorului acţionat mecanic, cu cupă inversă, pentru
săparea sub nivelul de staţionare a maşinii (N.S.) sunt (fig. 4.14.):
Rmax s - raza maximă de săpare la nivelul de rezemare (NS);
Hmax s - adâncimea maximă de săpare;
Rdi - raza de descărcare iniţială;
Rdf- raza de descărcare finală;
Hdi - înălţimea de descărcare iniţială;
Hdf - înălţimea de descărcare finală.
Obs: la excavatoarele acţionate hidraulic cupa nu este solidară cu mânerul ci se poate roti
în plan vertical pentru descărcare (vezi fig. 4.14.) astfel ca valorile Rdi; Rdf şi Hdi; Hdf sunt înlocuite
cu parametrii Rmax d - raza maximă de descărcare şi Hmax d - înălţimea maximă de descărcare.

Fig. 4.14. Parametrii funcţionali ai excavatorului cu cupă inversă, acţionat mecanic.

Excavatoarele cu cupă inversă sunt maşinile cele mai recomandate pentru săparea tranşeelor
necesare conductelor de toate tipurile, precum şi a drenurilor colectoare (fig. 4.15.) în aceste cazuri,
metoda de săpare este axial longitudinală cu depozitarea pământului pe o singură parte (amonte dacă
terenul este în pantă) în vederea refolosirii sale la umplerea tranşeei în care s-a pozat conducta
(drenul).

Fig. 4.15. săparea cu excavator mecanic, cupă inversă a tranşeelor pentru conducte şi drenuri.
a - secţiune axial-verticală; b - vedere în plan; c - secţiune transversal-verticală după linia A-A
29
 Rdi - raza de descărcare iniţială; Rdf- raza de descărcare finală; 1 -tranşee; 2 - depozit.

În cazul săpării unei secţiuni trapezoidale de canal după metoda longitudinală, profilul
rezultat este în trepte (fig. 4.16.a) necesitând pentru finisare una sau două treceri laterale ale
excavatorului. Acest dezavantaj este eliminat în cazul metodei de lucru laterale (fig. 4.16.b) la care
excavatorul se deplasează pe berma canalului, paralel cu axa lucrării. Dacă raza de săpare
Rs(Rs=80%Rmax s) nu permite săparea integrală a profilului (RS<A) se vor efectua două treceri, pe ambele
părţi ale canalului, iar depozitul de pământ va fi bilateral.
La excavarea axial longitudinală a canalelor, realizarea fundului acestora depinde de lăţimea
cupei (a) care trebuie să satisfacă condiţia:
a ≤b, unde b − este lăţimea la fund a canalului.

Fig 4.16. Metode de execuţie a canalelor folosind excavator cu cupă inversă

a - metoda axial-longitudinală; b - metoda laterală.

În general un excavator este dotat cu cupe interschimbabile şi anume: cupa standard, cupa
îngustă şi cupă lată, în unele cazuri având formă trapezoidală, care permite finisarea fundului
canalelor sau pe perioada de exploatare, reprofilarea acestora.
În vederea alegerii excavatoarele cu cupă inversă în tabelul 4.6. sunt prezentate
caracteristicile funcţionale la diferite capacităţi uzuale ale cupelor.

4.3. Excavator rindea (fig. 4.17)

Maşina este echipată cu o săgeată (1) sub formă de grindă pe care circulă un cărucior (4)
tractat de un cablu (3), cupa-rindea (2) fiind solidară cu căruciorul (4). Maşina este utilizată pentru:
lucrări de nivelare a amplasamentelor construcţiilor (fig. 4.18.a), la finisarea taluzurilor (fig. 4.18.b)
şi la umplerea tranşeelor în care s-au pozat conducte (fig. 4.18.c).

ce trebuie realizată. Descărcarea

Fig. 4.17. Excavator rindea

1 – săgeată; 2 – cupă; 3 – cablu tractare; 4 – cărucior cupă
cupei se face analog cupei drepte, cu fund rabatabil ale excavatoarelor acţionate mecanic (vezi fig.
4.18.a).

30
 Fig. 4.18. Scheme de lucru cu excavator-rindea.
a - nivelare suprafeţe; b - finisare taluzuri; c - astupare tranşee conducte.

4.4. Excavator graifăr.

Maşina este destinată săpării adânci în spaţii înguste (fundaţii, în chesoane deschise (fig.
4.19)) în pământ categoria I şi II şi sub apă, la excavarea balastului din albiile minore ale râurilor, la
excavarea pământului din depozite, la curăţirea canalelor şi bazinelor precum şi pentru transportarea
şi încărcarea materialelor în vrac.

Fig. 4.19. Săparea cu excavator graifăr în cheson deschis.

1 - excavator graifăr; 2 - cheson deschis în poziţia de lansare; NF - nivelul freatic.

Fig. 4.20. Cupe graifăr şi modul de săpare.

a - cupă acţionată hidraulic; b - cupă acţionată mecanic; V1 - verine închidere-deschidere cupă;
V2 - verină înfigere cupă;
1 - cupă; 2 - cablu închidere-deschidere cupă; 3 - cablu ridicare-coborâre cupă; 4 - nod articulare falei şi scripeţi cablu
(2); 5 - braţe cupă: 6 - nod suspendare cupă şi scripeţi - palan cablu (2).

Excavatorul graifăr lucrează pe verticală, atât deasupra, cât şi sub nivelul de staţionare (NS) a
maşinii.
31
 Comparativ cu celelalte excavatoare cu o singură cupă, excavatorul graifăr se deosebeşte
prin soluţia constructivă a cupei şi a modului în care se realizează săparea.
Cupa graifăr (fig. 4.20) este o cupă compusă (2) din 2÷6 fălci sau gheare, articulate central
(4). La cupele acţionate mecanic nodul de articulaţie (4) este prevăzut cu scripeţi peste care trece
cablul (2) de închidere-deschidere a cupei. Fălcile sunt articulate cu braţe (5) de nodul superior (6),
ce serveşte la suspendarea ansamblului cupei de cablul (2) de ridicare-coborâre, precum şi la
susţinerea scripeţilor palanului de acţionare a cupei.
Încărcarea cupei se realizează în trei faze (fig. 4.20, b):
 Faza I (vezi fig. 4.20. b - I)de înfigere a cupei în pământ se realizează prin slăbirea
cablului (2), care permite articulaţiei centrale (4) să coboare sub acţiunea greutăţii fălcilor ce se
deschid. În acelaşi timp, se slăbeşte cablul (3) de ridicare-coborâre a cupei, acesta cade vertical, cu
fălcile deschise înfigându-se în pământ;
 Faza II (fig. 4.20. b - II) de închidere forţată a cupei, care taie pământul „muşcat" de falei
şi îl prinde în cupă prin tensionarea cablului (2), ce apropie astfel articulaţia centrală (4) de
articulaţia superioară (6) închizând cupa pentru transport, prin tensionarea (simultană) a cablului (6)
şi (2) cupa ridicându-se pentru descărcare (vezi fig. 4.21);
 Faza III (fig. 4.20. b - III) de rotire-descărcare, în care cablul de ridicare (3) este blocat (la
înălţimea de descărcare Hd impusă Hd ≤Hmax d) în acelaşi timp excavatorul rotindu-se spre
amplasamentul depozitului sau mijlocului de transport, poziţie în care se slăbeşte cablul (2), nodul (4)
coboară şi cupa se deschide, descărcând gravitaţional pământul din interiorul ei.
Pentru a se evita răsucirea, cupei în aer un cablu de reţinere (7) legat de cupă trece peste o
rolă şi este tensionat cu o contragreutate instalată în săgeata.

În cazul cupei graifăr acţionată hidraulic fălcile cupei (fig. 4.20. a) sunt acţionate fiecare cu
ajutorul unei verine (V1), acestea înlocuind braţele (5) înfigerea cupei deschisă cu ajutorul verinelor
(V2) se face prin împingerea fălcilor în pământ folosind pentru aceasta verina (V1).
Echipamentul (fig. 4.21) graifăr (2) se articulează de balansierul (2) excavatorului (în locul
cupei drepte sau inverse) fie direct, fie prin intermediul unui prelungitor (5) care permite săparea la
o adâncime mărită.

Fig. 4.21. Excavator graifăr acţionat mecanic.

1 - săgeată; 2 - cablu de închidere-deschidere a cupei; 3 - cablu de ridicare-coborâre a cupei;
4 - cupă; 5 - scripeţi; 6 - cablu susţinere săgeată; 7 - cablu reţinere cupă.

4.4.1. Alegerea excavatorului graifăr.

Caracteristicile necesare alegerii excavatorului graifăr sunt ilustrate în fig. 4.22.: Rmax s- raza
maximă de săpare.
Ceilalţi parametri funcţionali pot fi estimaţi în raport cu Rmax s astfel:

− raza de săpare la adâncimea maximă (vezi fig. 4.22. c)

32
 Rd = (0,52÷0,71) Rmax s - raza de descărcare ce corespunde înălţimii maxime de descărcare;
Hmax s (0,73÷0,86) Rmax s - adâncimea maximă de săpare.
În cazul folosirii prelungitorului (3) (fig. 4.22. c), adâncimea maximă de săpare creşte, Hmaxs
= 1,3 Rmaxs (cu prelungitor lung de 3 metri).
Hmax d = 0,58 Rmax s - înălţimea maximă de descărcare, măsurată între nivelul de sprijin (NS) şi
dinţii cupei ridicată în poziţia maximă.
Schemele de lucru pot fi: frontală, cu săparea de la suprafaţa terenului (fig. 4.22. b şi 4.23.
a); frontală, dar cu excavatorul lucrând pe talpa abatajului (fig. 4.23. b) şi schema de săpare
transversală (fig.4.22. c) când excavatorul se deplasează paralel cu axul lucrării, pe una din berne.
Săparea se execută strat cu strat, pe toată ampriza lucrării (fig. 4.23) rezultând un profil de trepte care
trebuie finisat.
a) b)

Fig. 4.22. Excavator graifăr: caracteristici funcţionale şi scheme de lucru.

a - caracteristicile graifărului acţionat mecanic; b - caracteristici graifăr acţionat hidraulic - săpare frontală; c - Idem,
săpare laterală; 1 - cupă; 2 - balansier; 3 - prelungitor.

Fig. 4.23. Săparea unui canal cu excavator graifăr.

a - frontal-Iongitudinală, de la suprafaţă; b - idem, la nivelul tălpii abatajului;
c - secţiunea (I-I) săpăturii.

În cazul utilizării excavatorului graifăr în balastiere, acesta poate fi montat fie pe o platformă
plutitoare (fig. 4.24) pentru a extrage balastul din albia râului, fie la încărcarea agregatelor în vagoane
sau alte mijloace de transport din depozite.
33
 Fig. 4.24. Folosinţe excavator graifăr.
a - graifăr montat pe platformă plutitoare pentru săpare în aibie; b - încărcare din depozit cu graifăr.

