ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ ”FERDINAND I”
FACULTATEA DE AERONAVE SI AUTOVEHICULE MILITARE
Specializarea: Echipamente și tehnologii în ingineria autovehiculelor

PROIECT:
STUDIUL SENZORILOR OPTICI DE TURAȚIE DIN COMPUNEREA
UNOR SUBSISTEME ALE AUTOVEHICULELOR

Coordonator: Întocmit:
Lector univ. dr. ing. Valentin VÎNTURIȘ Std. Slt.ing. FLORARU Ștefan

BUCUREȘTI
2022
  INTRODUCERE

Senzorul de turație, o piesă ce măsoară în permanență viteza de rotație a elementelor

autovehicului aflate în mișcare de rotație cum ar fi: arborele cotit, arborele cu came,
demiarborii planetari, angrenajele si roțile dințate ale cutiei de viteze și ale alor subansamble
din compunerea autovehiculului.

Senzorul de turație are scopul de a preveni funcționarea proastă a cutiei de viteze, precum
și arderile incomplete ale combustibilului, la nivelul cilindrilor. În cazul în care senzorul de
turație este dereglat, el poate cauza griparea motorului, din cauza ungerii necorespunzătoare,
ceea ce duce la uzarea prematură a cutiei de viteze, a cilindrilor și chiar a galeriei de
evacuare. 

În ultimii ani, având în vedere că toate mașinile noi sunt dotate cu sisteme de frânare
ABS, și-a mai făcut apariția un senzor specific. Acesta este montat pe roată și are rolul de a
monitoriza viteza, pentru a putea comunica spre centrala sistemului de frânare când vreuna
dintre roți este blocată. Această informație este preluată de calculatorul central al mașinii,
alături de cele venite de la senzorul de turație, pentru a ajusta cât mai bine funcționarea
motorului, în timp real. 

 Traductoare de turaţie cu elemente fotoelectrice.

Cel mai simplu sistem de măsură fotoelectric al turaţiei este descris în fig. 1. Lumina
emisă de sursa de lumină (1) este proiectată de sistemul optic compus din lentilele (3) şi (4)
pe fotoelementul (5). Între lentile este montat, pe arborele a cărui turaţie se măsoară, un disc
prevăzut cu orificiu, care permite razelor de lumină să treacă pentru scurt timp spre
fotoelement. Astfel că numărul de impulsuri electrice obţinute la ieşirea fotoelementului este
proporţional cu turaţia, rezoluţia fiind cu atât mai bună cu cât numărul de orificii este mai
mare (de obicei N=60).

O altă soluţie constă în dispunerea, pe axul a cărui turaţie se măsoară, a unor fâşii
alternante reflectorizante şi absorbante. Astfel că lumina trimisă de sursă este sesizată de
fotoelement cu un tact dependent de turaţie. Frecvenţa impulsurilor poate fi mărită prin
mărirea numărului de zone absorbante şi reflectorizante. Cu această metodă se pot măsura
cele mai mari turaţii intâlnite în tehnică 300÷300000 rot/min. În plus procedeele optice au
avantajul că nu încarcă arborele a cărui mişcare se măsoară.

Figura 1 – Traductor optic de turație

  Mod de funcționare.

Aceste traductoare utilizează elemente sensibile de tip fotoelectric care detectează

variaţiile unui flux luminos, dependente de viteza de rotaţie, folosind în acest scop un
dispozitiv modulator acţionat de axul a cărui turaţie se măsoară (figura 2).

După modul în care se obţin variaţiile fluxului luminos, dispozitivele

modulatoare sunt de două tipuri:

a) cu întreruperea fluxului luminous;

b) cu reflexia fluxului luminous (retroreflexiv).

