UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI 

DEPARTAMENTUL DE FORMARE CONTINUĂ ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC 

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT 
 

DISCIPLINA: 
ACTIVITĂȚI MOTRICE DE TIMP LIBER-LOISIR 
 
 

REFERAT 
„ORGANIZAREA UNEI EXPEDIȚII”

Coordonator curs: 
Conferențiar Univ. Dr. Vasile Cătălin Savu 
 
 
 
                                                     Student: Nedelcu (căs. Sburlan) Gabriela
 
Anul I,  SEM.II 
 
 
 
 
 
2021-2022
 ORGANIZAREA UNEI EXPEDIȚII

Expediția, călătoriile, plimbările, trekkingul, excursia - toate acestea pot fi

considerate forme de activități în natură, un fel de turism. Cu toate acestea, printre
cele menționate anterior, expediția este foarte diferită de toate celelalte forme.

În timp ce călătoria cu drumeții urmărește să treacă un anumit traseu, iar

excursia - vizitarea un set de obiective specifice, atunci o sarcină cu totul diferită
este stabilită de expediție. Aceasta este o călătorie specifică, realizată cu un scop de
cercetare. În consecință, procesul de pregătire și conduită directă a unui astfel de
eveniment are propriile caracteristici.

Termenul însuși provine de la cuvântul latin expeditio, care, de fapt, se

traduce ca "excursie", "călătorie". Aceasta este o excursie pe termen lung, care se
desfășoară cu orice scop științific, de cercetare sau educațional. Spectrul de
probleme studiate poate fi foarte divers. Membrii expediției pot explora flora,
terenul, solurile, cultura și tradițiile unei anumite regiuni sau, de exemplu,
manifestarea vieții sociale a unui oraș mare. Expediția poate include depășirea
barierelor naturale (treceri de munte, râuri, peșteri, etc.). Prin urmare, membrii săi
trebuie să fie bine pregătiți fizic.
Principalele tipuri de expediții includ următoarele:
 științifice;
 de câmp;
 experimental;
 geologice;
 botanice;
 etnografice;
 arhitectural și altele.
 În ceea ce privește acoperirea teritorială, acestea pot fi internaționale și
regionale, în modul de mișcare - pe jos, pe șosea, pe bicicletă sau pe mare.

Un tip special de călătorie expediționară este expediția științifică. Ele pot fi

fie complexe, fie profunde. Explorarea științifică modernă este foarte dificilă în
pregătirea și implementarea evenimentului. De regulă, implică o gamă largă de
specialiști diferiți, precum și un număr de instrumente și echipamente speciale.

Organizarea unei expediții

 Organizarea unei expediții implică un efort suplimentar pentru ca

obiectivele propuse să fie atinse. De la achiziționarea de bilete pentru transport,
rezervările la hoteluri, cabane, campinguri, până la procurarea echipamentului,
hranei, toate trebuie calculate minuțios pentru ca expediția să se desfășoare în
condiții optime și fără a avea evenimente neplăcute. Pe lângă toate acestea, în funcție
de obiectivul stabilit, pregătirea fizică și tehnică trebuie făcută înainte de toți membrii
expediției.

 În primul rând ne vom stabili obiectivul pe care vrem să-l atingem,
bineînțeles, în funcție de pregătirea fizică și tehnică deținută de fiecare membru al
grupului. 

Transportul.

 După ce am stabilit ținta vom stabili mijlocul de transport cu care ajungem

în zona respectivă, adică avion, mașină personală, tren sau autocar. În caz că
alegem avionul, este indicat sa stabilim și celelalte legături cu care vom ajunge în
zona montană din care pornim aventura. Este de preferat să găsim un avion care să
ajungă cât mai de dimineața în țara de destinație sau locul pe care vrem să-l
explorăm, pentru ca ulterior să avem timp să facem legătura și cu celelalte mijloace
de transport. Trebuie să fim informați despre mersul trenurilor, autocarelor și cum
achiziționăm biletele necesare pentru fiecare mijloc de transport în parte. Sistemul
de taxare poate să difere și e posibil să plătim suprapreț dacă nu suntem informați.
Dacă am ales varianta cu mașina, lucrurile sunt mai simple pentru că ne putem
deplasa până la locul cu pricina, însă cu inconvenientele de rigoare, adică oboseală,
timp mai mare de parcurgere. 

Cazarea. 