În cazul săpării în depozit (pământ, balast, alte materiale în vrac) şi descărcării într-un mijloc
de transport (vagoane, basculante) parametrii de lucru sunt:
 Ri = (0,8÷0,9) L - raza maximă de încărcare (L - Lungimea săgeţii).
 B = 2[Ri - (a+b)] - lăţimea maximă a depozitului; a - distanţa de siguranţă (1^1,5 m);
 H = (B/2)∙tg φ - înălţimea maximă a depozitului; φ - unghiul de taluz natural.
În tabelul 4.7 sunt prezentate caracteristicile funcţionale ale excavatorului graifăr.

Tabel 4.7 .
Excavator graifăr, caracteristici funcţionale.
Capacitate cupă Rază de săpare Rs Adâncime săpare Hs Înălţime descărcare Hd
(mc) (m) (m) (m)
1 2 3 4
0,35 4,70 - 8,50
0,50 8,00 - 5,80
0,60 7,50 6,50 3,90
0,80 14,18 6,32 10.82
1,00 9,90 5,40 3,00
2,00 21,20 20,00 15,00

4. 5. Excavatorul draglină (cu cupă aruncată).

Draglina face parte din grupa excavatoarelor având cupa legată cu cablu de săgeata maşinii
(fig 4.25). Au o rază de săpare şi de descărcare relativ mare, ceea ce o recomandă pentru execuţia
canalelor, bazinelor şi digurilor, unde distanţa până la depozit, sau groapa de împrumut, poate fi
acoperită de raza lor de acţiune.
Echipamentul de lucru este format din săgeata (1) care este o grindă metalică cu zăbrele, cupa
(9) şi sistemul de cabluri (3), (5). (8), (12) si trolii (15), (16), (17).

34

Fig. 4.25. Excavator draglină - schema constructivă.

 Săgeata (1) permite introducerea în secţiunea mediană a - a a unui tronson suplimentar (18).
Lungimea săgeţii (ls) depinde de capacitatea cupei şi categoria pământului de săpat. La partea
inferioară săgeata este articulată (14) de platforma rotitoare a maşinii, iar la partea superioară este
suspendată de cablurile (3), care prin intermediul palanului (A) şi a troliului (15) fixează săgeata la
unghiurile de înclinare α = 15°÷750, frecvent - funcţie de rezistenţa la săpare a pământului - α ia
valori de 30°÷35°. Articulaţia (14) săgeţii determină doi parametrii constructivi: înălţimea h,
deasupra nivelului de sprijin şi distanţa faţă de axa de rotaţie a maşinii (a). La partea superioară
săgeata are un scripete (4) peste care trece cablul (5) de ridicare-coborâre a cupei acţionat de troliul
(16).
Obs.: de cablul (5) pot fi fixate şi alte echipamente care lărgesc aria utilizării maşinii
(cârlig de macara, placă compactoare mai mecanic ş.a.)
Cablul de ridicare se termină la partea sa inferioară cu un nod metalic (6) de care se fixează
două lanţuri (7) prinse de partea posterioară a cupei (9) şi un scripete peste care trece cablul (8) de
echilibrare a cupei (încărcate) fixat la un capăt de arcada cupei, iar cu celălalt capăt la nodul (11).
De acest nod se fixează două lanţuri de tracţiune (10) articulate de partea frontală a cupei, precum
şi cablul de tracţiune (12) acţionat de troliul (17).
Săgeata la acest tip de excavator este mult mai lungă, întrucât eforturile la care este supusă sunt
mai reduse decât în cazul excavatorului cu cupă dreaptă sau inversă. Astfel lungimea săgeţii este în
funcţie de capacitatea cupei şi de categoria terenurilor de lucru, ea putând fi prelungită, după caz, cu
unul sau două tronsoane suplimentare (18) introduse în zona mediană a săgeţii,

Tabel 4.8.
Lungimea săgeţii ls (m) funcţie de capacitatea cupei
Capacitate cupă
Lungime săgeată ls (m)
(mc)
0.35 9÷10
0,75 11÷18
1,50 16,0
2,25 25,0
4,00÷5,00 45,0
10,0 70,0
15,0 90,0
25,0 100,0
80÷100 100,0

Cupa draglinei este aruncată pentru încărcare, în pământ, cu gura în jos (fig.4.27) de la
înălţimea săgeţii ea înfigându-se sub acţiunea greutăţii proprii (de minim 0,5 tone). Cupa este
35
prevăzută la partea frontală cu dinţi (fig. 4.27 a) sau cu un cuţit (fig. 4.27 b). Pereţii laterali sunt
uniţi cu o arcadă (20) de care se fixează cablul de echilibrare ((8) în fig. 4.25). Lanţurile posterioare
(7) se articulează de cupă la bolţurile (22), iar cele anterioare (10) se articulează cu bolţuri la unul
din orificile urechilor de prindere (19).

Modul.de lucru (fig. 4.26) este redat pe faze astfel:

 Faza I - se ridică cupa (8) cu ajutorul cablului de ridicare (7), cablul de tracţiune (6) fiind slăbit
şi odată cu acesta şi cablul de echilibrare (2). Datorită greutăţii proprii cupa capătă poziţia de
răsturnare (cu gura cupei în jos).
 Faza II - se roteşte draglina astfel încât, planul vertical al săgeţii (3) să treacă prin locul de
săpare. Se tensionează uşor cablul de tracţiune (6) astfel încât cupa să oscileze în planul vertical al
săgeţii şi la poziţia de elongatie maximă (de 200÷300) se slăbesc ambele cabluri (1 şi 6). Prin
această manevră cupa cade mai departe decât verticala capului săgeţii, fie pe suprafaţa de sprijin
(poz. II fig. 4.26), fie pe fundul abatajului (poz. a II-a), unde raza este şi mai mare. Se estimează că,
prin balansarea cupei cu 200÷300 raza de săpare creşte cu 15÷20% (în calculele estimative se adoptă o
elongaţie medie de 15÷180).
 Faza III - încărcarea cupei care se realizează prin tragerea (târârea) cupei cu ajutorul cablului
de tracţiune (6).

Fig. 4.26. Excavator draglină - fazele operaţiei de săpare (I, II, III)

Lungimea cursei de încărcare a cupei (târâte) poate fi estimată cu relaţia:

li = φ - lc , (m) în care:
φ - coeficient funcţie de categoria pământului excavat (vezi tabelul 4.9);
lc - lungimea fundului cupei (m).

Tabel 4.9.
Valorile coeficientului φ
Categorie pământ
I II III IV
3,0 3,5 4,0 5,5

36
 a - cupă cu dinţi; b - cupă cu cuţit; c - vederi cupă.

Pentru a ridica cupa în poziţia de transport se tensionează ambele cabluri (de ridicare şi
tracţiune - 1 şi 6) ceea ce face ca, cupa să se rotească în sensul acelor de ceasornic în jurul axei
posterioare materializată prin bolţurile (22) (vezi fig. 4.27) de articulare a lanţurilor (7) astfel încât
pământul să nu poată cădea din cupă.
După rotirea draglinei la locul de descărcare, se slăbeşte cablul de tracţiune (6) şi implicit
cablul de echilibrare (2) cupa se roteşte în sens invers acelor de ceasornic, cu gura în jos. Pământul
se descarcă gravitaţional pe verticala capului săgeţii. Datorită oscilaţiei cupei se recomandă ca
descărcarea pământului săpat să se facă în depozit în cazul încărcării în mijloace de transport
pierderile de pământ (ce cade pe lângă berna basculantei) sunt relativ însemnate, iar durata ciclului
de lucru se măreşte întrucât cupa trebuie poziţionată precis deasupra mijlocului de transport. În
acest ultim caz, capacitatea mijlocului de transport trebuie să fie de 5÷10 ori mai mare decât
capacitatea draglinei.

4.5.1. Draglină păşitoare.

Fig. 4.28. Draglină păşitoare de capacitate 14/10 mc.

1- Platformă rotitoare; 2 - ramă (talpă) sprijin; 3 - schiu de deplasare;
4,5 - verine acţionare schiu; 6 - săgeata; 7 - cupa; 8 - consolă scripeţi;9 - cabluri.

Este excavatorul destinat condiţiilor grele de lucru (terenuri mlăştinoase, îngheţate) având
capacitate, rază şi adâncime de săpare foarte mari (vezi tabelul 4.10). Pentru a realiza presiuni mici
pe sol sistemul de deplasare este format din două schiuri, care se deplasează liniar, pas cu pas, de
unde şi denumirea de „păşitoare". Schiurile (3) sunt ridicate, pe rând, şi glisate în direcţia de mers cu
ajutorul verinelor (4) şi (5). Înainte de „a păşi" maşina este rezemată pe o ramă (2) situată între cele
două schiuri. Viteza de deplasare în marş este relativ mică 0,05÷0,45 km/oră; pasul - 1800÷2700
mm, dimensiunile unui schiu sunt: lăţime 1500÷5000 mm, lungime - 3000÷21000 mm. Draglină
păşitoare de mare capacitate este acţionată de un termogenerator ce alimentează electromotoarele
37
mecanismelor: de rotire, ridicare-coborâre şi tracţiune cupă, acţionare săgeată, sistem, deplasare,
puterea lor însumând cca. 7500 kW.
In tabelul 4.10 se prezintă caracteristicile funcţionale necesare alegerii draglinei păşitoare.

Tabel 4.10.
Caracteristici funcţionale ale draglinei păşitoare.
Parametri Valori
1 2 3 4 5 6 7
Capacitate cupă (mc) 7,8÷5,2 13,0÷7,30 27,0÷15,3 36,6÷19,1 65÷50 100÷311
Lungimea săgeţii ls (m) 42,5÷55,0 53÷65,5 71,5÷86,6 68,5÷91,2 83,5÷91,2 83,5÷76
Unghiul săgeţii a(grade) 30 30 30 30 37,5÷33,3 38
Raza de săpare şi
descărcare (m), (fără 41,4÷52,0 52÷62,6 68÷81,5 65,4÷85,0 75,4÷85,0 74,6÷69,0
balansare)
Adâncimea maximă de
23,0÷27,0 32÷35 42,6÷51,7 34÷45,5 32,6÷41,2 56,2÷29,2
săpare Rmaxs (m)

4.5.2. Alegerea draglinei

Excavatorul tip draglină se foloseşte pentru săparea sub nivelul de sprijin NS, a pământurilor din
categoria I şi II, săparea sub apă (pământ, nisip, balast) şi săparea din depozite, atunci când pământul
săpat (de draglină) trebuie deplasat pe un alt amplasament. Această operaţie poartă numele de „releu
de draglină". În unele situaţii pentru a deplasa pământul pe amplasamentul definitiv sunt necesare
mai multe relee sau maşini ajutătoare care efectuează această operaţie.
Parametrii de lucru necesari alegerii draglinei (fig. 4.29) sunt:
ls - AB - lungimea săgeţii;
Rs - raza de săpare măsurată de la axa de rotaţie a maşinii la dinţii cupei înfipte în pământ
la nivelul de sprijin NS.
Rmax s - raza maximă de săpare obţinută prin balansarea cupei cu un
unghi mediu (măsurat fată de verticală) de 15÷180 .

