CUPRINS

Modulul I. Aspecte generale privind unitatea comercială _________________________ 4

1.1 Analiza tipului unității comerciale, amplasării punctului de vânzare, ariei de cuprindere sau
de atracție_______________________________________________________________ 5
1.2 Organizarea structurală a unității economice ___________________________________ 5

• structura funcțională a unității comerciale _______________________________________ 5

• structura operațională _______________________________________________________ 5

1.3 Caracterizarea designului interior și exterior a unității comerciale __________________ 6

• identificarea factorilor ce influențează designului unității comerciale _________________ 7

• determinarea și analizarea componentelor designului ______________________________ 8

Modulul II. Fluxurile tehnologice în unitatea comercială __________________________ 9

2.1 Tehnologia amenajării suprafeței de vânzare __________________________________ 10

2.2 Tehnologia etalării mărfurilor în magazin _____________________________________ 11

2.3 Etalarea mărfurilor în sala de vânzare ________________________________________ 12

• elemente de etichetare în sala de vânzare: coduri, denumirea produsului, preț, cantitate, afișe
promoționale

2.4 Actualizarea sortimentul de mărfuri din sala de vânzare 13

• identificarea sortimentului descompletat pe măsura epuizării mărfurilor din sala de vânzare

• completarea sortimentului în sala de vânzare

Modulul III. Caracteristica merceologică a mărfurilor din unitatea comercială ______ 14

3.1 Prezentarea grupelor de mărfuri alimentare/nealimentare din unitatea comercială _____ 15

3.2 Caracteristica merceologică a sortimentului de mărfuri __________________________ 16

• mărfuri alimentare ________________________________________________________ 18

•mărfuri nealimentare _______________________________________________________ 19

Modulul IV. Procesele de vânzare a mărfurilor în unitatea comercială ____________ 19

4.1 Vânzarea mărfurilor în unitățile comerciale ___________________________________ 20

• regulile generale și specifice de vânzare a mărfurilor în unitățile comerciale

4.2 Negocierea vânzării ______________________________________________________ 29

• abordarea

• determinarea nevoilor clientului

• prezentarea produsului

• argumentarea vânzării

4.3 Aprecierea tehnicii de închidere 30

Concluzie

Biografie

Modulul I. Aspecte generale privind unitatea comercială

Î.I “RETUR-LUPU” din satul Hoginești,raionul Călărași este o activitate economică desfășurată
de către o persoană fizică, în condițiile prevăzute de lege, cu scopul obținerii de profit, pe risc
propriu, cu răspunderea nelimitată pentru obligațiile firmei cu întreg patrimoniul personal.
Data înregistrării întreprinderii este 11 martie 1996.

Fig.
1.1

Rolul unității economice Î.I “RETUR-LUPU” este să fie prima alegere a clienților în materia de
produse autohtone, produse tradiționale moldovenești, oferirea produselor într-un mediu cât mai
plăcut. Calitatea şi prospețimea produselor reprezintă prioritățile magazinului, alături de o
ambianță specific națională, orientată spre oferirea confortului clienților şi accesul direct la toate
produsele din cadrul gamei sortimentale variante.

Forma juridică a magazinului “RETUR-LUPU” este întreprindere individuală care care

aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de
proprietate comună. Avantajele acestei forme pentru magazin sunt:

 Fondarea Î.I. este simplă și rapidă

 Modalitate simplă de ținere a evidenței contabile
 Costul serviciilor de contabile reduse la minim.

Designul exterior şi interior a unității economice „RETUR-LUPU”

 Designul magazinului reprezintă ansamblul elementelor tehnico-constructive, funcționale,
estetice care contribuie la crearea stilului atractiv al magazinului.

Designul exterior al magazinului “ RETUR-LUPU” este destul de plăcut, nu prea pompos, dar nici
nu prea evidențiat.

Fațada magazinului este de tip unghi, sub fonul de verde-pal care creeaza un plus de
atractivitate si interes, conducandu-i pe clienti direct in magazin.

Designul interior al magazinului “ RETUR-LUPU” este prezentat din punct de vedere

estetic foarte lejer,forma de vânzare este de contact. Designul tradițional ce pune accentul atât pe
calitatea mărfurilor cât și pe modul de deservire, este atractiv şi stimulează activitatea pe care o
desfășoară.

Fig. 1.2 Fig.1.3

Condiționarea aerului. Temperatura este favorabilă atât pentru clienți, cât şi pentru
marfa ce necesită condiții necesare. Umiditatea este relativ normală, iar instalațiile de
condiționare a aerului nu sunt o influență negativă pentru cumpărătorii ce intră în magazin.
Pentru personal temperatura este prielnică, dându-le posibilitatea ca pe timp de iarnă, dar şi de
vară ei să fie îmbrăcați în uniforma tradițională ce le definește și întreg designului încăperii.

Armonia cromatică în sala de vânzare este oferită în primul rând de gama sortimentală
de mărfuri, dar un rol important îl au pereții care se combină perfect cu pardoseala, iar ca
element decorativ este mobilierul ce le oferă o atmosferă relaxantă clienților atunci când îşi fac
cumpărăturile.
Pereții interiori sunt de o nuanță albă ce se combină cu roșu pronunțat şi lucios depe
podea.Sun completări de ornamente tradițional moldovenești.

Pardoseala de asemenea este de nuanță albă și gri iar faianța lucioasă. Ea oferă această impresie
că încăperea este curată şi îngrijită, este ușor de curățat, uscată şi fără obstacole pentru clienți.

Fig.1.4

Plafonul fiind amenajat cu acele ornamente tradiționale care sunt prezente şi pe pereții încăperii,
se combină perfect cu luminile mici şi simple care creează o atmosferă simplistă, fină ce nu are
nevoie de nimic în plus de ramura elementelor decorative. Este un plafon înalt ce senzația de
încăpere spațioasă şi este destul de plăcut.

