Marile teme din literatură

Tema reprezintă ideea centrală a unei opere literare și poate fi exprimată prin mai
multe mijloace, printre care: motive, figuri de stil, imagini artistice, personaje, etc.
Numărul temelor întâlnite în literatură, dar și înalte arte este relativ restrâns, printre
cele mai des întâlnite numărându-se: iubirea, natura, războiul, timpul, copilăria, jocul,
destinul omului de geniu, prietenia, familia, cunoașterea. În cadrul unui text literar
putem întâlni mai multe teme.

Tema familiei

Înliteratură (și nu numai), familia este interpretatăîn forma unuisimbol al societății. Astfel,
ceea ce se
petreceîncadrulfamilieireflectăstareasocialăpropriecontextuluiprezentatîncadruluneioperel
iterare. Scriitoriiromâni au abordataceastătematicădinvarii perspective,
uneleopereprezentândrelații de familieidealizate, întimp ce altele au
înfățișatfamiliadreptspațiu al manifestăriidramatice, uneoriexacerbate, a
dramelorsocietății. Cel mai adesea, înliteraturaromână,
familiaaparedrepttemăprincipalăînoperele care aparțincurentuluiliterarrealist.

Tema familieiînMoromeții

În „Moromeții”, roman realistșiobiectiv, Marin Predaprezintă, înparalel,

dramauneisocietățișipecea a uneifamilii. Ambelesuferăînurmaunuiproces de destrămare,
întrucâtcolectivizarea a schimbatreguliledupă care funcționasocietatea, precumșimodul de
viațășimentalitateapersonajelor. SatulSiliștea-Gumeștifuncționaîncadruluneiordini sociale
bine stabilite, iarțăraniiîșiadministrausinguripământurileșigospodăria.
Odatădestrămatăaceastă ordine socială, șirelațiile familiale se distrug,
iarnemulțumirileșirevoltaies la suprafață. Ilie Moromete devine martorulmaturizăriicopiilor
lui, care nu-iîmpărtășesccutoțiiviziuneadesprelume. Îndefinitiv, „Moromeții” este
romanuldisparițieiuneilumi, a uneisocietăți, a unui set de mentalități.

Tema familieiînAmintiridincopilărie

Cea mai cunoscutăoperă a lui Ion Creangă, „Amintiridincopilărie” înfățișează un alt tip de
societateși are o atmosferămult mai caldășipresăratăcuumor la totpasul. Memoriile lui
Creangăsuntscrisecu nostalgie, autorulidilizând anii de început ai existenței sale
șitânjinddupăvremurile de altădată. Întrucâtoperazugrăveșteuniversulcopilăriei,
încentrulsău se aflăprotagonistul (autorul, înpostura de copil), personaj-narator. Prin ochii
lui, lumea pare mai puțintragică, fiindmult mai ușorsădescoperimumorulînfiecare
Tema familieiîn Enigma Otiliei

„Enigma Otiliei” surprindetemafamilieiîntr-o cutotulaltălumină. Roman balzacian, citadin,

acesta nu lasălocidealizăriirelațiilor familiale, scoțândînevidențăuneledintrecele mai
întunecatefenomene care pot avealocîntr-un astfel de context. Călinescuadaugă un
personaj-cheie. Este vorbadespreOtilia, care,
nefiindsângedinsângelefamilieiînsânulcăreiafuseseprimită,
reprezintăpretextulutilizatpentrurevelareacelor mai
josnicetrăsăturiumaneînrândulmembriloracesteia. Majoritateapersonajelor au
dreptscopobținereaaverii lui moșCostacheGiurgiuveanu, astfelîncât i se
așteaptăcunerăbdaremoartea. Otilia, ceaînvinuitășiexclusă de toți, se dovedește a fi
dezinteresatășiincapabilă de a furabaniibătrânului, așa cum procedeazăStănicăRațiu. În
„Enigma Otiliei”, familia nu este unită, excepțiefăcândmomenteleîn care
cutoțiiîmpărtășescaversiuneafață de Otilia.