Fig. 4.29, Parametrii funcţionali ai draglinei.

Adâncimea de săpare a draglinei, sub nivelul de sprijin NS, depinde de lungimea săgeţii ls şi
unghiul său de înclinare, α dar şi de poziţia excavatorului în raport cu săpătura şi forma acesteia.
Astfel la deplasarea draglinei paralel cu săpătura de executat (schema transversală de lucru),
adâncimea săpăturii este Hst în funcţie de panta taluzului interior şi panta taluzului exterior (mo) (tab.
4.11)
Tabel 4.11.
Valorile talazurilor săpăturii transversale cu draglină.

38
 Natura pământului α (gr.) Coef. panta mo
Nisip 40÷45 1,0÷0,8
Nisipo-lutos 40÷45 1,0÷0,8
Luto-argilos 30÷35 0,8÷0,5
Argilos 20÷30 0,5÷0,3

La mişcarea draglinei longitudinal pe axa săpăturii, adâncimea Hsl este mai mare decât la
săparea transversală şi depinde de unghiul taluzului interior (α ) al abatajului.
Hmax d - înălţimea maximă de descărcare a cupei care se măsoară între nivelul de sprijin al
maşinii NS şi dinţii cupei suspendate cu gura în jos (poziţia libera) la înălţimea maxirnă de ridicare a
ei. în imediată vecinătate a capului săgeţii. Alte notaţii sunt:
a - raza de gabarit;
A - punctul de articulare a săgeţii la platforma excavatorului;
h - înălţimea - faţă de NS — a platformei excavatorului;
a - unghiul taluzului interior;
mo - coeficientul de pantă al taluzului exterior;
r1 - raza minimă de săpare;
r2 - raza piciorului taluzului interior;
r3 - raza piciorului taluzului exterior;
r4 = R s
F - punctul de înfigere a dinţilor cupei, la nivelul NS, în cazul aruncării cupei pe
verticală.

4.5.3. Scheme de lucru cu draglina.

1. Metoda longitudinală de săpare cu draglina.
Conform metodei longitudinale de săpare, draglina se deplasează pe axa longitudinală a
lucrării, (fig. 4.30) pământul fiind depozitat pe ambele părţi sub forma de conuri intersectate.
Maşina lucrează ia suprafaţa terenului, prin retragere pas cu pas.
Figura curbilinie D1D2C2C1 este profilul în plan al taluzului interior al abatajului, iar
triunghiul C1D1L1 şi C2D2L2 sunt racordările acestui taluz cu taluzurile canalului executat. Figura
E1E2D2D1 reprezintă vederea în plan a fundului canalului executat din prima poziţie (I) (I, II, III
poziţiile succesive de lucru ale draglinei (fig. 430 c)), poziţiile în plan fiind notate GI, GII, GIII.
Pasul de lucru maxim:
S = Rs-a-(h + H)ctg α
Semnificaţiile termenilor fiind următoarele (vezi fig. 4.29);
a,h- coordonatele piciorului săgeţii (punct A în fig. 4.29);
H - adâncimea săpăturii de executat;
α' - unghiul taluzului interior (dinspre draglină)
La excavarea longitudinală mărimea pasului de lucru nu poate fi mai mare decât jumătatea
lungimii săgeţii (ls/2). Dacă pasul este mărit peste această limită, de-a lungul taluzurilor săpăturii, în
apropiere de locul draglinei (pe liniile LICI,LI,CI, ...) apar neuniformităţi ale săpăturii ce vor trebui
corectate.

39
 Fig. 4.30. Metoda longitudinală de săpare cu draglină.
a- secţiune transversală; b - vederea în plan; c - secţiune verticală, longitudinală.

2. Metoda transversală de săpare cu draglina (fig. 4.31).

La săparea transversală, draglina se deplasează de regulă pe berma dintre umărul taluzului şi
depozit (G1 ,G2, G3, ..., staţiile de lucru). În unele cazuri însă, axa deplasării în lucru poate să treacă,
fie pe fâşia de ampriză a săpăturii, fie pe ampriza viitorului depozit de pământ. Fâşia în care se
poate deplasa draglina este determinată de parametrii funcţionali Rs şi Rd. Astfel, raza de descărcare
Rd determină umărul (No) taluzului exterior al depozitului, iar raza de săpare Rs determină punctul F0
(fig. 4.31 a) umărul taluzului exterior (în plan F0 -fig. 4.31 b) de pantă mo, care trebuie să treacă
prin punctul K situat pe axul lucrării, la jumătatea înălţimii săpăturii (H/2). Evident că, prin
balansarea cupei, la Rmax s această condiţie este îndeplinită, sau excavatorul se va deplasa spre axa
săpăturii într-o fâşie de lăţime E (vezi fig. 4.31 a). Figura D1E1E1D1 reprezintă jumătatea fundului
săpăturii realizate din poziţia G1 a draglinei. Următoarea staţie a draglinei G2 se alege astfel ca, din
ea să se sape tot pământul rămas din neregularităţile staţiei G1.

40
 Fig. 4.31. Metoda transversală de săpare cu draglina.
a – secţiune transversală; b – vedere în plan.

Grafic noua poziţie a draglinei este determinată de punctul de pe axul deplasării maşinii,
obţinut prin intersectarea cu un arc de cerc de rază Rs având centrul în cele mai îndepărtate puncte
E1 şi D1 . Din cele două intersecţii G2 şi G2 se alege cea care este mai apropiată de punctul precedent
G1; (pe figură G2). Din experienţa practică se consideră optim pasul (S = G1G2 = G2G3 = ...) egal cu
S =: l/3ls; ls - fiind lungimea săgeţii.
Neregularităţile rămase pe axa lucrării se vor elimina la cea de-a 2-a trecere a draglinei, pe
cealaltă parte a secţiunii de lucru, rămase iniţial neexcavată.
Secţiunea depozitului de pământ poate fi triunghiulară (fig. 4.30 a) sau trapezoidală (fig.
4.31 a).
Dimensiunile depozitului se determină luând în calcul afânarea pământului, prin coeficientul
afânării Ka. Astfel secţiunea depozitului rezultat din prima trecere a draglinei va fi:

4.5.3.1. Alegerea schemelor de lucru cu excavator draglină

Condiţiile pentru alegerea excavatorului draglină, funcţie de parametrii săi funcţionali,
coroboraţi cu cei ai lucrării de executat depind de metoda de săpare adoptată:
1. Alegerea draglinei la execuţie longitudinală (fig. 4.32).
Pentru alegerea execuţiei longitudinale, draglină trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
 Raza de descărcare Rd a draglinei, trebuie să fie egală sau mai
mare decât distanţa A dintre axa lucrării şi umărul taluzului exterior al depozitului de pământ
(cavalier).

Rd ≥ A, în care:
A = b/2 + m1H + c + mdhd + ad
 Adâncimea de săpare Hsl trebuie să fie mai mare sau egală, cu adâncimea lucrării H:Hsl > H

41
 În cazul neîndeplinirii acestei condiţii se poate săpa în mai multe trepte, înălţimea unei trepte
trebuind să îndeplinească condiţia a doua.

 Înălţimea de descărcare a draglinei Hd trebuie să fie egală sau mai mare decât
înălţimea depozitului de pământ hd.

H d ≥ hd

În cazul descărcării în mijloace de transport (rar utilizată din cauza impreciziei descărcării)
înălţimea Hd trebuie să depăşească înălţimea cabinei mijlocului de transport cu cel puţin 0,5 m, din
motive de securitate a muncii.

Fig. 4.32. Schema de alegere a draglinei cu săpare longitudinală, la execuţia unui

canal în debleu, cu depozite pe ambele părţi.

 Pentru a putea săpa şi fundul canalului trebuie ca lăţimea cupei draglinei bc să fie mai mică
decât lăţimea la fund b a canalului sau bazinului de săpat. Se recomandă:

b≥1,5bc

2.Alegerea draglinei în cazul săpării transversale (fig. 4.33)

Pentru alegerea execuţiei transversale, draglina trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
 Se compară raza de descărcare Rd a draglinei cu distanţa dintre axa lucrării şi umărul taluzului
exterior al depozitului (cavalierului) de pământ.

A = b/2 + m1H + c + mdhd + ad

În cazul Rd > A - se adoptă schema longitudinală, iar dacă Rd < A se adoptă schema de
săpare transversală.

Fig. 4.33. Schema de alegerea a draglinei. cu săpare transversală, la execuţia unui canal (bazin) în debleu, cu
depozite pe ambele părţi.

42
 Suma razelor de săpare şi descărcare trebuie să fie mai mare decât distanţa A1,

A1 = A + moH şi condiţia Rs + Rd ≥ A1

 Adâncimea de săpare transversală a draglinei (Hst în fig. 4.29) trebuie să fie egală sau mai mare
decât adâncimea lucrării H:

Hst ≥ H

 Înălţimea de descărcare a cupei Hd să fie egală sau mai mare decât înălţimea cavalierului
(depozitului):

Hd ≥ hd

Dacă cupa se descarcă în mijloace de transport, înălţimea de descărcare Hd trebuie să

depăşească cu cel puţin 0,5 m înălţimea cabinei mijlocului de transport (condiţie de securitate a
muncii).
 Pentru a putea săpa fluidul canalului, lungimea cupei draglinei lc trebuie să fie mai mică decât
lăţimea la fund „b” a canalului. Se recomandă:
b ≥ 1,5 lc

43
 Fig. 4.34 Execuţia canalelor în debleu după schema longitudinală de lucru
(excavator draglină sau cupă întoarsă).

Îndeplinirea acestor condiţii asigură săparea printr-o singură trecere a draglinei a unei
jumătăţi din secţiunea canalului, fiind necesare, pentru a finaliza lucrarea, de două treceri ale
draglinei, pe cele două berme ale canalului.
Poziţiile draglinei faţă de axa lucrării depinde în mare măsură de modul în care se realizează
depozitarea pământului şi dimensiunile secţiunii săpăturii. Comparativ cu deplasarea draglinei la
săpare chiar pe axul lucrării (fig.4.34 a) şi pământul depozitat bilateral în fig. 4.34. b se prezintă
cazul săpării întregii secţiuni dintr-o singură trecere a draglinei şi depozit unilateral iar în cazul unor
secţiuni de săpat cu ampriza mare (fig. 4.34. c şi d) sunt necesare două treceri ale draglinei, sau se
lucrează simultan cu două dragline, distanţate între ele la D>2ls.

În cazul unor amprize (B) mari ale săpăturilor, execuţia printr-o singură trecere a draglinei se
poate realiza dacă, deplasarea maşinii se face în zig-zag. Lărgirea săpăturii se poate obţine, fie prin
săpare longitudinală şi deplasare în zig-zag (fig. 4.35), pământul putând fi descărcat în acest caz
bilateral axului lucrării, fie prin săpare transversală şi deplasare în zig-zag (fig. 4.36) atunci când
depozitul de pământ este construit de aceeaşi parte faţă de axul lucrării.