Fig.1.5

Iluminatul magazinului contribuie la punerea în valoare a mărfurilor şi ajută clienți să le

examineze din toate unghiurile așa cum sunt.
 Modulul II. Fluxurile tehnologice în unitatea comercială

Sistemul de amenajare a magazinului este influențat de numeroși factori dintre care

se detașează:

• profilul magazinului şi mărimea acestuia;

• comportamentul de cumpărare al consumatorului;

• particularitățile zonei comerciale în care operează punctul de vânzare;

• obiectivele urmărite şi bugetele disponibile;

• gama de produse ce urmează a fi prezentată într-o anumită perioadă de timp;

• amplasamentul şi modul de etalare a acestora;

În magazinul “RETUR-LUPU„ este specifică amenajarea dreaptă în grilă. Această metodă de

amenajare a mobilierului lasă multă libertate clientului, cu condiția să delimiteze cu precizie
diferitele raioane, și permite o bună comparare a produselor între ele. Clientul are multe
posibilități de a-și alege drumul la fiecare nod de circulație. În consecință, există foarte puține
șanse ca el să urmeze un traseu impus sau să vadă tot linearul, deci toate produsele din magazin.

Fig.1.6 Fig.1.7

Tehnologia etalării mărfurilor în magazin

Specifică magazinului „RETUR-LUPU”pentru etalarea mărfurilor este vitrine care este

emiţătorul al imaginii firmei, oferă o mare varietate de informaţii despre magazin, calitatea şi
preţurile mărfurilor comercializate. Prin etalarea mărfurilor în vitrină, poate fi reflectată
originalitatea magazinului şi creată fie o imagine clasică, fie una inovatoare.
Vitrina reprezintă mijlocul cel mai eficient de realizare a dialogului dintre comerciant şi clienții
săi. Ea se organizează într-un spațiu special amenajat pentru prezentarea mărfurilor. Vitrina este
şi cel maidirect mod de informare a cumpărătorului despre varietatea şi calitatea mărfurilor
existente în magazin.

Fig.1.8 Fig.1.9

Cerinţe de etalare în magazinul “RETUR-LUPU” a mărfurilor în vitrină:

- selectarea cu multă grijă a produselor ce urmează a fi expuse;
- fiecare produs etalat să constituie un punct de atracţie;
- etalarea să fie echilibrată, logică, cu mesajul publicitar uşor de perceput;
- să formeze un punct de sprijin realizat prin diferite grupaje de materiale decorative, prin
îmbinarea unor elemente mobile sau prin efecte de lumină;
- produsele ambalate care au un pronunţat caracter publicitar se pot etala ambalate cu condiţia ca
unul să fie dezambalat şi în stare de funcţionare;
- perfecta stare de curăţenie a tuturor produselor ambalate şi a întregii vitrine.

Modele de etalare a mărfurilor în vitrine:

a) Modelul în trepte;
b) Modelul în evantai;
c) Modelul piramidal;
d) Modelul în zig-zag. Realizarea unui impact puternic.

În magazinul “RETUR-LUPU” produsele sunt expuse în mai multe tipuri de vitrine, cum ar fi:

Fig.2.0 Fig.2.1 Fig.2.2

Dulap-vitrină frigorifică Tejghea-vitrină frigorifică Vitrină frigorofică

Etalarea mărfurilor reprezintă ansamblul regulilor și procedeelor de prezentare a mărfurilor și
reunește o seamă de procese și operații ce au loc în sala de vânzare în vederea realizării unei

oferte active, apte să asigure creșterea vânzărilor. Etalarea mărfurilor, ca element fundamental al
promovării, vizează o serie de aspecte, precum: obiectivele
expunerii, criteriile de selectare a mărfurilor, modalități de
expunere a mărfurilor, combinația culorilor,
tematica expunerii.

Fig.2.3
Fig.2.4

- Indicator de preţ al produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” este purtător de

informaţie privind denumirea mărfii, costul/preţul, cantitatea şi calitatea produsului şi
care reflectă diverse caracteristici ale acestuia;

- Etichetă produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” reprezintă orice material

scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine elemente de identificare a
produsului şi care însoţeşte produsul sau este fixat pe ambalajul acestuia;
Fig.2.5 Fig.2.6

- Preţ de vânzare al produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” este preţul final

al unei unităţi de produs sau al unei cantităţi din produs, incluzând TVA, adaosul
comercial şi toate celelalte taxe;

- Preţ unitar al produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” este preţul final,

incluzând TVA şi toate celelalte taxe, pe unitatea de măsură din produs sau unitatea
cantitativă unică din produs care se foloseşte la comercializarea unor produse specifice;

- Discount produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” reducere din preţul

producătorului / unităţii comerciale oferită în condiţii egale pentru toţi consumatorii;

- Preţ de achiziţie al produsului în unitatea economică “RETUR-LUPU” este preţul

producătorului de peste hotare / reprezentantului oficial al acestuia, diminuat cu suma
rabatului comercial acordat, indicat în documentele primare, cu luarea în calcul a
drepturilor de import achitate, a cheltuielilor de transport (după caz, în funcţie de
condiţiile de livrare), recalculat în moneda naţională (lei), conform cursului de schimb
valutar oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data efectuării operaţiunii de
vămuire;

Scopul etalării:

- atenționarea clienților;
 - atragerea clienților spre informare;
- nașterea unei cereri de impuls;

Modulul III. Caracteristica meceologică a mărfurilor din unitatea comercială

“ RETUR-LUPU”

Mărfuri alimentare:

Făina
Noţiuni generale ale făinii.

Făina este un produs alimentar obținut prin măcinarea sub formă de pulberea a semințelor de cereal fiind
principalul ingredient din care se produce pâinea . Făina din semințe de grâu este unul dintre cele mai
importante alimente europene,.

Clasificarea făinei în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Făină cu gluten: făină de grâu,făină de orz,făină de ovăz,făinăde orz,făină de secară;

Făină fără gluten: făină de amarant,făină de orez alb,făină de orez brun,făină de hrișcă,făină de chia,făină
de năut,făină albă de porumb,făină de porumb,făină de cînepă,făina de mei,făină de soia

Sortimentrul de făină comercializat la etapa actuală în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Indicii de apreciere a calităţii făinei în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Aspectul să fie cu o suprafață netedă fără impurități,nelipicioas,să aibă o masa compactă și uscată fără
aglomerări.
Consistența să fie densă.
Culoarea să fie albă pură,fără nuanță gălbuie,uniform toată masa.
Gustul caracteristic făinei,fară gust străin sau rânced.
Mirosul caracteristic făinei,fără miros strain de mucegai.

