Dialog Intercultural în

Moldova
Proiect realizat de Elena Stanislav, vicepreședinte a
departamentului Proiecte din cadrul A.O. “UTS Hîncești”
Ce reprezintă dialogul intercultural?

• Expresia “dialog intercultural” se referă la modul de interacționare și

comunicare dintre reprezentanții diferitor grupuri culturale, cum ar fi
minoritățile etnice, confesionale, sexuale etc.
 “It is time for parents to teach young people early on
that in diversity there is beauty and there is strength”
Maya Angelou

• Necesitatea existenței unui dialog intercultural rezultă din caracterul

eterogen al structurii populației, atît la nivel național, cît și la nivel universal.
• Oamenii se deosebesc unii de alții după mai multe criterii, cum ar fi rasa din
care fac parte, etnia, limba pe care o vorbesc, confesiunea pe care o
împărtășesc, abilitățile fizice și psihice, orientarea sexuală, poziția în ierarhia
socială etc.
• Cea mai mare parte a copiilor au fost crescuți într-un mediu omogen din
punct de vedere al structurii populației, fiind mai mult izolați de cei diferiți
(ex. minoritățile etnice- romii), astfel ei nefiind învățați cum să se comporte
cu membrii comunităților minoritare, de unde și comportamentul celor mici
de a “arăta cu degetul” pe stradă sau în alte locuri publice.
Structura populației RM, conform datelor
recensămîntului din 2004
Structura populației pe Structura etnică a populației
sexe 1,9% 0,4% Moldoveni
2,2% 1%
Ucraineni
4,4%
5,9% Ruși

Femei 8,4% Găgăuzi

48,1% 51,9% Bărbați
Români

Bulgari
75,8%
Alte naționalități

Nu a fost înregistrată
naționalitatea
Structura populației RM, conform datelor
recensămîntului din 2004
Structura confesională a Structura populației după limba
populației studiată în scoală
1,1%
0,15% Religie ortodoxă
0,9%
0,3%
0,4% Baptiști 1,3%
1% Adventiști 3%
Penticostali
23,9%
Creștini de rit vechi

Alte religii
Română
97,3%
70,9% Rusă

Ucraineană

Găgăuză

Bulgară
Cum instituim un dialog intercultural
eficient?

• După cum ușor putem observa din diagrame, structura populației RM

nu este nici pe departe una omogenă și uniformă. Raporul dintre
majoritate și totalitatea minorităților este unul foarte mare, ceea ce
îngreunează procesul de creare a unui dialog intercultural, dar totodată
sporește necesitatea acestuia.
• Schema următoare reprezintă un lanț logic al unor acțiuni necesare
atingerii scopului final- instituirea unui dialog intercultural în
Moldova.
Cum instituim un dialog intercultural eficient?
Dialog Soluționarea Reducerea
intercultural conflictelor fenomenului
în Moldova interculturale discriminării

Cunoașterea Creșterea
Eliminarea
tuturor entităților gradului de
stereotipurilor și
culturale toleranță al
prejudecăților
naționale populației

Studierea în școli a culturii atît a

grupurilor majoritare, cît și a
celor minoritare
Cum soluționăm conflictele interculturale?

• În primul rînd, conflictul reprezintă faza tardivă a unei probleme

neaplanată sau nerezolvată la timp. De asemenea, surse de conflict sînt
și:
 diferențele de viziune și incompatibilitatea opiniilor;
 ignorarea nevoilor cuiva;
 lipsa unei comunicări asertive;
 neglijarea emoțiilor li sentimentelor;
 orientarea spre competitivitate exagerată;
 stereotipurile și prejudecățile etc.
 comportamentul descriminatoriu etc.
Cum soluționăm conflictele interculturale?
• O soluție logică în vederea rezolvării conflictelor este revizuirea
cauzelor care stau la baza acestuia și eliminarea lor.
• Spre analiză voi lua ultima cauză nominalizată- caracterul
discriminatoriu. Cum eliminăm această cauză sau, cel puțin, cum o
diminuăm? Vedem în continuare.
 Cum reducem fenomenul discriminării?