44
 Fig. 4.35. Lărgirea abatajului cu draglina, prin săpare
longitudinală şi deplasare în zig-zag.

Fig. 4.36. Lărgirea abatajului cu draglina, prin săpare

transversală şi deplasare în zig-zag.

Trebuie făcută observaţia că deplasarea în zig-zag a excavatorului este recomandată în special

atunci când se lucrează cu draglina păşitoare, care îşi poate modifica uşor direcţia de deplasare. în
tabelul 4.12. sunt prezentate caracteristici de lucru ale excavatoarelor draglină.

4.6. Productivitatea excavatoarelor cu o singură cupă

Excavatoarele cu o singură cupă realizează procesul de lucru în mod ciclic. Un ciclu
cuprinde următoarele operaţii tehnologice:
 Săparea şi încărcarea cupei;
 Rotirea platformei şi a cupei încărcate din poziţia de săpare la poziţia de descărcare (în depozit
sau într-un mijloc de transport);
 Descărcarea cupei;
 Revenirea la poziţia iniţială pentru o nouă încărcare.
Productivitatea de exploatare Pex a excavatoarelor cu o cupă se determină cu relaţia:

[mc/h]

în care:
q - capacitatea cupei (mc);
Tc - durata unui ciclu (sec);

45
 Tabel 4.12.
Caracteristici de lucru ale excavatoarelor draglină.
Caracteristici Valori
Capacitate
0,35 0,5 0,75 1,0
cupă (mc)
Lungime
9 10 11 13 11 15 16
săgeată (m) 13
Unghi
înclinare
30÷45÷60 30÷45 30÷45 30÷45 25÷35÷45 25÷35÷4 30÷45 30÷45
săgeată a
farade)
Raza maximă
de săpare Rmax 9,6÷9,1÷7,7 11,1÷10,2 14,95÷14,01 14,3÷13,2 12,6÷11,5÷10,0 16,4÷14,9 14,4÷13,2 17,5÷16,2
s(m)

Adâncime
săpare laterală 3,9÷3,0÷2,1 4,4÷3,8 5,0 6,6÷5,9 4,1÷3,4÷2,5 6,6÷5,7÷4 5,8÷4,9 8,0÷7,1
Hst (m)
Adâncime
săpare frontala 5,5÷4,5÷3,6 7,3÷5,6 10,0 10,0÷7,8 8,8÷7,9÷6,7 12,4÷11,1 9,5÷7,4 12,2÷9,6
Hst (m)
Rază maximă
descărcare 7,6÷6,7÷4,8 10,0÷8,3 10,88÷9,13 12,5÷10,4 11,3÷10,4÷9,1 15÷13,6÷1 12,8÷10,8 15,4÷12,9
Rmax d (m)
Înălţimea
maximă de
3,6÷4,8÷6,3 3,5÷5,5 4,0÷6,28 5,3÷8,0 3,4÷5,0÷6,5 5,1÷7,4÷9,4 4,2÷6,9 5,7÷9,0
descărcare
Hmax d (m)

Tc = ts + tr + td + tre , [sec],
unde:
ts - timpul de încărcare a cupei (sec);
tr - timpul de rotire până la depozit sau mijlocul de transport;
td - timpul de descărcare a cupei;
tre - timpul de revenire la poziţia de săpare;
Ku - coeficientul de umplere a cupei, care depinde de natura pământului săpat, starea lui de umiditate,
tipul de cupă folosit, valorile acestui
coeficient fiind prezentate în tabelul 4.13.

Tabel 4.13.
Coeficientul de umplere Ku a cupei excavatoarelor.
Ku
Natura pământului
Cupă dreaptă Draglină Excavator rindea
Nisip şi pietriş uscate, piatră spartă şi stâncă
0,95÷1,02 0,8÷0,9 0,65÷0,78
explodată
Nisip şi pietriş, umede 1,15÷1,23 1,1÷1,2 0,85÷0,95
Lutos 1,05÷1,12 0,8÷1,0 0,80÷0,85
Lutos, umed 1,20÷1,32 1,15÷1,25 1,02÷1,10
Argilă medie 1,08÷1,18 0,98÷1,06 0,82÷0,91
Argilă umedă 1,30÷1,50 1,18÷1,28 1,05÷1,16
Argilă grea 1,0÷1,10 0,95÷1,00 0,85÷1,00

Ka - coeficientul de afânare, comparativ cu starea naturală a pământului înainte de săpare.

46
Coeficientul de afânare este definit ca raport între volumul (Vs) obţinut prin săpare şi volumul iniţial
al pământului în stare naturala (Vn).

Ka=Vs/Vn

Acesta depinde în principal de natura pământului dar şi de starea sa de umiditate şi tipul de

cupă folosită.
Valorile medii ale coeficientului de afânare funcţie de natura terenului săpat sunt prezentate
în tabelul 4.14.
Kt - coeficientul de utilizare a timpului de lucru, care depinde de starea tehnica a
excavatorului (nou, după reparaţie capitală, înainte de reparaţia capitală); întreruperi tehnice (pentru
alimentare cu combustibil, ulei, apă, mici intervenţii), întreruperi tehnologice (pentru marşuri -
deplasarea la alt front de lucru sau executarea paşilor de lucru şi schimbarea direcţiei - la deplasarea
în zig-zag ş.a.). în condiţii medii de exploatare Kt = 0,7÷0,8.
Tabel 4.14.
Coeficientul de afânare Ka funcţie de natura terenului.
Natura pământului Categoria de pământ Ka

Nisip I 1,08÷1.25
Nisip argilos I 1,16÷1.25
Pământ vegetal, afânat I 1,20÷1,30
Turbă, cernoziom II 1,10÷1,30
Luto-nisipos şi lutos II 1,20÷1,25
Argilă III 1,30÷1.40
Piatră spartă, concasată III 1,40÷1,45
Argilă şistoasă IV 1,40÷1,60
Pământ stâncos, funcţie de gradul de
V÷VI 1,80÷2,50
sfărâmare

Pentru calculul estimativ al productivităţii de exploatare se recomandă relaţia:

Pex = 60 ∙ q ∙ n ∙ Kp ∙ Kt [mc/h] în care:
q - capacitatea cupei în mc;
n - numărul de cicluri efectuate de excavator într-un minut;
Kp - coeficient ce ţine seama de dificultatea săpării, gradul de umplere a cupei şi afânarea
pământului prin săpare;
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru.
Valorile coeficientului KP sunt prezentate în tabelul 4.15.

Tabel 4.15.
Valorile coeficientului Kp
Natura pământului
Tipul
echipamentului de Pământ
Pământ Pământ slab Argilă Argilă
lucru stâncos,
nisipos coeziv medie grea
explodat
1 2 3 4 5 6
Cupă dreaptă sau
1,0÷1.20 1,15÷1,40 0,75÷0,95 0,55÷0,70 0,30÷0,50
inversă
Draglină 1,0÷1,15 1,20÷1,40 0,80÷0,90 0,50÷0,65 0,30÷0,50
Graifăr 0,80÷1,0 0,90÷1,10 0,50÷0,70 0,40÷0,45 0,20÷0,30
47
 Numărul de cicluri realizate în timp de un minut de un excavator cu o singură cupă, depind
de tipul echipamentului de lucru şi parametrii mişcărilor. Valorile medii ale lui n fiind prezentate
în tabelul 4.16.

Tabel 4.16.
Numărul de cicluri „n/minut” efectuate de excavatoare cu o singură cupă

Capacitatea-cupei, q, în mc
Tip echipament
0,3 0,5 1,0 2,0 3,0
Cupă dreaptă 3,5 3,2 2,8 2,5 2,3
Cupă inversă 2,8 2,5 2,3 - -
Draglină 2,8 2,5 2,3 2,0 1,8
Graifăr 2,6 2,4 2,2 1,8 -

Orientativ, productivitatea de exploatare normată, a excavatoarelor cu cupă dreaptă şi

draglină este prezentată în tabelul 4.17. Valorile sunt valabile pentru front de lucru cu înălţimea
normală (ce permite umplerea cupei într-o singură cursă), un unghi de rotire pentru descărcare de
180°, categoria terenului, modul de descărcare - în mijloc de transport, sau în depozit şi capacitatea
cupei.
Tabel 4.17.
Productivitatea excavatoarelor cu o cupă (mc/h)
Echipament cupă dreaptă
Descărcarea pământului în mijloace de Descărcarea pământului în
Capacitatea cupei
transport depozite
[mc]
Categoria de teren Categoria de teren
I II III IV I II III IV
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0,15 11.9 10,20 - - 13,20 11,15 - -
0,30 27,80 23,30 19,62 - 31,30 25,70 21,30 -
0,50 46,50 40.00 33,90 27,00 51,30 43,50 37,10 24,42
0,65 54,10 46.52 39,22 31,30 58,90 50,00 43,50 33,80
0,80 64,60 55.60 47,62 37,74 71,43 60,61 51,30 40,90
1,00 87,00 74,10 62,50 51,30 95,30 83,54 71,43 57,15
1,25 101,10 87,00 74 J0 60,61 105,30 95,30 83,40 66,70
1,40 111,28 95,30 80,00 66,67 125,30 104,00 91,00 72,47
1,50 120,50 103,10 87,00 71,43 137,00 115,90 100,00 80,00
Echipament draglină
0,50 37,73 33,33 37,40 - 44,45 38,47 32.25 -
0,65 43,48 38,47 31,75 - 51,20 44,45 37,25 -
0,80 50,00 44,45 37,05 - 56.85 52,64 43,48 -
1,00 64,50 57,15 47,62 - 76,93 66,67 55,56 -
1,20 71,43 62,50 52,62 - 83,34 74,08 1 60,63 -
1,40 76,93 68,97 57,15 - 90,91 80,00 66,70 -
1,50 83,34 74,08 60,61 - 100,00 87,00 71,43 -

Obs.: din datele tabelului rezultă că productivitatea la descărcarea în depozit este cu cca. 13%
mai mare decât în cazul descărcării într-un mijloc de transport.
48
Productivitatea excavatoarelor cu cupă inversă este mai mică decât valorile din tabelul 4.17.
Productivitatea normată se reduce dacă sunt condiţii speciale de lucru (vezi tabelul 4.18).
Adâncimea maximă de săpare, normată depinde de capacitatea cupei:
 Pentru q ≤0,80 mc, Hmaxs = 4,00 m;
 Pentru q = 1,0÷1,5 mc, Hmaxs = 6,00 m
Pentru adâncimi de lucru mai mari decât cele normate se aplică o reducere a
productivităţii de 10%.
La excavarea în teren categoria V şi VI productivitatea normată se reduce:
 cu 35% pentru categoria V de pământ;
 cu 60% pentru categoria VI de pământ.

