Suport de Curs EAF Rev

EXPERT ACCESARE FONDURI
STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE
EUROPENE
Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

- Excelență, Integritate și Respect -
Strada Dr. Ernest Juvara nr. 18, etaj 1, Sector 6, Bucuresti, 060104; CUI: RO 18227600; J40/21327/2005;
E-mail: info@traininguri.ro; Tel: 0314 252 534; Fax: 0372 874 354
www.traininguri.ro
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. ROMÂNIA – BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE
1.1. Cadrul instituțional

1.2. Instrumentele structurale – cadru conceptual
1.3. Reguli pentru beneficiari
CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE DIN FONDURI EUROPENE STRUCTURALE

SI DE INVESTITII
2.1. Identificarea sursei de finanțare
2.2. Analiza programelor operaționale aflate în implementare în România pentru

perioada 2014-2020
CAPITOLUL 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANȚARE?
CAPITOLUL 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI
GRESELI FRECVENTE IN SCRIEREA PROIECTELOR. TIPS & TRICKS
CONCLUZII
SURSE BIBLIOGRAFICE
GLOSAR DE TERMENI
ANEXE
2

www.traininguri.ro
INTRODUCERE
Uniunea Europeană este o comunitate de state care şi-au propus să promoveze, pe

întregul lor teritoriu, o dezvoltare armonioasă, echilibrată şi durabilă, un înalt nivel de
ocupare a forţei de muncă şi de protecţie socială, egalitate între femei şi bărbaţi,
creştere sustenabilă şi neinflaţionistă, un înalt nivel de competitivitate şi convergenţă a
performanţelor economice, un înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
creşterea standardelor şi calităţii vieţii, coeziunea economică şi socială şi solidaritatea
între statele membre (Art. 2 al Tratatului privind Comunităţile Europene) .
Uniunea Europeană a dezvoltat politici pentru toate domeniile în care activitatea sa este
benefică statelor membre (economic, social, de reglementare şi financiar):
o Politica de extindere şi bună vecinătate
o Politica monetară
o Politica în domeniul justiţiei şi afacerilor interne
o Politici de susţinere a pieței unice (Politica în domeniul transportului, Politica în
domeniul concurenţei, Protecţia consumatorilor)
o Politicile de solidaritate, cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune,
(Politica de ajutor regional, Politica agricolă comună (PAC), Politica socială)
o Politicile de inovaţie (Politica pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă,
Politica pentru inovare tehnologică, Politica pentru energie )
o Politicile externe.
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Această politică se

adresează tuturor regiunilor și orașelor din UE, sprijinind crearea de locuri de muncă,
competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și
îmbunătățirea calității vieții.
Bazându-se pe experienţele realizărilor înregistrate cu ajutorul instrumentelor financiare
din ciclurile actuale şi anterioare ale politicii de coeziune, cadrul juridic și de politică
3

www.traininguri.ro
pentru perioada 2014-2020 stimulează o mai mare extindere și consolidare a utilizării
instrumentelor financiare în cursul noii perioade de programare, ca alternativă mai
eficientă și durabilă care vine în completarea finanţării tradiţionale bazate pe subvenţii.
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate
către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în
vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în
continuare la nivelul UE.
Până în anul 2020, UE urmărește îndeplinirea a cinci obiective concrete, referitoare la:
ocuparea forței de muncă, inovare, educa ție, incluziune socială și climă/energie. Fiecare
stat membru a adoptat propriile obiective naționale în aceste domenii.
„Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ”

înseamnă țintele și obiectivele comune care orientează ac țiunea statelor membre și a
Uniunii stabilite în concluziile adoptate de Consiliul European de la 17 iunie 2010.
Europa 2020 este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană își propune să
sprijine creșterea economică și ocuparea forței de muncă, lansată în 2010. Obiectivul ei
este mai mult decât de a depăși criza din care economiile statelor membre î și revin
acum treptat. Strategia își propune să elimine deficiențele de dezvoltare, să favorizeze
dezvoltarea unei economii mai competitive, cu un grad mai ridicat de ocupare a for ței de
muncă și să creeze condiții favorabile pentru o cre ștere economică inteligentă, durabilă
și favorabilă incluziunii.
1. ROMÂNIA - BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

www.traininguri.ro
1.1.Cadrul instituţional
Pentru România şi în perioada 2014-2020 fondurile europene vor reprezenta unul dintre
cele mai importante instrumente investiționale ce vor fi utilizate pentru reducerea
disparităţilor regionale, precum şi pentru promovarea creşterii economice la nivel
regional şi local, consolidarea competitivităţi şi creşterea ocupării forţei de muncă,
obiective de referinţă la nivelul Uniunii Europene.
Este recunoscut faptul că îndeplinirea acestor obiective este posibilă prin asigurarea
unui mediu favorabil investiţiilor, infiinţarea de noi companii sau dezvoltarea celor existe
contribuind semnificativ la crearea de noi locuri de muncă şi generarea de valoare
adăugată.
Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România reprezintă strategia la nivel național
privind fondurile structurale în România, document ce a fost aprobat de CE în data de 6
august 2014. Acordurile de parteneriat dintre Comisia Europeană și statele membre
stabilesc planurile autorităților naționale cu privire la utilizarea finan țării provenite din
fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020.
Programele Operaționale sunt gestionate de către Autorită ți de Management și, după
caz, de Organismele Intermediare.
Arhitectura programelor 2014 - 2020

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe
operaționale (OP), deci cu 1 program mai puțin în compara ție cu perioada 2007-2013:
 Programul pentru competitivitate (FEDR), vizând obiectivele tematice 1 și 2;
 Programul privind infrastructura mare (transport, mediu și energie), finan țat din
FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și 7;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale (în
cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea fondurilor
ESI

www.traininguri.ro
 Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și 10,
care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al educa ției și al
incluziunii sociale;
 Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului tematic
11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru institu țiile publice;
 Program de dezvoltare rurală (finanțat din FEADR);
 Program pentru pescuit și afaceri maritime (finan țat din FEPAM).
Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai bine coordonat și mai

eficient în perioada 2014-2020, datorită simplificării structurii instituţionale. Astfel,
România, pentru perioada 2014-2020, are o structură concentrată/centralizată, fiind
stabilite atribuții de autoritate de management numai la nivelul a trei ministere, în ceea
ce privește gestionarea FESI, după cum urmează:
Ministerul Fondurilor Europene va fi autoritate de management pentru: Programul
Operaţional Infrastructura Mare, Programul Operaţional Capital Uman, Programul
Operaţional Competitivitate şi Programul Operaţional Asisten ță Tehnică;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va fi autoritate de management
pentru: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Capacitate
Administrativă, respectiv pentru programele de cooperare teritorială europeană;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va fi autoritate de management pentru
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, respectiv Programul Operaţional pentru
Pescuit și Afaceri Maritime.
Cu excepția PO CA, PO PAM și PO AT, toate celelalte Programe Opera ționale au
Organisme Intermediare.
Mare parte a schimbărilor aduse cadrului de implementare a Fondurilor Europene
Structurale şi de Investiţii (FESI) au urmărit simplificarea programelor şi a procedurilor
de finanţare. Angajamentul Comisiei Europene privind noua perspectivă financiară este
acela de a facilita accesul la fondurile europene, mai mulţi beneficiari fiind astfel
încurajaţi să pregătească proiecte pentru utilizarea acestor resurse, precum şi de a
îmbunătăţi mecanismele de punere în aplicare a politicilor UE şi de a asigura un nivel
adecvat de control.
Configurație Cadru Programatic 2014-2020
6

www.traininguri.ro
1.2. Instrumentele structurale – cadru conceptual
Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt

instrumentele financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru eliminarea
disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi
sociale, în vederea atingerii obiectivelor pentru care aceasta fost creată.
Pentru programarea 2007-2013 au existat trei instrumente financiare cunoscute ca

Fonduri Structurale (FSC) respectiv:
- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), primul dintre fondurile structurale,

finanţează consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, prin reducerea
disparităţilor dintre regiuni, prin sprijinirea dezvoltării structurale şi a ajustării structurale a
economiilor regionale, inclusiv în vederea reconversiei zonelor industriale aflate în
declin.
- Fondul Social Europe (FSE), cel de-al doilea fond structural, finanţează initiaţive
destinate formării profesionale şi creării de locuri de muncă
7

www.traininguri.ro
- Fondul de Coeziune (FC)folosit pentru finanţarea proiectelor referitoare la infrastructura
de transport şi la protecţia mediului înconjurător în acele state membre ale UE în care
indicele PIB pe cap de locuitor este mai mic decât 90% din media UE, și două acțiuni
complementare, respectiv: Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
(FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Pentru programarea 2014-2020 exista cinci instrumente financiare cunoscute ca
Fondurile Structurale și de Investiții Europene (FESI) respectiv:
- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

- Fondul social european (FSE)
- Fondul de coeziune (FC)
- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)
- Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM)
Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este unul dintre principalele
instrumente ale politicii de coeziune europene. Obiectivul acestuia este de a contribui la
reducerea disparităților dintre regiunile europene în materie de niveluri de dezvoltare și
la reducerea întârzierilor înregistrate în dezvoltarea regiunilor defavorizate.
Fondul European pentru Dezvoltare Regionala va finan ța mai multe ac țiuni din domenii
principale:
o Cercetare și dezvoltare tehnologică;
o Informatizarea societății;
o Transport;
o Energie;
o Protecția mediului;
o Turism;
o Cultură;
o Regenerare urbană și rurală;
o Sprijin pentru companii și antreprenori;
o Investiții în infrastructură socială, inclusiv cea de sănătate și de educa ție.
Fondul Social European.

www.traininguri.ro
Începând din 2014, rolul FSE este consolidat. Se asigură un sprijin sporit persoanelor
aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate, astfel încât aceste
persoane să se bucure de aceleași oportunită ți de integrare în societate de care
beneficiază și ceilalți. Promovarea egalității dintre femei și bărba ți și a oportunităților
egale pentru toți, fără nicio discriminare, va fi integrată în toate ac țiunile și sus ținută prin
inițiative specifice. Se pune accent sporit pe combaterea șomajului în rândul tinerilor. Se
va sprijini mai puternic inovaţia socială, adică testarea şi creşterea amplorii soluţiilor
inovatoare ca răspuns la nevoile sociale și la cele privind ocuparea for ței de muncă și
educația. Pe tot parcursul ciclului de program, FSE va fi implementat într-o strânsă
colaborare între autoritățile publice, partenerii sociali și organismele care reprezintă
societatea civilă la nivel național, regional și local. Fondul social european va fi în prim-
planul normelor de gestionare inovatoare, pentru a simplifica implementarea proiectelor.
Obiectivele FSE pentru perioada 2014-2020

Ocuparea forței de muncă: FSE va sprijini organizațiile din întreaga UE să implementeze
proiecte având drept obiectiv formarea profesională și facilitarea angajării. Se vor
finanța, de asemenea, inițiative de susținere a întreprinzătorilor prin finan țare ini țială,
precum și inițiative de sprijinire a companiilor care se confruntă cu restructurări sau cu
un număr insuficient de lucrători calificați. Sprijinirea accesului tinerilor pe piața
muncii va fi o prioritate pentru FSE în toate țările UE.
Incluziunea socială: ocuparea forței de muncă este modalitatea cea mai eficace de a le
oferi oamenilor independență, siguranță financiară și un sentiment al apartenen ței. FSE
va finanța în continuare mii și mii de proiecte care îi ajută pe cei afla ți în dificultate și pe
cei proveniți din grupuri defavorizate să ob țină competen țe și locuri de muncă și să se
bucure de aceleași oportunități ca și ceilalți.
Creșterea calității educației: FSE finanțează în întreaga UE activități pentru cre șterea
calității învățământului și formării și pentru a se asigura că tinerii î și încheie studiile și
dobândesc competențele de care au nevoie pentru a fi mai competitivi pe pia ța muncii.
Reducerea abandonului școlar este o prioritate în acest sens, alături de îmbunătă țirea
oportunităților de învățământ vocațional și superior.
O administrație publică mai puternică: FSE va sprijini eforturile statelor membre de a
spori calitatea administrației și a guvernării publice, susținând astfel reformele structurale
9

www.traininguri.ro
ale statelor prin punerea la dispoziție a capacită ților administrative și institu ționale
necesare.
Fondul de coeziune finanțează proiecte majore în domeniul transportului (inclusiv

proiecte vizând transportul pe căile ferate, transportul multi-modal și transportul maritim).
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

