Despăgubiri pentru terenul, proprietate privată, afectat prin traversarea magistralei de gaz metan

Cuprins pe materii : Drept civil. Dreptul de proprietate. Afectarea dreptului de proprietate privată asupra
terenului pe care traversează magistrala de gaz metan. Despăgubiri solicitate de proprietarul terenului

Index alfabetic : Drept civil

            - proprietate (despăgubiri pentru afectarea folosinţei)

            - teren (despăgubiri pentru afectarea folosinţei)

            - despăgubiri (teren traversat de o magistrală de gaz metan)

Constituţia României, art. 44 alin. (5) şi (6)

                       Codul civil, art. 480-481

Proprietarul terenului, afectat de magistrala de gaz metan ce îl traversează,  poate primi

despăgubiri corespunzător valorii de înlocuire a terenului, în temeiul art. 44 alin. (5) şi (6) din Constituţia
României, art. 480 – 481 C. civ., art. 10 alin. (2) din Legea gazelor nr.351/2004, iar nu numai o rentă
anuală.

I.C.C.J., secţia civilă şi de proprietate intelectuală, decizia nr.6584 din 24 noiembrie 2004

Reclamanta P.G. a chemat în judecată pe pârâta Societatea Naţională de Transport Gaze

Naturale - Transgaz SA – Sucursala de Transport Gaze Naturale Mediaş şi a solicitat obligarea acesteia
la plata de despăgubiri pentru un teren în suprafaţă de 520 mp situat în oraşul Sinaia, teren pe care
intenţiona să ridice o construcţie, dar nu o poate realiza din cauza existenţei magistralei de gaz metan ce
traversează zona şi a vanei existente pe teren.

Pârâta, prin întâmpinare, arată că, conducta şi vana existentă pe terenul reclamantei sunt parte
componentă a Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, de importanţă strategică ce aparţine
domeniului public şi solicită respingerea acţiunii.

Judecătoria Sinaia, prin sentinţa civilă nr. 36 din 14.01.2004, a admis în parte acţiunea  şi a obligat
pârâta la plata de despăgubiri în sumă de 539.760.000 de lei, reţinând că reclamanta, proprietară a
terenului,   nu poate edifica o construcţie, astfel că nu se poate bucura şi dispune de lucrul său potrivit art.
480 C. civ.

Imposibilitatea folosirii terenului echivalează cu scoaterea sa din circuitul civil. Daunele aduse astfel
reclamantei au fost stabilite prin expertiză, iar reclamanta este îndreptăţită să fie despăgubită în temeiul
stabilit de art. 44 din Constituţia României (aliniatele 5 şi 6).

Apelul declarat de pârâtă a fost respins de Curtea de Apel Ploieşti prin decizia civilă nr. 899 din
26.III.2004.

Instanţa a reţinut că din certificatul de urbanism eliberat de Primăria oraş Sinaia rezultă că terenul
este situat în intravilanul oraşului având destinaţia de „zonă locuinţe şi funcţiuni complementare”. În plus
reclamanta a solicitat un schimb de teren refuzat de Primăria Sinaia pe motiv că pe terenul respectiv nu
se poate construi şi ca atare nu este de interes pentru Consiliul Local Sinaia, în condiţiile în care sunt
amplasate mai multe magistrale de transport gaze naturale.

În aceste condiţii, pârâta datorează despăgubiri reclamantei, care nu îşi poate construi o locuinţă
fiind astfel prejudiciată, despăgubiri ce se stabilesc în caz de divergenţă prin justiţie (art. 44 alin. 5 şi 6 din
Constituţia României).

Pârâta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţele nu au ţinut cont de prevederile art. 7
alin. (4) din Legea nr. 134/1995, legea petrolului, unde se prevede că exercitarea dreptului de servitute
legală se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor; instanţele au acordat
despăgubiri la valoarea de circulaţie a terenului; nu sunt aplicabile prevederile art. 44 alin. 5 şi 6 din
Constituţia României, deoarece nu au fost aduse daune, în ultimii ani neavând loc intervenţii la conductă;
mai mult alin. 7 al aceluiaşi text, limitează dreptul de proprietate la respectarea sarcinilor care potrivit legii
sau obiceiului revin proprietarului, astfel conducta a fost instalată pe terenul reclamantei în anul 1968, cu
respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare la acea dată.

Recursul este nefondat. 

 Conducta construită de pârâtă, în anul 1968, este de interes naţional şi are o importanţă strategică.
În anul 1968, reclamanta nu era recunoscută proprietar al terenului. Aceasta a dobândit dreptul de
proprietate conform deciziei nr. 2882/1995 a Tribunalului Prahova, fiind pusă astfel în faţa faptului împlinit
în ce priveşte construcţia conductei, ca obiectiv strategic. Instanţa  nu a primit cererea reclamantei ca
pârâta să dezafecteze conducta, oprindu-se la varianta despăgubirilor.

În speţă, este aplicabilă nu numai legislaţia specifică în domeniul „petrolului şi gazelor” ci şi legislaţia
generală şi în primul rând Constituţia României în al cărei literă şi spirit trebuise interpretate legile ce
reglementează diversele domenii specifice.

Conform art. 44 alin. 5 din Constituţie, pentru lucrări de interes general autoritatea publică (în speţă
pârâta) este obligată să despăgubească proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau
construcţiilor precum şi pentru alte daune. O astfel  de „altă daună” pentru reclamantă este şi aceea de a
nu putea să-şi construiască o locuinţă pe terenul proprietatea sa, pe care l-a redobândit după efectuarea
lucrării de interes general, fără deci să fi fost în măsură să pună măcar problema unor juste despăgubiri.

Potrivit art. 480 C. civ. proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un
lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în limitele determinate de lege.

Unul din drepturile proprietarilor de teren este şi acela de a-şi construi o locuinţă pe acesta, în
limitele determinate de lege. Terenul proprietatea reclamantei (redobândit în condiţiile arătate) se află în
intravilanul oraşului Sinaia având destinaţie de zonă de locuinţe, obţinând şi certificat de urbanism.

În aceste condiţii, instanţele au apreciat corect că reclamantei i se cuvin despăgubirile la valoarea de

înlocuire a terenului.

De altfel nici legislaţia specială în domeniul petrolului şi gazelor, invocată de pârâtă, nu exclude o
asemenea modalitate.

Astfel, Legea petrolului nr. 238/2004, (care abrogă Legea nr. 134/1995), la art. 10 alin. 2 se referă la
criteriul valorii de circulaţie a terenurilor imobiliare afectate, pentru determinarea despăgubirilor, iar Legea
gazelor nr. 351/2004 (care abrogă O.G. nr. 60/2000 şi Legea nr. 463/2001) foloseşte şi criteriul valorii de
circulaţie a bunurilor imobile afectate (art. 91 lit. c).

În consecinţă instanţele au pronunţat hotărârile legale, astfel că     recursul a fost respins ca nefondat.