EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL CA ACTIVITĂŢI SOCIALE

Origine Exerciţiile fizice au apărut, s-au dezvoltat şi s-au perfecţionat continuu,

în funcţie de necesităţi.
• În comuna primitivă-ca mijloace de procurare a bunurilor şi de perfecţionare
pentru muncă.
• În orânduirea sclavagistă şi în feudalism, clasele dominante practicau
exerciţii fizice care dezvoltau însuşiri necesare pentru luptă. Apar exerciţii care
vizau dezvoltarea capacităţilor fizice ale oamenilor, destinderea.
• Mai târziu apar exerciţii legate de descoperirile tehnice(ciclism,
automobilism, motociclism).
• Fundamentarea ştiinţifică se realizează de-a lungul timpului Materialele şi
instalaţiile sportive au apărut şi se perfecţionează continuu Specialiştii
domeniului s-au format relativ târziu Esenţă- Practicarea exerciţiilor fizice
vizează perfecţionarea dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice.

• Ideal - modelul prospectiv determinat de comanda socială (factorii de

decizie) spre care trebuie să se îndrepte întreaga activitate din domeniu.

• Funcţii-de perfecţionare a dezvoltării fizice-de dezvoltare a capacităţii

motrice-funcţia igienică (sanogenetică)-funcţia educativă (în plan intelectual,
moral, estetic, tehnoco-profesional)-funcţia recreativă-funcţia de emulaţie
• Obiective reprerzintă proirităţi instructiv-educative.
Obiectivele generale (de bază) sunt:-menţinerea unei stări optime de
sănătate-favorizarea creşterii şi realizarea unei dezvoltări fizice armonioase-
dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de
sport-formarea unui sistem de deprinderi şi priceperi motrice (de bază,
aplicativ-utilitare şi specifice unor ramuri de sport) fizice. -formarea capacităţii
şi a obişnuinţei de practicare sistematică independentă a exerciţiilor -
contribuţii la dezvoltarea unor însuşiri moral-volitive, intelectuale, a simţului
estetic, responsabilitatea socială, e.t.c.