Ambalarea, marcarea, transportarea şi păstrarea făinei în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Ambalarea făini conform GOST 26791-89 reglementează cerințele pentru ambalarea făinii de grâu și de
secară:
Ambalajele pentru consumatori sunt ambalate în greutate netă în kilograme: 1.000; 2.000 și 3.000 pentru
făină,se recurge la folosirea ambalajelor de hârtie simple precum pungile stand-up
multistratificate, care oferă o mai bună protecţie, valabilitate mai mare, posibilităţi de design mai
complex şi costuri mai reduse pe termen mediu şi lung pentru ambalarea făinii. În containerul de
transport, făina este ambalată în saci de bacanie textile.
Marcarea făinei se efectuează astfel:
- numele produsului (de exemplu, pentru făină: secară, orez, orz, hrișcă, panificație pentru grâu, clătită de
grâu etc.);
- gradul sau numărul (dacă este disponibil);
- marca comercială a producătorului (dacă există);
- compoziția produsului (cu excepția produselor cu un singur component);
- aditivi alimentari, arome, aditivi alimentari biologic activi, ingrediente din produse netradiționale;
- pentru făină de panificație din grâu vitaminizat, de cea mai înaltă și prima calitate, cuvântul
"VITAMINIZAT" (în format mare);
- termenul de valabilitate pentru porumb, grâu, orez și fulgi de ovăz;
- desemnarea documentului în conformitate cu care produsul este fabricat și care poate fi identificat;
- informații privind confirmarea conformității.
Făina se depozitează în spaţii special amenajate, având condiţii corespunzătoare de temperatură, umiditate

relativă a aerului şi lumină. Prin depozitare se urmăreşte: îmbunătăţirea calităţii făinii, formarea

amestecurilor din loturi cu calităţi diferite (astfel încât să se introducă în fabricaţie făină de calităţi cât mai
omogene, pe o perioadă mai mare de timp), precum şi asigurarea cantităţii necesare continuităţii
producţiei.Depozitarea făinii în condiţii necorespunzătoare duce la înrăutăţirea calităţii sau chiar la alterarea
ei,cauzând pierderi însemnate.

Peştele şi produsele din peşte

Noțiuni de bază a peștelui și produselor din pește în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Peştele şi produsele din peşte reprezintă clasa vertebratelor inferioare, exclusiv acvatice.
Pestele şi derivatele lui constituie surse de proteină tot atat de pretioase, ca şi carnea. Unele sorturi de peşte
contin destul de multă grăsime. Utura de peşte şi ficatu peştilor de mare sint bogate în vitamina A şi D.

Importanţa peştelui viu în alimentaţie.

 Bogat în nutrienţi esenţiali, peştele are beneficii deosebite pentru sănătate, prin proteinele conţinute,
aminoacizii indispensabili, mineralele, vitaminele B6, B12, D şi A şi acizii omega-3. Specialiştii consideră
că peştele este o parte foarte importantă a alimentaţiei sănătoase, deoarece creşte energia fizică, măreşte
tonusul psihic şi ajută în lupta contra obezităţii. Grăsimile omega-3 din peşte sunt importante pentru
dezvoltarea optimă a creierului unui copil şi a sistemului nervos, iar copiii ale căror mame nu au consumat
peşte sau omega-3 în timpul sarcinii şi al alăptării, pot suferi de dezvoltare întârziată a creierului şi chiar
Alzheimer
Sortimentul comercial de peşte și produse din pește ce se comercializează la etapa actuală în unitatea
economică “RETUR-LUPU”

Indicii de apreciere a calităţii peştelui în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Am analizat in cadrul unității economice „Î.I RETUR-LUPU” a precierea senzorială a peștelui proaspăt care
este anume prospețimea peștelui care se apreciaă prin examen senzorial care se referă la starea corpului,
mucus, culoare, starea anumitor părți ale corpului (ochi, gura, branhii, solzi). Examenul senzorial se
efectuează în încăperi luminoase, fără mirosuri străine, cu temperatura de 20 C.

Mirosul am apreciat la temperatura camerei, atât la suprafață cât ți în straturile profunde. Mirosul împropriu
sau neplăcut al cărnii de pețte se identifică prin proba fierberii: 150g carne de peste taiată în bucăți se fierb în
apă, într-un vas acoperit. Cand apa începe să fiarbă, se descoperă vasul si se mirosă vaporii.

Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice se fac urmatoarele precizari privind starea de
prospetime a pestelui: pH-ul este diferit in functie de starea de prospetime (pentru peste proaspat 6,2-6,8; iar
pentru peste alterat 6,8-7,5)

Aprecierea senzorială a peștelui congelat se poate prezenta sub trei forme: întreg, decapitat si eviscerat,
porționat. Peștele oceanic se congelează în brichete cu masa de maxim 1kg iar cel cu masa de 3kg se
congeleaza individual. Peștele decapitat care depașește 3kg poate fi porționat în bucăți de 0,5–1kg.

Aprecierea senzorială a conservelor din pește se realizează prin conservarea produselor din pește pentru
consum uman, inchise ermetic in cutii/borcane si supuse sterilizarii.

Ambalarea, transportarea și păstrarea pestelui și produselor din pește

în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Ambalarea peștelui se realizează în lăzi, polietilenă cu densitate mare. Lăzile au perete dublu, ce le dă o
izolare bună, rezistentă bună si masa mica. În asa lăzi se poate transporta peștele timp de 40 ore la
temperatura mediului incojurator de  250C. Ambalajul folosit nu numai apara produsul de murdarire, dar si
pastreaza calitatea produsului si apara de oxigen cu care intra in reactie. Ambalajul usureaza incarcarea si
descarcarea si micsoreaza pretul lor.
Transportarea peștelui proaspăt se produce lăzi din hârtie gofratăcu masa de 3-25 kg. Lăzile pentru păstrarea
peștelui în gheață au găuri speciale prin cornuri. La transportarea peștelui în gheață cu transport aierian, lăzile
sunt acoperite cu polimer dublu și le mai pun ca capac penolisterol. Pe lângă acestea în ladă mai pun
absorbent pentru umezeală, care la topire se preface in gheată.
Produsele din pește fiert se ambalează în forme dure din policloruria de vinil și polipropilena, celofana, PE,
celofan lăcuit. Pentru produse din pește prăjit se folosește ambalaj din carton acoperit cu un strat respingător
de uleiuri, policloruria de vinil și polipropilene dure, polipropilena orientată lacuită, hârtie acoperită cu un
strat respingator de uleiuri, deasemenea materiale stratificate și combinate.