Tema familieiîn Ion

Considerat a fi primul roman obiectivdinliteraturaromână, „Ion” înfățișeazăși el

laturaîntunecată a relațiilor de familie. Tragedia este prezentă, sub diverse forme,
întoatefamiliileprezentateîncadruloperei: Ion provine dintr-un mediunociv, cu un tatăsărac,
alcoolic, Ana are parte de stabilitatematerială, însădragosteapentru Ion o condamnă la
uneledintrecele mai mari suferințe, alături de comportamentulabuziv al tatăluisău.
Inegalitateasocialădetermină o mare parte dintresuferințelepersonajelor,
reflectândrealitateavremurilorși a contextuluiîn care se petreceacțiunea.

Tema familiei in Anna Karenina

Romanul lui Lev Tolstoi are catemaprincipalaviata de familie, urmarinddezvoltarea a 3

familiiprovenitedinmedii sociale diferite. Suntprezentate in paralel, interconectandu-se,
creand un portretveridic al obiceiurilor si moravurilorvremii.

Tema familiei in Fii si indragostiti

Romanul lui D. H. Lawrence este un bildungsromancanalizatpeviataartistului Paul Morel,

primulvolumasternandpovestea inca de la inceputurilelegaturii de
dragosteintreparintiiartistului. Se contureazaputerniclegaturile de
familieintretotimembrii, personalitatile, obiceiurilefiecaruiafiinddescrise.
Primiianidinviatacopiilor, educatia, certurilefamilalesuntprezentatecronologic, fiind un
singurfirnarativ.
Tema familiei in Baiatulcupijamale in dungi

Actiunea, plasata in Germania nazistadintimpul celui de-alDoileaRazboi Mondial, spune o

povestemarcantaprintragismulevenimentelor. Prezinta in prim plan un baiatproveninddintr-o
familieputernicancorata in politicavremii, privigeliataprinpozitiatatalui. Este creat un
portret al familei, prezentandatatparerilecontradictoriiasuprapracticilortimpului
(bunicaimpotrivaactelor de cruzime, tatalsef al unuilagar de concentrare), cat si
viatafamiliala si modul de crestere al copiilor. Suntreliefatemomentedinviata celui
micatatcusora sa mai mare, dar si cutatal, mama si bunicii, fiecareavand o relatiespecialacu
el.

Tema iubirii

Iubirea este unadintrecele mai vechitemeabordateînliteratură, atâtîncearomână,

câtșiînliteraturauniversală. Deși se repetăadesea, complexitatea de care se
bucurătemaiubiriipermiteexistențaunei mari diversitățiînceea ce priveștemodulîn care
aceasta se reflectăînanumiteopere. El variază mai ales înfuncție de
curentulliterarcăruiaîiaparțineopera,
iubireaarătândcutotuldiferitpentruromanticidecâtpentrutradiționaliști, șiașa mai departe.

Tema iubiriiînMaitreyi

„Maitreyi” este un roman exotic, subiectiv, precumși un roman erotic (de dragoste).
Ineditulidileicelordoiprotagoniști provine dindiferențele culturale masive care-i unescși-i
despart, înacelașitimp. Acestediferențesuntîmbrățișate de Allan (englez) șiMaitreyi
(bengaleză), care suntfascinațiunul de celălaltșiprofită de acestcontextpentru a învățacât
mai multedespreculturașimentalitatea celui de lângăei. Cu toateacestea,
factorulperturbator este reprezentat de familiafetei, care, trăinddupăcutumeșireguli bine
stabilite, nu acceptărelațiaexistentăîntreMaitreyiși Allan.

Tema iubiriiînpoeziileeminesciene

Poeziileeminescienesunt, de regulă, romanticesauclasice, predominând, însă, celeromantice.

