RECAPITULARE DEFINITIE SI

CLASIFICARE

1. Structura definiției și a clasificării unui termen:

Structura definiției: Definit = cuvântul pe care îl definesc
Definitor = explicație oferită
Structura clasificarii: Clase // Elenemnte // Criteriu

2. Cele 5 reguli ale definiției:

1. REGULA ADECVĂRII – ERORI POSIBILE: DEF. PREA ÎNGUSTĂ SAU DEF. PREA LARGĂ
(Matematica este o stiinta)
2. REGULA CIRCULARITĂȚII – DEFINITUL SE REGĂSEȘTE ÎN DEFINITOR (Logica este logica)
3. REGULA AFIRMĂRII – DEFINIȚIA NU TREBUIE CONȚINĂ NEGAȚII LOGICE (Logica
este o stiinta care nu e dificila)

4. REGULA CLARITĂȚII ȘI A PRECIZIEI – DEFINIȚIA NU TREBUIE SĂ CONȚINĂ METAFORE SAU NEOLOGISME

(Arhitectura e muzica solifidicata)

5. REGULA CONSITENȚEI – SĂ RĂMÂNĂ ACEEASI DE-A LUNGUL TIMPULUI SAU SĂ NU SPUNĂ PROSTII MARI
(Dimineata e momentul cand rasare soarele)

3. Cele 5 reguli ale clasificării:

1. REGULA CELOR 3 ELEMENTE: orice clasificare trebuie sa aibă criteriu clasificării, clasele
cls. și elementele cls.

2. REGULA COMPLETITUDINII: presupune ca fiecare element pe care dorim sa îl clasificăm să fie

introdus într-o clasă.

3. REGULA OPOZIȚIEI CLASELOR: între clasele obținute trebuie să fie doar raporturi de
opoziție. 4. REGULA CRITERIULUI UNIC: într-o clasificare trebuie să existe un singur criteriu.
 5. REGULA OMOGENITĂȚII – întotdeouna ținem seama de însușirile esențiale ale
elementului clasificat.

4. Tipurile de definiții clasificate după definitor și după definit:

a) DUPĂ DEFINIT:
1. Definitii reale - sunt acelea care redau primul înțeles al unui termen într-o limbă.

2.. Definitii nominale – sunt acelea care arata intelesurile unui termen intr-o limba sub urmatoarele aspecte:
lexicale si de precizare.

- Definitii lexicale – acelea care arata toate intelesurile unui termen intr-o limba, care apar in dex.

- Definitii de precizare – se pot intalni in urmatoarele situatii: 1. Cand intr-o limba apare un cuvant nou care apare
datorita unei descoperiri sau invenții. 2. Un termen care a existat in limba dar care se foloseste acum cu un alt inteles. 3.
Un termen este folosit in doua sau mai multe domenii si in fiecare inseamna altceva. 4. Un termen sau o expresie care
pentru a usura comunicarea se foloseste abreviat. (HIV – virusul imono deficientei umane dobandite, BCU, UBB)

b) DUPA DEFINTOR:
1. Definitii prin gen proxim si diferenta specifica (definitorul reda in prima parte genul din care face parte definitul,
iar in a doua parte diferenta specifica intre definit si alte specii ale genului).
Ex: husky-ul siberian este o specie de caine (genul proxim) si are statura medie, ochi albastri sau caprui...niste
trasaturi (diferenta specifica)
2. Definitii enumerative: - definitorul enumera complet sau incomplet exemple din sfera definitului. Se enumera
exemple din sfera definitului: prin roman istoric inteleg: fratii jder, egipteanul....pot fi enumerari complete sau
partiale
3. Definitii contextuale: - definitorul ne arata un context cunoscut in care poate fi intalnit definitul.

4. Definitii ostensive: - acelea in care definitorul poate indica in planul realitatii exemple din sfera definitului. se
arată obiectul prin indicare, utilizându-se una din expresiile,,acesta este un…”, ,,în imagine avem un…”etc., cum este
cazul definiţiilor. Daca nu am la indemana nu pot da definitii ostensive.

5. Definitii functionala – definitorul vorbeste despre functia definitului, arata rolul. Inima – este organul care are
rolul de a trimite sange catre toate organele din corp.

6. Definitii genetice: - indica modul natural in care se formeaza definitul.

7. Definitii constructive: - definitorul indica modul in care a fost construit definitul.

8. Definitii operationale –arata operatiile prin care se obtine definitul, acestea sunt cele care descriu niste pasi care
trebuie urmati pentru a obtine un anumit lucru:

5. EXERCIȚII....