Politica de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 se axează pe trei obiective
strategice pe termen lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor PAC.
Astfel, aceasta își propune:
- să stimuleze competitivitatea agriculturii
- să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor
climatice
- să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunită ților rurale,
inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.
Fondurile europene vor putea fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare
Rurală.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) este fondul pentru politicile
UE în domeniul pescuitului și al afacerilor maritime.Acesta este unul dintre cele cinci
fonduri structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care se completează reciproc
și își propun să creeze condițiile necesare redresării economice a UE, generând cre ștere
și locuri de muncă.
1.3. Reguli pentru beneficiari
1. Regula rambursării
Pentru toate tipurile de beneficiari (firme, ONG, autorităţi publice centrale sau locale)
există câteva provocări comune. Una dintre ele este regula rambursării, care cere
beneficiarilor să finanţeze demararea unui proiect şi apoi să solicite Comisiei decontarea
cheltuielii efectiv făcute. Experienţa unora dintre noile state membre a arătat că, deseori,
10

www.traininguri.ro
iniţiatorii de proiecte au întâmpinat dificultăţi în a găsi resursele financiare necesare
asigurării fluxurilor financiare, până la rambursarea lor din fondurile comunitare. Aceste
dificultăţi au dus la întârzierea implementării proiectelor. De aceea România vrea să
folosească o parte din pre-finanţarea pe care o va primi de la Uniunea Europeană pentru
a pre-finanţa, la rândul ei, anumite operaţiuni.
2. Eligibilitatea cheltuielilor
O altă provocare cu care se vor confrunta beneficiarii o reprezintă eligibilitatea
cheltuielilor pentru care pot depune cererile de rambursare. Regulamentele europene
privind instrumentele structurale stabilesc în mod clar cheltuielile ce nu pot fi finanţate
din fonduri comunitare. Spre exemplu, plata dobânzilor împrumuturilor sau achiziţionarea
de terenuri sunt cheltuieli ce nu pot fi făcute din bani comunitari. Detalii privind
cheltuielile eligibile sunt prezentate în Programele Complement. De aceea, pentru a
uşura procesul de certificare a cheltuielilor, beneficiarii trebuie să se asigure că cererile
de plată pe care le depun la Autoritatea de Management sau la Organismul Intermediar
(după caz) cuprind numai cheltuieli eligibile, conform regulamentelor europene şi
cerinţelor specificate în cererile de propuneri de proiecte.
3. Reguli de monitorizare şi evaluare

De asemenea, se vor aplica reguli stricte de evaluare şi monitorizare asupra modului în
care se vor cheltui aceste fonduri. Evaluarea se realizează atât ex-ante (în perioada de
programare), cât şi în timpul implementării proiectelor (evaluare intermediară) şi ex-post
(după încheierea programelor operaţionale).
4. Regula n+2 sau n+3

Încă o regulă ce se aplică cheltuirii fondurilor comunitare este aşa-numita regulă n+2
(sau n+3). Această regulă spune că dacă, în anul n, România (sau oricare alt Stat
Membru) se angajează să cheltuiască o anumită sumă de bani, această sumă trebuie
cheltuită şi banii plătiţi efectiv beneficiarilor până cel târziu la sfârşitul celui de-al doilea
an de la angajarea cheltuielilor. În caz contrar, alocarea financiară pentru anul următor
va fi diminuată semnificativ. România beneficiază până în 2009 de regula n+3, putând
să cheltuiască efectiv banii angajaţi în anul n până la sfârşitul celui de-al treilea an . Din
11

www.traininguri.ro
perspectiva beneficiarilor, regula n+2(3) constrânge radical implementarea proiectelor
acceptate spre finanţare în termenele stabilite. Orice întârziere peste cei 2 (3) ani
stipulaţi ca durată maximă de implementare duce la pierderea posibilităţii rambursării
cheltuielilor angajate.
2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE

12

www.traininguri.ro
2.1. Identificarea sursei de finanţare
 Cum identific o sursă de finanţare?

În vederea identificării surselor de finanţare pentru o idee de proiect sau un proiect, orice
aplicant trebuie să parcurgă următorii paşi:
a. Stabiliţi ideea de proiect pentru care doriţi să obţineţi finanţarea

În această etapă aplicantul trebuie să analizeze şi să decidă asupra următoarelor
elemente:
o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect;

o Definirea scopului proiectului;
o Definirea obiectivelor proiectului;
o Definirea rezultatelor urmărite prin proiect.
b. Analizaţi sursele de finanţare existente
În această etapă aplicantul trebuie să parcurgă următoarele etape:
o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în

raport cu obiectivele urmărite de aplicant: Programele Operaţionale,
Documentele Cadru de Implementare, Ordinele de cheltuieli eligibile; în funcţie
de rezultatul analizei se va identifica legătura directă dintre obiectivele acestor
documente şi obiectivele ideii de proiect a aplicantului;
o Identificarea sursei de finanţare în detaliu, pe baza unei corespondenţe directe
între obiectivele Programului Operaţional şi obiectivele identificate de aplicant
pentru ideea sa de proiect.
 Cum analizez sursele de finanţare existente?

Documentele prin care Comisia Europeană a aprobat finanţarea pentru România au o
ierarhie clară şi un nivel de complexitate diferit.
Astfel, pentru a putea analiza şi identifica sursa de finanţare cea mai potrivită pentru
ideea de proiect promovată de un potenţial aplicant, acesta trebuie să parcurgă
următoarele etape în analizarea unui Program Operaţional:
13

www.traininguri.ro
1. Identificarea obiectivelor generale şi specifice ale Programului Operaţional – se
va verifica dacă obiectivele ideii de proiect pentru care căutăm finanţare se
încadrează sau corespund cu obiectivele generale şi specifice ale Programului
Operaţional; în urma analizei pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele
Programului Operaţional → se va analiza un alt Program Operaţional;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele Programului
Operaţional → se va trece la etapa numărul 2;
2. Identificarea axei prioritare şi a obiectivelor acesteia – dacă obiectivele generale
ale Programului Operaţional definesc cadrul mai amplu de intervenţie urmărit,
obiectivele axei prioritare transpun în practică o arie de intervenţie mai concretă.
De obicei, obiectivele specifice ale Programului Operaţional se materializează în
axele prioritare. În cadrul acestei etape, potenţialul aplicant va verifica dacă
obiectivele ideii sale de proiect corespund cu obiectivele unei axe prioritare. În
urma analizei, pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivele axei
prioritare → se va analiza o altă axă prioritară;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivele axei prioritare
→ se va trece la etapa numărul 3;
3. Identificarea domeniului major de intervenţie – în această etapă potenţialul
aplicant va identifica dacă obiectivele propriei idei de proiect se suprapun cât mai
bine cu obiectivele unui domeniu major de intervenţie. Ca şi structură, domeniile
majore de intervenţie operaţionalizează şi detaliază cât mai clar o axă prioritară.
Astfel, fiecare domeniu major de intervenţie va defini un sector clar şi restrâns
pentru care oferă finanţare. În urma analizei, pot apărea două situaţii:
a. Obiectivele ideii noastre de proiect nu corespund cu obiectivul domeniului
major de intervenţie → se va analiza un alt domeniu de intervenţie;
b. Obiectivele ideii noastre de proiect corespund cu obiectivul domeniului
major de intervenţie → se va trece la etapa numărul 4;
4. Identificarea operaţiunilor orientative
În cadrul fiecărui domeniu major de intervenţie sunt definite mai multe operaţiuni
orientative, operaţiuni care detaliază tipul de obiective şi activităţi finanţabile; în această
14

www.traininguri.ro
etapă un potenţial aplicant va trebui să identifice cel puţin un set de operaţiuni orientative
în care să se încadreze ideea sa de proiect. După identificarea operaţiunilor orientative
se va trece la etapa nr. 5.
5. Identificarea activităţilor eligibile orientative

Chiar dacă ideea noastră de proiect corespunde cu obiectivele Programului Operaţional,
Axei prioritare şi a domeniului de intervenţie, este posibil ca activităţile gândite de noi
pentru obţinerea rezultatelor să nu fie considerate eligibile. Din aceste considerente, în
această etapă vor fi analizate activităţile eligibile orientative finanţate de un Program
Operaţional şi dezvoltarea ideii noastre de proiect în funcţie de acestea.
6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să verifice dacă instituţia din
care face parte (şi în numele căreia depune proiectul pentru finanţare) este considerată
eligibilă. Astfel, în analiza documentelor se va verifica rubrica beneficiari eligibili, în care
orice Autoritate de Management defineşte în mod clar lista de instituţii de drept public
sau privat care pot primi finanţare din Programul Operaţional în cauză. După verificarea
eligiblităţii insituţiei în calitate de beneficiar al finanţării, aplicantul va trebui să verifice
dacă grupul de persoane cărora li se adresează activităţile proiectului este considerat
eligibil. Aceste date sunt verificate la categoria grup ţintă eligibil.
În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între

seminificaţia celor doi termeni menţionaţi mai sus: beneficiari eligibili şi grup ţintă eligibil.
Beneficiar eligibil = aplicantul, ca şi instituţie de drept public sau privat, poate beneficia
de finanţare din Programul Operaţional analizat (în această categorie pot apărea:
administraţia publică centrală, administraţia publică locală, ONG-uri, firme, intreprinderi
mici şi mijlocii, etc)
Grup ţintă eligibil = grupul care va beneficia în mod direct de activităţile finanţate prin
proiect este considerat eligibil în cadrul Programului Operaţional în cauză (în această
categorie pot apărea: funcţionari publici, personal contractual, funcţionari publici cu
statut special, grupuri defavorizate – precum tineri, şomeri, persoane cu dizabilităţi, etc).
15

www.traininguri.ro
Exemplul nr. 1: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi
că beneficiari eligibili sunt: administraţia publică locală, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
şi Ministerul Sănătăţii, acest lucru indică faptul că doar aceste instituţii publice pot
beneficia de finanţare din acel Program Operaţional.
Exemplul nr. 2: În cazul în care, în cadrul analizei unui Program Operaţional, observaţi
că grup ţintă eligibil sunt: funcţionari publici, personal contractual şi funcţionari publici cu
statut special, acest lucru indică faptul că doar aceste categorii de personal pot beneficia
în mod direct de activităţile finanţate prin acel Program Operaţional.
*Important de reţinut Ideea de proiect pentru care un potenţial aplicant caută finanţare
trebuie să se încadreze într-o singură axă prioritară, într-un singur domeniu major de
intervenţie, dar se poate regăsi în mai multe operaţiuni indicative. Într-o reprezentare
schematică, această regulă va arăta astfel:
Ideea de proiect
Programul Operaţional X
Axa prioritară 1.
Domeniul major de intervenţie 1.1.
Operaţiunea orientativă 1.1.1. Operaţiunea orientativă 1.1.2 Operaţiunea orientativă 1.1.4
 Ce documente trebuie să analizez în această etapă?
Încă din faza de definire a ideii de proiect un potenţial aplicant trebuie să analizeze
principalele documente strategice care stau la baza propriei activităţi şi care trasează
16

www.traininguri.ro
viziunea strategică a domeniului în care activează. Din această categorie de documente
fac parte:
o Programul de Guvernare;
o Strategii sectoriale de activitate;
o Planuri strategice;
o Legislaţie primară şi secundară care reglementează un anumit sector de
activitate;
o Documente de politici publice.
De ce este importantă analiza acestor documente?
Ideea de proiect nu poate apărea independent de domeniul de activitate în care
performează potenţialul aplicant.
Prin ideea de proiect conturată se încearcă satisfacerea unor nevoi sau soluţionarea
unor probleme cu impact major asupra sectorului de activitate al potenţialului aplicant.
Pentru a analiza nevoia sau problema abordată şi pentru a defini în mod cât mai clar
scopul, obiectivele şi rezultatele urmărite prin ideea de proiect trebuie să se ţină cont de
toate documentele strategice care au impact asupra problemei abordate. Mai mult, orice
potenţial aplicant trebuie să justifice relevanţa ideii sale de proiect, acest lucru fiind
posibil doar prin realizarea unei corelări clare cu documentele strategice relevante
pentru sectorul de activitate în care îşi derulează activitatea.
După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare

pentru fundamentarea ideii de proiect, un potenţial aplicant trebuie să analizeze
următoarele tipuri de documente, în vederea identificării sursei sau surselor de finanţare:
o Programul Operaţional cel mai apropiat de sectorul de activitate din care îşi
desfăşoară activitatea potenţialul beneficiar;
o Documentul Cadru de Implementare a Programului Operaţional Respectiv;
o Ordinul de cheltuieli eligibile care reglementează tipul de cheltuieli eligibile pentru
proiectele finanţate din acel Program Operaţional;
o Ghidul Solicitantului elaborat pentru liniile de finanţare deschise;
17

www.traininguri.ro
o Reguli elaborate de Autorităţile de Management pentru îndrumarea aplicanţilor în
redactarea cererii de idei de proiecte sau a cererilor de finanţare.
2.2. Analiza Programelor Operaţionale aflate în implementare în România pentru

perioada 2014-2020
Programul Operațional Competitivitate (POC)

