Variante întrebări

1. Care sunt categoriile de simptome din tulburarea de opoziție și comportament sfidător?

Dispoziție furioasă/iritabilă ◆ Își pierde adesea cumpătul. ◆ Este adesea susceptibil sau ușor de
enervat de alții. ◆ Este adesea furios, revoltat și plin de resentimente Comportament
conflictual/sfidător ◆ Se ceartă adesea cu autoritățile sau, în cazul copiilor sau adolescenților, cu
adulții. ◆ Adesea sfidează sau refuză în mod activ să se conformeze cererilor sau regulilor
adulților. ◆ Adesea îi enervează intenționat pe alții. ◆ Adesea îi învinovățește pe ceilalți pentru
propriile sale greșeli sau pentru comportamentul său nepotrivit Comportament răzbunător ◆ A
fost răutăcios sau răzbunător de cel puțin două ori în ultimele șase luni

2. Care sunt categoriile de simptome din tulburarea de conduită?

Adesea îi terorizează, îi amenință sau îi intimidează pe ceilalți; (2) Adesea inițiază
confruntări/lupte fizice; (3) A folosit o armă care poate produce leziuni fizice grave altora (ex.
bâtă, piatră, ciob de sticlă, cuțit, pistol) (4) A manifestat cruzime fizică față de oameni (5) A
manifestat cruzime fizică față de animale (6) A furat în cadrul unui conflict deschis cu victima
(ex., jaf, a smuls geanta cuiva, șantaj, jaf armat) (7) A obligat pe cineva să întrețină relații
sexuale Distrugerea bunurilor (8) A incendiat deliberat cu intenția de a produce pagube serioase;
(9) A distrus intenționat bunurile altor persoane (altfel decât prin incendiere) Înșelăciune sau furt
(10) A intrat prin efracție în casa, clădirea sau mașina cuiva; (11) Minte adesea pentru a obține
bunuri sau favoruri sau pentru a evita anumite obligații (ex., “îi păcălește” pe alții); (12) A furat
obiecte cu valoare semnificativă în absența victimei (ex., furt din magazine, dar fără intrare prin
efracție sau spargere).
Încălcare serioasă a regulilor (13) Adesea stă treaz noaptea în ciuda interdicțiilor din partea
părinților, cu debut înainte de vârsta de 13 ani; (14) A fugit de acasă noaptea de cel puțin două
ori în timp ce locuia acasă sau în plasament sau o dată, fără a se întoarce o perioadă lungă; (15)
Chiulește adesea de la școală, înainte de vârsta de 13 ani. B. Tulburarea de comportament
determină deficit semnificativă clinic în domeniul social, educațional sau profesional. C. Dacă
individul are 18 ani sau mai mult, nu sunt întrnite criteriile pentru tulburarea de personalitate
antisocială.

3. Care sunt elementele care se iau in considerare în diagnosticul diferenţial dintre

tulburarea de opoziție și comportament sfidător și tulburarea explozivă intermitentă?
Elementele care se iau in considerare in diagnosticul difrențiat dintre tulburarea de opozitie si
comportamentul sfidator si tulburarea explozivă interminetă sunt: acte de agresivitate îndreptate
împotriva celorlalți

4. Care sunt elementele care se iau in considerare în diagnosticul diferenţial dintre

tulburarea de opoziție și comportament sfidător și tulburarea de conduită?
Elementele care se iau in considerare in diagnosticul diferentiat dintre tulburarea de opozitie si
compotament sfidator si tulburarea de conduită sunt:comportametele care sunt mai putin severe
si nu implica agresivitatea fata de oameni si animale, distrugere sau furturi.