De cele mai multeori, Eminescu înfățișeazăînoperele sale visuliubiriiabsolute,
destinatneîmplinirii, eșecului, realizăriisumbre a imposibilitățiirealizării sale. Aceasta se
observăînopereprecum „Luceafărul”, „VenereșiMadonă” sau „Floarealbastră”. Alte
poeziieminesciene se opresc la starea de reverie, câteva exemple fiindreprezentate de
„Dorința” sau „De-or trece anii”.
Tema iubiriiîn Ultima noapte de dragoste, întâianoapte de război

Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâianoapte de război” este modern, subiectiv,

plasândîncentrudramaintelectualuluilucid, victimă a veșniceicăutări,
însperanțaîmpliniriispiritualepriniubireaabsolută. Sentimentulerotic al protagonistului este,
înacestcaz, intensificat de conștiințadiferențeidintrelumeși sine. Fiind, pentruȘtefan, o
formăsuperioară de cunoaștere, iubirea (saulipsaei) are putereade a o transforma pe Ela
cândîntr-o prezențăfeminină, inocentă, pură, cândîntr-unaînșelătoare, parșivășinedemnă de
încredere.

Tema iubirii in Anna Karenina

Pelangatemafamiliei, celedoua volume suntcreate in juruldramelor si intereseloramoroase,

surprinse de Lev Tolstoiintr-o maniera impecabil de reala si veridica. Se
prezintaatatpasiiconducatorispreincepereauneinoifamilii, cat si conflicteleinterioareaduse
de casniciinefericite, toaterelatiile sociale gravitand in jurultemeiiubirii si amariajului.

Tema iubirii in Marele Gatsby

Jay Gatsby, personajul principal al carui destin este urmaritprinochii lui Nick Carraway,
este caracterizatdrept un misteriosmilionar, extraordinar de generos si extravagant. Se
dezvaluiecamotivatia care l-a impins sa-si creezeaceststil de viata este
dragosteanebunapentru Daisy Buchanan, pe care o intalniseinainte de razboi si pe care nu
mai putuse s-o uite de atunci.Toateactiunile lui se tes in juruldorinteide a-i atrageatentia si
de a putea fi cuea.

Tema iubirii in Nunta in cer

Cartea lui Mircea Eliade ia forma a douapovesti in rama. Doibarbati se intalnescintr-o

cabana si isiimpartasescpovesti de dragoste. Este o
reflexierascolitoareasuprasentimentelor de iubireabsolutape care ceidoi le-au simtit,
atribuiteaceleiasifemei. Povestilesunt complexe, creand o
perspectivatragicaasuprapierderiipersoaneiindragite.

Tema iubirii in O iubire a lui Swann

Marcel Proust se remarcaprinveridicitateaprezentariisocietatiifranceze al secolului al

nouasprezecelea. Swann, personajul principal, participant al grupurilormondene de elita, se
gasestevrajit de o tanaradomnisoara. Povestealor de dragoste are un cursasemanatorcucea
a cuplului Stefan Gheorghidiu- Ela, prezenti in literaturaromana. Initial, Swann este
magulit de atractiafetei, acceptandu-i cochetariilespecificevremii. Incet, incet, se
gasestedin ce in ce mai atasat de ea, devenind o obsesie. Este macinat de
geloziecandeadevine din ce in ce mai rececu el, incepe sa o urmareasca si sa
disperepeoricemicdetaliu. Este intr-un conflictinteriorcontinuu, trecand de la dorintade a
nu o mai vedea la nevoia de a stacueamacarcatevasecundechiardacainsemna a-si
calcapemandrie.

Tema jocului

Jocul este deosebit de important, nu numai ca temăliterară, ci ca practicăînviața de zicuzi.

Ceea ce-l face sădevinăunadintretemele principale abordateînliteratură este capacitatea lui
de a mima existențacotidiană. Astfel, deși, aparent, jocul se constituiedinacțiunipe care le
întreprindemîn mod normal, acesteasuntreinterpretate, făcând ca jocurilesădevină
instrumente utile îneducațieșichiarîndomeniulpsihoterapiei. Literaturaînsășieste un joc al
cuvintelor, al construiriiunorspațiiimaginare.