Alocare financiară: 1,329 miliarde euro
AP1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii

economice şi dezvoltării afacerilor
OS 1.1 Creşterea investiţiilor private în CDI
OS 1.2 Creşterea transferului de cunoştinţe, tehnologie şi personal cu competenţe CDI
între mediul privat şi cel de cercetare
OS 1.3 Creşterea capacităţii ştiinţifice ca motor al inovării
OS 1.4 Creşterea participării cercetării româneşti în cercetare la nivel UE
AP 2: Tehnologia Informaţiei si Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală
competitivă
OS 2.1 Creşterea utilizării sistemelor de e-guvernare
OS 2.2 Dezvoltarea infrastructurii şi sistemelor TIC, precum şi a competenţelor digitale
pentru susţinerea e‐educaţiei, e-sănătăţii, a culturii online şi a incluziunii digitale
OS 2.3 Creşterea integrării pe verticală a soluţiilor TIC în economie
OS 2.4 Extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă de mare
viteză
Programul Operaţional Capital Uman (POCU)
Programul Operaţional Capital Uman stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele şi

acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând
investiţiile realizate prin FSE în perioada 2007-2013 şi contribuind la atingerea
18

www.traininguri.ro
obiectivului general al AP 2014-2020, acela de a reduce disparităţile de dezvoltare
economică şi socială dintre România şi SM ale UE.
AP 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”
OS 1.1 Creşterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistraţi
la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi
Sud Muntenia)
OS 1.2 Îmbunătăţirea competenţelor tinerilor NEETs şomeri, înregistraţi la Serviciul
Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile (Centru, Sud-Est şi Sud Muntenia)
AP 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs
OS 2.1 Creşterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistraţi
la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile (Bucureşti-Ilfov, Nord-
Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)
OS 2.2 Îmbunătăţirea competenţelor tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani,
înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidenţa în regiunile eligibile (Bucureşti-
Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia)
OS 2.3 Funcţionarea mecanismului naţional integrat de sprijin care vizează identificarea
şi înregistrarea la PES a tinerilor din categoria NEETs
AP 3: Locuri de muncă pentru toţi
OS 3.1 Creşterea ocupării şomerilor şi a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii pe
termen lung, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele din randul minoritatii rome,
persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie, persoanele din mediul
rural în special cele din agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă
OS 3.2 Îmbunătăţirea competenţelor şomerilor şi a persoanelor inactive, cu accent pe
şomerii pe termen lung, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele din randul minoritatii
rome, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie, persoanele din
mediul rural în special cele din agricultura de subzistenţă şi semisubzistenţă
OS 3.2 Creşterea ocupării prin încurajarea antreprenoriatului şi a înfiinţării de
întreprinderi
OS 3.3. Actualizarea cunoştinţelor, competenţelor şi a aptitudinilor angajaţilor din
întreprinderile din sectoarele prioritare cu potenţial competitiv identificate conform SNC
si SNCDI
19

www.traininguri.ro
OS 3.4. Susţinerea întreprinderilor, pentru a se adapta schimbărilor mediului de afaceri,
cu accent pe sectoarele prioritare cu potenţial competitiv identificate conform SNC si
SNCDI
OS 3.5. Creşterea calităţii, diversităţii şi gradului de cuprindere a serviciilor oferite de
SPO, inclusiv prin externalizarea unora dintre servicii către furnizori privaţi
AP 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei
OS 4.1 Reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială,
prin implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate
OS 4.2 Creşterea numărului de persoane apaerţinând grupurilor vulnerabile care au
depăşit situaţia de vulnerabilitate
OS 4.3 Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea şi susţinerea antreprenoriatului
social
OS 4.4 Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii sociale
OS 4.5 Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii de asistenţă medicală
OS 4.6 Asigurarea tranziţiei de la sistemul de îngrijire de tip instituţionalizat către servicii
oferite la nivelul comunităţii
AP 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii
OS 5.1 Reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială,
prin implementarea de măsuri integrate, cu accent pe comunităţile marginalizate
AP 6: Educaţie şi competenţe
OS 6.1 Creşterea accesului şi participării la învăţământul ante-preşcolar şi preşcolar de
calitate, în special pentru categoriile dezavantajate de copii
OS 6.2 Stimularea accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar de calitate
şi de prevenire a abandonului şcolar, în special pentru categoriile dezavantajate de
copii/elevi.
OS 6.3 Diversificarea oportunităţilor de revenire în sistemul educaţional a copiilor/
tinerilor care au părăsit prematur şcoala prin extinderea programelor de tip a doua şansă
şi asigurarea accesului la programe de calificare profesională
OS 6.4 Îmbunătăţirea sistemului preuniversitar de educaţie prin actualizarea, validarea şi
implemntarea unei oferte curriculare de calitate
OS 6.5 Diversificarea oportunităţilor de revenire în sistemul educaţional a tinerilor
NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24 ani, înregistraţi la SPO, care au părăsit prematur
20

www.traininguri.ro
şcoala, prin extinderea programelor de tip a doua şansă, inclusiv prin asigurarea
accesului la programe de calificare profesională.
OS 6.6 Creşterea accesului şi participării la învăţământul terţiar, în special pentru
persoane cu oportunităţi reduse (categorii netradiţionale de studenţi, persoane din
mediul rural, persoane cu CES, persoane de etnie romă, persoane provenite din medii
socio-economice defavorizate etc.)
OS 6.7 Îmbunătăţirea calităţii învăţământului terţiar la nivel de sistem şi instituţii de
învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii
OS 6.8 Consolidarea capacităţii sistemului de educaţie şi formare profesională în
vederea asigurării calităţii şi relevanţei programelor de FPI şi FPC pentru piaţa muncii
OS 6.9 Consolidarea capacităţii furnizorilor de educaţie şi formare pentru a dezvolta şi
implementa programe de calitate, relevante pentru piaţa muncii, în special prin
stimularea parteneriatelor cu mediul de afaceri pentru sectoarele prioritare identificate
prin SNC
OS 6.10 Îmbunătăţirea eficienţei învăţământului terţiar la nivel de sistem şi instituţii de
învăţământ în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii, în special în sectoare economice
cu potenţial de creştere prin consolidarea parteneriatelor dintre universităţi şi mediul
academic şi de cercetare şi companii
OS 6.11 Creşterea accesului şi participării la programele de ÎPV, în special în rândul
persoanelor necalificate, cu un nivel scăzut de educaţie şi calificare, inclusiv din categorii
dezavantajate, care să ofere inclusiv oportunitatea recunoaşterii şi certificării rezultatelor
învăţării
AP 7: Asistenţă Tehnică
Îmbunătăţirea capacităţii Autorităţii de Management, Organismelor Intermediare
şi a beneficiarilor PO CU de a gestiona şi implementa în mod eficient şi eficace
PO CU.
Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA)

21

www.traininguri.ro
POCA are rolul de a contribui la crearea unei administraţii publice moderne, capabilă să
faciliteze dezvoltarea socio-economică a ţării, prin intermediul unor servicii publice
competitive, investiţii şi reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea biectivelor
Strategiei Europa 2020. Pentru a putea îndeplini acest rol, administraţia publică are
nevoie de resurse umane competente şi bine gestionate, un management efficient şi
transparent al cheltuielilor publice, o structură instituţional-administrativă adecvată,
precum şi proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. O astfel de administraţie
trebuie să fie capabilă să ofere decidenţilor politici instrumentele necesare fundamentării
şi implementării unor politici publice în interesul cetăţenilor.
AP 1: Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente
OS 1.1 Adaptarea sistemelor, structurilor şi optimizarea proceselor pentru creşterea
eficienţei autorităţilor şi instituţiilor publice centrale
OS 1.2 Dezvoltarea şi implementarea de politici şi instrumente moderne de management
al resurselor umane
OS 1.3 Îmbunătăţirea eficienţei sistemului judiciar
AP 2: Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente
OS 2.1 Modernizarea structurilor şi proceselor autorităţilor şi instituţiilor publice locale
pentru oferirea de servicii publice de calitate
OS 2.2 Creşterea transparenţei, eticii şi integrităţii la nivelul autorităţilor şi instituţiilor
publice
OS 2.3 Îmbunătăţirea accesului şi a calităţii serviciilor furnizate de sistemul judiciar,
inclusiv prin asigurarea unei transparenţe şi integrităţi sporite la nivelul
AP: Asistenţă tehnică

O.S 3.1 Sprijin pentru implementarea eficientă şi transparentă a PO CA 2014 –
2020
Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM)

Alocare financiară FEDR: 2,483 miliarde euro şi FC: 6,935 miliarde euro
22

www.traininguri.ro
POIM adresează nevoile de dezvoltare din patru sectoare: infrastructura de transport,
protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie
şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă,
durabilă şi favorabilă incluziunii.
AP 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T pe teritoriul României şi a
metroului
OS 1.1 Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportul rutier pe reţeaua TEN-T
OS 1.2 Creşterea mobilităţii în transportul feroviar pe reţeaua TEN-T centrală
OS 1.3 Creşterea atractivităţii transportului pe naval prin dezvoltarea căilor navigabile şi
a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală
OS 1.4 Creşterea atractivităţii reţelei de metrou în Bucureşti prin dezvoltarea
infrastructurii şi serviciilor aferente
AP 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient
OS 2.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua TEN-T
OS2.2 - Creşterea accesibilităţii regionale prin conectarea zonelor cu o conectivitate
redusă la infrastructura rutieră a TEN-T
OS 2.3 Creşterea mobilităţii regionale prin dezvoltarea sustenabilă a aeroporturilor
OS 2.4 Creşterea atractivităţii transportului intermodal pentru stimularea utilizării
modurilor de transport sustenabil
OS 2.5 Creşterea gradului de siguranţă şi securitate pe toate modurile de transport şi
reducerea impactului transporturilor asupra mediului
OS 2.6 Fluidizarea traficului la punctele de ieşire din ţară
OS 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar prin măsuri de reformă
şi modernizare a reţelei şi serviciilor
AP 3: Dezvoltarea infrastructurii de bază în condiţii de management eficient al resurselor
OS 3.1 Creşterea gradului de reutilizare şi reciclare a deşeurilor prin asigurarea
premiselor necesare la nivelul sistemelor de management integrat al deşeurilor de la
nivel judeţean
OS 3.2. Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane şi creşterea
gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei
AP 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea
calităţii aeruluişi decontaminare a siturilor poluate istoric
23

www.traininguri.ro
OS 4.1. Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii prin măsuri de
management adecvate şi refacerea ecosistemelor degradate
OS 4.2. Creşterea nivelului de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional
prin dezvoltarea instrumentelor de monitorizare
OS 4.3 Reducerea suprafeţelor poluate istoric
AP 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor
OS 5.1 - Reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele
naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice
OS 5.2 - Creşterea gradului de pregătire pentru intervenţiile la dezastre prin susţinerea
autorităţilor implicate în managementul situaţiilor de criză
AP 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii unei
economii cu emisii scăzute de carbon
O6.1 - Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile prin noi capacităţi de
producţie de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate
OS6.2 - Creşterea eficienţei energetice prin monitorizare a consumului de energie la
nivelul consumatorilor industriali
OS6.3 - Creşterea eficienţei energetice prin implementarea sistemelor de măsurare
inteligentă la reţelele electrice de joasă tensiune
OS6.4 - Creşterea eficienţei energetice în industrie prin promovarea consumului de
energie produsă în sisteme de cogenerare de înaltă eficienţă
AP 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare în
oraşele selectate
OS 7.1 Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemelor centralizate de
transport şi distribuţie a energiei termice în oraşele selectate
OS 7.2 Creşterea eficienţei energetice prin modernizarea sistemului centralizat de
furnizare a energiei termice în Municipiul Bucureşti
AP 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor
naturale
OS 8.1. Creşterea siguranţei Sistemului Energetic Naţional prin extinderea şi
consolidarea reţelei electrice de transport pentru integrarea energiei din RER
24

www.traininguri.ro
OS 8.2 Creşterea flexibilităţii Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale din
România în vederea asigurării interconectării cu alte state vecine AP 9: Dezvoltarea
infrastructurii urbane în regiunea Bucureşti –Ilfov
Programul Operaţional Regional (POR)