Băuturile alcoolice
Noțiuni generale ale băuturilor alcoolice
Băuturile alcoolice sunt produse alimentare lichide care au în compoziţia lor o anumită proporţie de alcool
etilic. Se obţin prin diluarea alcoolului etilic rafinat la care se adaugă esenţe sau extracte de plante, cu sau
fără zahăr. Pentru fabricarea alcoolului se folosesc materii prime bogate în amidon (cartofi, cereale) sau în
zaharuri uşor solubile .
 Clasificarea băuturior alcoolice .

Procentul de alcool fiind principalul criteriu de clasificare a băuturilor alcoolice, care le împarte în 3 mari
categorii:
 băuturi slab alcoolice, cu un conținut de alcool între 0,8 – 6% (berea, cidrul);
 băuturi moderat alcoolice, cu un conținut de alcool între 8 – 22% (vinul);
 băuturi alcoolice tari, cu un conținut de alcool între 22 – 75% (rachiuri, lichioruri și băuturi speciale).

După proveniența alcoolului etilic, băuturile alcoolice sunt :

 naturale ;
 industriale;

După modul de fabricare sunt :

 nedistilate (cidrul, berea, hidromelul și vinul) ;
 distilate (alcoolul rafinat, rachiurile naturale, rachiurile industriale, lichiorurile și băuturile speciale);

Sortimentul de bauturi alcoolice la etapa actuală în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Indici de apreciere a calității băuturilor alcoolice în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Băutura este turnată într-o sticlă de degustare aproximativ 1/3 volum (40 - 50 cm3). Sticla se ridică.înclinat și
evaluează vizual transparența și culoarea în lumina trecătoare. Diferitele abateri de la culoare și de
transparență pot fi dezvăluite prin compararea vodcăi analizată cu apă distilată, plasându-le în același tub de
10 cm3.
Mirosul și aroma sunt evaluate, partea de jos a geamului din planul orizontal este încălzită, ceea ce contribuie
la cea mai bună evaporare a substanțelor aromatice.
Gustul și parfumul ar trebui să fie armonioase, plăcute, fără a arde gustul și miros de alcool, gust străin și
miros, cum ar fi mirosul de cauciuc, kerosen nu se admite.
 Îmbuteliere, ambalare, marcare și depozitara a băuturilor alcoolice în unitatea economică “RETUR-
LUPU”

Produsele de reproducere a băuturilor sunt stocate în camere uscate, bine ventilate la o temperatură de 10-20 °
C. Produsele vopsite trebuie depozitate în camere întunecate, deoarece sub influența luminii, substanțele de
colorare pot fi distruse.
Produselede lichior lichior au timp de depozitare de garanție, numărarea de la data lansării: lichioruri
puternice, creme - 8 luni; băuturi de desert - 2 luni. Produse în care, după termenele limită specificate, nu
există obstacole și precipitate, potrivite pentru depozitare suplimentară și implementarea lor.

Ambalarea băuturilor alcoolice se face la sursă, în butelii din sticlă sau recipiente din materiale plastic, inerte
la acţiunea componentelor lor.

Etichetarea băuturilor alcoolice trebuie făcută cu multă rigurozitate, impunîndu-se precizarea anumitor
elemente precum: denumirea, sursa de provenienţă, data îmbutelierii, numele firmei care a făcut îmbutelierea,
marca de fabrică, conţinutul net, elemente de identificare a lotului, compoziţia chimică, data efectuării
analizei şi denumirea laboratorului implicat, termenul de valabilitate.

Producţia alcoolică ambalată, atît cea fabricată în Republica Moldova, cît şi cea importată, se comercializează
cu ridicata numai prin depozite specializate ce constituie proprietatea agenţilor economici, în modul stabilit
de lege

Mărfuri nealimentare:

Produse cosmetice
Noţiuni generale despre produsele cosmetice.

Produsul cosmetic ca orice substanță sau amestec care urmează să fie pus în contact cu diverse parți externe
ale corpului uman precum piele,păr,unghii,buze,organe genitale sau dinți și mucoasa bucală cu scopul de a le
curața,a le parfuma,a le modifica aspectul,a le corecta mirosurile corporale și a le proteja ori a le menține în
bună stare.
 Clasificarea produselor cosmetice
1.Produse de igienă:

 șapunurile;
 produsele de bărbirit;
 produse pentru îngrijirea dinților și a gurii;

2.Produse cosmetice propriu-zise:

 produse pentru îngrijirea feței;

 produsele pentru îngrijirea părului.;

3.Produsele de parfumerie:

 apele de colonie;
 apele de toaletă;
 parfumurile;
 parfumurile de toaletă;

Sortimentul produselor cosmetice la etapa actuală în unitatea economică

“RETUR-LUPU”
 Carcteristicile de calitate ale produselor cosmetice. în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Aspectul produsului se examinează vizual , urmârndu-se starea suprafeți.Omogenitatea produsului se

examinează la fel vizual să nu conțină vizual impurități.

Consistența se determină prin pipaire și apăsare normală a suprafeței,tendințe de sfărmare să nu existe.

Mirosul se observă dacă este plăcut,specific sortimentului si adaosurilor.

Culoarea se examinează vizual și se compară cu mostra etalon.Este un indice de

calitate important în ceea ce priveste estetica produsului ,dând indicații asupra materiei
prime folosite.

Ambalarea și depozitarea mărfurilor cosmetice. în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Produsele se ambalează în invelitoare de hartie,cutii de metal,sticlute de sticla sau metal,se îmbuteilează in
sticle de plastic,se introduc colectiv sau in pachete de 6,12,18,24 bucați.

Marcarea se face cu sepcificațiile: denumirea comercială,marca de fabrică,prețul,masa și norma tehnică sau

STAS,preț si masă.

Depozitarea se face în încăperi uscate ,răcoroase ferite de razele solare si de sursele de căldură.Păstrarea se
face la o temperatură cuprinsa intre -5 C pâna la 25 C si umiditate relativă a aerului 80 %.

Transportul se face cu mijloace curate,acoperite ,uscate și fără mirosuri străine.Termenul de garanție nu

depășește 12 luni.

Detergenții
Noțiuni generale privind detergenții.

Detergenții sunt produși organici de sinteză care au structuri și proprietăți asemănătoare săpunului.Ca și

săpunurile,detergenții conțin o catena lungă,hidrofoba și o grupă hidrofila. Detergenții se produc specializat
pentru folosire în diverse activități de spălare și curățire cum ar fi:

 Curățiri și spălări de îmbrăcăminte.