În cazul întreruperii fluxului luminos, elementul sensibil este de forma celui din
figura 2-a fiind alcătuit dintr-o sursă de radiaţii luminoase (SL) în spectrul vizibil sau
infraroşu şi un element fotoelectric (EF), între care se află un disc opac (D) prevăzut cu
orificii (fante) echidistante aşezate pe un cerc concentric discului. Uneori discul D este
transparent şi fantele sunt opace.Elementul fotoelectric (fotodiodă sau fototranzistor) şi
sursa de radiaţii luminoase (SL) sunt aliniate pe o dreaptă paralelă cu axul discului şi
care intersectează cercul cu orificii de pe disc. Când un orificiu se găseşte pe dreapta ce
uneşte SL cu EF, radiaţia luminoasă produce deblocarea elementului fotoelectric, iar
când între EF şi SL se găseşte partea opacă a discului, elementul fotoelectric este blocat.

Atât SL cât şi EF sunt prevăzute cu lentile de focalizare (L1 şi L2). Când discul se
roteşte, orificiile sale trec succesiv prin calea de lumină dintre SL şi EF, obţinându-se
impulsuri luminoase, care, ajungând pe EF, sunt convertite cu ajutorul unor circuite
electronice, în impulsuri dreptunghiulare de tensiune compatibile (compatibile TTL).
Frecvenţa acestor impulsuri este egală cu viteza de rotaţie a discului (în rot/s)
multiplicată cu numărul de orificii de pe disc. Rezultă o relaţie de dependenţă de tipul, în
care Z reprezintă numărul de orificii: f = n*Z (relația 1).

Figura 2 – Principiul de functionare al traductoarelor fotosensibile

  Observatii:
- Constructiv, sursa SL, lentilele L1şi L2 cât şi elementul fotoelectric (FF) sunt
încapsulate într-o sondă sau cap de citire.
- Creşterea sensibilităţii elementului sensibil presupune utilizarea unui
fototranzistor ca element fotoelectric (EF).
- Pentru eliminarea erorilor de măsurare, cauzate de lumina naturală se uti-
lizează optocuploare cu funcţionare în domeniul infraroşu. Astfel, SL este
înlo-cuită de un LED cu emisie în infraroşu, iar EF este un fototranzistor
pentru do-meniul de infraroşu. În figura 3-a este prezentată schema
circuitului de formare a impulsurilor pentru un element sensibil cu
fotodiodă, iar în figura 3-b se pre-zintă forma tensiunii de ieşire, furnizată de
circuitul de formare. Valorile UH (nivel înalt) şi UL (nivel scăzut)
corespund nivelelor de tensiuni specifice circuitelor integrate TTL.Varianta
realizării elementului sensibil fotoelectric prin reflexia fluxului luminos este
prezentată în figura 2-b.

În acest caz turaţia unui disc sau a unei piese aflate în mişcare de rotaţie este convertită
într-un tren de impulsuri fără a necesita un disc auxiliar montat pe ax. Pe axul sau piesa care
se roteşte se mar-chează un reper (sau mai multe repere echidistante) sub forma unui
dreptunghi, cu vopsea reflectorizantă sau se lipeşte o bandă reflectorizantă (figura 2-b).

Reperele reflectorizante trebuie să alterneze cu zone înnegrite care absorb radiaţia

luminoasă. Sursa SL şi elementul fotoelectric EF se dispun în aşa fel încât, radiaţia luminoasă
emisă de SL şi reflectată de reperul reflectorizant să cadă pe EF, care devenind activ să emită
un impuls de tensiune. Formatorul de impulsuri poate fi de acelaşi tip cu cel prezentat în
figura 3-a, iar frecvenţa impulsurilor este dată de aceeaşi relaţie (relația 1), în care z
reprezintă numărul de repere reflectorizante de pe ax sau de pe piesa în mişcare de rotaţie.

Figura 3 – a) Circuit electronic de formare a impulsurilor fotoelectrice; - b) Forma

tensiunii de ieșire
  Subansamble în care se pot folosi traductoare fotosensibile de turație.

Comunicarea inteligenta a datelor intre sistemele electronice ale vehiculelor este sustinuta
de senzori. In ceea ce priveste siguranta la conducere, senzorii de viteza joaca un rol deosebit
de important, iar acest lucru este reflectat de utilizarea lor variata într-o serie de sisteme de
vehicule.

