UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de masterat: CERCETAREA, PROIECTAREA ŞI TESTAREA
SISTEMELOR BIOTEHNICE

ERGONOMIE ȘI DESIGN INDUSTRIAL

LABORATOR 6
ERGONOMIA MUNCII LA BIROU

An Univ. 2022-2023, sem. I

 1. Noțiuni generale

 în lumea modernă, computerul este o parte integrantă a muncii la birou;

 datorită tehnologiei și software-ului avansat, utilizarea computerului în munca de

birou este în continuă creștere, ceea ce impune adoptarea de măsuri ergonomice
corespunzătoare;

 condiţiile în care îşi desfăşoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de

factori care pot influenţa performanţele şi aptitudinile acestuia;

2
 pentru îmbunătățirea muncii la birou, este esențial să se proiecteze echipamente și
planuri de lucru ergonomice, pentru a preveni:

o mișcările repetitive ale corpului;

o posturile incomode;

o forțele statice care apar atât în poziția șezând cât și în poziția ortostatică;

3
  proiectarea ergonomică a muncii la birou trebuie să țină seama de:
o înălțimea corectă a scaunului;
o înălțimea biroului;
o amplasarea corectă a monitorului;
o și să ia în considerare factorii de mediu: intensitatea iluminării și nivelul de
zgomot corespunzător;

 proiectarea ergonomică poate fi realizată prin măsurătorile antropometrice ale

utilizatorilor [1].

4
 când dimensiunile corpului și dimensiunile mobilierului nu sunt potrivite,
utilizatorul se simte inconfortabil în timp ce stă așezat, acest fenomen fiind denumit
nepotrivire;

 proiectarea incorectă a locului de muncă la birou poate duce la afecțiuni musculo-

scheletice ale utilizatorilor dar și la apariția unor probleme vizuale;

 afecţiunile musculo-scheletice (AMS) reprezintă cea mai frecventă problemă de

sănătate legată de muncă din Europa;

 circa 24 % dintre lucrătorii din UE acuză dureri de spate, iar 22 % prezintă dureri
musculare [2];

 majoritatea AMS de origine profesională sunt afecţiuni cumulative provocate prin

expunerea repetată la solicitări mai mult sau mai puţin intense pe o perioadă de
timp îndelungată;
5
 AMS afectează în principal spatele, gâtul, umerii şi membrele superioare dar pot
afecta şi membrele inferioare;

 anumite AMS sunt afecţiuni specifice caracterizate prin indicatori şi simptome

bine definite, cum este sindromul de canal carpian care afectează încheietura
mâinii; altele se manifestă exclusiv prin durere sau disconfort, fără ca o afecţiune
specifică să fie clar observată [2];

 pentru a contracara aceste probleme, s-au dezvoltat diverse standarde și orientări

naționale și internaționale pentru proiectarea posturilor computerizate;

 Organizația Internațională pentru Standardizare ISO-9241 și Administrarea

securității și sănătății în muncă, OSHA sunt două dintre standardele în vigoare
[1].

6
 Pozițiile de lucru sunt afectate de diferiți parametri, precum [1]:
o înălțimea scaunului;
o adâncimea scaunului;
o distanța de la tastatură la utilizator;
o înălțimea monitorului;
o distanța de la monitor la utilizator;
o iluminatul;
o temperatura etc.

7
Figura 1. Ergonomia muncii la birou [10] 8
 Designul ergonomic al mobilierului de birou (scaun și birou) înseamnă
proiectarea parametrilor scaunului:
o înălțimea scaunului;
o adâncimea scaunului;
o lățimea scaunului;
o spătarul;
o cotiera;
o înălțimea biroului;
luând în considerare măsurătorile antropometrice ale utilizatorilor și principiile
ergonomice [1].

9
 10
Figura 2. Design ergonomic pentru birou și scaun [1]
 o caracteristică a activităţii desfăşurate în birouri şi un factor de influenţă a
efortului, este poziţia de lucru;
 aceasta este poziţia şezând, care uneori nu se modifică nici în timpul pauzelor, ca
urmare a condiţiilor de amenajare a locurilor de muncă;

 în acest caz, studiile de ergonomie trebuie îndreptate spre organizarea raţională a

timpului de lucru şi spre crearea condiţiilor de schimbare a poziţiei corpului.

