Jurnalul 1

Uniunea Europeană
în context geopolitic
Drd. Alexandra Mateescu
Master în Geopolitică şi Geostrategie, REI-ASE, Bucureşti

The European Union has always proved itself capable to “update” to the challenges of the world’s
economy. Its entire history proves it. Now at the beginning of the twenty first century, EU is facing
a major choice: to remain a powerful economic organization or to became a global political player.
What alternative will be chosen by the member states?

Key words: economic organization, great power, constitution, political union.

UE, cel mai mare bloc economic în bândire şi redimensionare a identită%ii na-
plan global, actor individualizat al scenei in-
terna ionale trebuie să-şi folosească puterea
economică pentru a orienta rezultatele
politice către pace şi stabilitate, atât în
plan intern, cât şi în plan interna%ional. În
plan intern, prin reducerea diferen%elor
dintre nivelurile de dezvoltare economică
şi promovarea unor politici institu%ionale
care să conducă spre adâncirea integrării
şi men%inerea coeziunii economice şi
so- ciale a unei Uniuni Europene
e+tinse. În plan interna%ional, prin
afirmarea mai ac- tivă a identită%ii
interna%ionale în ac%iuni unitare (influen
%a e+ternă pe care UE o e+ercită
asupra chestiunilor economice
contrastează puternic cu vizibilitatea sa în
plan politic global), respectiv consolidarea
şi dezvoltarea capacită%ilor europene de
securitate şi apărare.
Nu mai este un secret pentru
nimeni că sfârşitul războiului rece a dus
la un adevărat haos geopolitic.
Modificarea echilibrului de putere a
provocat un am- plu proces de
redefinire a raporturilor in- terna%ionale,
cu implica%ii directe asupra securită%ii
mondiale. Țările care au părăsit tutela
fostei URSS, în dorin%a de redo-
Anul VIII, nr. Martie
 2 Jurnalul Economic
%ionale s-au îndreptat către principalii
poli de for%ă ai lumii contemporane.
O parte dintre ele, au reuşit să
profi- te de acest nou conte+t
geopolitic pentru a fi integrate în
NATO si UE (acestea au fost admise
întâi în NATO şi, apoi, în UE). Belarus,
Ucraina şi Republica Mol- dova au
rămas în e+pectativă filo-rusăi, lăsând
ca evolu%ia geopolitică din zonă să
dicteze finalizarea op%iunilor
ulterioare. Acum, chiar dacă oficialii de
la Bru+elles îşi arată rezervele fa%ă de
eventuala admi- tere a celor trei în UE,
aceştia speră ca o dată cu ob%inerea
statutului de vecin al acestei comunită
%i de state, rezervele vor fi înlăturate şi
statutul lor de cordon sanitar între spa%iul
euroatlantic şi euroasiatic va înceta.
Republicile caucaziene, care nu
apar%in lumii islamice, sunt în mod
preg- nant îndreptate spre SUA. Dintre
aceste de remarcat sunt Georgia şi
Armenia, ca- re fac eforturi sus%inute
spre relansarea economiei,
contrabalansarea influen%ei ruse în
zonă şi men%inerea în afara spa%iu- lui
islamic.
Kazahstan, Uzbekistan, Azerbaid-
jan, Tadjikistan şi Turkmenistan încearcă
să-şi redefinească identitatea statală şi
na-

