Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Specializarea: Relatii internationale si studii europene

Anul: I

Grupa: 6

Referat Comparativ

Constitutia Romaniei, a Republicii Moldova

si
a Spaniei

Profesor coordonator: Todor Arpad Student: Hrostea Oana-Andreea

2016
 Referat comparativ

Constitutia Romaniei, a Republicii Moldova

si a Spaniei

Cuvantul “constitutie” are originea latina, vine din cuvantul “constitutio” si inseamna
stabilirea unui ansamblu. “Constituţia reprezintă unul dintre cele mai importante elemente
instituţionale aflate la baza procesului de democratizare care a avut loc, după 1989, în multe din
ţările post-comuniste.”1 Constitutia asigura modul de structurare a institutiilor statului, iar acest
mod de structurare influenteaza comportamentul tuturor actorilor sociali. Aceasta este
reprezentata ca fiind un pact social aflat intre cei ce guverneaza si cei care sunt guvernati, in
acest mod stabilindu-se principiile si instrumentele regimului politic. Constitutia ofera o mai
buna organizare a vietii economice, politice si sociale atat in mediul intern al tarii, cat si intr-un
context mai larg.

Potrivit Constitutiei, Romania este un stat national, suveran, independent, unitar si

indivizibil, avand ca forma de guvernamant republica. ” Nici un grup şi nici o persoană nu pot
exercita suveranitatea în nume propriu”.2 Tara noastra este reprezentata ca fiind un stat de drept,
democratic si social, iar democratia si Revolutia din 1989 au adus cu sine valori supreme pentru
Romania, cum ar fi demnitatea omeneasca, drepturile si libertatile cetatenilor, dezvoltarea in
libertate a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic. Statul este organizat dupa
principiul separarii si al echilibrului puterilor, legislativa, executiva si judecatoreasca, in cadrul
democratiei constitutionale. Respectarea Constitutiei de care cetatenii tarii este absolut
obligatorie.

Aceasta a fost instaurata in cadrul sedintei Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991,
intrand in viguare prin referendumul national la data de 8 decembrie 1991. In 2003, prin
adoptarea Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, aceasta a fost revizuita si publicata la data
de 29 octombrie 2003 in Monitorul Oficial al Romaniei.

Republica Moldova este prezentata in Constitutie ca fiind un stat de drept, democratic,

avand ca valori supreme si garantate libera dezvoltare a personalitatii, dreptatea si pluralismul
politic. Aceasta este un stat suveran, independent, unitary si indivizibil, avand ca forma de
guvernamant republica. “ Suveranitatea nationala apartine poporului Republicii Moldova, care o
exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative, in formele stabilite de Constitutie”.3

1
Todor Arpad, „Reforma constituţională în România”.
2
României, „Monitorul Oficial al României”.
3
Moldova, „adoptată la 29 iulie 1994”.
 Dupa ce Imperiul Sovietic s-a dezmembrat, Republica Moldova a fost declarata stat
suveran la data de 23 iunie 1990 si stat independent la 27 august 1991, fapt ce a dus la elaborarea
unei Constitutii. Aceasta din urma a fost adoptata la data de 29 iulie 1994 si consta in 7 titluri,
fiecare fiind impartit in sectiuni si capitole.

Spania este un stat de drept social, democratic, considerand valori superioare ale ordinii
sale juridice libertatea, justitia, egalitatea si pluralismul politic. Forma de guvernamant a acesteia
este monarhia parlamentara. “Suveranitatea națională aparține poporului spaniol, cel care conferă
toate puterile statului”.4 Constitutia Spaniei este bazata pe unitatea natiunii spaniole, recunoaste
si garanteaza dreptul la autoguvernare al partilor din care este compusa si solidaritatea acestora.

Actuala constitutie a Spaniei a fost adoptata dupa referendumul constitutional de la data

de 1978 si a fost un pas de inaintare spre democratie. Aceasta a fost precedata de multe alte
constitutii. Constitutia prevede faptul ca regele Spaniei este seful statului, chiar daca functia
acestuia este doar una simbolica deoarece el nu are nici-o putere executiva.

Romania, Republica Moldova si Spania, desi sunt tari aflate pe acelasi continent, anume
continentul european, prezinta diferente semnificative din punct de vedere al legislatiei prevazute
in Constitutie. Pentru o analiza concreta a asemanarilor si deosebirilor din punct de vedere
constitutional dintre Romania, Republica Moldova si Regatul spaniol, le voi trata dupa
urmatoarele categorii:

a) Legi referitoare la presedinte/ rege;

b) Legea referitoare la partidele politice;
c) Legi referitoare la legiferare

Legi referitoare la presedinte/ rege:

In Romania, presedintele are rolul de a reprezenta statul si de a garanta independenta nationala,

unitatea si integritatea teritoriala a tarii. El trebuie sa supravegheze respectarea Constitutiei si sa
asigure functionarea corespunzatoare a autoritatilor publice. Acesta trebuie sa medieze intre
puterile statului si intre stat si societate. “Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat”.5 Mandatul acestuia are loc cinci ani si este activ de la data
depunerii juramantului si isi exercita functia pana cand noul presedinte isi depune juramantul.
“Prin modul de scrutin se defineşte regula legislativă ce determină cine sunt aleşii, plecând de la
voturile exprimate de electorat.” 6 Presedinte este declarat candidatul care a avut majoritatea de
voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale in primul tur de scrutin. In caz contrar se
organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi candidati care au primit cele mai multe voturi
si este declarat presedinte cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi. O persoana poate
indeplini doar doua mandate prezidentiale.