Alocare financiară : 6,700 miliarde euro
POR îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale prin sprijinirea
dezvoltării mediului de afaceri, a condiţiilor infrastructurale şi a serviciilor, care să
asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient
resursele, să valorifice potenţialul lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
AP 1: Promovarea transferului tehnologic
OS 1.1 Creşterea utilizării inovării prin susţinerea entităţilor de inovare şi transfer
tehnologic
AP 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii
OS 2.1 Consolidarea poziţiei pe piaţă a microîntreprinderilor
OS 2.2 Îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creştrea productivităţii muncii în
IMM
AP 3: Sprijinirea creşterii eficienţei energetice în clădiri publice
OS 3.1 Creşterea eficienţei energetice în clădirile publice
AP 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile
OS 4.1 Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat
public
OS 4.2 Reducerea emisiilor de carbon în municipii în special prin investiţii în transportul
public urban
OS 4.3 Reducerea emisiilor de carbon în oraşele de dimensiuni medii şi mici, în special
prin investiţii în infrastructura destinată deplasărilor nemotorizate şi traficului de tranzit
OS 4.4 Creşterea calităţii spaţiilor publice în zonele urbane
AP 5: Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural
OS 5.1 Conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural în vederea
consolidării identităţii culturale şi utilizării eficiente a acestuia
25

www.traininguri.ro
AP 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală
OS 6.1 Cresterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale si urbane situate în
proximitatea retelei TEN-T prin reabilitarea şi modernizarea drumurilor judetene
AP 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului
OS 7.1 Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin turism şi domenii conexe
acestuia
AP 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale
OS 8.1 Creşterea speranţei de viaţă prin sporirea accesibilităţii serviciilor medicale şi
sociale acordate şi prin îmbunătăţirea calităţii acestora
AP 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul
urban
OS 9.1 Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei prin măsuri integrate
AP10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
OS 10.1 Creşterea gradului de participare în sistemul educaţional
AP 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi
cartea funciară
OS 11.1 Creşterea gradului de acoperire geografică şi incluziune a înregistrării
proprietăţilor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară
AP 12: Asistenţă tehnică
OS 12.1 Sprijinirea implementării transparente şi eficiente a Programului Operaţional
Regional
Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică (PO AT)

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT) 2014-2020 are drept scop asigurarea
unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor ESI în România în
conformitate cu principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare,
management, inclusiv management financiar, monitorizare şi control, pe baza
responsabilităţilor împărţite între Statele Membre şi Comisia Europeană.
26

www.traininguri.ro
AP1: Întărirea capacităţii beneficiarilor de a pregăti şi implementa proiecte finanţate din
fondurile ESI şi diseminarea informaţiilor privind aceste fonduri OS 1.1 Întărirea
capacităţii beneficiarilor de proiecte finanţate din fondurile ESI de a pregăti şi de a
implementa proiecte
OS 1.2 Asigurarea transparenţei şi a eficacităţii comunicării privind fondurile ESI şi rolul
Politicii de Coeziune a UE
AP 2: Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor ESI
OS 2.1 Îmbunătăţirea cadrului de reglementare, strategic şi procedural pentru
coordonarea şi
implementarea fondurilor ESI
OS 2.2 Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem informatic funcţional şi eficient în vederea
îmbunătaţirii managementului corect al informaţiei necesare coordonării şi controlului
fondurilor ESI.
AP 3: Creşterea eficienţei resurselor umane implicate în sistemul de coordonare,
gestionare şi control al fondurilor ESI în România
OS 3.1 Dezvoltarea unei politici îmbunătăţite a managementului resurselor
umane care să asigure stabilitatea, calificarea şi motivarea adecvată a
personalului care lucrează în cadrul sistemului de coordonare, gestionare şi
control al FESI.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020

PNDR va aborda în mod strategic următoarele priorităţi: i) schimbarea structurală a

sectorului agro-alimentar şi competitivitatea; ii) managementul resurselor naturale; iii)
dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de Parteneriat.
PNDR (finanţat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susţine
dezvoltarea strategică spaţiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective:
27

www.traininguri.ro
OS.1 Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole (P2+P3)
OS.2 Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice
(P4 +P5)
OS.3 Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea
infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale (P6)
Îndeplinirea obiectivelor strategice din PNDR 2014-2020 se va realiza prin cele 6
priorităţi de dezvoltare rurală:
P1 Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în
zonele rurale
P2 Creşterea viabilităţii exploataţiilor şi a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în
toate regiunile şi promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a
pădurilor
P3 Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea şi comercializarea
produselor agricole, a bună stării animalelor şi a gestionării riscurilor în agricultură
P4 Refacerea, conservarea şi consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură
şi silvicultură
P5 Promovarea utilizării eficiente a resurselor şi sprijinirea tranziţiei către o economie cu
emisii reduse de carbon şi rezilientă la schimbă rile climatice în sectoarele agricol,
alimentar şi silvic
P6 Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele
rurale
Măsuri de investiţii în sectorul agricol, în întreprinderi rurale şi infrastructură rurală:
M4 Investiţii în active fizice
sM 4.1 Investiţii în exploataţii agricole – contribuţie OT 3 şi OT 4
sM 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole –contribuţie OT 3 şi
OT 8
sM 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi
forestiere –contribuţie OT 3 şi OT 5
M6 Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor
sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri –contribuţie OT 3
sM 6.2 Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale -contribuţie OT 8
sM 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici – contribuţie OT 3
28

www.traininguri.ro
sM 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole –contribuţie OT 4 şi OT
8
sM 6.5 Plăţi pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-şi
transferă definitiv exploataţia altui fermier - contribuţie OT 3
M7 Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale
sM 7.2 Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mica–
contribuţie OT9
sM 7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural –contribuţie OT 9
Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM)

POPAM este gestionat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, va urmări

îndeplinirea obiectivelor specifice corespunzătoare nevoilor identificate şi în acord cu
obiectivele tematice relevante identificate şi priorităţile de finanţare din cadrul Acordul de
Parteneriat, prin intermediul unei selecţii şi prioritizări a măsurilor, după cum urmează:
 creşterea competitivităţii şi a viabilităţii întreprinderilor din domeniul pescuitului,
inclusive a flotei costiere la scară mică şi îmbunătăţirea siguranţei sau a condiţiilor de
lucru
 furnizarea de sprijin pentru consolidarea dezvoltării tehnologice şi inovării, inclusive a
creşterii eficienţei energetic şi atransferului de cunoştinţe.
Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate sprijină distribuirea de

alimente şi asistenţă materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate la care
se face referire în art.2(5) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 11 Martie 2014 privind Fondul European de Ajutor destinat
29

www.traininguri.ro
celor mai Defavorizate Persoane. Pentru implementarea POAD sunt selectate trei tipuri
de operaţiuni:
A - pentru deprivarea alimentară (lipsa alimentelor de bază): achiziţia de alimente de
bază şi distribuirea alimentelor de bază, însoţită după caz de măsuri auxiliare;
B - pentru precaritate materială de bază la copii (lipsa materialelor şcolare): achiziţia de
rechizite şcolare şi ghiozdane şi distribuirea rechizitelor şcolare şi ghiozdanelor;
C - activităţi în domeniul asistenţei tehnice.
Programele de Cooperare Teritorială
In perioada de programare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice gestionează, în calitate de autoritate de management sau de autoritate
naţională, 12 programe de cooperare teritorială europeană la care participă şi România,
programe care se derulează atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale
Uniunii Europene.
Programele pentru care MDRAP este Autoritate de Management (AM) sunt:

o Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020,
o Programul operaţional comun România - Republica Moldova 2014 – 2020,
o Programul operaţional comun România - Ucraina 2014 – 2020,
o Programul IPA de cooperare transfrontalieră România - Republica Serbia 2014 –
2020,
o Programul Interreg V-A România - Ungaria 2014 – 2020,
o Programul operaţional comun ''Bazinul Mării Negre'' 2014 – 2020.
Programele pentru care MDRAP este Autoritate Naţională (AN) sunt:

o Programul Ungaria - Slovacia - România - Ucraina 2014 – 2020,
o Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE,
o Programul operaţional URBACT III,
o Programul de cooperare INTERACT III 2014 – 2020,
o Programul transnaţional ''Dunărea'' 2014 – 2020,
o Programul de cooperare ESPON 2020.
30

www.traininguri.ro
3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANŢARE?
Pentru obţinerea finanţării din Programul Operaţional identificat, un potenţial aplicant

trebuie să completeze şi să depună, în termen, la Autoritatea de Management, o cerere
de finanţare.
Prin cererea de finanţare – al cărei format standard este definit în mod clar de
Autoritatea de Management şi explicat în Ghidurile Solicitanţilor – se urmăreşte
31

www.traininguri.ro
prezentarea într-o manieră clară, logică şi concisă a ideii de proiect pentru care un
aplicant solicită finanţare.
Cererea de finanţare depusă de aplicant va intra în procesul de evaluare organizat de

Autoritatea de Management, intrând în competiţie cu cereri de finanţare depuse de alţi
potenţiali beneficiari.
În urma procesului de evaluare, fiecare idee de proiect prezentată într-o cerere de

finanţare va primi un punctaj, finanţarea fiind acordată în ordinea descrescătoare a
punctajului.
Având în vedere că există nişte criterii clare după care se acordă punctajele, precum şi
faptul că fondurile alocate pentru o anumită linie de finanţare sunt limitate, este foarte
important ca cererea de finanţare să fie completată corect, astfel încât să reducem
riscurile de a nu primi finanţare pentru ideea noastră de proiect.
Etapele selecţiei proiectelor:

 Verificarea conformităţii administrative
 Verificarea eligibilităţii
 Evaluarea tehnică
 Evaluarea financiară
32

www.traininguri.ro
Cererea de Finanţ
Finanţare Înregistrarea cererilor
Conformitate administrativă
& eligibilitate
Evaluarea tehnică Evaluarea financiară
Raport de evaluare
Decizia oficială de aprobare a

Înş
Înştiinţ
tiinţarea solicitanţ
solicitanţilor proiectelor
Conformitatea administrativă – exemple de condiţii:

 Termenul limită pentru primirea cererilor de finanţare şi anexelor;
 Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic etc.);
 Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard;
 Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului;
Eligibilitatea – criterii:
 Solicitantul şi partenerii;
 Tipul de activităţi pentru care se solicită finanţare;
 Valoarea finanţării solicitate/ valoarea totală a proiectului ;
 Elemente cum sunt: durata proiectului, locul de desfăşurare, grupul-ţintă/
beneficiarii proiectului;
Evaluarea tehnică şi financiară – tipuri de criterii:

 Relevanţa proiectului faţă de :
– obiectivele programului de finanţare
33

www.traininguri.ro
– nevoile/ problemele identificate
 Metodologia proiectului
 Sustenabilitatea proiectului
 Bugetul proiectului
 Capacitatea solicitantului şi a partenerilor de a implementa proiectul
Evaluarea tehnică şi financiară: relevanţa proiectului:
 Cât de mult contribuie proiectul la realizarea obiectivelor programului operaţional/

axei prioritare/ domeniului major de intervenţie?
 Cât de folositor este proiectul faţă de nevoile grupului-ţintă/ beneficiarilor
identificaţi?
 Cât de adecvat este proiectul faţă de specificul zonei de desfăşurare?
Evaluarea tehnică şi financiară: metodologia proiectului:
 Cât de bine legate între ele sunt scopul, obiectivele, activităţile şi rezultatele
proiectului?
 Cât de bine sunt planificate activităţile?
 Cât de bine sunt distribuite responsabilităţile între parteneri?
 Cât de adecvate sunt criteriile şi metodele propuse pentru monitorizarea şi
evaluarea proiectului?
 Sunt beneficiarii/ grupul ţintă implicaţi în activităţile proiectului în mod
satisfăcător?
Evaluarea tehnică şi financiară: bugetul proiectului:
 Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile proiectului?
 Cât de realist sunt estimate costurile?
 Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficii în cadrul proiectului?
Evaluarea tehnică şi financiară: capacitatea operaţională a solicitantului/ partenerilor:
Au solicitantul/ partenerii :
34

www.traininguri.ro
 resursele materiale?
 resursele umane?
 experienţa organizaţională?
 capacitatea financiară necesare implementării proiectului?
Tipuri de informaţii incluse în cererea de finanţare
A. Informaţii generale legate de ideea de proiect

În prima parte a cererii de finanţare aplicantul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:
Numele solicitantului:- se va prezenta numele instituţiei (exemplu – Compania SC. XYZ

SRL) precum şi numele structurii care aplică (exemplu – Departamentul de Marketing)
Titlul proiectului: - se va alege un titlu relevant pentru ideea noastră de proiect; este
important ca titlul să fie expresiv, relevant, scurt – pentru a putea fi uşor de reţinut - şi să
nu fie formulat ca un obiectiv.
Axa prioritară:- se va indica axa prioritară a Programului Operaţional în care se

încadrează obiectivele ideii noastre de proiect. În această rubrică se copiază cu
exactitate numărul axei şi titlul axei (exemplu: Axa prioritară 1 „Îmbunătăţiri de structură
şi proces ale managementului ciclului de politici publice ”).
Domeniul de intervenţie: - se va indica domeniul de intervenţie în care se încadrează
obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – domeniul de intervenţie identificat
trebuie să facă parte din axa prioritară identificată mai sus (exemplu: Domeniul 1.1
Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor).
Operaţiunea: - se va indica operaţiunea sau operaţiunile în care se încadrează

obiectivele ideii noastre de proiect; foarte important – operaţiunea sau operaţiunile
identificate trebuie să fie dintre cele definite pentru domeniul de intervenţie definit mai
sus (exemplu: Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional
(inclusiv planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări
orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (şi la reducerea
costurilor administrative) în administraţia publică).
Identificarea şi completarea corectă a acestor informaţii influenţează modul în care va fi

evaluată şi apreciată ideea noastră de proiect. De aceea, încă de la definirea
35

www.traininguri.ro
obiectivelor ideii noastre de proiect este foarte important să identificăm în mod corect
Programul Operaţional, axa prioritară, domeniul de intervenţie şi operaţiunea în care se
încadrează cel mai bine.
B. Informaţii privind solicitantul şi partenerul
În acest capitol se solicită date de identificare despre solicitantul principal, precum şi

despre partener/parteneri (în cazul în care aceştia există).
 Date despre solicitant