Tema joculuiînAmintiridincopilărie

În „Amintiridincopilărie”, Nicăeste un simbol al copiluluiuniversal, care, printr-un

continuujoc, învațăsăinterpretezeviațaîntr-o manierăoriginală, care-i aparțineîntotalitate.
Prin intermediuljocului, copilul se adapteazăsocietății, învațăce este permis și ce nu se
cuvinesăfacă, formând, înacelașitimp, relațiicuceidinjurul lui. Unuldintrecele mai
cunoscutecitatedin „Amintiridincopilărie” se referătocmai la aceastătemă,
sugerândimportanțajoculuipentrucopii: „dacă-i copil să se joace; dacă-i cal sătragă; dacă-i
popăsăcetească”.

Tema naturii

Legăturaexistentăîntre om șinatură a fostvalorificată de mulțiautoride-alungultimpului,

eafiindunuldintreaspectele care asigurăposibilitateaviețiinoastrepePământ. Înfuncție de
operaliterarădespre care vorbim, naturaia diverse forme șijoacădiferiteroluri. Astfel, ea
este, câteodată, protectoare, sursă de refugiu, iaralteori,
adăposteșteadevărateforțesupranaturale.

Tema naturiiînpoeziileeminesciene

Poeziileeminesciene se distingprinfaptulcăabordeazătemanaturiiprezentând-o
îndouăipostaze: ceacosmicășiceaterestră. Eminescu alegecâtevaelementealenaturii, pe care
le transformăînsimboluriși care aparadeseaînoperele lui. Printreacestea se numără: teiul,
salcâmii, trestiile, lacul, stelele, codrul. Întimp ce naturaterestră are rolocrotitor,
ceacosmicăîldeterminăpeeulliricsă se confruntecupropriiletrăiri.
În „Luceafărul”, de exemplu, natura este
martoraincompatibilitățiifiziceșispiritualedintreceidoiîndrăgostiți. Înpoeziile „Luna
iesedintrecodrii”, „Freamăt de codru” și „La mijloc de codru” temaiubirii se
împleteștecucea a naturii,
cadrulnaturalreflectândîntocmaigândurileșisentimenteleeuluiliric. De asemenea,
altedouăpoeziiîn care putem observa o
comuniuneperfectăîntrenaturășisentimenteleeuluiliricsunt „Lacul” și „Floarealbastră”.

Tema naturiiînpoeziile lui Alecsandri

Vasile Alecsandri este un alt poet care a rămasînliteraturaromână, printrealtele,

datorităpastelurilor sale. Denumit de către Eminescu „rege-al poeziei”, Alecsandri a
fostunuldintreparticipanții la Revoluția de la 1848. De regulă, pastelurileînfățișează un
elementsau un tabloudinnatură, cuscopul de a ilustra o stare, un sentiment uman. Un
exemplureprezentativînacest sens este volumul „Pasteluri”,
poeziilecuprinseaicioglindindimagini diverse dinnatură, surprinseîntoateanotimpurile. În
„Iarna”, de exemplu, soarele devine simbolulscurgerii rapide atinereții, lăsândsă se
întrevadănostalgiaeuluiliric: „Soarelerotundșipalid se prevedeprintre nori/ Ca un vis de
tinerețeprintre anii trecători”. Totodată, înpoezia „Mezuliernii” temanaturii se
împleteștecuviziuneapașoptistă a autorului.  Alte
poeziireprezentativepentruaceastătemăsunt: „Viscolul”, „Sfârșit de toamnă”, „Romanță de
toamnă”, etc.

Tema războiului

Războiulreprezintăunuldintrecele mai marcante aspecte ale existențeiumane.

Niciunuldintreoamenii care au asistatvreodată la ororilerăzboiului nu a rămasneatins. Din
aceastăcauză, el a fostsurprins de nenumărateoriînopereleautorilordintoatetimpurile,
dinAntichitateșipânăînprezent. De cele mai multeori, prezențatemeirăzboiuluiîntr-o
anumităoperăliterarăînfățișeazăinfluențamasivăpe care contextulistoric o
exercităasupraviețiiindividului.

