Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Percepția asupra revoluțiilor în raport cu Istoria

Socială

Student: Neagu Ionela

Materie: Istorie Socială
Specializare: Sociologie – an I

București - 2022
 Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Introducere

Am decis să vorbesc despre percepția asupra revoluțiilor în raport cu Istoria Socială și conceptele
cheie care duc la o astfel de mișcare a grupurilor sociale.

Este important de menționat faptul că mai multe procese pot duce la răscoala unui popor.

Cel mai important este momentul în care alegerile partidelor, funcțiilor de putere, nu sunt în
legătură cu binele poporului. Aici, putem vorbi despre influențarea social, care este un process
amplu și de durată.

Cea mai ușoară formă de acțiune socială de influențare, o reprezintă influențarea socială.

Bogdan Teodorescu afirma că întreaga istorie a omenirii poate fi studiată și recunoscută după
cum oamenii cu un statut social mai ridicat întotdeauna reduc la supunere și influențează pe cei
care nu dispun de aceleași resurse de educație sau venit, în esență superioritatea statutului aduce
și influență.

Persuasiunea reprezintă principala modalitate prin care indivizii reușesc să convingă pe altcineva
să își schimbe părerea sau gândurile, în sine, asupra unui aspect.

Relația dintre persuasiune și propagandă, se manifestă mai ales în aria politică. Relația dintre
persuasiune și publicitate, mai ales din punct de vedere psihosociologic, publicitatea reprezintă
comunicare persuasivă.

Acestea fiind spuse, este foarte ușor să cream haos unde funcțiile de putere știu cum să
manipuleze masa. În această lucrare mi-am propus să analizez mai în detaliu, ce se întâmplă
atunci când masele de oameni, care până acum au fost manipulate, se ridică contra sistemului.

București - 2022
 Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Cu cât suntem mai încrezători în propriile puteri și definiții asupra libertății, cu atât ne vom
răscula mai tare asupra oricărui plan politic, de conducere, care nu întrunește nevoile comune ale
unui popor.

Corpul lucrării

Pentru propria persoană, opinia cu privire la ipoteza evidențiată mai sus, are la bază dorința de a
putea exista într-o lume dreaptă.

Aceasta fiind axată pe norme si valori egale între indivizii sociali, iar sistemul de conducere să
fie la asentiment cu poporul care și-a pus încrederea că va face ce trebuie, când trebuie.

Mary Hesse a avut o viziune foarte transparentă despre rezonanța dintre revoluții și reconstrucție.
La bază este vorba despre concept cheie, fără de care omenirea nu ar putea exista.

Hesse ne mai prezintă și discuția sociologică a epistemologiei, inițiată de Marx și Durkheim și

urmată de oameni de știință socială mai recenți care au fost inspirați și de Quine, Kuhn,
Feyerabend și Wittgenstein.

Aceste abordări fuseseră privite ca o amenințare a relativismului din partea realistului filosofilor
realiști, iar Hesse argumentează că: ''Dacă luăm în considerare teza subdeterminării teoriilor în
mod serios, relativismul este o consecință care este inevitabilă într-o anumită formă''. (Hallberg,
M. 2017)

Conform cu spusele lui Robert Darnton, putem spune că așa numita ,,Lume mentală”, care este
recunoscută ca fiind principiul cheie al celor neluminați in timpul iluminismului pare să se fi
pierdut iremediabil.

Dacă este vorba să ne bazăm pe aceste relatări, putem afirma faptul că cu atât ce omul este din ce
în ce mai neinformat, cu atât esența ființei sale și valorile acesteia, se vor pierde și vor fi
controlate și dictate de ceilalți.

București - 2022
 Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Un alt aspect cheie, este părerea despre oamenii care decid să creeze revoluțiile. Acești oameni
impart la nivel comun, o dorință nemaiîntâlnită de dreptate și libertate. Desigur, putem afirma și
că unele revoluții pot avea loc tocmai din pricina propagandei.

Printre cele mai importante lucruri de menționat, este accesul la informare al individului social,
referitor la normele impuse de către instituții sociale specifice.

Aceste informări au la bază intensificarea punctelor tari ale propriei persoane și intensificarea
punctelor slabe ale adversarului, minimalizarea punctelor forte ale adversarului și minimalizarea
propriilor puncte slabe.

Dacă cetățeanul nu primește informația transparent, din cauza mișcărilor politice, care par a fi
contrare binelui comun, pot duce la neînțelegeri de percepții.

Aceste strategii se împart în intensificare și minimalizare, după cum reiese de mai sus, este
folositor să se construiască astfel de strategii pentru a se lua în calcul și posibilitatea unor riscuri,
care să fie asumate, știind și anticipând o parte dintre efectele intensificării și minimalizării.

Larry Watts era de părere că persoanele care ne conduc, care erau angajate in consolidarea
statului, deja au învățat cum să navigheze printre situațiile mai puțin plăcute sau care se
identificau mai puțin cu opinia pozitivă a cetățenilor.

Acesta mai aduce în discuție faptul că este bine să identificăm linia subțire dintre aliați și inamici
în astfel de momente.

Concluzii
În concluzie, majoritatea revoluțiilor pot fi legate de analizarea acțiunilor pozițiilor de putere prin
prisma viziunii sociologiei politice. Sociologia politică, care reprezintă o sociologie a dominației.

Dominația a sugerat încă din cele mai vechi timpuri faptul că este necesar să existe cineva în
poziție de putere, iar altcineva în poziție de execuție.

București - 2022
 Universitatea din București – Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Revoluțiile sunt un spectru social trist, care pe lânga beneficiul comun – Acela de a ne afilia la
libertate, spectrul social trist este reprezentat de consecințele următoarelor generații și de
reconstrucția poporului în maniere egale, transparente și drepte, iar acest lucru ne va lua de
fiecare data mai mult timp, decât ne-a luat să ruinăm o tipologie de partide.

Bibliografie

Hallberg M. (2017). Revolutions and Reconstructions in the Philosophy of Science: Mary Hesse

(1924–2016). Journal for General Philosophy of Science, 48(2), 161–171. -
https://link.springer.com/article/10.1007/s10838-017-9364-1

R. Debray (2017). Revolution in the Revolution? 40-80 - https://books.google.ro/books?

hl=ro&lr=&id=aG_nDwAAQBAJ&oi=fnd&pg=PT4&dq=revolution&ots=NP2NRIvHO4&sig=
5kclxfcuzQ6G7Bsz4Y_CR1QlNSA&redir_esc=y#v=onepage&q=revolution&f=false

R. Darnton (1999). The Great Cat Massacre 18-56 – variant pdf.

L. Watts (2011). Ferește-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestine al blocului sovietic cu

România (20-60) - https://vdocuments.mx/fereste-ma-doamne-de-prieteni-p-ii-larry-watts.html

București - 2022