Anul VIII, nr. Martie

 Jurnalul
%ională într-un spa%iu de spiritualitate şi
civiliza%ie islamică.
E+tinderea NATO şi a UE spre Est
a redeşteptat interesul Rusiei fa%ă de Ori-
entul Mijlociu şi Asia Centrală (a se citi
regiunea caspică, până mai ieri lac sovieto-
iranian, al treilea mare bazin petrolifer al
lumii, după Golful Persic şi Siberia). Asia
Centrală, această regiune necunoscută eu-
ropenilor în mare parte, va avea o
impor- tan%ă hotărâtoare, din punct de
vedere geopolitic şi geostrategic, atât
datorită popula%iei sale musulmane, cât şi
apropie- rii strategice de Orientul
Mijlociu şi Asia de Sud.
Rusia are mari interese strategice în
Asia Centrală. Lupta pentru controlul,
e+ploatarea şi transportul petrolului şi ga-
zelor naturale va deveni tema principală a
confruntării surde dintre Rusia, cea care
de%ine accesul la resurse, şi lumea
Occi- dentala, respectiv Statele Unite.
Rusia în plan economic foloseşte
comer%ul cu armament şi tehnologie pen-
tru a reface legăturile cu China, India şi
Iran, în plan diplomatic utilizând ac
%iuni menite să accentueze sciziunea
între Eu- ropa şi Statele Unite, în scopul
diminuării influen%ei americane în lume
şi reînce- pând, astfel, tradi%ionala
competi%ie a ma- rilor puteri.
Poate fi considerată UE o mare pu-
tere?
UE nu este încă un stat, dar putem
spune că îndeplineşte condi%iile. UE
va avea, o dată cu integrarea României
şi Bulgariei, apro+imativ 450.000.000 de
lo- cuitori, un teritoriu de 3% din
suprafa%a terestră şi va de%ine 25% din
bogă%ia pla- netei.
UE este, fără contesta%ie, o
putere economică. Uniunea este cel
mai mare bloc economic în plan
mondial şi, cu toate acestea, capacitatea
sa de contraca- rare a noilor tipuri de
amenin%ări ce pun
Anul VIII, nr.
3
în pericol securitatea statelor membre,
cum este spre e+emplu terorismul, nu
es- te la fel de mare.
Pe măsură ce preocupările artizani-
lor scenei interna%ionale vor evolua
din- spre chestiunile de securitate militară
că- tre cele care privesc securitatea
economi- că, este evident că şi rolul
geopolitic al UE trebuie să fie pe
măsura celui geoeconomic .
În ceea ce priveşte puterea militară
nu e+istă o unitate la nivelul Uniunii,
lu- ând în considerare că în interiorul ei
e+is- tă şi state neutre, iar for%ele armate
create comune puse la dispozi%ie de
statele membre au ca principal obiectiv
men%ine- rea păcii şi misiuni umanitareii.
Putem considera UE putere atomi-
că, având în vedere că două state
membre (Fran%a şi Anglia) de%in
bomba atomică. UE poate fi considerată
şi putere cosmi- că, trimi%ând în spa%iu
atât obiecte cât şi oameniiii.
În concluzie Uniunea Europeană
are to%i pilonii necesari unei mari
puteri ceea ce îi lipseşte fiind
„acoperişul”, adică o arhitectură institu
%ională politică. Deci- ziile luate în cadrul
acestei arhitecturii in- stitu%ionale politice
să aibă putere obliga- torie pentru toate
statele membre, ceea ce îi va permite
Uniunii Europene să aibă o singură voce
in e+terior.
Construc%ia acestui „acoperiş” se
confruntă cu două dificultă%i
serioase. Prima ar fi că UE este un
proiect nou, modelele politice pre-
e+istente nefiind de prea mare ajutor în
trasarea evolu%iei sale. Cea de-a doua
vizează diferen%ele sub- stan%iale de
performan%ă economică, de standarde
sociale şi, prin urmare, de inte- rese
politice dintre statele membre.
Uniunea Europeană reprezintă o
nouă formă de entitate politică la care
nu se aplică uşor categoriile constitu
Martie
 4 Jurnalul Economic
%ionale conven%ionale. Categorii ce au
rezultat