Date de identificare
În această rubrică se va completa numele solicitantului, cod de înregistrare fiscală,
adresa instituţiei, adresa oficială de email, precum şi pagina web. Se vor completa doar
acele informaţii care există şi se aplică instituţiei din care faceţi parte. În cazul în care
anumite informaţii solicitate nu se aplică instituţiei dumneavoastră, veţi completa în
rubrica respectivă “nu este cazul” sau “nu se aplică”. Este foarte important ca toate
rubricile să fie completate. În cazul în care o rubrică apare ca fiind necompletată se va
considera că aţi omis informaţiile respective, ceea ce poate atrage depunctarea sau
respingerea cererii de finanţare.
Statutul juridic al solicitantului
Această rubrică se va completa cu date conform cu actul de înfiinţare şi temeiul legal.
Reprezentantul legal
În această rubrică vor fi prezentate datele de contact ale reprezentantului legal. În cazul
în care persoana nominalizată aici nu este ordonatorul/principal/secundar/terţiar de
credite se va anexa acestei cereri actul administrativ prin care a fost desemnat/ i s-a
delegat această calitate.
Persoana de contact
Vor fi trecute datele de contact ale persoanei nominalizate de către structura
dumneavoastră ca şi manager de proiect.
Descrierea solicitantului
36

www.traininguri.ro
În această rubrică vor fi trecute data de înfiinţare a organizaţiei precum şi principalele
activităţi desfăşurate. Este foarte important să treceţi datele referitoare la instituţie ca
întreg şi dupa aceea ale departamentului de specialitate care aplică.
Date despre experienţa organizaţiei
În această rubrică se vor solicita date clare referitoare la alte proiecte desfăşurate în
ultimii 5 ani, alte lucrări derulate, etc. Este important să furnizaţi toate datele solicitate în
cererea de finanţare.
 Date despre partener
În cazul în care depuneţi cererea de finanţare în parteneriat cu altă organizaţie, aceleaşi

date prezentate mai sus vor trebui prezentate şi în legătură cu partenerul: date de
identificare, descrierea partenerului, experienţa similară desfăşurată în ultimii 5 ani, etc.
În cazul în care nu aveţi nici un partener, la aceste rubrici veţi completa cu formula “nu
este cazul” sau “nu se aplică”.
În cazul în care aveţi mai mulţi parteneri se vor compla toate rubricile pentru fiecare
partener în parte.
C. Date despre proiect
Începând cu această rubrică, vor trebui prezentate datele legate de ideea de proiect
pentru care solicitaţi finanţare.
Obiectivele proiectului
În această rubrică vor fi prezentate obiectivul general şi obiectivele specifice ale ideii de
proiect pentru care solicitaţi finanţare.
Pe lângă prezentarea obiectivelor, în această etapă trebuie să se prezinte legătura
dintre obiectivele ideii noastre de proiect şi obiectivele axei prioritare şi domeniului de
intervenţie din Programul Operaţional din care solicităm finanţarea.
În momentul în care concepem justificarea trebuie să reprezentăm următoarea ierarhie:

obiectivele ideii noastre de proiect se încadrează în obiectivele domeniului major de
intervenţie precum şi în obiectivele axei prioritare.
Obiectivele 37
axei Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Strada Dr.prioritare
Ernest Juvara nr. 18, etaj 1, Sector 6, Bucuresti, 060104; CUI: RO 18227600; J40/21327/2005;
www.traininguri.ro
Obiectivele
domeniului
de interventie Obiectivele ideii

de proiect
intervenţie
Justificarea necesităţii implementării proiectului

În această rubrică trebuie prezentată problema pe care proiectul doreşte să o rezolve şi
trebuie justificată necesitatea proiectului.
Această rubrică este esenţială pentru a demonstra importanţa ideii noastre de proiect.
Din aceste considerente trebuie să se acorde o importanţă deosebită tipului de informaţii
incluse în această secţiune.
Cum abordăm justificarea necesităţii?

Pentru început este important de ştiut că o ideea de proiect primeşte finanţare dacă este
considerată necesară, urgentă şi importantă. Sunt preferate spre finanţare (primesc un
punctaj mai mare la evaluare) acele ideii de proiecte a căror implementare imediată
aduc o îmbunătăţire a stării de fapt existente, conduc la eficacitate şi eficienţă şi a căror
amânare ar genera costuri mai mari pentru situaţia de fapt.
Din aceste considerente, în rubrica de justificare a necesităţii va fi inclusă mai întâi

analiza problemelor pe care dorim să le soluţionăm. Se va prezenta problema centrală,
precum şi legătura de tip cauză – efect dintre problemele care au condus la problema
centrală. Este bine să se anexeze cererii de finanţare chiar analiza arborelui problemelor
sau analiza de tip „os de peşte” pe care am desfăşurat-o anterior pentru identificarea
problemei.
Paşii necesari:
38

www.traininguri.ro
 Se analizează situaţia existentă relevantă pentru ideea de proiect
 Se identifică problemele principale
 Se structurează problemele identificate pe baza relaţiei cauză – efect
 Se referă la o situaţie existentă
 defineşte un aspect negativ
 indică efectele negative pe care le generează
 este raportată la unul sau mai multe grupuri sau categorii bine determinate de
persoane fizice sau juridice, a căror situaţie e afectată de existenţa sa
 Se va pune accent pe argumentarea problemelor identificate cu date oficiale,
studii, rapoarte etc.
 Se va alege problema principală ţinând cont şi de problemele considerate de
program ca prioritare
Scopul proiectului este reprezentat de schimbarea care trebuie realizată pentru

rezolvarea problemei principale.
Obiectivele proiectului sunt principalii paşi care trebuie realizaţi pentru a determina
schimbarea definită în cadrul scopului.
După prezentarea problemei centrale şi a efectelor generate de aceasta se va explica de

ce problema identificată este considerată majoră şi de ce rezolvarea acesteia este
considerată necesară şi urgentă.
În cadrul acestor justificări vor fi folosite date statistice relevante rezultate din analiza
problemelor care să susţină necesitatea şi urgenţa rezolvării problemei, date extrase din
rapoarte, analize, studii, precum şi alte documente relevante.
În acelaşi timp, aplicantul trebuie să demonstreze că rezolvarea problemelor abordate

prin proiect este relevantă şi pentru îndeplinirea obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în
Programul Operaţional prin care se solicită finanţarea. Cu alte cuvinte, este important ca
ideea de proiect finanţată să fie necesară şi importantă şi raportat la obiectivele axei
prioritare şi ale domeniului de intervenţie.
39

www.traininguri.ro
Exemplu:
Problema principală: starea deficitară/sau incipientă a implementării standardelor de calitate în cadrul

instituției X
Scop: Îmbunătăţirea stadiului implemetării standardelor de calitate şi a certificării structurilor din cadrul
instituției x
Legătura dintre scop şi obiective trebuie să fie directă
Exemplu:
Scopul : Îmbunătăţirea stadiului implementării standardelor de calitate şi certificării structurilor din

cadrul instituției x
se va atinge prin următoarele obiective:
1. Dezvoltarea nivelului de pregătire a personalului din institu ția x

2. Îmbunătăţirea accesului la serviciile novatoare de tip IT.
În momentul în care se va concepe justificarea se va face referire şi la legătura directă

dintre problema identificată prin proiect şi problemele cărora doreşte să se răspundă prin
Programul Operaţional.
La finalul justificării, aplicantul va trebui să prezinte succint maniera în care doreşte să
rezolve problema identificată.
Scopul proiectului poate fi privit ca reformulare pozitivă a problemei principale, respectiv
a primului nivel de cauze identificate în cursul analizei problemelor.
Relevanţă
În această etapă aplicantul va justifica relevanţa ideii sale de proiect. Astfel, în cadrul
rubricii va trebui să fie prezentate următoarele aspecte:
o explicarea modului în care proiectul contribuie la realizarea strategiilor Guvernului în

domeniul abordat. Vor fi incluse detalii referitoare la modul în care proiectul se
încadrează în strategia instituţiei, în strategiile locale, regionale sau naţionale;
modalităţile în care contribuie la realizarea obiectivului domeniului major de
intervenţie al Programului Operaţional în care se încadrează precum şi modul în care
40

www.traininguri.ro
interacţionează cu alte programe/proiecte. – Pentru această cerinţă vor fi identificate
documentele strategice în care se încadrează obiectivele ideii noastre de proiect
(exemplu – Programul de Guvernare, strategia sectorială, Planul Strategic
Instituţional, etc) şi se prezintă legătura dintre obiectivele (sau anumite secţiuni) din
aceste documente strategice şi obiectivele ideii de proiect prezentate. În acelaşi timp
se explică relevanţa obiectivelor ideii de proiect pentru obiectivele domeniului de
intervenţie (se prezintă legătura dintre obiectivele ideii de proiect şi obiectivele
domeniului major de intervenţie). Nu în ultimul rând se accentuează
complementaritatea ideii de proiect cu alte proiecte implementate de instituţie şi se
justifică importanţa corelării dintre aceste obiective pentru atingerea rezultatelor.
o prezentarea opţiunilor de rezolvare a problemei (descrisă la justificarea necesităţii
proiectului) şi motivarea alegerii opţiunii pentru care se solicită finanţare prin cererea
depusă. – Pentru această cerinţăaplicantul va trebui să prezinte opţiunile pe care le-
a luat în calcul pentru rezolvarea problemei identificate în proiect (cel puţin 2 variante
diferite propuse în vederea soluţionării/rectificării problemei), să indice avantajele şi
dezavantajele fiecărei opţiuni (acentuând asupra aspectelor legate de impact
economic, social, de mediu) şi să prezinte varianta aleasă de către aplicant pentru
soluţionarea acelei probleme. În această etapă aplicantul va trebui să sublinieze de
ce a ales acea variantă şi să justifice de ce este considerată ca fiind cea mai
avantajoasă opţiune. Este important ca în justificare să se facă referire la aspectele
legate de: relevanţă, urgenţă, eficacitate şi eficienţă şi să se facă trimitere la
contribuţia adusă prin proiect şi la îndeplinirea altor obiective strategice superioare
(exemplu: obiectivele din programul de guvernare, obiective din strategii sectoriale,
obiectivele din programul operaţional, etc).
Foarte important!
Se păstrează în structura finală a problemelor, scopului şi obiectivelor proiectului doar
anumite elemente, selectate pe baza unor criterii ca:
– Nesuprapunerea cu proiecte aflate deja în derulare/deja derulate şi
finalizate
– Capacitatea administrativă şi financiară a instituţiei/ a solicitantului
– Posibilitatea acoperirii costurilor necesare
41

www.traininguri.ro
– Respectarea politicilor/ /documentelor /strategiilor în domeniu
Grup ţintă
În această rubrică vor fi descrise grupurile/entităţile care sunt vizate direct sau indirect
de implementarea şi de rezultatele proiectului precum şi implicarea lor în
elaborarea/implementarea proiectului.
În momentul în care se va completa această rubrică se va ţine cont ca grupul ţintă

urmărit prin ideea de proiect propusă corespunde cu grupul ţintă pentru care domeniul
de intervenţie din Programul Operaţional oferă finanţare. Din aceste considerente se va
analiza cu mare atenţie Documentul Cadru de Implementare al Programului Operaţional,
astfel încât grupul ţintă definit să fie eligibil.
Mod de prezentare: se vor prezenta date legate de grupul ţintă, cum ar fi – numărul,
categoria din care face parte, modalităţi şi criterii de selecţie, instituţia din care provine,
etc.
În mod suplimentar se pot prezenta şi beneficiarii indirecţi ai proiectului.
NU UITAŢI!
Grupul-ţintă = grupul de persoane fizice şi/sau juridice asupra cărora trebuie acţionat în
cadrul proiectului pentru a produce schimbările dorite
Beneficiarii direcţi/ indirecţi= grupul de persoane fizice şi/sau juridice în favoarea cărora
se produc schimbările dorite
Exemplu:
1. Grupul ţintă şi beneficiarii se pot suprapune în totalitate. Exemplu:
Instruirea a 50 de funcţionari din 10 de instituţii publice centrale în elaborarea de
propuneri de finanţare pentru accesarea de fonduri nerambursabile
– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de funcţionari din 10 de
instituţii publice (grup-ţintă).
42

www.traininguri.ro
– Proiectul va produce avantaje în favoarea celor 50 de funcţionari din 10 de
instituţii publice(beneficiari direcţi), care vor putea accesa mult mai uşor
finanţări nerambursabile
2. Se pot suprapune parţial. Exemplu:

Sprijinirea a 50 de şomeri dintr-un sat aparţinător localităţii X în iniţierea şi dezvoltarea
de afaceri bazate pe meşteşuguri tradiţionale (olărit, ţesut artizanal, realizarea de
“ciubere”/butoaie de vin)
– Prin proiect se va acţiona direct asupra celor 50 de şomeri (grup-ţintă).
– Proiectul va produce avantaje în favoarea întregii comunităţi, inclusiv
asupra celor 50 de şomeri (beneficiari direcţi), al căror nivel de trai va
creşte, iar rata şomajului în satul aparţinător localităţii urbane va scădea.
3. Pot fi complet diferite. Exemplu:

Organizarea unei campanii de informare şi promovare a PODCA
– Prin proiect se va acţiona direct asupra persoanelor cu atribuţii în
domeniul programării şi implementării proiectelor ce pot fi finanţate din
PODCA (grup-ţintă).
– Proiectul va produce avantaje în favoarea celorlalţi angajaţi ai MAI
(beneficiari direcţi), care va beneficia de o mai bună înţelegere şi
(re)cunoaştere a beneficiilor implementării proiectelor cu fiinanţare
externă.
Activităţi şi graficul de implementare
În această rubrică vor fi descrise activităţile, în ordine cronologică, care au avut loc până
la momentul depunerii cererii de finanţare precum şi cele previzionate a se realiza în
vederea implementării proiectului. Pentru fiecare activitate se va prezenta: titlul activităţii,
descrierea activităţii (în care vor fi prezentate etapele activităţii, scopul urmărit, mod de
desfăşurare, precum şi alte informaţii relevante), locul de desfăşurare, durata, costurile
43

www.traininguri.ro
presupuse şi persoana responsabilă de implementarea acelei activităţi. Astfel, există
următoarele conexiuni:
 Activităţi: Acţiunile specifice care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate.

 Mijloace: Resurse (intrări) materiale si nemateriale necesare pentru a desfăşura
activităţile (cum ar fi: personal, echipament şi materiale).
 Costuri: Costurile reprezintă traducerea în termeni financiari a resurselor
identificate (mijloacelor)
 Rezultate: sunt “produse” obţinute ca urmare a desfăşurarii activităţilor, a căror
combinaţie va conduce la realizarea scopului proiectului
Alături de această prezentare a activităţilor, va fi stabilit un calendar prin care se

estimează durata şi perioada de implementare a fiecărei activităţi. Este important ca
acest grafic să fie cât mai realist întocmit, astfel încât să va asiguraţi că activităţile sunt
implementate integral în termenele prevăzute de dumneavoastră. În funcţie de acest
grafic se va face şi monitorizarea implementării proiectului, în urma primirii finanţării.
Înainte de definirea şi prezentarea activităţilor este esenţial să verificaţi eligibilitatea

acestor activităţi. Este posibil ca ideea dumneavoastră de proiect să fie eligibilă, dar
unele activităţi să nu poată fi finanţate din domeniul de intervenţie pentru care aplicaţi.
De aceea trebuie să verificaţi aceste informaţii în Documentul Cadru de Implementare.
Durata de implementare a proiectului

La această rubrică va fi indicat numărul de luni necesare pentru implementarea
proiectului. La calcularea acestei perioade se va lua în calcul perioada de începere –
reprezentată de data semnării contractului – până la finalizarea ultimei activităţi
prevăzute în graficul de implementare.
ATENŢIE! Evaluaţi corect durata de implementare a fiecărei activităţi, ţinând cont de

complexitatea acesteia ( mărimea grupului ţintă cui ne adresăm, rezultatele ce trebuie a
fi atinse), costurile aferente, resursele ce urmează a fi implicate şi termenele legale ce
trebuie a fi respectate ( de exemplu în cazul procedurilor de achiziţii publice).
44

www.traininguri.ro
Rezultate
Vor fi prezentate rezultatele directe aşteptate la sfârşitul implementării proiectului.
Aceste rezultate trebuie să fie clar definite, cuantificate şi legate direct de implementarea
ideii de proiect.
Este indicat să prezentaţi rezultatele urmărite corelat cu activităţile planificate.
Indicatori
Se vor completa indicatorii care măsoară atingerea rezultatelor, respectiv îndeplinirea
scopului proiectului.
Este foarte important ca indicatorii definiţi să fie măsurabili, să fie direct legaţi de
îndeplinirea scopului proiectului. Aceştia trebuie să fie împărţiţi în indicatori de output
(care măsoară gradul de îndeplinire a activităţilor şi rezultatelor proiectului) şi indicatori
de rezultat (care măsoară îndeplinirea scopului proiectului).
Este esenţial ca indicatorii definiţi în proiect să contribuie la realizarea indicatorilor

prevăzuţi în Documentul Cadrul de Implementare al Programului Operaţional şi chiar să
Exemple
Exemplul 1: definire indicatori de output.
Activitatea definită prin proiect: susţinerea unui modul de curs în domeniul politicilor publice, pentru 30
de beneficiari din organizația x.
Rezultat: 30 de persoane instruite în domeniul politicilor publice
Indicator: număr de persoane instruite în domeniul politicilor publice – 30
Număr de module de instruire desfăşurate -1
Exemplul 2: definire indicatori de „result”
Scopul proiectului: îmbunătăţirea procesului de 45 politici publice în institu ția x prin implementarea de
bune practici la nivelul structurilor strategice din instituţie;
Indicator: - numărul de documente de- Excelență, politici publice
Integritateelaborate
și Respect - de structurile strategice din institu ția x
- numărul de documente de politici publice elaborate de structurile strategice
www.traininguri.ro din
instituția x şi avizate favorabil de institu ția y.
cuprindă o parte din indicatorii obligatorii solicitaţi prin Documentul Cadru de
Implementare.
Foarte important!
 Cel puţin un indicator pentru fiecare nivel al obiectivelor
 Indicatorul să poată fi măsurat in limita unor costuri rezonabile
 Indicatorii vor fi independenţi unul de celalalt
 Indicatorii se trec in dreptul rezultatelor si NU in dreptul activitatilor
Riscuri
Vor fi prezentate riscurile care pot afecta îndeplinirea rezultatelor proiectelor şi vor fi
descrise măsurile pentru prevenirea şi/sau gestionarea acestora.
Pentru definirea riscurilor se vor analiza ameninţările şi factorii externi care pot avea un
impact în implementarea proiectului. Este important să se identifice măsuri clare de
prevenire a riscurilor.
Formularea riscurilor nu trebuie să fie generală (trebuie să indice un risc clar, direct,
relevant). De asemenea, riscurile nu trebuie să fie confundate cu punctele slabe
(interne) care ţin de organizaţia din care faceţi parte.
Sustenabilitate
În evaluarea cererii de finanţare, pentru evaluator, este foarte important ca ideea de
proiect finanţată să poată avea continuitate şi să producă efecte şi după ce încetează
finanţarea. Din aceste considerente aplicantul trebuie să prezinte modul în care va utiliza
sau continua rezultatele obţinute prin proiect după implementarea acestuia. În cadrul
acestei justificări aplicantul trebuie să prezinte metode şi mecanisme clare prin care să
demonstreze că rezultatele proiectului vor produce efecte şi după finalizarea finanţării,
vor putea fi folosite, îmbunătăţite şi continuate pe termen mediu.
Informare şi publicitate
46

www.traininguri.ro
Vor fi prezentate măsurile de informare şi publicitate ale proiectului. Acestea trebuie să
fie în conformitate cu prevederile din Documentul Cadru de Implementare a Programului
Operaţional şi să cuprindă cel puţin elementele obligatorii prevăzute în acesta. Exemple
de măsuri de informare şi publicitate: conferinţe, anunţuri publicitare, participare la
emisiuni, elaborarea şi distribuirea de afişe, bannere, broşuri, creare şi utilizare de
pagină web, etc.
Management
În procesul de evaluare a cererii de finanţare este important ca aplicantul să facă dovada
capacităţii de a implementa ideea de proiect pentru care solicită finanţare. Astfel,
aplicantul trebuie să completeze toate rubricile solicitate. Se va preciza locul de
desfăşurare a activităţilor de management a proiectului: ţara, regiunea, judeţul,
localitatea.
Se va preciza care sunt persoanele implicate în implementarea proiectului prin prisma

rolurilor (atribuţiilor) pe care le vor avea. Este important ca managementul proiectului să
fie definit încă din această etapă, să fie prezentate rolurile şi atribuţiile îndeplinite de
fiecare rol, precum şi experienţa solicitată pentru fiecare rol în parte.
Alături de echipa de proiect se vor prezenta resursele materiale deţinute şi cele care
urmează să fie achiziţionate pentru implementarea şi managementul proiectului. Aceste
date vor demonstra faptul că aplicantul deţine capacitatea de a implementa ideea de
proiect.
Ca ultimă cerinţă, se va solicita prezentarea metodologiei de implementare a proiectului,

inclusiv sistemele de monitorizare şi evaluare. Această cerinţă va demonstra faptul că
aplicantul a prevăzut anumiţi paşi operaţionali prin care se va asigura de implementarea
corectă şi la timp a proiectului. Astfel, se va descrie cât mai clar sistemul de
monitorizare, control şi de proceduri aplicat în timpul implementării proiectului şi
rezultatele urmărite prin aceste sisteme.
47

www.traininguri.ro
D. Concordanţa cu politicile şi legislaţia naţională
Dezvoltarea durabilă şi egalitate de şanse
Toate proiectele finanţate din instrumente structurale au componente obligatorii legate
de respectarea dezvoltării durabile şi egalităţii de şanse. În aceste etape vor fi incluse
cel puţin prevederile obligatorii prevăzute în Documentul Cadru de Implementare al
Programului Operaţional. Din categoria acestor măsuri, amintim:
- pentru dezvoltare durabilă: măsuri de protecţie a mediului cum ar fi

module de formare în domeniu, utilizare de materiale reciclabile, reciclarea
materialelor folosite, promovarea de mesaje specifice, etc.
- pentru egalitate de şanse: module de formare în domeniu, conferinţe şi
dezbateri, respectarea legislaţiei în domeniu, asigurarea accesului liber al
grupului ţintă la activităţile din proiect, etc.
Achiziţii publice
Pentru a se asigura transparenţa şi respectarea legislaţiei în vigoare, încă din această
etapă, se solicită planificarea tuturor achiziţiilor publice care vor fi derulate pentru
implementarea proiectului.
Tot în această etapă aplicantul va stabili perioada de timp în care se vor desfăşura
procedurile de achiziţii şi valoarea acesteia. Este important ca perioada indicată în
această etapă să fie corelată de graficul de implementare a activităţilor. De asemenea
trebuie luate în calcul perioadele exacte pentru derularea procedurilor de achiziţii,
oferindu-vă suficient timp pentru: elaborarea caietului de sarcini şi a documentaţiei
aferente, obţinerea avizelor necesare pentru demararea procedurii, perioada obligatorie
de postare a anunţului de achiziţie, perioada necesară pentru evaluarea ofertelor,
precum şi termenele necesare pentru semnarea contractului.
E. Pachetul de finanţare al proiectului

La această secţiune va fi prezentat bugetul proiectului în formele solicitate de către
Autoritatea de Management.
Tipuri de bugete
48

www.traininguri.ro
 buget pe categorii de cheltuieli – grupeazã veniturile şi cheltuielile pe categorii.
 buget pe categorii de cheltuieli şi pe activitãţi – grupeazã cheltuielile pe categorii
şi pe activitãţi, în cadrul acelui proiect.
 buget pe surse – grupeazã cheltuielile pe categorii şi pe surse de finanţare care
participã cu fonduri ( cine susţine bugetul şi în ce măsură)
Etape în realizarea bugetului:
 Defalcarea proiectului în activităţi care consumă resurse;

 Calcularea resurselor pentru fiecare activitate şi subactivitate;
 Estimarea cheltuielilor în detaliu, pentru fiecare activitate şi subactivitate
precum şi a celor totale;
 Estimarea potenţialelor surse de venituri.
De ce trebuie să ţinem cont în definirea bugetului?