• Discriminarea reprezintă manifestarea unui comportament și a unei

atitudini negative față de anumite persoane sau grupuri de persoane
minoritare (de altă etnie, sex, vîrstă, religie, orientare sexuală etc.),
prin anumite acțiuni, denumite forme ale discriminării. Acestea sînt
evitarea, segregarea și violența.
• Urmînd același plan, iată care sînt principalele cauze ce determină
apariția acestui comportament:
 simțul superiorității reprezentanților grupurilor majoritare;
 stereotipurile și prejudecățile;
Cum reducem fenomenul discriminării?
• Discriminarea este un fenomen ideologic, care, dacă nu este oprit la
timp, prinde rădăcini adînci în societate, micșorînd șansele eliminării
lui.
• În continuare vom analiza una din cauzele acestui fenomen și anume
stereotipurile și prejudățile.
Cum eliminăm stereotipurile și prejudecățile?
• Stereotipurile sînt niște credințe, deseori cu conotație negativă, despre
caracteristicile unor indivizi, grupuri, procese sociale, fixate în
generalizări, percepții schematice și rigide, în imagini preconcepute și
durabile.
• Prejudecățile reprezintă niște atitudini, judecăți, caracterizate printr-o
poziționare relativ permanentă, fiind lipsite de argumente logice.
 Cum eliminăm stereotipurile și prejudecățile?

• La baza formării prejudecăților și stereotipurilor stau mai multe cauze,

printre care și:
 incapacitatea oamenilor de a accepta diversitatea culturală
(mai ales reprezentanții grupurilor majoritare);
 lipsa discuțiilor pe teme culturale în familie;
 lipsa unei educații despre toleranță etc.
Cum mărim gradul de toleranță al populației?

• În acest context, toleranța reprezintă capacitatea unui individ de a-i

accepta pe ceilalți așa cum sînt, de a accepta ideea de egalitate în
diversitate. Este o calitate esențială ce trebuie să existe în fiecare om,
în fiecare dintre noi.
• Gradul mare de intoleranță este determinat de mai mulți factori:
Comportamentul intolerant al părinților;
Pasivitatea școlilor privind promovarea toleranței;
Neglijența părinților față de educația calitativă a copiilor;
Lipsa cunoștințelor generale despre entitățile culturale
naționale.
Cum mărim gradul de toleranță al populației?

• Lipsa cunoștințelor despre entitățile culturale naționale este una din

cauzele gradului sporit de intoleranță, deoarece, atîta timp cît oamenii
cunosc un individ sau un grup doar din auzite sau doar dintr-un singur
punct de vedere (și acela negativ), ei vor vorbi doar despre această
latură, fiindcă alta nu cunosc. Cunoașterea culturii tuturor grupurilor
minoritare ar favoriza crearea unor idei și atitudini pozitive față de
acestea, spulberînd cu timpul și stereotipurile.
• Responsabilă de oferirea cunoștințelor despre aceste grupuri se face, în
primul rînd, școala, deoarece ea este cea care ne pregătește de “ieșirea
în lume”.
Ce poate face școala în acest scop?

• O idee ar fi introducerea unei noi discipline școlare, numită “Educație

Culturală” (sau altfel), la care copiii să învețe atît despre cultura
grupurilor majoritare și a celor minoritare, cît și despre formarea unui
comportament tolerant față de persoanele cu dizabilități, homosexuali
sau transsexuali, musulmanii din RM etc.
• O altă idee ar fi inițierea diferitor proiecte cu tematici culturale, de
promovare a nondiscriminării etc.
• Pînă acum am analizat una din piedicile instituirii unui dialog
intercultural eficient, însă ele sînt mult mai multe. Dar noi putem găsi
soluții pentru a evita sau trece peste orice impediment!
 Concluzie

Urmînd această schemă logică a tuturor cauzelor și impedimentelor, am

ajuns pînă la urmă la concluzia că școala este un element de importanță
majoră în procesul de creare a unui dialog intercultural în Republica
Moldova. Aici trebuie făcută prima schimbare, deoarece școala este cea
care educă noua generație, iar noua generație reprezintă societatea de
mîine, societatea în care vor trăi copiii și nepoții noștri.