Anul VIII, nr. Martie

 Jurnalul 5
din func%ionarea institu%iile statului- lamentul European şi proiectul Constitu-
na%iune: suveranitatea principalei %iei UEv.
legisla- turi şi subordonarea e+ecutivului
central fa%ă de legislativ. În cea ce
priveşte Uniu- nea Europeană, aceasta
nu are o singură sursă legislativă
suverană şi nici nu de%ine un e+ecutiv
central multifunc%ional, res- ponsabil în
mod democratic, printr-un singur canal,
în fa%a reprezentan%ilor po- porului.
Uniunea Europeană este departe de
a se asemăna cu formele constitu
%ionale ale statului-na%iune. Majoritatea
puterilor Uniunii au luat naştere în urma
tratatelor dintre statele membre. Legisla
%ia sa de- pinde în bună măsură de
încorporarea unor ini%iative având un
cadru comun, la nivelul statelor membre,
şi în egală măsu- ră de felul în care
ramurile e+ecutivului acelor state
urmează politicile comune. Sistemul
comun de luare a deciziilor de- pinde
încă substan%ial de acordurile dintre
guvernele na%ionale şi de deliberările rela-
tiv secrete, însă lipsite de caracter obliga-
toriu la nivel na%ional, ale Consiliului
de Miniştri. Statele-na%iune ale UE
de%in multe atribu%ii guvernamentale
distincte importante, iar na%iunile au
limbi diferite, tradi%ii şi sisteme legale
care vor îngreuna integrarea europeană
deplină.
Evolu%ia de până acum a Uniunii
a demonstrat e+isten%a unei puternice
voin-
%e politice din partea statelor membre
în ceea ce priveşte adâncirea procesului
de integrare, şi dacă luăm în considerare
evenimentele din 2004, an de cotitură în
istoria UE, când:
➢ a avut loc cea mai mare e+-
tindere a Uniunii cu zece noi membriiv
şi a fost cea care a şters definitiv grani
%ele stabilite de cel de-al doilea război
mondi- al;
➢ a fost aprobat de către Par-
Anul VIII, nr. Martie
 6 Jurnalul Economic
Proiectul unei Constitu%ii modificări substan%iale, limitând
pentru Europa este foarte important tipologia actelor normative de la 36,
pentru tre- cerea la stadiul de uniune câte identificase Pri- mul Ministru
politică deoare- ce: belgian înaintea momentu- lui Laeken, la
 acesta presupune înlocu- numai 6, şi anume: lege, le-
irea sistemului comple+ al tratatelor
UE cu un singur document, care va
stabili clar prerogativele Uniunii şi
limitele sale şi rezolvă problema
personalită ii juri- dice a Uniunii
(conform Tratatului de la Maastricht,
Uniunea Europeană nu dis- pune de
personalitate juridicăvi, iar fără
personalitate juridică, Uniunea Europea-
nă nu este un subiect de drept interna
%io- nal) şi, ca urmare, se găseşte în
imposibili- tatea de a semna tratate
interna%ionale. Ceea care în prezent are
personalitate ju- ridică, şi care este
abilitată să semneze tra- tate interna
%ionale, în baza mandatului conferit
de Consiliul European, este Co- misia
Europeană. Acest fapt îi permite să ia
parte la negocierile din cadrul OMC,
dar nu şi la cele din cadrul ONU. Acest
aspect a generat dezbateri fiind ridicată
următoarea problemă: în cazul în care
Uniunea Europeană va reprezenta
statele membre în cadrul ONU şi,
implicit în ca- drul Consiliului de
Securitate, atunci Fran%a şi Marea
Britanie trebuie să renun-
%e la locul lor în cadrul acestui consiliul;
 adoptarea Constitu%iei
va face ca şi ca Uniunea să aibă o
singură voce pe plan e+tern, prin
unificarea pozi-
%iei de Înalt Reprezentant al PESC cu
cea de Comisar pentru Rela%ii E+terne
într-un statut special de Vicepreşedinte
al Comi- siei/ Ministru de externe al
UE;
 simplifică instrumentele
de ac%iune ale Uniunii. Din acest punct
de vedere, Constitu%ia produce

Anul VIII, nr. Martie

 Jurnalul 7
ge-cadru, regulament, decizie, recoman- ceea ce este necesar pentru atingerea obi-
dare şi aviz; ectivelor.
 introduce o clauză de
ieşire, care permite unui stat să
părăseas- că Uniunea;
 generalizează principiul
majorită ii cali2icate, în cadrul procesu-
lui decizional în cadrul Consiliului;
 de asemenea, Constitu%ia
încearcă să rezolve şi problema „deficitu-
lui democratic” al Uniunii, sporirea legi-
timită%ii democratice presupunând
întări- rea rolului institu%iilor
comunitare, ceea ce înseamnă o cedare de
putere din partea statelor membre. În
prezent Uniunea Eu- ropeană are o
dublă legitimitate, acest fapt rezultând
încă din primul articol :
„Inspirată de dorin%a cetă%enilor şi a state-
lor Europei de a construi un viitor co-
mun, această Constitu%ie instituie
Uniu- nea Europeană, căreia statele
membre îi conferă competen%e pentru
atingerea obi- ectivelor comune.
Uniunea coordonează politicile statelor
membre pentru atinge- rea acestor
obiective şi e+ercită asupra modelului
comunitar competen%e ce iau fost
transferate de către acestea”. Cel mai
bun e+emplu al dublei legitimită%ii îl con-
stituie procedura de codecizie dintre
Consiliul European (reprezentantul state-
lor) şi Parlamentul European (reprezen-
tantul na%iunilor). Echilibrul acestui sis-
tem este asigurat de principiul
subsidia- rită ii, care legitimează
interven%ia Uniu- nii Europene atunci
când se consideră că statul membru nu
îşi poate atinge obiecti- vele urmărit – în
general obiective comu- ne statelor
membre-, şi de principiul propor
ionalită ii care are drept obiectiv
asigurarea unei bune e+ercitări a compe-
ten%elor, precizând că forma şi con%inutul
ac%iunii Uniunii nu trebuie să depăşească