4
„Constituţia Spaniei”.
5
României, „Monitorul Oficial al României”.
6
Cristian Pîrvulescu, „Sisteme electorale comparate”.
 Presedintele Republicii Moldova este considerat seful statului, il reprezinta si ii
garanteaza suveranitatea, independenta nationala,unitatea si integritatea teritoriala a acestuia.
Acesta este ales de catre Parlament prin vot secret. Mandatul dureaza 4 ani. Este ales ca
presedinte candidatul care a obtinut votul a trei cincimi al numarului deputatilor alesi, in cazul in
care nu a indeplinit acest numar de voturi se organizeaza al doilea tur de scrutin intre primii doi
candidati care au avut cele mai multe voturi. Daca nici in al doilea tur nu se realizeaza numarul
corespunzator de voturi, au loc alegeri repetate. Daca nici in acest caz nu este ales presedintele,
cel aflat inca in functie dizolva Parlamentul si stabileste data alegerilor intr-un nou Parlament.
Procedura de alegere se stabileste prin lege organica.

Pe de alta parte, in Spania regele este seful statului, simbolul unitatii si permanentei
acestuia. El asigura functionarea institutiilor, reprezinta international tara si isi exercita atributiile
pe care le are conform Constitutiei si a legilor. Acesta detine titlul de Rege al Spaniei si are
dreptul de a folosi si alte titluri ce apartin de Coroana. Titlul de rege al Spaniei revine
succesorilor MS Juan Carlos I de Burbon, mostenitor legitim al dinastiei istorice. “Succesiunea
la tron urmează ordinea obișnuită a primogeniturii și reprezentării, linia anterioară fiind preferată
întotdeauna celor ulterioare; în cadrul aceleiași linii, gradul cel mai apropiat este preferat celui
mai îndepărtat; în cadrul aceluiași grad, bărbatul este preferat femeii și, în cadrul aceluiași sex,
persoana mai în vârstă este preferată celei mai tinere.”7

Legi referitoare la partidele politice:

Un partid politic este o “organizatie durabila” 8, detine reguli de functionare si de

succesiune si reuseste sa isi stabileasca o traditie. Termenul de “partid politic” apare inca din
Evul Mediu si se referea la un grup armat special, distinct de ansamblul trupelor. Max Weber
considera partidele politice ca fiind grupari bazate pe un legamant liber ce au rolul de a obtine
pentru conducatori puterea in cadrul unei grupari si militantilor le ofera sansa de a castiga
foloase materiale.9

In Romania, partidele politice se formeaza si isi desfasoara activitatea conform legii.

Acestea au rolul de a defini si a exprima vointa politica a romanilor, respectand in acelasi timp
suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

In Republica Moldova, cetatenii au dreptul de a face parte liber din partide sau alte
organizatii ale statului. Partidele politice au rolul de a defini si exprima vointa politica a
cetatenilor tarii si, in conditii legale, de a participa la alegeri. Acestea sunt egale in fata legii, iar
statul le asigura respectarea drepturilor si intereselor legitime.

In Spania, partidele politice exprima pluralismul politic, contribuie la formarea si

exprimarea vointei cetatenilor si constituie un mecanism esential al participarii politice. Orice
7
„Constituţia Spaniei”.
8
Bréchon, Ţărnea, și Barvinschi, Partidele politice.
9
Max Weber, Politica, o vocatie si o profesie.
cetatean are dreptul de a participa sau de a infiinta un partid politic, dar trebuie sa respecte
Constitutia si legea. Acestea trebuie sa fie conform principiilor democratiei.

Legi referitoare la legiferare:

Legislaturile sunt “sunt vitale in crearea si mentinerea unui govern democratic”. 10

In Romania, cei care detin initiativa legislative sunt: Guvernul, deputatii, senatorii sau un
numar de cel putin 100.000 de oameni care au dreptul la vot. Pentru a fi promulgata, legea este
trimisa presedintelui. Promulgarea trebuie facuta pana in 20 de zile. Inainte de a o promulga,
presedintele poate cere Parlamentului reexaminarea acesteia, insa doar odata. Legile sunt
publicate in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare in trei zile de la publicare.
Presedintele, dupa ce s-a consultat cu Parlamentul, are dreptul de a cere poporului ca prin
referendum sa-si sustina vointa cu privire la probleme la nivel national.