Tabel 4.18.
Coef. de
Condiţii de lucru
reducere
Lumină artificială 1,10
Temperatură sub 0° C 1,15
Front de lucru sub înălţimea minimă 1,1
Descărcarea în mijloace de transport cu platforma la un nivel diferit de excavator cu peste 2,00 m
1,10

Lucru pe teren supraumezit, necesitând deplasarea excavatorului pe diferite platelaje pregătite şi

aduse la punctul de lucru 1,10

Săpătură în teren de nisip fin îmbibat cu apă sau argile umede ce se lipesc de cupă 1,25
Săpături cu draglina în lucrări cu secţiune mică (canale) ce necesită finisarea 1,20
Săpătură cu draglina sub nivelul pânzei de apă:
*Adâncimea apei sub 2,00 m 1,25
*Adâncimea apei 2,00÷4,00 m 1,40
*Adâncimea apei 4,00÷5,00 m 1,70

Normele de timp (NT) pentru excavarea a 100 mc pământ ~ cu excavator tip draglina, sunt
prezentate în tabelul 4.19.

Tabel 4.19.
Norma de timp (ore) pentru draglină, cu descărcare la 180
Încărcare în autobasculantă pământ Descărcarea în depozit pământ
Capacitate cupă q categoria: categoria:
(mc)
I II III I II III
0,50 5,30 6,00 7,30 4,50 5,20 6,20
0,65 4,60 5,20 6,30 3,90 4,50 5,40
0,80 4,00 4,50 5,40 3,40 3,90 4,60
1,00 3,10 3,50 4,20 2,60 3,00 3,60
1,50 2,40 2,70 3,30 2,00 2,30 2,80

4.6.1. Îmbunătăţirea productivităţii excavatoarelor cu o singură cupă

Menţinerea productivităţii excavatoarelor la valori maxime este determinată de starea,
tehnică a maşinii, adaptarea echipamentului la condiţiile de lucru şi alegerea schemei de lucru
49
optime.
Forma dinţilor cupei excavatorului trebuie să fie adaptată naturii pământului excavat (fig.
4.37). Astfel cea mai răspândită formă este cea tip daltă prezentată în fig. 4.37.a . Pentru pământuri
coezive, tari se recomandă forma curbilinie (fig. 4.37. b), Forma trapezoidală pentru dinţi se
recomandă în cazul săpării terenurilor tari, stâncoase (fig. 4.37.c). Ei au avantajul unei uzuri mai
lente şi deci o durabilitate mare. Pentru terenuri foarte tari şi coezive se folosesc dinţi tip suliţă (fig.
437. d).

Fig. 4.37. Forme de dinţi pentru cupele excavatoarelor;

Neînlocuirea dinţilor uzaţi conduce la creşterea rezistenţei la săpare cu 60÷200%. Unghiul

de ascuţire a dinţilor (δ) trebuie să corespundă naturii pământului de săpat şi stării de umiditate
(fig. 4.38). astfel:

 δ ≥ 20 ÷220 pentru pământurile plastice, umede;

 δ ≥ 22 ÷250 pentru pământurile pietroase;

Fig.4.38. Unghiuri constructive şi funcţionale ale dinţilor

Pentru reducerea rezistenţei la săpare o importanţă mare o are reglajul organului de lucru al
maşinii.
De exemplu o reducere a unghiului de săpare γ de la 50° la 20° determină o reducere a rezistenţei
specifice de săpare (daN/cm2) cu 5÷15%. În acest context unghiul posterior de tăiere (β) trebuie să
aibă valori relativ mici (β = 5÷8°).
O cale de mărire a productivităţii excavatoarelor o constituie adaptarea capacităţii cupei cu
natura pământului de excavat. Astfel pentru săparea în pământ de categoria I (uşor) se poate folosi
cupa de schimb (se poate procura de la fabricantul maşinii un complet de cupe) mărită ca volum cu
50%, care conduce la majorarea productivităţii maşinii cu 40% în teren uşor şi respectiv 20% în
teren mijlociu (vezi tabel 4.20).

Tabel 4.20.
Capacitatea cupei de schimb la excavatorul cu cupă dreaptă, funcţie de categoria pământului
Pământ Capacitate cupă [m.c.]
Greu (luat ca bază de calcul) 0,25 0,50 1,0 2,0 3,0
Mediu 0.35 0,75 1,5 3,0 4,5
Uşor 0,50 1,0 2,0 4,0 6,0

În cazul lipsei cupelor de schimb, pentru excavarea pământurilor uşoare şi medii se poate
mări capacitatea cupei standard prin alungirea pereţilor în faţă şi spatele cupei, ceea ce poate
conduce la o creştere a productivităţii de 24÷40% în teren mediu şi 40÷70% în terenurile uşoare.
Astfel mărirea de 1,5 ori a capacităţii cupei conduce la mărirea productivităţii de 1,4 ori, iar la
dublarea capacităţii cupei, productivitatea creşte de 1,8 ori.
Mărirea coeficientului de umplere (Ku) a cupei este o altă cale de creştere a productivităţii.
Coeficientul Ku poate fi mărit - de exemplu la excavatorul cu cupă dreaptă - prin alegerea optimă a
înălţimii abatajului, conform recomandărilor din tabelul 4.21, funcţie de categoria pământului de
săpat şi capacitatea cupei folosite.
50
 Tabel 4.21.
Înălţimea minimă a abatajului Ha (m) pentru a obţine KU>1
Categoria de Capacitatea cupei mc
pământ 0,25 0,4-0,5 0,65÷0;8 1,0÷1,25 1,6÷2,5
I şi II 1,5 1,5 2,5 3,0 3,0
III 2,5 2,5 4,5 4,5 4,5
IV 3,0 3,5 5,5 6,0 6,0

O rezervă importantă de creştere a productivităţii de exploatare a excavatoarelor cu o cupă o

constituie reducerea duratei ciclului (Tc). Aceasta poate fi obţinută prin:
 folosirea excavatorului la parametrii funcţionali, reduşi cu 20% faţă de valorile lor maxime
(Rmaxs, Hmaxs, Hmaxd)
 afânarea prealabilă a pământurilor tari (categoriile III÷VI):
 mişcarea raţională a excavatorului în abataj conform unei scheme optim alese vizând reducerea
unghiului de rotire pentru descărcare lărgimea frontului de săpare, săparea longitudinală sau
transversală ş.a.

Astfel durata de rotire pentru descărcare td (sec)influenţează durata ciclului (Tc) (tabel 4.22)

Tabel 4.22.
Durata romii excavatorului (td - sec) cu o cupă pentru descărcare, funcţie de unghiul de rotire.
Excavator cu lingură Excavator draglină
Capacitatea cupei (mc)
70° 90° 135° 180° 70° 90° 135° 180°
0,25-0,50 4,5 5,5 7,0 10,0 10,0 11,0 13,0 16,0
1,0-1,25 6,5 7,5 10,0 12,0 11,0 12,0 15,0 18,0

De exemplu, reducerea unghiului de rotire a excavatorului de la 90 la 70 conduce la creşterea

productivităţii cu 8%, iar creşterea acestui unghi de la 135° la 180° micşorează productivitatea cu
20÷30% (a se vedea schemele de lucru)
Tot în scopul optimizării duratei ciclului, frontul de lucru (sectorul de săpare) al
excavatorului se recomandă a fi de 55°÷70°. Un important rol în creşterea productivităţii îl
constituie alegerea celei mai raţionale scheme de lucru urmărindu-se ca durata ciclului din cadrul
schemei să fie minimă.
Nivelul pregătirii mecanicilor excavatorişti influenţează, de asemenea, productivitatea. Astfel
patru din operaţiile unui ciclu sunt influenţate de profesionalismul mecanicului. Acestea sunt:
încărcarea pământului în cupă, rotirea şi oprirea la locul de descărcare a cupei, descărcarea cupei
(în special dacă descărcarea se face în mijloace de transport), rotirea înapoi în abataj şi coborârea
cupei pentru reluarea săpării. Aceste patru operaţii se realizează în 14÷15 secunde dacă
mecanizatorul are o calificare înaltă, reuşind într-un minut cu 15÷20% mai multe cicluri, prin
legarea şi interpătrunderea operaţiilor. Performanţa unui foarte bun excavatorist este de 3÷4
cicluri/minut.
Printr-o bună pregătire a mecanizatorilor, a maşinilor şi a aprovizionării cu combustibil şi
lubrifianţi se poate obţine un coeficient de utilizare a timpului de lucru Kţ = 0,9÷0,95 pe oră, iar pe
schimb în jur de 0,8.
O altă cale de creştere a productivităţii excavatoarelor o constituie perfecţionarea organului
de lucru, în special a cupei, prin modificări ale formei (adaptate profilului lucrării de executat, de
exemplu cupă trapezoidală pentru executat canale cu acest profil; cupă îngustă pentru tranşee de
conducte sau dremiri), dar şi modificări funcţionale (de exemplu vibrarea cupei în timpul operaţiei
de săpare).
Mărimea cupei alese depinde de volumul de lucrări ce urmează a fi executate (tabel 4.5)

Sistemul de deplasare al excavatorului se va alege funcţie de doi parametri:

o concentrarea volumului de lucrări;
51
o condiţiile naturale de deplasare.
În cazul unei lucrări dispersate în mai multe puncte se va prefera excavatorul pe pneuri care
are viteză relativ mare de deplasare în marş (20÷30 km/oră) şi nu necesită trailer pentru a fi mutat
de la un punct de lucru la altul. Presiunea pe sol, funcţie de presiunea din pneuri, variază între
0,5÷7,0 kg/cm2 .
În situaţia în care volumul lucrării este concentrat în 1÷2 amplasamente, iar condiţiile de
teren (relief accidentat, exces de umiditate) nu sunt favorabile, se recomandă sistemul de deplasare
pe şenile, sau cel păşitor care realizează presiuni mici pe sol (0,75÷4,3 kg/cm2, funcţie de
capacitatea cupei). Viteza de deplasare - în marş - a excavatoarelor pe şenile variază între 1,5÷3,0
km/oră iar cele păşitoare se pot deplasa cu viteze de 0,05÷0,45 km/oră.

II.4.7. Excavatoare cu mai multe cupe.

Excavatoarele cu mai multe cupe sunt maşini de săpat cu acţiune continuă (săparea),
destinate săpării pământului în cariere, săpării de canale şi bazine precum şi a tranşeelor
(şanţurilor) pentru pozarea de conducte, drenuri, cabluri. Comparativ cu excavatoarele cu o singură
cupă, cu acţiune ciclică (periodică), excavatoarele cu mai multe cupe prezintă o serie de avantaje:
 operaţia de săpare este continuă şi deci productivitatea este mai mare (100÷150 mc/oră) (la
excavatoarele ciclice săparea reprezintă 15÷30% din timpul de lucru (ciclu));
 consumul specific de energie (kW-oră/mc) este mult mai mic;
 o mai bună săpare a taluzurilor în cazul execuţiei de canale;
 adâncime ele săpare mai mare (între 5÷60 m);
 săpare în orice categorie de teren (cu organ de lucru din oţeluri înalt aliate, rezistente la uzură).
Dezavantajul excavatoarelor cu mai multe cupe este gradul redus de universalitate şi faptul
că sunt economice numai la volume de terasament foarte mari.
Din punct de vedere constructiv excavatoarele cu mai multe cupe pot fi clasificate după:
I. Tipul organului de lucru:
 Excavatoare cu elindă şi lanţ cu cupe sau racleţi;
 Excavatoare cu rotor, cu cupe (racleţi).
II. Destinaţie:
 Excavatoare de carieră;
 Excavatoare pentru descopertă;
 Excavatoare de tranşee.
III. Modul de săpare:
 Excavator cu săpare transversală (faţă de direcţia de deplasare a excavatorului);
 Excavator cu săpare longitudinală (excavatoarele de tranşee);
 Excavatoare cu săpare radială (cu rotor pe săgeată).