 Spălări de vase de
bucătărie.
 Spălări și curățiri de
piese mecanice
industriale.
 Curățiri de pardoseli.
 Clasificarea detergenților

După structura lor, detergenții pot fi:

 anionici;
 cationici;
 neionici;
 biodegradabili

Sortimentul detergenților la etapa actuală în unitatea economică “RETUR-LUPU”.

 Carcteristicile de calitate ale detergenților în unitatea economică “RETUR-LUPU”
Aspectul și culoarea detergenților solizi se prezintă sub formă de granule de culoare albă, galben-pai, verd și
albastru-deschis,iar detergenții lichizi se prezintă sub forma unui lichid de culoare galben-portocaliu deschis.
Aspectul soluției de detergent, trebuie să fie limpede sau slab opalescent

Mirosul trebuie să fie caracteristic, determinat de substanțe de parfumare, trebuie să aibă o persistență de min.
90 de zile de la data fabricației.

pH-ul soluției de detergent 1%,indică concentrația în ioni de hidrogen a soluțiilor apoase ale detergentului
1%, determină domeniul de utilizare, astfel:
- pentru țesăturile din lâna, mătase, fibre chimice, soluția de detergent trebuie sa aiba pH-ul in jur de 7%
- pentru țesăturile din fibre celulozice, pH-ul trebuie să aibă valori între 9,3 și 11%.

Ambalarea și depozitarea detergenților în unitatea economică “RETUR-LUPU”

Detergenții se ambalează în cutie de hârtie a câte 450 g,în pungi de polipropitilenă de la 1k pâna la 20 kg,,se
îmbuteilează in sticle de plastic detergentul lichid.

Temperatura din spațiile de depozitare este influențată de temperatura aerului din afara
depozitului.modificările datorate umiditații aerului sunt determinate de parametrii aerului: umiditatea
absoluta si cea relative care este de la-5C pâna la 25 C
Trebuie eviatata umeditatea deoarece detergenții solubili suferă modificări atât cât pentru produs cât pentru
ambalaj.
 Modulul IV. Procesele de vânzare a mărfurilor în unitatea comercială
regulile şi tehnica vânzării mărfurilor alimentare şi nealimentare în unitatea
economică “RETUR-LUPU”

1. Prezentele Reguli de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei

publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova (denumite în
continuare Reguli de bază) au drept obiect comerţul cu amănuntul şi activitatea de producţie şi
comerţ în alimentaţia publică, practicate în teritoriul Republicii Moldova de agenţii
antreprenoriatului (în continuare - întreprinderile), indiferent de apartenenţa lor departamentală
şi tipul de proprietate, şi stabilesc cerinţele faţă de aceşti agenţi.

2. În activitatea lor întreprinderile se călăuzesc de legislaţia Republicii Moldova.

3. Lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte cu stricteţe Regulile de bază.

4. În fiece întreprindere se respectă necondiţionat cerinţele regimului de lucru stabilit şi cele ce

ţin de profilul ei comerical.

5. Relaţiile reciproce dintre întreprinderile, care desfăşoară activităţi productive şi de comerţ în

alimentaţia publică, şi colectivele deservite de acestea din întreprinderi industriale, instituţii şi
organizaţii sînt specificate prin contracte, care prevăd recuperarea cheltuielilor pentru obţinerea
şi comercializarea producţiei.

6. Regimul de lucru al întreprinderii este stabilit de proprietarul sau conducătorul ei,de comun
acord cu organele autoadministrării locale.

7. Încăperile comerciale şi de producţie ale întreprinderii se amenajează în strictă conformitate cu

cerinţele protecţiei muncii, crotirii sănătăţii şi mediului ambiant, păstrării, fabricării şi
comercializării producţiei (mărfurilor), securităţii antiincendiare şi cu alte prescripţii, specificate
în actele normative.

8. La intrarea (pe faţada) întreprinderii se află firma acesteia, pe care se indică în două limbi
denumirea ei, apartenenţa (proprietarul), regimul de lucru.

9. Într-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele Reguli de bază şi din alte acte
normative, care reglementează comerţul şi activitatea de producţie şi comerţ în alimentaţia
publică.

Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor se înscriu în Condica de sugestii şi reclamaţii, care este

eliberată de către organele de statistică teritoriale, şnuruită şi autentificată prin aplicarea
ştampilei şi semnăturii reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale.
10. Cumpărătorii sînt deserviţi de către întreprindere în orele de program. Suspendarea accesului
cumpărătorilor în sala comercială în legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a orei de
închidere a întreprinderii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii întreprinderii
previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi deservirea clienţilor se suspendă.

În restaurante, cafenele accesul clienţilor poate fi suspendat cu 30 minute, iar în celelalte unităţi
ale alimentaţiei publice - cu 15 minute înainte de închiderea lor.

Cînd întreprinderea se închide pentru pauza de prînz sau la sfîrşitul zilei de lucru, casa încetează
să funcţioneze în strictă corespundere cu orele de program. Însă toţi cumpărătorii, care au deja
cecuri de casă sau bonuri de marfă, trebuie să fie deserviţi.

11. Închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) se face de comun acord cu organele
autoadministrării locale. Dacă unitatea în cauză îşi desfăşoară activitatea de producţie şi comerţ
la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, atunci închiderea ei pentru reparaţii se
coordonează cu administraţia lor.

Despre închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) cumpărătorii sînt înştiinţaţi printr-un
anunţ special, afişat cu cel tîrziu 5 zile înainte de data preconizată. În anunţ se vor indica adresele
celor mai apropiate întreprinderi cu profil asemănător.

12. În vitrinele întreprinderilor se expun numai mostre de mărfuri care sînt în vînzare. Modelele
mărfurilor din vitrină trebuie vîndute la solicitarea cumpărătorului după ce a fost verificată
calitatea lor. Mostrele de mărfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului vitrinei sau care fac
parte din inventar, nu se vînd.

II. Asigurarea cu mărfuri

13. Întreprinderea caută în mod independent resurse de mărfuri, încheie contracte pentru
procurarea lor, organizează producerea mărfurilor şi prestarea serviciilor dacă dispune de
condiţiile necesare.