5. Care sunt elementele care se iau in considerare în diagnosticul diferenţial dintre

tulburarea de conduită și tulburarea explozivă intermitentă?
Elementele care se iau in considerare in diagnosticul diferentiat dintre tulburarea de conduita si
tulburarea exploziva intermineta sunt: ca în cazul celei din urma agresivitatea nu este
premeditată, instrumentală ci de tip impulsiv, neurmărind obiective de tipul bani, putere sau
intimidare

6. Care sunt elementele cognitive specifice copiilor şi adolescenţilor cu tulburare de

conduită şi opoziţionism provocator?
Elementele cognitive specifice copiilor si adolescentilor cu tulburare de conduita si
 opozitonism provocator sunt:
 internalizare limitată a regulilor şi normelor sociale,
 atribuiri ostile

7. Treceţi în revistă teoriile cognitive ce explică tulburare de conduită şi opoziţionism

provocator
Teoriile cognitive
Teoria procesării informaţiilor sociale – copiii cu tulburări de comportament disruptiv fac de
atribuiri ostile. În situaţii sociale în care intenţiile celorlalţi sunt ambigue, aceşti copii fac
atribuiri ostile, iar comportamentul lor agresiv are scop autoprotectiv. Agresiunea este privită ca
nejustificată de către ceilalţi ceea ce va conduce la relaţii disfuncţionale cu covârstnicii. Reacţia
covârstnciilor este privită de agresor ca o confirmare a ipotezei iniţiale (intenţiile ostile ale
celorlalţi).
Teoria deficienţelor în deprinderile sociale – conform acestei teorii copiii cu tulburări de
comportament disruptiv prezintă deficienţe în ceea ce priveşte deprinderile sociale. Ei nu au
abilitatea de a găsi alternative pentru problemele sociale (a face faţă unui covârstnic ostil) ori de
a implementa soluţii la astfel de probleme.

8. Care sunt emoțiile prosociale care sunt limitate în tulburarea de conduită?

Cu emoții prosociale limitate: pentru a se încadra în acest specificator, individul trebuie să fi
prezentat minim două din următoarele caracteristici în mod persistent timp de cel puțin 12 luni,
în cadrul unor relații și circumstanțe multiple. Acestea reflectă tiparul caracteristic de relaționare
interpersonală și funcționare emoțională a individului în toată această perioadă și nu apar
ocazional în anumite situații. Astfel, pentru a evalua criteriile pentru acest specificator, sunt
necesare informații din mai multe surse. Alături de relatările despre sine ale individului, este
necesară examinarea declarațiilor altor persoane care l/au cunoscut timp îndelungat

9. Care sunt cele două simptome obligatorii în tulburarea depresivă?

Dispoziţie depresivă, fie (2) pierderea interesului sau a plăcerii

10. Cum este explicată depresia din perspectiva teoriei cognitive a lui Beck?
Conform teoriei lui Beck (1976), depresia apare atunci când apar evenimente de viaţă ce implică
pierderea şi activează schemele cognitive formate timpuriu în copilărie ca urmare a unor
experienţe timpurii de pierdere

11. Care sunt factorii predispozanţi în depresie?

Vulnerabilitatea genetică ce transpare din istoricul familial, experienţele timpurii legate de
pierdere, expunerea la un stil parental defectuos şi depresia parentală sunt cei mai importanţi
factori predispozanţi pentru depresie.

12. Cum diferențiem tulburarea depresivă de tristețe?

Perioadele de tristeţe sunt aspecte inerente ale experineţei umane. Acestea nu sunt diagnosticate
ca episod depresiv major decţt dacă sunt satisfăcute criteriile de severitate (cinci din nouă
simptome), durată (cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zit imp de cel puţin 2
săptămâni) şi suferinţă sau deteriorare semnificativă clinic.

13. Care sunt cele trei trăsături esențiale anorexiei nervoase?

restricţia ingestiei de energie (calorii); frica intensă de a nu lua în greutate sau de a deveni gras
sau comportamente persistente care interferează cu luarea în greutate; şi tulburări în ceea ce
priveşte autopercepţia greutăţii sau formei corporale.

14. Care sunt cele trei trăsături esențiale bulimiei nervoase?

episoade recurente de mâncat compulsiv (Criteriul A), comportamente compensatorii inadecvate
 de prevenire a luării în greutate (Criteriul B) şi auto-evaluare influenţată unduly de forma şi
greutatea corporală