11
 12

Figura 3. Factori implicați în proiectarea muncii la birou [3]

 Figura 4. Poziţia optimă (a) şi cea nerecomandată (b şi c) în lucrul cu calculatorul [4]

 Fig. 4 (a): solicitările musculare statice şi dinamice sunt minime; braţele, umerii,
gâtul şi spatele pot fi relaxate, în special în timpul pauzelor; datorită înclinării
încheieturii mâinii, circulaţia sanguină este facilitată;
 Fig. 4 (b): încheietura mâinii nu are o poziţie neutră, din cauza poziţiei tastaturii;
 după 3-4 ore de lucru se ajunge într-o stare accentuată de oboseală; în plus,
circulaţia sanguină este îngreunată; 13
 Fig. 4 (c): încheietura mâinii nu are o poziţie neutră, din cauza înclinării tastaturii.
Figura 5. Exemple de amplasare a calculatoarelor la birou [3] 14
2. Principii ergonomice fundamentale pentru postura corectă în munca la birou [5]

Menținerea unei posturi neutre când se lucrează la birou

 aceste poziții neutre se referă la alinierea și echilibrarea corpului, exercitând o

presiune minimă asupra organelor și menținând articulațiile aliniate;
 la polul opus unei poziții neutre se află o pozitie incomodă, cand se pune o presiune
prea mare asupra sistemului musculo-scheletic, contribuind astfel la apariția
afecțiunilor la nivelul acestuia;

15
 Mișcare și întindere

 sistemul musculo-scheletic se mai numește și sistem de mișcare al organismului uman –

pentru că este conceput să se miște;
 dacă se lucrează prea mult timp într-o poziție statică, automat corpul obosește mai ușor;
 de exemplu, dacă ridicati mâinile deasupra capului pentru 30 de minute sau stați în
picioare 8 ore sau scrieti cu pixul timp de o oră în continuu, veți experimenta o sarcină
statică.

16
 Minimizarea presiunii de contact

 acestă presiune reiese din contactul cu obiecte sau suprafețe dure ori ascuțite a
țesuturilor sensibile ale corpului – cum ar fi țesutul moale al degetelor sau palmele;
 acest contact îndelungat determină o presiune localizată într-o anumită zonă a corpului,
poate inhiba buna circulatie a sângelui, poate afecta funcțiile nervilor sau mișcarea
tendoanelor și a muschilor;
 exemple: așezarea încheieturii mâinii pe marginea ascuțită a mesei de lucru sau
folosirea unor scaune de birou necorespunzătoare, care nu oferă suficient spațiu pentru
relaxarea genunchilor.

17
 Iluminarea adecvată și mediul ambiant

 sistemul de iluminare impropriu reprezintă o problemă comună în multe locații de

muncă;
 acest lucru poate afecta nivelul de confort și performanța profesională;
 o cantitate prea mare sau prea mică de lumină influențează rezultatele activității
desfășurate.

18
 3. Cerințe ergonomice privind proiectarea scaunelor de lucru

Pentru a asigura o poziție de muncă comodă

și pentru a nu contribui la sporirea oboselii
în timpul lucrului, construcția și
dimensiunile scaunului de lucru trebuie [6]:

o să fie adaptate datelor antropometrice ale

executantului;
o particularităților locurilor de muncă;
o specificului activităților desfășurate [6].

19
 potrivit literaturii de specialitate, un anumit tip de scaun care corespunde cerințelor
ergonomice, este cunoscut sub denumirea de scaun ergonomic.

 s-a demonstrat că o construcție obișnuită a scaunelor de lucru nu ține seama de

necesitățile de comoditate ale omului și că exercită o influență negativă asupra
organismului omenesc.

20
Pentru a fi ergonomic, un scaun de lucru trebuie să îndeplinească următoarele
caracteristici [6]:

să asigure libertatea mișcărilor cerută de activitatea desfășurată;

să permită realizarea activității respective cu minimum de efort;
să creeze senzația de stabilitate și comoditate;
scaunul să aibă unele dimensiuni reglabile calculate în funcție de dimensiunile
antropometrice;
greutatea corpului omenesc să fie repartizată uniform pe suprafața de șezut a
scaunului;
spătarul trebuie să ușureze solicitarea coloanei vertebrale și a maselor musculare ale
spatelui în timpul activității în poziția așezat;
spătarul trebuie să fie curbat pentru a adera la forma spatelui;
picioarele scaunului de lucru trebuie să nu stânjenească mișcările.

21
 REFERINŢE

[1] Kibria Golam Md, Rafiquzzaman Md., Ergonomic Computer Workstation Design for University Teachers in Bangladesh , Jordan
Journal of Mechanical and Industrial Engineering, vol. 13, no. 2, pp. 91- 103, 2019, ISSN 1995-6665.
[2] Agentia Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Introducere în afecţiunile musculo-scheletice de origine profesională ,
Facts, 71, http://ew2007.osha.europa.eu, 2007.
[3] Ruj Kumar S.M., Naveen Kumar C., Design of Workstations for computer users: a review, IRE Journals, Vol. 1, Iss. 4, 2017, ISSN
2456-8880.
[4] Hedge A, Sims WR., Becker F.D., Effects of lensed-indirect and parabolic lighting on the satisfaction, visual health, and
productivity of office workers, Ergonomics, 38(2), pp. 260-280, 1995, DOI: 10.1080/00140139508925103.
[5] https://gefex.ro/blog/principii-ergonomice-postura-corecta-la-birou/
[6] Manolescu Aurel, Lefter Viorel, Deaconu Alecxandrina, Ergonomie, Ediția a doua, Ed. Economică, 2013, ISBN 978-973-709-641-8