III. Recepţionarea, păstrarea şi pregătirea mărfurilor pentru vînzare

14. Întreprinderile, independent de apartenenţa şi tipurile lor de proprietate, efectuează

recepţionarea mărfurilor sub aspectul cantităţii şi calităţii conform prevederilor contractului şi ale
legislaţiei în vigoare.

15. Mărfurile recepţionate de întreprindere în modul stabilit se înregistrează în ziua sosirii

potrivit disponibilului lor efectiv. În cazul în care este imposibilă înregistrarea mărfii la data
sosirii ei reale (necesitatea convocării expertului, verificării preţului, calităţii şi cantităţii), în
partea textuală a dării de seamă comerciale ce urmează după totalul înregistrării se face o
menţiune despre intrarea mărfii cu indicarea furnizorului (vînzătorului), costului total al mărfii la
preţurile cu ridicata, precum şi a cauzelor care nu permitînregitrarea în ziua sosirii lotului.

Dacă la recepţionarea mărfurilor apar divergenţe în privinţa cantităţii şi calităţii lor, termenul
aflării acestora în cadrul întreprinderii nu trebuie să depăşească 10 zile, iar pentru mărfurile
primite din alte oraşe - 20 zile.

Mărfurile, recepţionate de către unităţile comerţului de stat şi din sistemul Uniunii Republicane
a Asociaţiilor de Consum din Moldova, se expediază pentru vînzare în următoarele termene:
producţia pomilegumicolă - în decursul unei zile din ziua intrării ei; mărfurile alimentare - cel
tîrziu peste două zile din momentul intrării; iar mărfurile nealimentare - în cel tîrziu trei zile.

16. Mărfurile alimentare se comercializează numai cu documentele respective care confirmă

calitatea. În foile de însoţire a celor mai perisabile mărfuri alimentare trebuie să fie indicate data
şi ora preparării producţiei, temperatura de păstrare, ultimul termen de comercializare.

Produsele se pun în vînzare imediat după recepţionarea lor sub aspectul cantităţii şi calităţii.

Întreprinderea nu are voie să recepţioneze mărfuri cu termene de utilitate sau păstrare

(comercializare) expirate, precum şi produse alimentare ale căror termene de păstrare
(comercializare) au expirat la circa 2/3 din durată.

Calitatea şi marcajul, formele şi regimul de păstrare a mărfurilor (temperatura, umiditatea,

iluminarea, termenele de păstrare) trebuie să corespundă standardelor şi cerinţelor de calitate,
cuprinse în actele tehnice normative de rigoare sau în contractul de livrare.

Controlul şi expertiza calităţii şi inofensivităţii loturilor mici şi a mărfurilor unice se efectuează

în modul stabilit.

În cazul cînd i se livrează producţie neconformă cu cerinţele documentaţiei tehnice normative,

întrreprinderea este obligată să o refuze şi să nu o achite. Mărfurile nealimentare, cu
consimţămîntul furnizorului, pot fi reevaluate şi comercializate.

Pentru mărfurile puse în vînzare întreprinderea este obligată să aibă documentele respective cu
indicarea în ele a rechizitelor furnizorului (vînzătorului), cantitatea mărfii livrate, preţului, sumei
totale.

Se interzice recepţionarea şi păstrarea la întreprindere a mărfurilor fără facturi şi alte documente

de însoţire, care confirm sursa de livrare a mărfurilor şi valoarea lor.

Întreprinderea poartă răspundere pentru neconformitatea mărfurilor cu standardele de calitate.

17. În cazul păstrării mărfurilor în depozite, amplasării lor în reţeaua de desfacere cu amănuntul
şi expunerii în sălile comerciale, lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi să respecte cu stricteţe
principiile compatibilităţii mărfurilor, regulile sanitare, normele depozitării şi cerinţele securităţii
antiincendiare.

18. Pentru vînzare întreprinderea va pregăti marfa în modul cuvenit (reglarea şi repararea
măruntă a mărfurilor tehnice complicate, scoaterea din ambalaj, curăţirea şi călcarea
îmbrăcămintei, îndreptarea ţesăturilor, asamblarea şi curăţarea de lubrifianţi a bicicletelor,
motocicletelor, mopedelor şi altor articole din metal, ştergerea sticlelor şi borcanelor de
conserve, curăţarea cu cuţitul, tăierea, porţionarea şi preambalarea unor mărfuri alimentare
etc.).conserve, curăţarea cu cuţitul, tăierea, porţionarea şi preambalarea unor mărfuri alimentare
etc.).

IV. Vînzarea mărfurilor

19. Înainte de ora deschiderii, în unitatea comercială respectivă se efectuează toate lucrările
necesare în vederea asigurării deservirii conforme a cumpărătorilor.

Mărfurile se aşează la vedere (se expun în vitrină) potrivit sortimentului lor deplin, existent în
spaţiile auxiliare ale unităţii comerciale, într-o cantitate care să fie suficientă pentru deservirea

promptă a cumpărătorilor.

Toate mărfurile puse în vînzare trebuie să aibă indicatoare de preţuri clar completate, cuprinzînd
denumirea mărfii, calitatea şi preţul. În plus, pe reversul indicatorului de preţ vor figura în mod
obligatoriu semnătura gestionarului responsabil şi data completării.

În cazurile cînd denumirea mărfii, greutatea şi calitatea sînt indicate pe ambalaj, pot fi folosite
indicatoare care arată numai preţul articolului în cauză.

20. Mărfurile sînt vîndute de întreprindere în greutate neto şi în măsură deplină contras numerar
sau prin virament conform modului stabilit. Nu se admite vînzarea mărfurilor, prohibite pentru
comercializare liberă conform legislaţiei Republicii Moldova.

21. Întreprinderea este obligată să prezinte cumpărătorului informaţia veridică necesară care îl
interesează vizînd preţul şi caracteristicile de consum ale mărfurilor (în cazul produselor
alimentare - informaţia vizînd componenţa, valoare energetică, conţinutul de substanţe nocive),
condiţiile de procurare, obligaţiile de garanţi şi modul de formulare a pretenţiilor, modalităţile şi
regulile de folosire a mărfurilor, termenele şi condiţiile de păstrare şi de utilizare inofensivă.
22. Deservirea invalizilor şi altor persoane, cărora din motive de sănătate le vine greu să facă
cumpărături, se efectuează în modul stabilit de organele autoadministrării locale.