Tema războiuluiîn Ultima noapte de dragoste, întâianoapte de război

„Ultima noapte de dragoste, întâianoapte de război”

cuprindeambeletemepredominanteîntitlu. Dragosteașirăzboiulsuntcele care influențeazăcel
mai puternicdestinulprotagonistului. PentruȘtefanGheorghidiu, aspirația la iubireaideală,
personificată de Ela, reprezintășiaspirațiaprotagonistuluicătre o existențăliberă de
mizeriilelumii, de josniciileprezenteînsocietate. Odatăcuexperiențarăzboiului, însă, el se
vedenevoitsă-și accepte înfrângerea, acceptândcăși propria existență este dependentă de
foartemulțifactoriexterni.
Tema razboiului in Padureaspanzuratilor

Liviu Rebreanu atingediferitetematiciprinromanulsau, probabilcea mai importantafiindcea a

intelectualului in raportcuorerilerazboiului. La felca in Ultima noapte de dragoste,
intaianoapte de razboi de CamilPetrescu, Rebreanu prezinta o
perspectivaasuprarazboiuluidemitizata, in care luptele si conditiilesuntdescrise in
adevaratalorlumina. Regulileinumanealeacesteidispuneri de puteri vin in
neconcordantacuvalorile morale ale unui om obisnuit, conflictulinteriorcauzat de
razboiconducandpersonajul principal la faptedisperate, ce-l conduc direct la moarte.

Tema razboiului in This Way for the Gas, Ladies and Gentlemen

Volumulscris de Tadeusz Borowski este o colectie de scurtepovestidespreviatadinlagarele

de concentrare. Autorul a fostinchis la Auschwitz pentrudoiani, iarcartea este o naratiune
la persoanaintai, reprezentand o intoarcere in timp la ororile la care a fostnevoit sa asiste.
Fragmentelesuntcrude, nemiloase, conturand multiple aspecte ale vietiiinumanepe care au
trebuit sa o traiascacei de acolo. Este o povesteintesata de ura, moarte si prezintaunadin,
posibil, cele mai negreperioade a istoriiomenirii.

Tema călătoriei

Călătoriile au fostconsemnateînjurnaleledrumețilorîncădincele mai vechitimpuri.

Principalelescopurialecălătoriilorsuntreprezentate de cunoaștereși de dorința de aventură.
De regulă, cunoaștereamediuluiexterior o prilejuieștepeceadesfășurată la nivelintern,
călătoriiledevenind un bun mijloc de autodescoperire.

Tema călătorieiînBaltagul

Romanul „Baltagul” abordeazătemacălătorieiîntr-o manierăcutotulinedită. Opera amintește

de vechiul mit egiptean al lui Osiris, ucisprintrădareafrateluisău, Seth, șiînviat de Isis,
soția lui, care-i adunărămășițele, redându-i suflulvieții. Astfelprocedeazăși Vitoria Lipan,
care porneșteîntr-o călătorieanevoioasășiincertă, încăutarea lui Nechifor,
dragosteașiîncrederea care uneșteacestcupludăinuindșidupămoarteasoțului. Vitoria este
însoțită de Gheorghiță, fiullor, al căruirolseamănăcucel al lui Horus, fiul lui Isis și al lui
Osiris, care răzbunămoarteatatălui.

Tema călătorieiînPovestea lui Harap-Alb

Basmul „Povestea lui Harap-Alb” descrie o călătoriecurolinițiatic. Astfel, fiinddispussă-

șiasumeriscuripe care frațiisăi mai mari le-au refuzat, Harap-Albporneșteîntr-o călătorie,
cătreîmpărăția lui Verde împărat, pentru a dovedicăeracel mai vrednicși a
primitronulunchiuluisău, care aveafete, dar niciunbăiat. Scopulacesteicălătorii este
maturizareaprotagonistului,
întrucâtaventurileșiobstacoleleîntâlnitepedrumasigurăformareaunuiexcepționalviitorlider.

Tema calatoriei in America

Franz Kafka nu termina romanul America, care este publicatastazi si subnumele de

Disparutul. Este cunoscutprinabsurdulsituatiilor la care personajele sale suntsupuse si lipsa
de constientizare si uimirepe care le au acestea. Astfel, romanul se deschidecu Karl
Rossmann, un baiatprimis de acasa de parinti, incercand sa ajungadin Europa in America la
unchiulsau. Norocul face sa-si descopereunchiul in cea mai neasteptataimprejurare,
urmandpentru el catevasaptamani de educatie. Tema calatoriei este unadintemele
principale ale romanului, eroulfiindintr-o continua schimbare si dezvoltare. Porneste de la
un viitorpromitator, ajunge sa fie aruncatpestrazi de catreunchul lui, se alatura la
drumunoroameni de calitateindoielnica, lucreaza la un hotel, ajugeaproapesclav, in final
angajandu-se la un circ.