Anul VIII, nr. Martie

 8 Jurnalul Economic
➢ a fost adoptat planul de doar 28 miliarde de Euro.
coordonare anti-teroristă, ca răspuns Transformarea Uniunii Europene
la din uniune economică şi monetară în
atentatele teroriste din 11 martie 2004 din uniune politică începe să prindă contur.
capitala Spaniei. În afara măsurilor legate
de eficientizarea schimbului de informa
%ii, de intensificarea controlului în
aeropor- turi şi porturi, sau de
includerea ampren- telor digitale şi a
elementelor de detectare a irisului ocular
în cadrul vizelor şi paşa- poartelor,
planul con%ine o importantă clauză
de solidaritate. Această clauză, prezentă
de altfel şi în Constitu%ie, pre- vede
că, în cazul în care o %ară membră a
Uniunii este vizată de un atentat
terorist, to%i membrii UE îi vor sări în
ajutor prin mobilizarea tuturor for%elor
de care dis- pun, inclusiv a celor armate.
Pentru asigu- rarea unei ac%iuni coerente
de luptă con- tra terorismului şi
respectării angajamen- telor asumate în
cadrul planului de coor- donare anti-
teroristă, a fost numit un co-
ordonator pentru contra terorism;
➢ s-au început negocierile
cu Turcia, după mai bine de 40 de ani
de aşteptare. Acesta a reprezentat un
pas is- toric. De curând, Organiza%ia
Turcă pen-
tru Planificare de Stat a dat publicită%ii
un raport, intitulat „Impactul aderării
Turciei la Europa", din care reiese că o
Turcie, membră deplină a UE, va
contribui sem- nificativ la economia
Uniunii. Potrivit ra- portului, în perioada
2014-2020, econo- mia turcă va creşte
cu şase la sută anual, iar în 2014,
venitul pe cap de locuitor în această %ară
va fi de peste 9.000 de dolari. Aderarea
Turciei va contribui cu 386 mi- liarde
de Euro la UE în perioada 2014- 2020,
iar importurile din %ările membre ale
UE vor atinge o sumă mai mare de 150
miliarde de Euro, în 2020, compara- tiv
cu actualele importuri care valorează
Anul VIII, nr. Martie
 Jurnalul 9
Fi cu toate că UE mai are multe probleme ce Tratatul de la Maastricht nu
interne pe care să insiste, ne putem ima- men%ionează acest lucru.
gina o Uniune în care vor e+ista o
Turcie (putere militară) şi o Ucraină Biblogra2ie:
(putere mili- tară şi atomică), fiind
DOAR o grupare economică regională? 1. Meleşcanu Felicia, Repere de
Acea UE nu va mai fi sigur DOAR o geopolitică aplicată, Editura A’ 92, Iaşi,
grupare economică re- gională, va fi o 2001.
mare putere în care valori ca libertatea, 2. Negu% Silviu, Geopolitici şi
solidaritatea, drepturile omului, democra geostrategii economice, Editura UCDC, 2004.
%ia, justi%ia vor delimita frontierele. 3. Laffan Brigid (coordonator),
Constitution-Building in the European
Note: Union, Brunswick Press, Dublin, 2003.
4. Foucher Michel, Republica
i. Ucraina în urma „revolu%iei porto- europeană, Editura Mirton, Timişoara,
calii” s-a înscris pe lungul drum al inte- 2002.
grării euro-atlantice, iar în cea ce priveşte 5. Hirst Paul, Grahame
Republica Moldova situa%ia este incertă Thompson, Globalizarea sub semnul întrebă-
luând în considerare rezultatele alegerilor rii.Economia interna ională şi posibilită i de
din 6 martie 2005. guvernare, Editura Trei, Bucureşti, 2002.
ii. EUROCORPS, EUROFOR, 6. Fontaine Pascal, Europe in
EUROMARFOR, Grupul Aerian Euro- Ten Points, www.europa.eu.int.
pean. 7. *** The European Union: Still
iii. Programele Arianne; EUSEC Enlarging, Comisia Europeană, Belgia,
(Centrul European pentru Observa%ii din 2001
Satelit). 8. *** Proiectul de Constitu ie –
iv. Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Ghidul cetă eanului, www.mie.ro.
Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, 9. *** Convention on the future of
Slovenia şi Ungaria. Europe, www.mie.ro.
v. Acesta urmând să fie aprobat de 10. www.mie.ro
toate statele membre. 11. www.questi.com
vi. Tratatul de la Roma men 12. www.curentul.ro
%ionează clar că cele trei Comunită%i 13. www.adevarulonline.ro
Europene dispun de personalitate 14. www.presamil.ro
juridică, în timp

Anul VIII, nr. Martie

10 Jurnalul Economic

Anul VIII, nr. Martie