După ce știm cum vom ajunge la destinație, este important să ne alegem

cazarea. Cele mai importante sunt cele de la cabane, unde, în plin sezon turistic, cu
siguranță cererea va fi mare. Pentru a fi siguri ca avem loc rezervat vom contacta
cabana respectivă din momentul în care se da startul sezonului și unde vom da un
avans. Dacă alegem varianta cort, trebuie să ne asigurăm că în zona respectivă este
permis campatul, ca nu cumva să luăm o amenda destul de mare. Dacă am stabilit
cabana, celelalte rezervări se pot face în funcție de buget și unde ne place să stăm.
În țările alpine campingurile sunt la mare căutare, fiind dotate cu toate utilitățile
(dușuri cu apă caldă, toalete, wi-fi, restaurant, bar, market, curent electric etc).

Hotelurile sau pensiunile sunt și ele opțiuni bune pentru cei ce vor
exclusivitate, cei ce nu sunt obișnuiți cu cortul, cu dormitul în camere de 8- 10
pers.

Documentele. 

Odată stabilite aceste lucruri, trebuie rezolvate documentele. În cazul în care

mergem într-o țară în care avem nevoie de viză, pașaport nu vom da banii pe cazări
până nu suntem siguri că vom face rost de actele necesare accesului în țara
respectivă. Pentru a ne informa cât mai bine vom accesa site-ul MAE sau site-ul
ambasadei din țara în care mergem, pentru a ști sigur de ce documente avem
nevoie. Pe lângă viză, pașaport, carte de identitate pot fi și alte documente cum s-a
întâmplat în ultimul an, Certificat Verde Covid, etc. Alt aspect pe care trebuie să-l
luam în seamă este asigurarea de călătorie.

Echipamentul. 

Dacă expediția se realizează la înălțime, în anotimpul rece, altitudinea face

diferența, o geacă de puf, o geacă sau pantaloni de Goretex sunt câteva din
articolele ce nu trebuie sa lipsească din rucsac. Sunt foarte ușoare, sunt călduroase,
respirabile, rezistente la vânt și sunt ideale pentru expediții unde fiecare sută de
grame contează. Echipamentul vestimentar constă în următoarele: bocanci de iarna,
ciorapi de lâna, pantaloni de corp, pantaloni softshell, pantaloni de vânt și ploaie,
bluză termică, tricouri, bluză polar, geaca softshell, geaca Goretex, geaca de puf,
mânuși, buff, căciulă, cagulă. Numărul fiecărui articol poate sa difere în funcție de
numărul de zile pe care-l stăm. 

Accesorii.

Printre accesoriile necesare unei expediții sunt ochelarii de soare, crema de

soare, gel de buze, cuțit, folie de supraviețuire, lanternă frontală cu baterii de
rezervă, baterie externă, GPS, ceas outdoor, hartă, busolă. 

Trusa medicală si medicamente.

Bineînțeles că într-o expediție nu trebuie să lipsească trusa medicală și

medicamentele pentru eventualele accidentări. Folie de supraviețuire, leucoplast de
diferite dimensiuni, fașă sterilă, forfecuță, atelă, Baneocin pentru eventualele
zgârieturi, Paracetamol, Aspirina, Nurofen pentru durere, Pastile anti-diareice,
pastile pentru rău de înălțime, edem pulmonar, edem cerebral, suplimente
alimentare pentru somn, calmant pentru înțepături de insecte, antibiotic, crema
pentru insecte (în situația în care mergem în țara de pe continentul african sau
asiatic trebuie să ne informăm în privința vaccinurilor pe care trebuie să le facem,
febră galbenă, tifos, malarie etc.

Echipamentul necesar înnoptării la cort.

 Dacă vrem să ne cazăm în cort, acesta trebuie să fie rezistent la vânt ( în caz
că dormim la altitudini mari sau în zone deschise expuse vântului), sac de dormit
cu limită de confort conform temperaturilor înregistrate în perioada în care
desfășurăm ascensiunea, saltea, pernă, arzător cu butelie, veselă; 

Antrenamentul și pregătirea tehnică. 

Am vorbit până acum de bilete, cazări, echipamente, însă, dacă acestea se

pot procura destul de ușor dacă avem bani, urmează partea cea mai importanta.
Adică, pregătirea fizică și pregătirea tehnică. Pentru asta avem nevoie de ture
multe la o altitudine cât mai apropiată de cea în care mergem noi, trasee pe timp de
iarna în zona alpină, anduranță și felul în care utilizăm echipamentul tehnic. Fie că
mergem pe cont propriu, fie că mergem cu ghid, muntele reprezintă un traseu
dificil și provocator, de aceea trebuie să știm cum să ne legăm în coardă, sa ne
montăm pinteni, colțari.

Echipa. 