15. Care sunt factorii de menţinere în anorexia şi bulimia nervoasă?

facori personali, cât şi contextuali. La nivel bilologic, întârzilerile în ceea ce priveşte eliminările
gastrice şi schimbările neuroendocrine relaţionate cu înfometarea pot menţine alimentaţia
anormală deoarece compromit capacitatea abilitatea copilului sau adolescentului de a percepe
acurat semnele foamea sau saţietăţii, prin exacerbarea preocupării faţă de alimente şi prin
exacerbarea distorsiunilor cognitive legate de alimentaţie sau despre alte probleme personale. La
nivel psihic, o imagine corporală distorsionată poate întreţine patternurile alimentare anormale,
deoarece tânărul va încerca să reducă dimensiunile percepute ale corpului. Stima de sine scăzută,
autoeficacitatea scăzută şi tendinţele perfecţioniste menţin aceste pattrenuri.
Patternul bulimic se auto-menţine. Dietele restrictive sunt menţinute de factri similari anorexiei,
iar mâncatul compulsive apare din senzaţiile de foame asociate restricţiilor în conjuncţie cu
evenimente activatoare ce sunt însoţite de emoţii negative. Gândurile negative cu privire la
mâncatul compulsive conduc la purgare, iar vinovăţia cu privire la episodul de purgare şi frica
faţă de consecinţele fatale ale bulimiei vor determina întoarcerea la dieta restrictivă, astfel ciclul
se repetă.

16. Care sunt complicaţii de ordin fizic ce pot surveni în anorexia şi bulimia nervoasă?
tulburări endocrine, care se pot manifesta prin amenoree sau întârzieri în dezvoltare; simptome
ale înfometării: rată metabolică redusă, bradicardie, hipotensiune, hipotermie şi anemie;
creşterea părului pe spate; anormalităţi electrolitice, disfuncţii renale; deficit de zinc. În bulimie,
apare distrugerea smalţului dinţilor datorită vomitatului, precum şi leziuni la nivelul mâinii
dominante în cazul în care este folosită pentru a induce voma.

17. Care sunt elementele ce ţin de planul comportamental în anorexia şi bulimia nervoasă?
În bulimie, modelul cognitiv-comportamental se focalizează pe ciclul mâncat compulsiv-
purgare. Evenimentele de viaţă şi distorsiunile cognitive, similar celor de sus, sunt responsabile
pentru începerea dietei, care însă va conduce la înfometare extremă. Înfometarea, în legătură cu
anumite situaţii stimul ce activează depresia, furia sau anxietatea, conduc la mâncatul compulsiv.
Evaluarea în anorexie include un examen fizic şi medical complex. în cazul în care următorii
indicatori sunt prezenţi se recomandă internarea copilului sau adolescentului: greutatea este mai
mică decât 70% din cât este aşteptat; deshidratare marcată; dezechilibru electrolitic; probleme
circulatorii; vomitat necontrolat; sângerări gastrointestinale; comportament de automutilare;
depresie severă; lipsa răspunsului la tratamentul ambulatoriu; o situaţie familială problematică.

18. Care sunt elementele care se iau în considerare în diagnosticul diferenţial dintre
anorexia nervoasă şi bulimia nervoasă?
Indivizii cu bulimie nervoasă afişează episoade recurente de mâncat-compulsiv, se angajează în
comportamente nepotrivite pentru a evita luarea în greutate (e.g., inducerea vomei) şi sunt
extrem de preocupaţi de forma şi greutatea corporală. Totuşi, spre deosebire de cei cu anorexie
nervoasă, tipul mâncat-compulsiv/purgare, aceştia menţin o greutate corporală la un nivel minim
sau peste minim

Anorexia nervoasă. În cazul în care comportamentul de mâncat compulsiv apare în cursul unui
episod de anorexie nervoasă, se pune diagnostocul de anorexie nervoasă, tipul mâncat
compulsiv/purgare fără un diagnostic adițional de bulimie nervoasă. Pentru indivizii cu un
diagnostic inițial de anorexie nervoasă, tipul mâncat compulsiv/purgare (e.g., când greutatea este
normală), un diagnostic de bulimie nervoasă se acordă doar dacă toate criteriile pentru bulimie
sunt îndeplinite pentru o perioadă de cel puțin 3 luni.

19. Care sunt elementele care se iau în considerare în diagnosticul diferenţial dintre
tulburarea de mâncat compulsiv şi bulimia nervoasă?
Unii indivizi recurg la mâncat compulsiv fără a se angaja în comportamente compensatorii
inadecvate. În acese cazuri, se consideră diagnosticul de tulburare de mâncat compulsiv