În definirea bugetului trebuie să se ţină cont de anumite aspecte esenţiale:
 Verificaţi eligiblitatea cheltuielilor prevăzute; informaţiile prevăzute în buget

trebuie să fie eligibile, conform datelor prevăzute în Documentul Cadru de
Implementare şi în Ordinul prin care sunt aprobate cheltuielile eligibile pentru acel
Program Operaţional.
 Exprimaţi cheltuielile în lei, fără TVA;
 Încadraţi cu atenţie cheltuielile în capitolele şi subcapitolele definite în formularul
de buget din cererea de finanţare;
 În cazul în care aveţi cheltuieli neeligibile acestea vor fi prezentate distinct, în
capitol separat;
 Întreg bugetul proiectului va trebui încadrat în forma pe capitole şi subcapitole
precum şi pe activităţi;
 La prezentarea bugetului pe activităţi este important să definiţi corect
preţul/unitate;
 Definiţi în mod clar şi relevant unitatea de măsură (exemplu – persoană, zi,
bucată, etc)
49

www.traininguri.ro
 În momentul în care stabiliţi preţul/unitate asiguraţi-vă că estimarea este corectă,
conform preţurilor existente pe piaţă;
 La estimarea valorii TVA (care este cheltuială neeligibilă) se vor studia actele
normative în vigoare astfel încât să stabiliţi corect cotele de TVA specifice
diverselor categorii de cheltuieli (exemplu: TVA pentru cărţi – 9%; TVA pentru
diurnă – 0; TVA pentru mobilier – 19%);
 Defalcaţi în mod corect totalul cheltuielilor eligibile în funcţie de contribuţia
fiecăruia (exemplu: 85% finanţare nerambursabilă din FSE; 15% contribuţia din
bugetul naţional). Aceste cote se verifică în Documentul Cadru de Implementare
precum şi în Ghidul Solicitantului.
Recomadări:
 Întocmirea unui buget corect va dura destul de mult, deci începeţi din timp ;
 Asiguraţi-vă că organizaţia dumneavoastră poate susţine financiar proiectul;
 Asiguraţi-vă că bugetul proiectului se va inter-corela cu bugetul organizaţiei;
 Consultaţi, la întocmirea bugetului, toate persoanele implicate în proiect.
4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI?
După depunerea ideii dumneavoastră de proiect la Autoritatea de Managment, aceasta

intră într-o etapă de evaluare pe baza unor criterii clar stabilite. De obicei aceste criterii
de evaluare pot fi consultate şi de către dumneavoastră în Ghidul Solicitantului al
Programului Operaţional respectiv, astfel încât să vă estimaţi singuri punctajul pe care îl
veţi primi.
Ca urmare a parcurgerii etapei de evaluare, ideea dumneavoastră de proiect poate fi:

respinsă de la finanţare, neîndeplinind punctajul minim necesar sau poate fi finanţată,
caz în care Autoritatea de Management vă notifică acest lucru. În baza acestei notificări
dumneavoastră va trebui să trimiteţi către Autoritatea de Management următoarele
documente necesare pentru semnarea contractului de finanţare:
Asumarea implementării proiectului finanţat de către reprezentantul legal al

instituţiei;
50

www.traininguri.ro
Transmiterea specimenului de semnături utilizate în efectuarea plăţilor;
Transmiterea formularului de identificare financiară prin care indicaţi contul
financiar distinct utilizat de instituţia dumneavoastră pentru efectuarea plăţilor în
procesul de implementare al proiectului;
Transmiterea planificării achiziţiilor publice care trebuie să se deruleze în
implementarea proiectului;
Graficul estimativ de transmitere către Autoritatea de Management a cererilor de
rambursare.
În baza acestor documente se semnează contractul de finanţare al proiectului.
Aşa cum reiese din lista documentelor prezentate mai sus, încă din faza de semnare a
contractului trebuie să stabiliţi o relaţie de colaborare distinctă cu departamentul
financiar, departamentul logistic şi departamentul juridic din organiza ția dumneavoastră,
astfel încât să puteţi elabora într-o manieră coerentă documentele solicitate de către
Autortiatea de Management.
Important de reţinut ! Data semnării contractului de finanţare reprezintă şi prima zi din

implementarea activităţilor din proiect. Excepţie fac situaţiile în care în contractul de
finanţare se precizează o altă dată ulterioară de începere a implementării proiectului.
Prin implementarea proiectului se urmăreşte:
 realizarea activităţilor propuse, obţinerea rezultatelor anticipate şi atingerea

obiectivelor stabilite;
 gestionarea resurselor disponibile în mod eficient;
 desfăşurarea la termenele stabilite a activităţilor propuse.
Astfel, pentru a realiza acest scop, un manager de proiect, care deţine responsabilitatea
pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului trebuie să îşi stabilească un plan detaliat prin
care să clarifice următorii paşi:
1. Analiza obiectivelor proiectului pentru a clarifica faza de proiectare;
51

www.traininguri.ro
2. Înţelegerea procedurilor de implementare pentru a determina nevoile de informaţii de
la diferite nivele ale structurii de management a proiectului şi de la structuri suport din
cadrul instituţiei;
3. Înţelegerea indicatorilor utilizaţi în măsurarea realizării obiectivelor;
4. Înţelegerea formatelor de raportare, pentru a putea furniza structurii de management

accesul în timp util la informaţii relevante care să faciliteze o analiză cât mai uşoară;
5. Analiza planului de implementare şi revizuirea permanentă a acestuia.
Alături de aceste aspecte, managerul de proiect trebuie să stabilească în mod clar

echipa de implementare a proiectului, resursele necesare şi distribuirea acestora,
precum şi metodologiile utilizate pe parcursul procesului de implementare.
Stabilirea echipei de implementare a proiectului
Încă din faza de scriere a cererii de finanţare veţi fi puşi în situaţia de a defini echipa de
implementare a proiectului. Chiar dacă în această etapă nu este obligatorie
nominalizarea unor persoane cu responsabilităţi în echipa de proiect, trebuie definite
rolurile de care aveţi nevoie şi atribuţiile detaliate pentru fiecare rol.
Stabilirea rolurilor
În general se recomandă ca o echipă de implementare a proiectului să includă persoane
care să îndeplinească următoarele roluri:
- managerul de proiect: este recomandat ca maangerul de proiect să fie ales dintre

persoanele care au contribuit la scrierea ideii de proiect, cunoaşte obiectivele şi
rezultatele propuse şi are abilităţi manageriale de implementare a acestora; în cazul
în care managerul de proiect este adus din afară sau nu cunoaşte proiectul care
urmează să fie implementat, apare riscul unor întârzieri în implementare generate în
primul rând de lipsa coeziunii echipei şi necunoaşterea ideii de proiect care trebuie
implementată;
52

www.traininguri.ro
- responsabilul financiar: în această situaţie se recomandă includerea în echipa de
proiect a unei persoane din departamentul financiar, deoarece, pe de o parte,
angajaţii din aceste departamente deţin abilităţile necesare pentru îndeplinirea
acestui rol, iar pe de altă parte, deţin şi atribuţiile necesare în acest domeniu. În
cazul în care nu este posibilă includerea în echipa de proiect a unei persoane din
departamentul financiar, selectaţi din departamentul dumneavoastră o persoană cu
specializare în acest domeniu, dar este indicat stabilirea unui contact cât mai
timpuriu al acestei persoane cu departamentul specializat din departamentul
financiar pentru familiarizarea cu procedurile interne de lucru.
- responsabil tehnic: acest rol urmăreşte atragerea de persoane cu abilităţi şi
cunoştinţe în domeniul achiziţiilor publice, organizare, logisitică, etc. Se recomandă
ca pentru această poziţie să atrageţi o persoană cu specializare juridică sau
tehnică.
Cele trei roluri prezentate mai sus sunt esenţiale pentru implementarea proiectului. Pe
lângă acestea mai pot fi incluse roluri distincte în domeniul comunicării, relaţiilor publice,
promovării, juridic. Alegerea acestor roluri se face de către dumneavoastră în funcţie de
natura activităţilor pe care le implementaţi în proiect, cât şi de complexitatea acestora.
De asemenea, este important de reţinut că, pentru un singur rol – de exemplu cel
financiar- puteţi nominaliza una sau mai multe persoane, cu condiţia să detaliaţi şi să
distingeţi între atribuţiile fiecăreia.
Alegerea numărului de persoane rămâne la latitudinea dumneavoastră dar justificarea

trebuie să se bazeze pe complexitatea activităţilor din proiect şi volumul de muncă
presupus pentru fiecare post din echipa de proiect.
Stabilirea fişelor de post

După primirea finanţării pentru ideea noastră de proiect, una din primele activităţi
demarate constă în definirea fişelor de post pentru rolurile desmenate în echipa de
proiect, conform cererii de finanţare.
Astfel, în calitate de manager de proiect, va trebui să parcurgeţi următorii paşi:
o Realizaţi o analiză detaliată a posturilor;

53

www.traininguri.ro
o Stabiliţi tipurile de competenţe necesare pentru fiecare post;
o Detaliaţi atribuţiile fiecărui post în funcţie de aceste analize;
o Includeţi aceste date în fişa de post specifică rolului din echipa de proiect;
o În cazul în care persoanele incluse în echipa de proiect sunt deja angajate în
instituţia dumneavoastră includeţi aceste atribuţii într-o anexă la fişa lor de post –
anexă cu valabilitate limitată;
o Realizaţi o separare clară a atribuţiilor specifice postului din cadrul instituţiei şi al
postului ocupat în echipa de proiect şi cuantificaţi, în procente, volumul de muncă
zilnic pentru fiecare tip de atribuţie.
Important de reţinut!
- în fişa de post includeţi atribuţii cât mai exacte, astfel încât persoana care
va îndeplini acel rol să înţeleagă ce are de făcut;
- evitaţi suprapunerile de atribuţii pentru a nu difuza responsabilitatea;
- stabiliţi încă de la început relaţiile ierarhice între membrii echipei de
proiect.
Stabilirea procedurilor de management de proiect şi procesul de implementare

În această etapă trebuie să utilizaţi cât mai mult analizele pe care le-aţi realizat în
momentul elaborării cererii de finanţare, de tipul: arborele problemei, analiza
obiectivelor, alegerea strategiei de implementare, planificarea activităţilor etc.
Astfel, pornind de la obiectivele pe care le aveţi incluse şi aprobate în cererea de

finanţare şi a planului de activităţi care decurge din acestea, va trebui să realizaţi o serie
de analize şi de planificări, astfel încât să vă asiguraţi că distribuirea resurselor şi
metodele de implementare pe care le alegeţi sunt cele mai adecvate pentru atingerea
indicatorilor.
Imediat după semnarea contractului de finanţare, în calitatea de manager de proiect, va

trebui să organizaţi o şedinţă cu echipa de proiect şi să stabiliţi împreună următoarele
elemente:
 Care sunt activităţile proiectului?
54

www.traininguri.ro
o Defalcaţi fiecare activitate în subactivităţi şi vedeţi cât timp presupune
îndeplinirea acestora;
o Stabiliţi numărul de persoane necesar pentru îndeplinirea fiecărei
subactivităţi şi abilităţile necesare acestor persoane;
o Stabiliţi interdependenţa dintre subactivităţi şi cea dintre activităţi, astfel
încât să puteţi identifica din timp unde pot apărea elementele critice ale
proiectului;
o Stabiliţi ce activităţi pot fi demarate independent;
o Stabiliţi alte tipuri de resurse necesare pentru implementarea fiecărei
activităţi şi subactivităţi:
În funcţie de rezultatul acestor analize veţi stabili strategiia exactă prin care
veţi implementa proiectul: alegeţi metodele de implementare, resursele
umane, planificaţi în timp fiecare activitate şi subactivitate.
! Important de reţinut – În momentul planificării activităţilor şi subactivităţilor şi în baza
analizelor realizate mai sus, determinaţi acele activităţi care vă permit să economisiţi
timp. În această etapă este important să vă lăsaţi o marja de 2-3 săptămâni faţă de
termenul aprobat prin contractul de finanţare, astfel încât să puteţi gestiona din timp
eventualele situaţii neprevăzute.
De ce este importantă această analiză?
o Vă permite să vă estimaţi corect şi să alocaţi eficient resursele umane, materiale,

tehnice, de timp;
o Vă permite să stabiliţi atribuţiile în cadrul echipei de implementare a proiectului;
o Permite stabilirea clară a responsabilităţilor în echipă şi evitarea suprapunerilor;
o Vă permite să identificaţi acele activităţi esenţiale pentru implementarea
proiectului, astfel încât să alocaţi din timp resursele potrivite pentru
implementarea acelor activităţi;
o Vă permite să estimaţi „drumul cel mai lung” şi „drumul cel mai scurt” pentru
implementarea proiectului, printr-o analiză şi planificare riguroasă a activităţilor în
timp.
 Care sunt riscurile care pot apărea şi cum le gestionez?
55

www.traininguri.ro
o În baza analizei realizate mai sus sunt determinate principalele riscuri care pot
influenţa derularea proiectului;
o Se realizează o listă cu aceste riscuri, cu identificarea activităţii în care pot
apărea, precum şi cu estimarea în timp a apariţiei acelui potenţial risc;
o Odată cu determinarea acestora, împreună cu echipa de proiect, veţi stabili
măsurile de evitare a riscurilor;
o Veţi elabora un sistem de monitorizare al acestora şi veţi desemna persoanele cu
responsabilităţi în acest domeniu;
o Principala responsabilitate de monitorizare şi gestionare a riscurilor revine
managerului de proiect.
 Elaborarea planului de management al proiectului