Tema timpului

Tema timpului a preocupatdeopotrivăscriitori, filosofi, oameni de științășiartiști de

toatefelurile. Fiind un concept supuspercepțieinoastre, timpul are
efectdoarasupraunoradintreelementeleprezenteîn Univers. Pentruele, însă, timpul devine
simbolulinevitabilului, al efemeritățiiuniversale.

Tema timpuluiînpoeziileeminesciene

Eminescu a fostintenspreocupat de tematimpului, imaginându-

șiadeseaevadăridincadrulgranițelorobișnuitealeacestuia, înopereprecum „SărmanulDionis”.
De obicei, acesteevadări au locîn vis. În „Glossă”, poetulsurprinde magistral
indiferențauniversală la modulîn care timpul se scurge, ireversibilșitragic,
pentruființaumană: „Vremetrece, vreme vine, / Toate-s vechișinouătoate”. Poezia
„Revedere” prezintă o abordaremai „pământeană”, din
perspectivasuferințeloromuluiobișnuit, neimplicând omul de geniu, așa cum observămîn
„Glossă”. Înopera de față, codrulpersonificateste un simbol al naturii, a căreicondiție este
superioarăomului. Natura se regenereazămereu, având un cicluexistențialrepetitiv,
pecândomul este o ființăimperfectă, schimbătoare, într-o perpetuăcăutare a sensului:
„Numaiomu-i schimbător,/ Pepământrătăcitor,/ Iar noilocului ne ținem,/ Cum
amfostașarămânem”. Există, așadar, o superioritate a naturiiînfațaomului, înceea ce
priveșterezistențaînfațatimpului. Natura fragilășiinstabilă a ființeiumane devine și mai
evidentăprinintermediulacesteicomparații.
Tema timpuluiînAcisosipevremuri

„Acisosipevremuri”, de Ion Pillat, este o poezietradiționalistă ce

înfățișeazătrecutulșiprezentulînchipuluneisingurerealități, întrucâtoamenii, deșidiferiți,
tindsăretrăiascăaceleașiexperiențeîncursulviețiilor. Așa cum buniculși „bunicaCallyopi” și-au
trăitpovestea de dragoste, eulliric are aceastăexperiențăalături de persoanaiubită.
„Acisosipevremuri” reprezintăși o pedoarieîmpotrivamituluirăzboiuluidintregenerații,
marileadevărurișiexperiențeuniversalerămânândaceleași.

Tema timpuluiîn La Țigănci

„La țigănci” este o nuvelăfantastică, scrisă de Mircea Eliade.

Specianuveleifantasticepresupunedepășirealimitelorspațiuluiși a celoraletimpului,
precumșiexistența a douăplanuri, dintre care unul este real, iaraltul, fantastic.
Protagonistulnuveleipătrundeîntr-o cutotulaltălumeîntr-o zicălduroasă, cândsperăsă se
refugiezeîncurtearăcoroasă a casei țigăncilor. Experiențapresupuneieșirea din timpul
linear, istoric, șipătrundereaîntimpul circular, mitic, undemoarteaeste o simplăiluzie.

Tematimpului, aiubiriisi a naturii in Faust

Goethe scrie una din celemaiimportanteopere ale secolului al nouasprezecelea. Este o drama
ale careipersonajesfideazatimpulsispatiul. Este o calatoriepringenezalumii, cu
povestidesprezeisizeite, desprelegendesidespremituri, desprelumile de
dincolosipersonalitatile care se gasescacolo. Personajul principal, Faust, face un pact cu
Mefistofel de a-l elibera de moartesi de timp ,astfelincepandcalatoriacelordoi. Faust se
indragoseste de Margareta, pe care o pierdepana la final.