În ultimii ani, având în vedere că toate mașinile noi sunt dotate cu sisteme de frânare
ABS, și-a mai făcut apariția un senzor specific. Acesta este montat pe roată și are rolul de a
monitoriza viteza, pentru a putea comunica spre centrala sistemului de frânare când vreuna
dintre roți este blocată. Această informație este preluată de calculatorul central al mașinii,
alături de cele venite de la senzorul de turație, pentru a ajusta cât mai bine funcționarea
motorului, în timp real. 

 Senzorul de turație al sistemului de monitorizare a turației roții pneumatice.

În figura 4 avem prezentată schema de montare și principiul de funcționare a senzorului

optic de turație din compunerea sistemului de monitorizare a turației roții.
 Figura 4 – Poziția senzorului optic de turație din compunerea sistemului de monitorizare a
turației roții.

 Senzorul de turație al sistemului ABS.

În figura 5 avem prezentată schema de montare și principiul de funcționare a senzorului

optic de turație din compunerea sistemului ABS.

Figura 5 – Schema de funcționare reală a senzorului optic de turație a sistemului ABS.

 Exemplu de sensor folosit în industria auto pentru măsurarea turațiilor roții
(a sistemului ABS).
 Senzorul optic retroreflexiv M-12

Figura 6 – a) Senzorul de turație retrorefleiv M-12 (caracteristici dimensionale).

Figura 6 – b) Senzorul de turație retrorefleiv M-12 (caracteristici electrice).
Figura 7 – Fișa tehnică a senzorului M-12.
  Senzorul otpic de turație de pe sistemul de monitorizare al turației roții al
autovehiculului AUDI A4 1.9 TDI 2014.

Figura 8 – Senzorul optic de turație al autovehiculului AUDI A4

 CONCLUZII.

Utilizarea senzorilor optici este larg răspândită în industria autovehiculelor.

Din păcate, ele au două puncte slabe fundamentale care au făcut întotdeauna foarte
dificilă funcționarea lor fiabilă pe parcursul mai multor ani, și anume - componentele optice
sunt extrem de sensibile la murdărie și - sursa de lumină îmbătrânește prea repede.

Chiar și urmele de murdărie reduc foarte mult cantitatea de lumină care trece prin lentilă
și poate provoca căderea semnalului. Prin urmare, aceste codificatoare trebuie să fie foarte
bine sigilate. Probleme suplimentare sunt întâlnite atunci când generatoarele de impulsuri
sunt utilizate în medii în care este trecut punctul de rouă: lentilele de ceață și semnalul sunt
întrerupte frecvent.

 Avantaje și dezavantaje ale untilizării senzorilor optici de turație

AVANTAJE:

Traductoarele de turaţie cu elemente fotoelectrice sunt foarte răspândite datorită

următoarelor avantaje:

1) Gamă largă de turaţii (inclusiv turaţii foarte joase);

2) Construcţie simplă;
3) Încărcare a axului cu un cuplu neglijabil sau nul (în cazul ES cu reflexie);
4) Lipsa uzurii mecanice.
DEZAVANTAJE:

Dezavantajul esenţial îl reprezintă apariţia erorilor de măsurare în medii cu praf,

fum sau lumini exterioare puternice.

Chiar și urmele de murdărie reduc foarte mult cantitatea de lumină care trece prin
lentilă și poate provoca căderea semnalului. Prin urmare, aceste codificatoare trebuie să
fie foarte bine sigilate. Probleme suplimentare sunt întâlnite atunci când generatoarele de
impulsuri sunt utilizate în medii în care este trecut punctul de rouă: lentilele de ceață și
semnalul sunt întrerupte frecvent.

 BIBLIOGRAFIE
- Suportul electronic al cursului de testare-evaluare a autovehiculelor militare
(Anul 4) – Prof. Lector univ. dr. ing. Vînturiș Valentin;
- www.automatic.ro
- www.pdfcoffee.com
- www.toaz.info.com
- www.dailydriven.ro