Un alt aspect important de care trebuie să ținem cont este echipa cu care
mergem. De aceea, este indicat să avem ture împreună pentru a cunoaște fiecare
membru al echipei. Pregătirea fizică, tehnică, rezistența la stres, la frig, colaborarea
între membrii, toate fac diferența. Se întâmplă frecvent ca unii să cedeze și ca tura
să devină un fiasco. Un membru nepregătit fizic, un membru recalcitrant, care
cedează ușor în momentele grele, pot destabiliza expediția. Așadar, ar fi bine să nu
plecăm într-o expediție cu membri noi, adunați pe ultima sută de metri sau cu cei
neantrenați sau nepregătiți tehnic. Nu numărul contează, ci calitatea. În ultimul
timp, în România, mersul cu ghizi a luat amploare. În caz că alegem această
variantă trebuie să ne informăm bine de calitatea acestora și, la fel ca în situația de
mai sus, să avem câteva ture cu ei în prealabil. Chiar dacă avem ghid cu noi și în
acest caz pregătirea fizică și tehnică este importantă. Ghidul ne asigură pe pasajele
tehnice, cunoaște traseul mai bine, însă nu ne poate căra în spate. Un alt aspect de
luat în seamă este acela privind acreditarea ghidului. Pe teritoriul altei țări, legile
pot să difere, iar dacă nu ai actele necesare desfășurării unei astfel de activități, poți
fi pasibil de amendă. 

Aclimatizarea. 

Deci, având tot ce am enumerat mai sus urmează un factor determinant de

care vom ține cont – altitudinea. Știm cu toții ca odată cu creșterea în altitudine
nivelul oxigenului scade, iar organismul are de suferit. Unii se acomodează mai
repede, alții mai greu. Există posibilitatea ca un cățărător bun, cu o pregătire fizică
bună să aibă probleme după ce trece de 2000 de metri. Cum în România nu avem
decât 2500 de metri, nu avem de unde ști cum va reacționa organismul nostru.
Problemele întâlnite sunt dureri de cap, vărsături, lipsa poftei de mâncare, oboseală
sau mai rău edem pulmonar sau cerebral, dar asta la altitudini de peste 6000-7000
m.

În unele expediții, coborârea poate fi la fel de importantă, chiar mai

periculoasă. De aceea, nu ne vom relaxa și vom fi atenți la dislocări de roca,
crevase, zone accidentate. În mod normal, pe trasee se pleacă cât mai de dimineață.
 Alimentația. 

Ceea ce mâncam contează foarte mult în angrenajul turei. Dacă expediția se

realizează în altă țară trebuie să ne informăm în privința mâncării care se servește
în locul respectiv. În caz ca produsele comercializate, preparatele servite la
restaurant nu sunt conform alimentației noastre vom avea grijă ce consumăm
pentru a nu ne alegem cu o indigestie sau alte probleme care ne pot da peste cap
expediția. Așadar, vom consuma alimente pe care le cunoaștem și în caz că vrem
să mâncăm ceva nou din produse locale, vom fi foarte atenți. La fel vom proceda și
în cazul apei, mai ales dacă folosim surse nesigure, aici putând interveni cu o
pastilă de purificare a apei. Un aport de energie îl pot aduce suplimentele
alimentare și energizantele pe baza de vitamine. Și în cazul lichidelor, pe lângă
apă, putem utiliza băuturi pe bază de vitamine, limonadă, ceai. În niciun caz alcool
sau băuturi carbogazoase foarte dulci. 

Alte sfaturi:

 Nu trebuie să intrăm în discuții contradictorii cu populația locală pe teme

politice, religioase, sportive.
 Trebuie să respectaăm programul agenților economici, orele de liniște;
 Păstrarea curățeniei în locul în care campăm sau suntem cazați;
 Nu trebuie să consumăm băuturi alcoolice în exces și nu intrăm în
divergențe cu localnicii, turiștii;
 Nu distrugem flora; nu deranjăm sau omorâm animale din fauna locului, nu
modificăm trasee, indicatoare, marcaje; nu facem baie în lacuri; păstrăm
refugiile în condițiile pe care le-am găsit;
 Ne informăm asupra taxelor, bacșișului ce trebuie plătit în zona care
mergem; se pot percepe taxe de stațiuni, un procent din nota de plată ca
bacșiș.
 Ne informăm asupra prețurilor în cazul transportului pe cablu, transport
local, intrarea la muzee sau alte obiective turistice; 
BIBLIOGRAFIE:

1. Cuzneţov, L. – „Tratat de educaţie pentru familie. Pedagogia familiei”,

Centrul Editorial Poligrafic, USM, Chişinău, 2008.
2. Dumazedier, J. M. – „Sociologie empirique du loisir – Critique et contre
– critique de la civilisation du loisir”, Ed. du Seuil, Paris, 1974
3. Mocanu, G.D. – « Loisir / Activități motrice de timp liber » ; Galați
University Press, 2018
4. Triboi V. – “Activități de timp liber”, USEFS, Chișinău, 2014
5. https://www.exploregis.ro/2021/09/01/organizarea-unei-expeditii-
montane/