In Republica Moldova, legile constitutionale, organice si ordinare sunt adoptate de catre

Parlament. Initiativa legislativa o poate avea: presedintele, Parlamentul, Guvernul, Adunarea
Populara a unitatii teritoriale autonome Gagauzia. Presedintele Republicii Moldova este cel care
promulga legi. Problemele cele mai importante ale tarii sunt supuse referendumului.

In Spania, aprobarea, modificarea sau abrogarea legilor revine membrilor Parlamentului.

Parlamentul poate oferi Guvernului prerogative de a emite legi in cazul in care acestea nu sunt
legi organice. Proiectele de lege sunt aprobate de catre Consiliul de Ministri, fiind analizate apoi
de Camera Deputatilor. Regele este cel care isi sustine acordul cu privire la legile sustinute de
catre Parlament, iar in termen de 15 zile acesta le promulga si ordona publicarea cat mai curand a
acestora. Cele mai importante decizii politice sunt supuse votului tuturor cetatenilor printr-un
referendum consultativ. Acesta este convocat de Rege, fiind propus de Presedintele Guvernului,
dupa o autorizare in prealabil a Camerei Deputatilor.

Tabel cu asemanari si deosebiri intre constitutia Romaniei, a Republicii Moldova si

a Spaniei dupa criterii referitoare la: presedinte/ rege, partide politice si sistemul de
legiferare:

Asemanari Deosebiri

Presedintele/regele este seful statului “Presedintele Romaniei este ales prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat”;
Presedintele Republicii Moldova este ales de catre
Parlament prin vot secret; Titlul de rege in Spania
este dat mostenitor legitim al dinastiei istorice.
Orice cetatean are dreptul de a se alatura unui In Romania, mandatul presedintelui are loc cinci
partid politic. ani ; In Republica Moldova, mandatul dureaza

10
Mishler și Rose, „Support for parliaments and regimes in the transition toward democracy in Eastern Europe”.

Partidele politice au rolul de a defini si exprima In Romania, cei care detin initiativa legislative
vointa politica a cetatenilor tarii
Activitatea din cadrul partidelor politice trebuie sa In Romania, promulgarea legilor de catre
fie conform legii
Presedintele/ regele promulga legi
Dupa promulgare, toate legile sunt publice
patru ani; In Spania, Regele isi ocupa tronul pana
la moarte.
sunt: Guvernul, deputatii, senatorii sau un numar
de cel putin 100.000 de oameni care au dreptul la
vot; In Republica Moldova, legile constitutionale,
organice si ordinare sunt adoptate de catre
Parlament; In Spania, aprobarea, modificarea sau
abrogarea legilor revine membrilor Parlamentului.
presedinte se face pana in 20 de zile; in Spania,
promulgarea legilor de catre rege se face pana in
15 zile; in Republica Moldova nu este specificat.
In Romania, cei care detin initiativa legislative
sunt: Guvernul, deputatii, senatorii sau un numar
de cel putin 100.000 de oameni care au dreptul la
vot; In Republica Moldova, initiativa legislativa o
poate avea: presedintele, Parlamentul, Guvernul,
Adunarea Populara a unitatii teritoriale autonome
Gagauzia; In Spania, initiative legislativa apartine
Guvernului, Camerei Deputaţilor și Senatului.
Conform Constitutiei, in Romania,
presedintele, dupa ce s-a consultat cu Parlamentul,
are dreptul de a cere poporului ca prin referendum
sa-si sustina vointa cu privire la probleme la nivel
national; In Republica Moldova, problemele cele
mai importante ale tarii sunt supuse
referendumului; In Spania, cele mai importante
decizii politice sunt supuse votului tuturor
cetatenilor printr-un referendum consultativ.
Acesta este convocat de Rege, fiind propus de
Presedintele Guvernului, dupa o autorizare in
prealabil a Camerei Deputatilor.
 Bibliografie:

 Bréchon, Pierre, Marta Nora Ţărnea, și Adina Barvinschi. Partidele politice. Eikon, 2004.
 „Constituţia Spaniei”, 1978.
 Cristian Pîrvulescu. „Sisteme electorale comparate”. În Politica comparată, f.a.
 Max Weber. Politica, o vocatie si o profesie. Anima, 1992.
 Mishler, William, și Richard Rose. „Support for parliaments and regimes in the transition
toward democracy in Eastern Europe”. Legislative Studies Quarterly, 1994, 5-32.
 Moldova, Constituţia Republicii. „adoptată la 29 iulie 1994”. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 1 (1994): 5-31.
 României, Constituţia. „Monitorul Oficial al României”. partea I, nr. 767 (2003).
 Todor Arpad, Cristian Pîrvulescu. „Reforma constituţională în România”, decembrie
2008. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/constitutie/reforma-constitutionala-
in-romania.pdf.