Sistemul de deplasare al excavatoarelor cu mai multe cupe poate fi pe pneuri, roţi de cale
ferată, şenile sau schiuri păşitoare.

4.7.1. Excavator cu mai multe cupe cu elindă şi săpare transversală (fig. 439).
La acest tip de excavator organul de lucru este format dintr-o elindă (4) de forma unei
grinzi cu zăbrele, putând să se rotească în plan vertical în jurul punctului de articulaţie la cadrul
excavatorului.

52
 Fig. 4.39. Excavator cm mai multe cupe, cu elindă şi săpare transversală.
1 - sistem de deplasare roţi sau şine; 2 - cadru; 3 - braţ; 4 - elindă; 5 - cabluri de susţinere şi acţionare; 6 - bandă
transportoare; 7 - element nivelator; 8 - cabină de comandă; 9 - trolii cabluri; 10- lanţ port-cupe; 11 - cablu ridicare-
coborâre elindă; 32 - poziţie iniţială a eiindei; 13 - cupe.

Elinda este prevăzută la partea superioară cu o roată motoare ce antrenează un lanţ (10) port
cupe, rezemat - susţinut de rolele elindei. La partea inferioară elinda este prevăzută cu o roată
întinzătoare a lanţului. Elindă poate fi poziţionată pentru săpare cu ajutorul cablului (11), atât
deasupra (12) cât şi sub nivelul. de sprijin al maşinii. Pe lanţul elindei (10) sunt articulate la partea
lor posterioară. Cupele de săpare (13) având capacitatea de 20÷1500 l. Viteza lanţului port-cupe
este de 03÷0,7 m/sec. Descărcarea cupelor (2) se face inerţial (fig. 4.40) într-un buncăr (3) din care
pământul cade apoi pe banda transportoare (6) – (în fig. 4.39) pentru a fi descărcată în depozit sau
mijloc de transport.

Fig. 4.40. Descărcarea cupelor la excavatorul cu dioda.

1 - lanţ port-cupe; 2 - cupă; 3 - buncăr descărcare pământ.

4.7.1.1. Scheme de lucru

Pentru săpare excavatorul se deplasează paralel cu axa lucrării, la fiecare cursă longitudinală
săpând un strat cu o grosime de 15÷25 cm, funcţie de mărimea cupelor elindei (fig. 4.41c şi d) şi
natura terenului. În timpul săpării elinda este fixă.
Cele trei tronsoane ale elindei (1,2,3) pot fi montate coliniar (fig. 4.41a şi c) sau în unghi,
funcţie de situaţiile de lucru.
Săparea poate fi executată, şi radial fig. 4.41b, dintr-o singură poziţie a excavatorului
realizându-se întreaga secţiune. În acest caz elinda este lăsată treptat în jos până la adâncimea
proiectată. La acest procedeu de săpare (în evantai) se face economie de energie la deplasarea
maşinii, în schimb productivitatea este mai mică decât la procedeul de săpare în paralel, întrucât
straturile săpate sunt mai subţiri la partea superioară a elindei rezultând o umplere incompletă a
cupelor.
În funcţie de capacitatea cupelor şi masa maşinii excavatoarele cu mai multe cupe pot fi
grupate astfel:
 Excavatoare cu mai multe cupe, de putere mică; acestea au o capacitate a cupelor de 10÷200l şi
53
 masa până la 40 tone;
 De putere medie, având elinda echipată cu cupe de 250÷490l şi o masă maximă de 400 tone:
 De putere mare, cu cupe de peste 500 l şi masa de până la 4500÷5000 tone (sau realizat
excavatoare cu cupe de 2240 l).

Fig. 4.41. Scheme de lucru peiatru excavatoare cu elindă transversală.

a - săpare în straturi paralele, orizontale; b - săpare sub nivelul de rezemare, în straturi radiale; c- săpare sub
nivelul de rezemare, în straturi paralele; d - săpare deasupra nivelului de rezemare în straturi paralele; I - poziţia iniţială
a elindei; II - poziţia finală a elindei; Tronsoane elindă: 1-tronson intermediar; 2 - tronson de capăt (nivelator);
3 -tronson fix; 4 - articulaţia elindei.

Excavatoarele cu cupe de 10÷100 l sunt recomandate pentru deschiderea şi extracţia

materialelor de construcţie (ex: pământ pentru produse ceramice din cariere).
Excavatoarele cu cupe de 100÷250 l se recomandă pentru extracţia pietrişului, dar şi la
execuţia de canale şi bazine.
Excavatoarele cu capacitatea cupei mai mare de 250 l sunt recomandate pentru extracţie în
exploatări deschise (la zi) de cărbune, fosfaţi ş.a. cât şi pentru lucrări hidrotehnice şi de îmbunătăţiri
funciare mari (canale magistrale, de navigaţie, mixte).

Excavatoarele cu mai multe cupe au sistem de deplasare pe şenile, sau pe roţi şi şine
recomandate atunci când frontul de lucru are lungimea mare (peste 250 m).
Înălţimea de săpare variază de la cca. 7 m (cupe de 20 l) până la 27,5 m (cupe de 650 l), iar
adâncimea de săpare între 7 m şi 42,5 m (cupe de 800 l),
În tabelul 4.23 se prezintă caracteristicile funcţionale necesare alegerii excavatoarelor cu
mai multe cupe.
Tabel 4.23.
Excavatoare cu mai multe cupe, cu elindă transversală.

Caracteristici funcţionale Valori

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Capacitatea cupei (1) 20 30 50 250 500 800 1000 1500 2240
Număr cupe descărcate pe
30 30 34 26 28 30 23 22 19,5
minut

Adâncime de săpare (m) 7,0 9,5 10,4 10 18 23,8 17 27 30

54
 Caracteristici funcţionale Valori

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Înălţimea de săpare (m) 6,0 8,5 9 10 18 23,7 16 25 34

Puterea electrică instalată (kW) 15,7 43,3 54 - 750 1300 872 2500 8820

Productivitatea teoretică (mc/h) 36 54 102 390 840 1450 1350 1950 3000

Obs.: excavatoarele cu mai multe cupe, cu elindă transversală pot avea fie platformă
rotitoare, fie fixă.
Banda transportoare a excavatorului poate fi montată în acelaşi plan cu elindă, sau sub un
unghi de 90° faţă de aceasta pentru a permite descărcarea pământului în depozit sau în mijloacele de
transport.

4.7.2. Excavatoare cu rotor.

Acestea sunt de două tipuri: excavatoare cu rotor pe săgeată şi excavatoare cu rotor articulat
şi purtat de tractor.
Excavatoarele cu rotor pe săgeată, denumite şi excavatoare de carieră au o largă utilizare în
exploatările la zi a materialelor pentru construcţii (pietriş, argilă pentru materiale ceramice,
nisipuri) a zăcămintelor de suprafaţă cât şi la execuţia construcţiilor hidrotehnice mari (canale,
bazine). Ele fac parte din grupa excavatoarelor cu mai multe cupe (fig. 4.42) (2), care sunt fixate pe
un cadru circular (7) - rotorul, ce se roteşte cu viteză redusă (1÷4 m/s), acţionat fiind cu un motor
electric sau hidraulic. Rotorul, având diametrul de 2÷15 m, este articulat la extremitatea săgeţii (70)
pe care este montată o bandă transportoare (9), ceea ce determină limitarea înclinării în sus sau în
jos a săgeţii rotorului realizată cu cabluri (3) şi trolii (5), la valori maxime de 20÷25°. Săgeata
rotorului se roteşte şi în plan orizontal odată cu platforma (6) (de care este articulată). Operaţia de
săpare se realizează printr-o mişcare combinată; de înaintare frontală în abataj şi în aceiaşi timp de
rotire în plan orizontal. Pământul săpat de cupele rotorului se descarcă pe banda transportoare (9) a
săgeţii rotorului de unde se descarcă într-un buncăr intermediar şi în continuare pe banda
transportoare (7), care poate fi poziţionată în prelungirea benzii (9) sau sub un unghi faţă de
aceasta, de o parte sau de alta a maşinii, pentru descărcare în mijloace de transport (vagoneţi,
vagoane, dumpere) sau în depozit.

Fig. 4.42. Excavator cu rotor.

1 - rotor; 2 - cupă; 3 - cabluri ridicare-coborâre rotor; 4 - cabina de comandă;5 - troliu; 6 - platformă rotitoare;
7 - bandă transportoare; 8 - sistem rulare pe senile; 9 - bandă transportoare pe săgeată; 10 - săgeata rotorului.

Descărcarea cupelor rotorului (fig. 4.43) pe banda transportoare a săgeţii se produce fie
gravitaţional (fig. 4.43a). fie inerţial (fig. 4.43.b)

55
 Fig.4.43. Descărcarea cupelor la excavatoarele cu rotor pe săgeată.
a - gravitaţională; b - inerţiala; 1- rotor; 2 - cupă; 3 - bandă transportoare; 4 - burlan de ghidare a descărcării pământului;
5 - motor electric de acţionare; 6 - săgeata rotorului.

4.7.2.1. Alegerea excavatorului cu rotor pe săgeată.

Fig. 4.44. Excavator cu rotor pe săgeată. Caracteristici funcţionale.

Excavatoarele cu rotor prezintă avantaj ui unui consum specific de energie:

- mai redus cu 15÷20% faţă de excavatoarele cu mai multe cupe, cu elindă şi lanţ port-cupe;
- mai redus cu 35÷40% comparativ cu excavatoarele cu o singură cupă.

Orientativ, caracteristicile de lucru ale excavatoarelor cu rotor sunt (tabel 4.24.):

 diametrul rotorului 1,6÷16,5 m;
 număr- de cupe descărcate pe minut 30÷130;
 capacitatea geometrică a unei cupe 16÷2400 l;
 productivitatea teoretică; 80÷10000 mc/oră;
 înălţimea de săpare H: 5÷70 m;
 adâncimea de săpare h: 0,5÷25 m
 lungimea săgeţii rotorului Rs: 6÷31 m;
 raza de descărcare Rd depinde de lungimea benzii transportoare instalate;
 viteza de deplasare „în marş": 2,0÷6 m/min.

