UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Programul de masterat: CERCETAREA, PROIECTAREA ŞI TESTAREA
SISTEMELOR BIOTEHNICE

ERGONOMIE ȘI DESIGN INDUSTRIAL

LABORATOR 7
ERGONOMIA INTERACȚIUNII OM – CALCULATOR.
METODA 5 S

An Univ. 2022-2023, sem. I

 ERGONOMIA INTERACȚIUNII OM - CALCULATOR

 scopul principal al domeniului interacțiunii om – calculator este acela de a

proiecta și implementa interfețe utilizabile;

 conform literaturii de specialitate, o interfață este utilizabilă dacă utilizarea

ei este ușor de învățat și ulterior, ușor de reamintit, este eficientă (se pot
efectua rapid acțiuni complexe) este consistentă și unitară, flexibilă și
confortabilă;

 găsirea și adoptarea celor mai adecvate modalități de a realiza interfețe

utilizabile, prietenoase și adaptabile fiecărui utilizator sau fiecărei categorii de
utilizatori în parte, fac obiectul ergonomiei interfețelor [1].

2
Figura 1. Analiza interfeței om – calculator [1]
3
În cadrul interacțiunii om – calculator, se identifică trei categorii de interacțiuni
inadecvate:
1. nepotriviri între sarcină și calculator;
2. interacțiuni inadecvate între utilizator și calculator;
3. interacțiuni inadecvate care au loc între utilizatori și sarcini alocate.

4
 Principii de proiectare ergonomică în interfața om – calculator

Interfața să nu încalce așteptările utilizatorilor sau modelele mentale ale

acestora

- utilizatorul nu trebuie să traducă informațiile de pe ecran;

- de cele mai multe ori, programatorul impune modelul său în dezvoltarea
software-ului, iar nevoile utilizatorilor sunt pe un loc secund.

5
 Proiectarea unei interfețe consistente care va îmbunătăți așteptările
utilizatorilor și va reduce erorile acestora.

Oferirea unui feedback utilizatorului pentru a informa utilizatorii despre

ceea ce se întâmplă.
- utilizatorul trebuie să înțeleagă unde este în program, ceea ce a făcut și ceea
ce este corect și incorect.

Proiectarea unei interfețe care să servească tuturor tipurilor de utilizatori

care au capacități de memorie sau cognitive diferite.

6
 Folosirea manipulării directe pentru a simplifica modul în care informațiile
pot fi accesate și manipulate de utilizatori.

- direct prin vizibilitate – toate informațiile trebuie să fie vizibile pe ecran;

- direct semantic – simbolurile trebuie să fie ușor de înțeles și intuitiv de
utilizat;
- direct prin acțiune fluidă – trebuie să fie posibil să se execute o secvență de
comenzi cu mouse-ul, fără întreruperea mișcării.

7
 Centrul ecranului trebuie să fie mai jos decât înălțimea ochilor, în așa fel încât
să se obțină un unghi de vizibilitate sub linia orizontală (23 – 25°).

Scaunele moderne au trăsături de aplicabilitate în sensul că sunt ajustabile.

- cel mai important factor este ajustabilitatea unghiului spătarului pentru a

reduce presiunea asupra coloanei vertebrale și implicit solicitarea întregului
organism.

8
 Beneficiile proiectării și implementării interfețelor cu grad ridicat de
utilizare

 îmbunătățesc performanța produsului;

 cresc vânzările și veniturile;
 se reduc timpii și costurile de pregătire în legătură cu produsul;
 crește eficiența;
 îmbunătățește controlul procesului de muncă;
 crește satisfacția utilizatorilor, precum și productivitatea acestora.