23. Comerţul cu mărfuri repartizate în mod centralizat din resursele statului se efectuează
respectînd ordinea stabilită de organelle autoadministrării locale (vînzarea mărfurilor pe bonuri,
liste, după normele de livrare la un cumpărător, în baza comezilor prealabile etc.).

24. La întreprinderile cu autoservire cumpărătorii îşi depun mărfurile alese în coşuri sau
cărucioare de inventar. Intrarea cumpărătorilor în sala comercială cu autoservire (cu excepţia

magazinelor de pîine specializate şi magazinelor de articole tehnice complexe) fără ambalaj de

inventar nu se admite. Marfa selectată se prezintă spre achitare numai în ambalaj de inventar.

25. Întreprinderile cu autoservire trebuie să fie asigurate cu o cantitate suficientă de ambalaje

restituibile, cleşte şi alte obiecte de inventar, necesare pentru alegerea mărfurilor de către
cumpărători.

26. Este strict interzisă vînzarea unor mărfuri în calitate de supliment la anumite articole
suprasolicitate. Este interzisă vînzarea mărfurilor nemarcate, de calitate proastă, care nu au
spectul corespunzător de marfă, cu termen expirate, precum şi a celor livrate fără documentaţia
cuvenită care confirmă calitatea (certificat de calitate, certificat veterinar).

27. Se interzice vînzarea către minorii cu vîrsta sub 18 ani a băuturilor alcoolice, articolelor de
tutun, cărţilor de joc, precum şi către minorii care nu au atins 15 ani - a chibriturilor, brichetelor,
substanţelor chimice, toxice şi lichidelor inflamabile.

28. Mărfurile alimentare şi nealimentare, vînzarea cărora este reglementată prin Regulile
speciale de comerţ, se comercializează în strictă conformitate cu aceste reguli (pîinea şi
produsele de panificaţie, mărfurile pomilegumicole, produsele lactate, margarina şi ouăle,
produsele de cofetărie, rachiurile şi alte băuturi spirtoase, băuturile fără alcool şi cu un procent
redus de alcool, confecţiile, tricotajele, mărfurile textile, articolele din blănuri, şubele din piei de
ovine şi acoperămînturile pentru cap, radiomărfurile, încălţămintea, lemnul şi materialele de
construcţie, autoturismele, motocicletele cu ataş, mărfurile chimice de uz gospodăresc, mărfurile
electrice de uz casnic, mobila etc.).

29. Anumite tipuri ale comerţului cu amănuntul (comerţul cu amănuntul şi prestarea serviciilor
contra valută străină, comerţul de consignaţie, achiziţionarea mărfurilor, vînzarea mărfurilor pe
credit (cu plată în rate) şi altele) sînt reglementate de reguli special pentru atare tipuri de comerţ.
30. La eliberarea mărfurilor vînzătorii şi alt persoanl de deservire trebuie să folosească aparate
de măsură, verificate şi marcate în termenel stabilite de către organele departamentului de stat
pentru Standarde şi Metrologie.

Aparatele pentru cîntărire, măsurare şi dozare dereglate sau falsificate se scot din uz, se aduc în
stare bună de funcţionare şi sînt supuse controlului. În caz că repararea lor nu este posibilă, ele se
confiscă şi se nimicesc în modul stabilit.

31. Întreprinderea este obligată să ofere cumpărătorului posibilitatea de a verifica, de sine

stătător sau cu ajutorul lucrătorilor comerţului, corectitudinea greutăţii şi măsurării mărfurilor
achiziţionate.

32. În schimbul banilor pentru marfa vîndută cumpărătorului i se eliberează un cec de casă, care
confirmă că marfa în cauză a fost cumpărată la întreprinderea respectivă.

În cazul cînd această marfă are un anumit termen de deservire în garanţie, vînzătorul aplică
ştampila întreprinderii şi consemnează data vînzării în paşaportul articolului, în semne care
confirmă unitatea de desfacere şi data curgerii termenului de garanţie.

33. Mărfurile nealimentare cumpărate pot fi preschimbate. Condiţiile ordinea şi modul

preschimbării mărfurilor nealimentare se stabileşte prin hotărîre de Guvern.

34. Mărfurile nealimentare, alese de cumpărător, pot fi păstrate la unitatea comercială 2 ore, cu
însemnarea pe cecul eliberat de vînzător a timpului de achitare.

Mărfurile care se procură prin virament (prin cecuri, carnete de cecuri etc.) sînt rezervate, pînă
la achitarea lor, timp de trei ore.

Mărfurile alese spre a fi cumpărate în rate pot să se păstreze la întreprindere timp de 24 ore.

După expirarea termenului stabilit, marfa necumpărată se repune în vînzare.

Cumpărătorul are dreptul să lase la întreprindere spre păstrare mărfurile achitate cu gabarite
mari (mobilă, materiale de construcţie, piane, frigidere, maşini de spălat etc.) cel mult pentru 24
ore. De comun acord cu administraţia, termenul de păstrare poate fi prelungit, în schimbul unei
anumite plăţi, deduse din cheltuielile suportate efectiv şi nivelul rentabilităţii în limitele a 30
procente.

Cumpărăturii lăsate spre păstrare i se anexează copia cecului de casă sau chitanţa de păstrare, în
care este indicat termenul de păstrare şi i se alătură tăbliţa "Vîndut". În decursul termenului de
păstrare indicat vînzătorul poartă răspundere pentru integritatea şi calitatea mărfii.
35. Se interzice vînzarea mărfurilor din depozite, încăperile auxiliare şi de serviciu, precum şi în
afara orelor stabilite de program ale întreprinderii.

36. Se interzice personalului întreprinderii să păstreze în sala comercială mărfuri, care nu aparţin
întreprinderii. Mărfurile, care nu aparţin întreprinderii, pot fi păstrate în depozitele şi încăperile
auxiliare ale acesteia numai pe bază de contract. Îmbrăcămintea şi obiectele personale ale
lucrătorilor întreprinderii trebuie să se păstreze într-o încăpere aparte, în locurile rezervate
special în acest scop.

37. Comerţul mărunt cu ridicata către întreprinderi, instituţii şi organizaţii prin virament se
efectuează conform regulilor stabilite.

38. În cazul desfacerii mărfurilor nealimentare (îmbrăcăminte, încălţăminte, articole tricotate

etc.) întreprinderea va crea condiţii pentru măsurarea lor, iar a articolelor tehnice complexe şi de
altă natură, care necesită verificare - condiţii pentru efectuarea ei.