Tabel 4.24.
56
 Excavatoare cu rotor - caracteristici funcţionale.
Caracteristici Valori
0 1 2 3 4 5 6 7
Productivitatea teoretică
320÷500 720÷1000 1200÷2250 3450 5200 5500÷6600 11000
(mc/oră)
Înălţimea de săpare H (m) 9 17,2 19 28 35 32 45
Adâncimea de săpare h (m) 0,5 2,0 3,7 4,0 15,0 6,3 25
Raza săgeţii rotorului Rs (m) - 6,0 8,5 20,0 - 16,5 -
Diametru rotor (m) 4,0 6,0 7,07 8,2 12,5 11,0 15,0
Număr cupe rotor (buc) 7 10 10 8 10 10 10
Capacitatea unei cupe (mc) 0,1 3 0,3 0,8 1,0 0,8 2,65
Număr cupe descărcate Z/min 42÷64 40÷55,5 51÷76,4 48 57 60÷73 46
Viteza de deplasare (m/min) - 4,7 6,0 - - 3 -
Presiunea specifică pe sol
0,84 1,13 0,98 1,17 1,10 1,13 1,20
(kg/cm2)

4.7.2.2. Scheme de lucru.

Excavatoarele cu rotor lucrează în abataj frontal (fig. 4.45) săpând deasupra nivelului de
sprijin prin mers înainte; paralel cu calea de deplasare a mijloacelor de transport. Staţionarea maşinii
într-o poziţie de lucru este mai mare în cazul excavatorului echipat cu săgeată extensibilă
(telescopică) (fig. 4.45. a).

Fig. 4.45. Excavator cu rotor - schema de lucru în abataj frontal.

a - cu săgeată extensibilă; b - cu săgeată neextensibilă.

4.7.3. Excavatoare de tranşee.

Excavatoarele de tranşee (denumite şi săpătoare de şanţuri) fac parte din grupe
excavatoarelor cu mai multe cupe, montate pe lanţ sau pe rotor.
Pentru săparea de tranşee înguste (lăţimea şanţului mai mică de 50 cm), cupele sunt înlocuite
cu racleţi (cuţite) montaţi de o parte şi de alta a lanţului elindei.
Toate excavatoarele de tranşee sunt excavatoare cu săpare longitudinală, adică organul de
lucru (elindă sau rotor) este montat la partea posterioară a maşinii şi sapă pe direcţia axului
longitudinal al acesteia în sensul de deplasare a maşinii.

4.7.3.1. Excavator de tranşee cu elindă şi săpare longitudinală.

La aceste maşini (fig. 4.46) organul de lucru este o elindă (1) prevăzută cu lanţ (2) port-cupe
(3), roata motoare a elindei fiind acţionată printr-o transmisie cu lanţ. Pentru a echilibra
echipamentul de lucru motorul şi cabina tractorului sunt montate pe platforma şenilelor, mult în faţă
57
(în consolă). Pentru poziţia de marş (sau transport pe trailer), elinda este ridicată cu cilindri hidraulici
articulaţi de cadrul elindei sau cu ajutorul cablurilor şi troliilor de acţionare.
Descărcarea pământului se face la partea superioară a elindei, acesta căzând pe o bandă
transportoare transversală (4), cu posibilitate de mişcare în dublu sens, astfel că, pământul poate fi
ejectat pe partea dreaptă sau stângă a direcţiei de deplasare a maşinii.

Fig. 4.46. Excavator de tranşee cu elindă şi cupe.

4.7.3.2. Excavator de tranşee cu rotor şi săpare longitudinală.

La săpătorul de tranşee cu rotor (fig. 4.47) organul de lucru suspendat (sau semiremorcat)
este fonnat dintr-un cadru (11) ce susţine rotorul (4), echipat cu cupe (5) şi acţionat printr-o
transmisie cu lanţuii (12) de la un reductor (3) de viteze al tractorului de bază. Pentru a obţine o
tranşee cu secţiune trapezoidală, echipamentul de lucru poate; fi prevăzut cu două freze (6) laterale.
Pământul căzut în urma rotorului este adunat şi împins spre cupe de un cuţit posterior (7) fixat de
rama rotorului.
În cazul rotoarelor mari ele sunt semiremorcate, în acest scop la partea posterioară a ramei
(1.1) fiind montată o roată de sprijin.
Ridicarea şi coborârea rotorului se execută cu ajutorul cablului (13) articulat de tija verinei
(8).
Descărcarea cupelor se face la partea superioară a rotorului, pământul căzând pe o bandă
transportoare, transversală (10) care ejectează pământul lateral (pe dreapta sau stânga tranşeei) în
depozit, paralel cu tranşeea.

Fig. 4.47. Excavator de tranşee cu rotor şi săpare longitudinală.

1 - motor (Diesel); 2- cutie de viteze; 3 - reductor rotor; 4 - rotor; 5 - cupă;6 - freză; 7 - cuţit posterior de
58
 curăţire; 8 - verină; 9 - cadru maşină;10 - bandă transportoare, transversală; 11 - cadru rotor;
12 - transmisie cu lanţ; 13 -cablu ridicare-coborâre rotor.

4.7.3.3. Excavator de tranşee cu elindă şi racleţi

Deseori trebuiesc executate şanţuri pentru pozarea de drenuri absorbante (Φ65÷110 mm),
conducte al căror diametru nu depăşeşte 300mm sau cabluri cu diametru mic (sub 100 mm). În toate
aceste situaţii se recomandă săparea de tranşee îngustă (lăţimea 15÷30 cm), care pot fi realizată cu
săpătoare de tranşee cu elindă longitudinală al căror lanţ este echipat cu cuţite racleoare denumite
racleţi (fig. 4.48. a,b,c).

Fig. 4.48- Elindă cu lanţ şi racleţi.

a - schema de lucru; b - elindă - vedere laterală; c - elindă - vedere în plan;
1 - placă împingătoare; 2,3,4 şi 5 - racleţi; 6 - şnec; 7 - lanţ; 8 - cadru elindă;
9 - roată motoare, antrenare lanţ.

Racleţii (fixaţi de lanţ cu şuruburi) au câte doi pereţi verticali faţă de planul axial vertical al
elindei şi lanţului şi sunt urmaţi periodic de o placă împingătoare (1) a pământului săpat. Pământul
scos la suprafaţă (vezi fig. 4.48. a) este preluat de un şnec dublu (6) care îl transportă de o parte şi
alta a tranşeei formând două depozite paralele (fig. 4.48. c).
Într-o altă variantă constructivă racleţii se fixează cu şuruburi, lateral pe lanţ, de o parte şi de
alta a acestuia, cuţitele făcând un unghi drept cu planul lanţului purtător.

4.7.3.4. Alegerea excavatoarelor de tranşee.

Săpătorul de tranşee cu elindă şi cupe se recomandă pentru săparea tranşeelor în pământ
categoria I şi II lăţimea şanţurilor variind între 0,4÷1,0m.
Săpătoarele de tranşee cu rotor şi cupe execută tranşee cu lăţimea de 0,5÷2.5 m în pământuri
de categoria I- III inclusiv-în teren cu incluziuni de piatră.
Săpătoarele de tranşee cu elindă şi racleţi pot săpa tranşee înguste cu lăţimea de 7÷30 cm în
pământ de categoria I şi II. Pentru terenuri tari, cu piatră se folosesc lanţ şi racleţi produşi special,
din oţeluri de înaltă rezistenţă.
Adâncimea de săpare variază funcţie de organul de lucru, fiind mai mare la excavatoarele cu
elindă (max 6÷7 m) decât la cele cu rotor (max. 3m).
Pentru alegerea excavatoarelor de tranşee cu elindă longitudinală (A) şi cu rotor (B), se vor
folosi caracteristicile prezentate în tabelul 4.25.

59
 4.7.4. Productivitatea excavatoarelor cu mai multe cupe.
Excavatoarele cu mai multe cupe sunt maşini cu acţiune (săpare) continuă, de mare
productivitate. Productivitatea de exploatare a acestora se calculează cu relaţia:
Pvex= 0,06 ∙ nc ∙ qc ∙ Ku / Ka ∙ Kţ [mc/oră], în care:
nc - numărul de cupe descărcate pe minut, care pentru maşinile moderne este de 20÷40 la
excavatoarele cu elindă, de 50÷120 pentru excavatoarele de carieră, cu rotor şi de 160÷170
descărcări/minut pentru excavatoarele de tranşee, cu rotor. Funcţie de categoria pământului săpat
numărul de cupe descărcate pe minut de un excavator cu elindă transversală este cel indicat în
tabelul 4.26.
Tabel 4.26.
Număr de cupe descărcate pe minut nc, de un excavator cu elindă transversală.
Categorie pământ Caracteristici pământ nc/minut
I Săpare uşoară 30÷38
II Săpare medie 22÷26
III Săpare medie-grea 20÷24
IV Săpare grea 8÷22

Calculul exact al valorii nc se face cu relaţia:

nc = 60vc/p , în care:
vc - viteza cupei (m/s);
p - pasul cupelor (m) măsurat pe lanţul port-cupe sau pe circumferinţa rotorului, pasul
cupelor = vc/nc, în care:
vc - viteză cupelor variază în limitele 0,4÷1,1 m/s funcţie de maşină.
Tabel 4.25.
Excavatoare de tranşee (săpătoare şanţuri) - caracteristici funcţionale
Caracteristici Valori
A. Excavatoare cu elidă
Lăţime tranşee 0,20 0,27 0,40 0,50 0,6 0,76 0,9 1,5 1,8
(m)
Adâncime 1,2 1,4 1,5 2,0 2,2 2,6 1,9 4,27 4,6
tranşee (m)
Viteza de lucru 27÷ - max. 42÷71 18÷ 18÷143 max. 6,6÷ 4,8÷2
(m/oră) 108 265 360 1000 248 92
Viteza de marş 5,0 max. max. 22 1,13÷ max. 2,8 max. 2,7 max.
(km/oră) 24 4,42 8 60 2,8
Productivitatea - - - 61÷103 - - - - -
(mc/oră)
Putere motor 9 - 42 50 44 51 60 60 95
(CP)
Presiune pe sol - - - 0,30 0,35 - - - 0,5
(kg/cm )
2

B. Excavatoare cu rotor
Lăţime tranşee
0,23 0,60 0,9 1,2÷1,5 1,63 1,97 - - -
(m)
Adâncime
1,3 1,4 1,85 1,5÷2,5 3,35 2,1 - - -
tranşee (m)
Capacitatea
- 40 53 170 - 110 - - -
unei cupe (1)
Număr cupe pe 18
10 14 14 - 14
- - -
rotor racleţi
60
 Caracteristici Valori
Număr rotaţii 6,9÷
rotor (rot/min) 11,7 9,88 4,3÷8,8 - 10,7 - - -
17,5
Viteza de lucru 22,4÷ 54÷ max.
64÷174 15÷260 59÷162 - - -
(m/oră) 436 266 550
Viteza de marş 2,38÷ 2,4÷ 2,36÷ 1,02÷4,
- 2,2÷9,4 - - -
(km/oră) 10,9 12,0 10,15 7
Productivitatea
max. (mc/oră) 600 250 320 600 - 730 - - -
Putere motor
140 75 108 140 220 150 - - -
(CP)
Presiune pe sol
0,4 0,65 0,8 0,66 0,8 0,8 - - -
(kg/cm2)

De exemplu pasul cupelor, p=1,1÷1,5 m la un excavator cu elindă longitudinală lucrând cu

vc = 0,8 (V-I) şi 0,96 (V-II) m/s şi 14 cupe având capacitatea qc = 45 l, fiecare. Pentru acest caz
productivitatea tehnică:

Pv. teh =0,06nzqcku/ka = 120 m3/oră (pentru pământ categoria I),

În cazul unui săpător de tranşee, cu rotor şi 14 cupe de 70l capacitate, la viteze ale rotorului
de 1,6 m/s (viteza a I-a) şi 2,02 m/s (viteza a II-a) productivitatea tehnică în pământ categoria I-a
este de 480 m3/oră.
qc - capacitatea unei singure cupe (litri).
Valorile coeficientului de umplere a cupelor Ku şi a coeficientului de afânare a pământului
excavat sunt date, în funcţie de categoria pământului, în tabelul 4.27.
Tabel 4.27.
Valorile coeficienţilor Ku şi Ka pentru excavatoarele cu mai multe cupe
Categorie pământ Ku Ka
I 1,25 1,15
II 1,15 1,20
III 1,05 1,25
IV 0,90 1,30

Pentru un excavator de putere medie şi în condiţii normale de mediu, grosimea stratului de

pământ săpat de cupele unei elinde înclinate normal (50÷55°) este de:
 cca. 10 cm pentru nisip şi pietriş;
 3÷5 cm pentru argilă.
Obs.: - La săparea sub apă coeficientul de umplere K u este mai redus (0,75÷0,9 din
valoarea dată în tabel).