9
 Pericolele locurilor de muncă pe calculator

 factorii de risc sunt elemente ale locului de muncă care au șanse mari de a
provoca vătămări;
 posibilitatea ca un factor de risc să provoace vătămări este în relaţie directă cu
durata expunerii angajatului;
 în biroul modern, unde angajaţii folosesc calculatorul, există următorii factori
de risc care pot produce probleme la locurile de muncă:

- poziţia – păstrarea unei poziţii fixe o perioadă mare de timp;

- forţarea – folosirea în mod deosebit a mâinilor;
- repetiţia – folosirea aceloraşi tipuri de mişcări;
- odihna insuficientă – nu întotdeauna organismul are timpul necesar să-
şi revină.
10
 ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ PRIN METODA 5S [4]

 5S este un program structurat pentru a obține în mod sistematic:

organizare, curățenie și standardizare la locul de muncă, contribuind astfel
la îmbunătățirea productivității și la reducerea problemelor de calitate și
securitate a muncii;
 Denumirea vine de la 5 cuvinte japoneze care încep cu litera S: Seiri,
Seiton, Seiso, Seiketsu și Shitsuke.

11
Figura 2. Etapele metodei 5S [4]

12
Procesul celor 5S include 5 etape:

1. Seiri (Sortare)

 primul pas al procesului se referă la eliberarea spațiului la locul de muncă și

eliminarea tuturor materialelor și obiecteleor nefolositoare (piese de probă,
accesorii, materiale nefolosite etc.);

 sortarea are impact la nivelul mentalității oamenilor, care trebuie să renunțe la

obiceiul de a strânge și de a păstra fără rost diverse materiale și obiecte.

13
2. Seiton (Stabilizare, ordine)

 se referă la eficiență și la reducerea timpului necesar pentru accesul la

echipamente și realizarea sarcinilor de lucru;

 acest pas al procesului constă în depozitarea elementelor utile într-o locație

dinainte stabilită și într-o ordine logică pentru a facilita utilizarea lor, pentru
a fi ușor accesate sau aduse înapoi în același loc cât mai repede.

3. Seiso (Strălucire)

 constă în curățarea locului de muncă, făcându-l să strălucească;

 curățenia trebuie realizată de fiecare persoană angajată, de la manageri până

la operatori. 14
 4. Seiketsu (Standardizare)

 cel de-al patrulea pas al procesului 5S constă în definirea standardelor (regului,

obiceiuri și proceduri standard) la care trebuie să se raporteze personalul;

5. Shitsuke (Susținerea schimbării)

 ultimul pas al procesului 5S înseamnă disciplina și respectarea celor 4 S

anteriori;

 fundamentul acestui pas este eliminarea obiceiurilor proaste și generalizarea

bunelor practici.

15
 Beneficiile 5S se traduc prin:

creșterea productivității;

îmbunătățirea securității la locul de muncă;

identificarea rapidă a produselor sau a locurilor de

muncă cu neconformități;

îmbunătățirea moralului angajaților;

introducerea celor mai bune practici;

promovarea unei mai bune comunicări la locul de muncă.

16
 MENTENANȚA PRODUCTIVĂ TOTALĂ (TPM) [6]

o Metoda japoneză TPM constituie o metodă de gestiune globală și integrată a

echipamentelor în vederea obținerii celor mai bune rezultate;
o Metoda are în vedere și reformulează toate tehnicile cunoscute de creștere a
disponibilității și randamentului echipamentelor:
 Mentenanța preventivă sistematică și condiționată;
 Mentenanța asistată pe calculator;
 Studiile de fiabilitate;
 Costurile în cadrul ciclului de viață a unui echipament.

17
o Metoda aparține Institutului Japonez de Mentenanță Industrială (Japan
Institute of Plant Maintenance);
o Principalul său promotor este Seichi Nakajima, vicepreședintele JIPM;

Conform concepției autorului metodei, TPM:

1. are ca obiectiv obținerea unui randament global maxim al
echipamentului;
2. caută stabilirea unui sistem global de mentenanță productivă pe toată
durata de viață a echipamentului;
3. presupune implicarea tuturor compartimentelor, îndeosebi cele de
concepție (cercetare – proiectare), de producție și de mentenanță;
4. presupune implicarea la toate nivelele ierarhice, de la manageri până
la muncitori;
5. utilizarea ca mijloc de motivare a activităților autonome ale
personalului regrupat în cercuri.
18
o Conceptul de “mentenanță productivă” implică, sub influența americană,
ideile privitoare la studii de fiabilitate și mentenabilitate în concepția unui
echipament, ideea de costul ciclului de viață a echipamentului, însă două
elemente esențiale diferențiază net TPM de mentenanța productivă, și
anume:

Auto-mentenanța, respectiv participarea personalului de producție la

mentenanța echipamentului; aceștia sunt cei mai bine plasați pentru
detectarea micilor avarii și pot aduce remediile necesare în cel mai
scurt timp;

Abordarea problemei prin cercuri, de maniera cercurilor de de calitate

19
 Cercurile de calitate reprezintă o formă de organizare a salariaților unei
întreprinderi pentru a găsi soluții de îmbunătățire a calității;

Un cerc de calitate este format dintr-o mică grupă de salariați care în mod
voluntar, pe locurile de muncă unde lucrează, în cadrul unor reuniuni
periodice, cercetează și adoptă, după caz, soluții de rezolvare a problemelor
care se pun în domeniul calității produselor și a producției;

În Japonia, cercurile de calitate au jucat un rol important în ameliorarea

calităţii produselor şi a productivităţii muncii, atât ca formă organizată de
instruire a salariaţilor pentru aplicarea managementului calităţii, cât şi ca
sursă de soluţii pentru ameliorarea continuă a acesteia.

20
Cei 5S ai Mentenanței Productive Totale (TPM)

o Curățenia echipamentelor industriale și a unității industriale este una dintre

aspectele cele mai importante ale metodei TPM;
o Cei 5 S sunt cinci calități care acționează în același sens, și anume acela al
unei întreprinderi curate și bine întreținute;

o Aceste 5 calități sunt:

 SEIRI: rânduire, eliminarea lucrurilor inutile;
 SEITON: ordine, metode;
 SEISON: control, inspecție;
 SEIKETSU: curățenie;
 SHITSUKE: disciplină, educație morală, respect față de alții.

21
o În accepțiunea metodei TPM, când se vorbește de curățenia echipamentului
nu se au în vedere operațiunile ocazionale de curățenie a echipamentelor, ci
este vorba de o activitate desfășurată în mod sistematic, pe baza unui plan
riguros stabilit, pe baza unor norme de curățire;

o Pentru implementarea celor 5 S trebuie realizate (îndeplinite) cel puțin

următoarele aspecte:

 Înlăturarea celor mai grave cauze care determină murdăria (ex. scurgerile
de ulei);

Modul de a obține o curățenie durabilă nu îl reprezintă înlăturarea murdăriei,

ci evitarea acesteia; acest mesaj al TPM pune în evidență faptul că acest
aspect trebuie avut în vedere încă din stadiul de concepție a echipamentelor
industriale.
22
 Ordinea și curățenia presupun o voință puternică a întregului personal din
cadrul întreprinderii;

 Instruirea personalului este o condiție importantă pentru a pune în practică

o asemenea politică.

23
 REFERINŢE

[1] Manolescu Aurel, Lefter Viorel, Deaconu Alecxandrina, Ergonomie, Ediția a doua, Ed. Economică, 2013, ISBN 978-973-709-641-8
[2] Iosif G., Marhan M.A., Ergonomie cognitivă și interacțiune om – calculator, Ed. Matrix Rom, București, 2005.
[3] Enache I., Utilizarea echipamentelor de birou în condiţii de securitate şi confort, http://www.lisr.ro/7-enache.pdf
[4] http://www.leanblog.ro/wp/instrumente-lean/instrumente-lean/5s/
[5] Popescu F.S., Călugăreanu L.D., Herlea E., Sfaturi pentru organizarea ergonomică a unui birou – Ghid, Ministerul Sănătății,
Institutul Național de Sănătate publică.
[6] Deac V., Badea F., Dobrin C., Organizarea, flexibilitatea și mentenanța sistemelor de producție, Ed. ASE, București, 2010.