V. Achitarea mărfurilor

39. Cumpărătorii pot achita mărfurile cumpărate în numerar sau prin virament, folosind
carnetele de cecuri şi cecurile de decontare, eliberate cetăţenilor de către instituţiile bancare.

40. Unităţile comerciale sînt obligate să primească bani în numerar şi cecuri din carnetele de
cecuri (cecuri de decontare) prin intermediul aparatelor de casă.

41. vînzătorul care recepţionează banii pentru marfă este obligat să se achite cu cumpărătorul
precum urmează: să rostească distinct suma primită de la cumpărător şi să pună aceşti bani
deoparte, într-un loc vizibil pentru cumpărător, să extragă cecul din aparatul de casă, să anunţe
cumpărătorului restul ce i se cuvine şi să i-l înmîneze împreună cu cecul.

Banii primiţi de la cumpărător se depun în sertarul aparatului de casă numai după achitarea cu
acesta.

Corectitudinea calcului cumpărătorul o verifică pe loc, lîngă casă.

La achitarea pentru mărfurile industriale procurate prin reţeaua comerţului cu amănuntul (cu
excepţia comerţului de tarabă), vînzătorul este obligat să înmîneze cumpărătorului împreună cu
cumpărătura bonul de marfă, care indică numărul sau denumirea întrprinderii, denumirea,
calitatea şi preţul articolului, data vînzării, numele de familie al vînzătorului.

42. angajaţi, care au dreptul de a încasa de la cumpărători banii pentru marfa vîndută, sînt
obligaţi să primească de la cumpărători bancnotele degradate, care ulterior nu vor fi admise în
circulaţie.
43. Se interzice păstrarea în casa de bani (în seif) a banilor lichizi, care nu aparţin întreprinderi,
precum şi a obiectelor personale ale casierului sau ale altor salariaţi ai întreprinderii.

Bon- bilet provizoriu care conferă deținătorului său dreptul de a primi sau de a beneficia de
ceva. 

Bonul de casă este format din:

1.    Partea superioară sau antetul, de regulă, conține date despre utilizatorul echipamentului de
casă și de control;

2.    Partea mijlocie sau corpul bonului, unde găsim date despre vânzarea bunurilor, serviciilor
sau lucrărilor.

3.    Partea inferioară, formată din date de identificare a echipamentului de casă și de control.

Așadar, iată un exemplu de bon de casă pentru activitățile de comerț și prestarea serviciilor:

NEGOC
IEREA

VÂNZĂRII

Negocierea reprezintă, în esență, totalitatea acțiunilor şi documentelor elaborate şi prezentate

într-un dialog între doi parteneri, desfășurat prin reprezentanții oficiali ai acestora, care conduce
la finalizarea unei tranzacții, a unei afaceri. În organizarea şi desfășurarea negocierilor cu
caracter economic, este esențială stabilirea obiectului acestora, care poate fi:

- vânzare-cumpărare de produse finite sau semifabricate, materii prime, echipamente tehnice,

combustibili, energie, furnituri, alte mărfuri;

- cooperarea la realizarea unor produse;

- executarea de lucrări de construcții-montaj, de reparații şi întreținere, cercetare științifica etc.;

- prestarea de servicii de asistența tehnică, service, informatică, supraveghere;

- vânzarea de licențe;

- acțiuni de asigurare;

- angajarea de personal calificat sau necalificat.

La stabilirea obiectivului negocierilor se va avea în vedere:

- să fie definit în detaliu;

- să se definească aspectele calitative ale obiectivului, condițiile specifice care trebuie să i se

asigure pentru a răspunde cerințelor cumpărătorului;

- să se precizeze întinderea în timp şi eșalonarea pe etape a executării şi livrării obiectului, a

momentului de finalizare a actului de vânzare-cumpărare;

- să se stabilească condițiile de preț, de vânzare şi modalitățile de plată;

- să se definească responsabilitățile şi obligațiile pentru realizarea parțială sau nerealizarea

obiectului negocierilor s.a.

Concluzie

La efectuarea practicii în cadru unității economice ,, RETUR-LUPU“,în satul Hoginești,raionul

Călărași pe parcursul a 2 săptămâni de practică tehnologică, am învățat multe lucruri despre
munca unui merceolog,am analizat caracteristica merceologică a produselor alimntare și
nealimntare din întreprindere. În concluzie cu munca depusă în cadru întreprinderii și cu o
mulțime de cunoștințe acumulate pot spune că, este o unitate economică bine instruită și cu toate
cerințele îndeplinite, consumatorii sunt satisfăcuți de munca depusă. Practica deţine un rol
important în programul de formare pe care specialitatea de asistenţă socială îl oferă studenţilor.
Ea este menită să prevină dificultăţile de adaptare ale viitorilor absolvenţi la locurile lor de
muncă. Practica fixează cunoştinţele studenţilor şi permite dobândirea deprinderilor care să îi
ajute să se confrunte cu greutăţile profesiei. Pot apare situaţii în care absolvenţi bine pregătiţi la
nivel teoretic suferă un adevărat şoc în momentul în care se angajează în domeniu şi nu ştiu cum
să stabilească legături cu mediul profesional, cum să aplice cunoştinţele pe care le deţin, sau cum
să abordeze beneficiarii serviciilor pe care le prestează.

Biografie

1. Balan Carmen, ,, Logistica" , București, 2006

2. Belostecinic Grigore, ,,Marketing” , ed. Universitas-ASEM, Chișinău, 1998
3. Dumitru Patriche Ion Stanescu, ,, Bazele comerțului” , ed. Economica, București 1999
4. Pituşcan Feodosie, Alexandru Scutaru ,, Organizarea şi tehnica comerțului" , ed. UCCM,
Chișinău, 2015
5. Pituşcan Feodosie, Alexandru Scutaru ,,Baza material tehnică a întreprinderilor
comerciale” , Chișinău 2008
6. Octavia Mirela „ Tehnologii comerciale” , ed. Expert, București 2002
7. Ristea A.L, Purcarea, Ioan-FrancV. ,, Economia distribuției” , ed. Expert, București 2005
8. Turcov Elena, S. Petrovici, A. Petrovici „ Tehnologii comerciale şi logistica" ed. ASEM,
Chişinău 2005