Coeficientul de umplere a cupelor Ku depinde şi de metoda de săpare folosită şi anume:

 la săparea deasupra nivelului de sprijin (NS) al maşinii Ku se reduce cu 10÷15%;
 la săparea sub nivelul de sprijin Ku are valorile indicate în tabelul 4.26.
De asemenea, la cupe pe lanţ (excavatoarele cu elindă) Ku se reduce comparativ cu cupele
încastrate (excavatoare cu rotor) cu; 5÷10% în pământ categoria I şi II; 10÷15% în pământ
categoria III şi IV.
Kt= coeficientul de utilizare a timpului de lucru care pentru condiţii
medii are valorile 0,70÷0,85. Starea de uzură a lanţului port-cupe, precum şi a cupei influenţează
productivitatea şi consumul de carburanţi ale excavatorului. Din această cauză, periodic se vor
măsura şi regla:
 întinderea lanţului port-cupe;
61
 unghiul de tăiere al dinţilor sau cuţitului cupei care trebuie să ia valori de α =25÷30°;
 unghiul posterior al cuţitului şi cupei care trebuie să aibă valoarea y = 7÷15 (pentru a evita
frecarea fundului cupei de pământ).
La alegerea excavatorului de tranşee trebuie reţinut că, la aceeaşi capacitate a cupelor şi
dimensiuni ale tranşeei de executat, excavatorul cu rotor şi cupe are productivitatea de 1,5÷2,0 ori
mai mare decât a excavatorului cu elindă. Datorită construcţiei robuste excavatorul cu rotor este
recomandat la săparea în pământuri tari, cu incluziuni de piatră.
Echipate cu cupe înguste, excavatoarele de tranşee (cu săpare longitudinală) sunt
recomandate pentru deschiderea de tranşee pionier pe axul viitoarelor canale de desecare, în
vederea coborârii nivelului freatic înainte de execuţia propriu zisă a acestora.
O altă utilizare a săpătoarelor de tranşee este deschiderea tranşeelor de pozare a
încărcăturilor continue, de exploziv în lucrări de regularizarea râurilor şi execuţia de canale de
desecare.

4.7.5. Grederul elevator.

Grederul elevator este un utilaj ce sapă pământul în straturi subţiri de pe suprafeţe relativ
mari, şi îl descarcă în mijloace de transport sau în depozit, după ce în prealabil pământul este
ridicat la înălţimea de 3÷4 m. Distanţa de transport a pământului săpat este de 9÷13 m. Organul de
lucru al maşinii este de tip pasiv (disc, lamă) sau activ (freză, rotor). Utilajul poate fi tractat sau
autopropulsat.
Cel mai frecvent folosit este grederul elevator, tractat cu un tractor de 80÷180 CP, având
organul de lucra pasiv de forma unui disc sferic, care prezintă avantajul unei fiabilităţi mari în
principiu utilajul (fig. 4.49) este constituit din două punţi cu roţi pe pneuri, legate printr-un cadru
supraînălţat (7) ce permite montarea cadrului de tracţiune (9) asamblat de puntea anterioară (13) a
utilajului. Pe cadrul de tracţiune este montat organul de lucru (8), un disc de forma unei calote
sferice, a cărui muchie, ascuţită, taie o brazdă de pământ, care se ridică pe faţa concavă a discului şi
apoi se răstoarnă pe o bandă transportoare (5) de lăţime mare (800÷1200 mm). Banda transportoare
ridică pământul pe rambleul lucrării în depozit, sau într-un mijloc de transport, care trebuie să se
deplaseze simultan şi paralel cu grederul.
Cuţitul disc (Φ800÷1000 mm) (fig.4.50) se montează, funcţie de natura pământului de săpat,
înclinat atât faţă de direcţia de lucru cât şi faţă de banda transportoare, astfel că pământul de pe disc
să se răstoarne direct pe bandă. Discul (4) fixat cu şuruburi de consola (7) poate fi poziţionat optim
folosind brida (2) şi braţele (8), (3) consolei.
Un alt tip constructiv de greder elevator este prezentat în fig. 4.51. La acesta, organul de lucru
este un cuţit plan (2) cu pereţi laterali. Cel din stânga (pe direcţia de lucru) are rolul de a direcţiona
brazda tăiată spre axa cuţitului şi în continuare spre axa benzii transportoare (3). Peretele lateral
drept (văzut în figură) este mult mai înalt decât cel de pe partea stângă şi este înclinat atât faţă de
direcţia de lucru (aproximativ 45°) cât şi în plan vertical (aproximativ 15°) pentru a tăia şi dirija
pământul spre banda transportoare.

62
 Fig.4.49. Greder elevator tractant.
1 - mecanism de ridicare-coborâre a discului; 2 - bioc de comandă; 3 - mecanismele de acţionare a benzii
transportoare; 4 - roata motoare a benzii transportoare; 5 - banda transportoare; 6 - motor Diesel de acţionare;
7 - cadru; 8 - organ de lucru pasiv-disc; 9 - cadru tracţiune disc; 10 - transmisie cardanică; 11 - bară remorcare;
12 - manete comandă; 13 - punte faţă

Fig. 4.50. Organul de lucru al grederului elevator.

1 - cadru de tracţiune; 2 - bridă de prindere; 3 - braţ de prindere; 4 - cuţit-disc;
5 - şurub prindere cuţit; 6 - ax disc; 7 - consolă reglabilă.

La acest tip de maşină lăţimea brazdei tăiate este mult mai mare (ajunge până la 3 m). Banda
transportoare are o poziţie puţin înclinată (cca. 20) faţă de direcţia de lucru şi o viteză de transport
de 2 m/s, rola motoare (superioară) fiind antrenată cu arbore cardanic (6) ca şi la tipul precedent.

63
 Fig.5.51. Greder elevator diagonal.
1 - tractor remarcare; 2 - cuţit plan cu aripi laterale; 3 - bandă transportoare; 4 - motor acţionare bandă transportoare;
5 - verina acţionare cuţit; 6 - arbore cardanic acţionare bandă.

4.7.5.1. Alegere şi scheme de lucru ale grederului elevator

Grederul elevator este recomandat pentru lucrări la care frontul de lucru poate avea lungime
mare, iar pământul săpat este procurat (din gropi de împrumut) din imediata apropiere a lucrării (de
exemplu la diguri, canale şi drumuri în debleu şi rambleu).
În figura 4.52. este prezentată schema de lucru a grederului elevator la execuţia unui
rambleu. Condiţia de bază la alegerea grederului elevator în acest caz este ca distanţa de aruncare a
pământului
B > GÎ + a, în care:
GÎ - ampriza gropii de împrumut;
a - lăţimea bermei dintre groapa de împrumut şi rambleu.

Fig. 4.52. Schema de execuţie a unui rambleu cu grederul elevator.

1 - greder elevator; 2 - deplasare greder; 3 - gropi împrumut (GÎ); 4 - rambleu de ampriză
(Ar); A, B, C - cursele utilajului.

În cazul în care condiţia de mai sus nu este îndeplinită se adoptă schema de lucru cu
descărcare şi transport în mijloace auto (fig. 4.53) grederul elevator săpând în spirală pe ampriza
gropii de împrumut, pământul fiind încărcat direct în mijloacele de transport.

64
 Fig. 4.53. Executarea unui rambleu cu ajutorul grederului elevator
şi a mijloacelor de transport
Caracteristicile funcţionale ale grederelor elevatoare ce permit alegerea lor sunt prezentate în
tabelul 4.28.
Tabel 4.28.
Gredere elevatoare - caracteristici funcţionale.
Caracteristici Valori
Semiremorcat cu o Semiremorcat cu o
Tipul Remorcat cu 2 osii
osie osie
Putere tractor de remorcare (CP) 80 80-100 180
Productivitatea tehnică (mc/oră) 400 500 600÷800
Tip organ de lucru Cuţit disc Φ800 mm Cuţit disc Φ800 mm Cuţit disc Φ1000 mm
Unghiul de tăiere (grade) 15÷56 20÷55 40÷60
Unghiul de înclinare în plan a discului
20÷54 40÷55 50÷65
(grade)
Lungime bandă transportoare (mm) 8500 8500 8500
Viteza benzii (m/s) 2,19 3,2 3,6÷8,0
Distanţa de aruncare B (m) 9,0 9 13,0
Viteza de lucru (km/h) 3,25 3,60 3,3
Viteza de marş (km/h) max 8,5 max 9,0 max 20

4.7.5.2. Productivitatea grederului elevator.

Grederul elevator, fiind o maşină ca acţiune continuă are productivitate ridicată. Valoarea sa
este exprimată prin relaţia:
Pv ex = 60∙ LA/t ∙Kp ∙ Kt [mc/oră], în care:
L - lungimea frontului de lucru (m);
A - secţiunea brazdei săpate;
A = b ∙ h ∙ α, unde:
b - lăţimea brazdei de pământ tăiate la o trecere (m) care depinde de mărimea cuţitului disc;
b = (0,45÷0,55)D
D - diametrul cuţitului disc (m);
h - grosimea brazdei tăiate (m);
h = (0,35÷0,40)D cu valori mai mari în pământul uşor (nisipos);
Kp -coeficientul de pierderi la cuţit şi de pe bandă; Kp = 0,7÷0,9
Kt - coeficient de utilizare a timpului de lucru Kt = 0.85÷0,9.
După cum s-a văzut în tabelul 4.28 productivitatea grederului elevator poate ajunge până la
800 m /oră, ceea ce le recomandă pentru lucrări cu volume mari de săpătură-umplutură.
3

65