Următorul pas în implementarea proiectului va fi reprezentat de elaborarea unei
proceduri specifice acestei etape în care vor fi stabilite în mod clar următoarele
aspecte:
o Operaţionalizarea activităţilor din proiect şi modalităţile de implementare;

o Stabilirea programului de întâlniri/şedinţe/dezbateri ale echipei de proiect;
o Stabilirea sistemului de raportare şi monitorizare periodică a implementării
proiectului: în această etapă este important să se stabilească periodicitatea
raportării, formatul raportării, persoanele responsabile, domeniile supuse
monitorizării (ex. financiar, achiziţii publice, comunicare, etc);
o Stabilirea responsabilităţilor în cadrul echipei de proiect;
o Stabilirea indicatorilor pentru sistemul de monitorizare şi control exercitat de
manager în timpul implementării proiectului;
! Important de reţinut: la elaborarea documentelor specifice acestei etape este important

să ţineţi cont de specificul documentelor solicitate de Autoritatea de Management în
procesul lor de monitorizare şi control. În acest sens, veţi studia manualul de
implementare specific acelei Autorităţi de Management, astfel încât să ideintificaţi:
56

www.traininguri.ro
- tipul de informaţii solicitate la raportări;
- tipul de documente care trebuie elaborate şi ataşate;
- formatul rapoartelor;
- tipul de indicatori urmăriţi;
- alte tipuri de formulare şi informaţii solicitate;
 Cum mă pregătesc pentru raportările de progres şi de rambursare?
Un element important în managementul proiectului îl reprezintă raportările trimestriale de
progres şi cererile de rambursare pe care le transmiteţi către Autoritatea de
Management.
Prin intermediul acestor instrumente Autoritatea de Management vă monitorizează, pe

de o parte, stadiul îndeplinirii indicatorilor şi a activităţilor din proiect, iar pe de altă parte,
vă rambursează sumele cheltuite deja prin proiect.
Din aceste considerente este importantă acordarea unei atenţii sporite acestor activităţi.
Tipuri de raportări
În relaţia cu Autoritatea de Management veţi utiliza 3 tipuri de raportări: raportul tehnic

de progres (R1), raportul tehnic de progres R2 şi raportarea finală.
a. Raportul tehnic de progres trimestrial R1
Acest tip de raport este necesar în vederea prevenirii şi identificării din timp a oricăror
dificultăţi şi/sau probleme ce ar putea apărea pe perioada de implementare a proiectului,
pentru a contribui astfel la gestionarea eficientă a activităţilor prevăzute în contract şi la
evitarea eventualelor nereguli. De asemenea, raportul este necesar în vederea
colectării, înregistrării şi prelucrării datelor care relevă stadiul implementării, utile pentru
întocmirea rapoartelor anuale şi a celui final de implementare.
Raportul tehnic de progres trimestrial, completat după încheierea fiecărui trimestru

calendaristic, descrie activităţile realizate şi cele aflate în desfăşurare şi precizează
valorile indicatorilor pentru activităţile finalizate în trimestrul precedent.
b. Raportul tehnic de progres R2

57

www.traininguri.ro
Raportul R2 se va transmite împreună cu fiecare cerere de rambursare, conform
graficului estimativ de rambursare a cheltuielilor, cu excepţia cererii finale de
rambursare, care va fi însoţită de raportul final R3.
Raportul R2 va fi completatastfel:
 la prima cerere de rambursare:

o cu activităţile cuprinse în cererea de finanţare şi acceptate de Autoritatea
de Management în urma evaluării tehnice şi financiare a Proiectului,
desfăşurate înainte de semnarea contractului de finanţare (acolo unde
este cazul);
o cu activităţile derulate de la semnarea contractului de finanţare până în
momentul raportării;
 la următoarele cereri de rambursare: cu activităţile derulate de la data transmiterii
cererii de rambursare anterioare, până în momentul raportării;
c. Raportul final R3
R3 va fi transmis de către Beneficiar în termen de maximum 30 de zile calendaristice de
la finalizarea perioadei de implementare a proiectului şi va însoţi ultima cerere de
rambursare.
Raportul final R3 este necesar pentru evaluarea finală a proiectului şi are un rol esenţial
în identificarea cheltuielilor eligibile din cadrul proiectului, în vederea rambursării
ultimelor sume.
R3 include activităţile desfăşurate pe întreaga perioadă de implementare a proiectului.
Raportul R3 împreună cu documentele justificative, formularele şi rapoartele aferente, va

fi trimis de Beneficiar după finalizarea proiectului şi va însoţi ultima cerere de
rambursare.
4.1. ACHIZIŢII PUBLICE
58

www.traininguri.ro
Una din activităţile principale din implementarea proiectului, de care depinde în mare
măsură îndeplinirea obiectivelor propuse şi a indicatorilor urmăriţi, se referă la
desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.
Impactul major reprezentat de această activitate este determinat de următorii

factori:
o Necesitatea elaborării unor caiete de sarcini exacte, detaliate, clare şi
complete, care să exprime în mod clar voinţa Autorităţii Contractante, fără
a lăsa loc de interpretări, neclarităţi sau lacune;
o Definirea unor factori de calificare şi evaluare cât mai relevanţi în raport cu
necesitatea serviciilor care urmează să fie furnizate, clari, uşor de
cuantificat şi raportaţi la cerinţele stabilite în Caietul de Sarcini;
o Termenele stabilite prin legislaţia în vigoare pentru derularea procedurilor
de achiziţii publice;
o Termenele necesare pentru aprobarea documentelor interne necesare
pentru demararea şi derularea procedurilor de achiziţii publice (exemplu:
note raport, documentaţia de atribuire, semnarea contractului etc);
o Necesitatea unie bune colaborări şi comunicări cu mai multe structuri de
specialitate din instituția dumneavoastră, cu responsabilităţi în domeniu
(ex. Deparetamentul financiar, departamentul logistic, departamentul
juridic etc);
Având în vedere aceste elemente, este necesară o bună planificare a activităţilor de
achiziţii publice, astfel încât să ne asigurăm de reducerea riscurilor de întârziere a
implementării proiectelor.
Pentru a putea planifica cât mai în detaliu activităţile care presupun derularea de
proceduri de achiziţii publice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
 În faza de elaborare a cererii de finanţare va trebui să concepeţi o

listă cu principalele bunuri şi servicii pe care le veţi achiziţiona în faza de implementare a
proiectului. Aceste bunuri şi servicii pot fi achiziţionate de sine stătător (ex. achiziţie de
lectori, sau achiziţie de computere personale) sau pot fi grupate în funcţie de natura lor
59

www.traininguri.ro
(ex. achiziţie servicii de consultanţă în cercetare şi dezvoltare, elaborare de studii şi
asigurarea publicităţii, achiziţie de echipamente IT, achiziţie de materiale consumabile).
Pentru a identifica natura bunurilor şi serviciilor pe care doriţi să le achiziţionaţi şi pentru
stabilirea obiectului contractelor de achiziţie publică, se impune consultarea şi realizarea
corespondenţei cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul Comun al
Achiziţiilor Publice (CPV). Aceasta se realizează prin încadrarea produsului, serviciului
sau lucrării în codul de 8 cifre care descrie cu cea mai mare acurateţe acel
produs/serviciu/lucrare.
Tot în această etapă se stabileşte şi valoarea estimată a achiziţiei. Aceste informaţii sunt
necesare în primul rând pentru a fi incluse în cererea de finanţare, astfel încât să se
asigure principiile transparenţei, planificării şi eficientizării cheltuielilor, cât şi pentru
programarea achiziţiilor publice. Pentru o estimare cât mai corectă a valorii este indicat
să realizaţi prospectări ale pieţei şi să alegeţi o valoare medie identificată pe piaţă pentru
un anumit produs sau serviciu.
 Programarea achiziţiilor publice. În momentul în care vi se

comunică faptul că ideea dumneavoastră de proiect a fost evaluată, a îndeplinit
punctajul minim necesar şi urmează să semnaţi un contract de finanţare, va trebui să
realizaţi un plan al achiziţiilor.
 Elaborarea caietului de sarcini. Următorul pas pe care va trebui să
îl întreprindeţi în calitate de Beneficiar al unui contract de finanţare din fonduri externe,
este elaborarea caietului de sarcini.
Cum elaborăm caietul de sarcini? În caietul de sarcini, vom descrie obiectiv
produsele/serviciile/lucrările (cerinţe, caracteristici tehnice etc.) în raport cu necesităţile
de implementare ale proiectului. Astfel, este foarte important să structurăm informaţia cât
mai simplu, clar şi coerent, astfel încât orice Ofertant să distingă fără echivoc ce anume
trebuie să furnizeze.
Ce trebuie să conţină specificaţiile tehnice dezvoltate în Caietul de Sarcini? Specificaţiile

tehnice descriu produsele sau serviciile solicitate, prin definirea, în general, a unor:
 Caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă;

 Cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător;
60

www.traininguri.ro
 Dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,
etichetare, marcare şi instrucţiuni de utilizare a produsului;
 Sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu
standarde relevante sau altele asemenea;
 Prescripţii de proiectare şi de calcul al costurilor;
 Condiţii de recepţie.
În elaborarea Caietului de Sarcini trebuie să asiguraţi, prin cerinţele elaborate,
accesul liber al pieţei la procedură. În acelaşi timp, cerinţele formulate trebuie să
acopere nevoile pe care doriţi să le satisfaceţi prin intermediul achiziţiei în cauză. Din
aceste considerente, mai ales dacă vorbim despre achiziţia de servicii, în momentul
definirii cerinţelor din Caietul de Sarcini, trebuie studiate regulile stabilite de legislaţia
românească precum şi de alte documente strategice şi programatice de nivel
naţional şi european în baza cărora ne implementăm proiectul. De exemplu:
respectarea regulilor de vizibilitate şi publicitate ale proiectului, respectarea cerinţelor
referitoare la raportări care trebuie transmise către Autoritatea de Management sau
alte organisme de control, respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte condiţiile de
cazare, transport şi diurnă pentru personalul angajat în administraţiea publică,
respectarea regulilor referitoare la plata TVA, respectarea regulilor referitoare la
efectuarea cheltuielilor eligibile şi documentele justificative care trebuie să
însoţească aceste plăţi. Astfel, în cazul în care prin legislaţia românească se prevede
că personalul angajat în administraţia publică nu poate deconta decât cazare în
regim de trei stele, în Caietul de Sarcini nu vom putea stabili un regim de cazare
superior prevederilor legale. Sau, în cazul în care, în momentul depunerii cererilor de
rambursare, Autoritarea de Management ne solicită înaintarea unui raport în care să
fie analizate în detaliu cheltuielile efectuate până la acel moment şi certificarea
acestora de către un auditor financiar, în Caietul de Sarcini aferent achiziţiei
serviciilor de audit va trebui să includem toate cerinţele referitoare la acest raport,
aşa cum sunt ele solicitate în Manualul de Implementare sau Ghidul Solicitantului
elaborat de către Autoritatea de Management care ne finanţează proiectul.
Prin urmare, pentru această etapă este important să consultăm şi să studiem
următoarele tipuri de documente:
61

www.traininguri.ro
- Legislaţia românească referitoare la chletuielile eligibile;
- Legislaţia invocată de o Autoritate de Management în implementarea
propriului Program Operaţional (din care noi solicităm finanţarea);
- Ghidul Solicitantului elaborat de Autoritatea de Management;
- Manualul de Implementare al Programului Operaţional din care solicităm
finanţarea;
- Alte documente strategice, metodologii, rapoarte în care sunt stabilite
reguli de urmat pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri
externe.
În cazul în care optaţi pentru criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct
de vedere economic” trebuie să acordaţi o mare atenţie definirii factorilor de evaluare.
Astfel, pentru a vă asigura de derularea în condiţii bune a procesului de achiziţie publică
trebuie să ţineţi cont de câteva elemente în momentul în care începeţi conceperea
factorilor de evaluare:
- Factorii de evaluare să fie definiţi în raport direct cu cerinţele formulate în caietul de

sarcini (adică orice element evaluat şi dezvoltat în oferta unui operator economic să îşi
găsească corespondent în caietul de sarcini);
- Factorii de evaluare să fie cunatificabili sau cât mai uşor de evaluat şi punctat;
- Factorii de evaluare trebuie concepuţi astfel învât să fie aplicaţi individual fiecărei oferte
evaluate, raportaţi la cerinţele caietului de sarcini şi nu comparativ (este incorectă
evaluarea comparativă a ofertelor; acestea trebuie evaluate şi punctate doar în raport cu
cerinţele caietului de sarcini);
- Factorii de evaluare trebuie să exprime cât mai clar şi transparent modalitatea de

punctare şi de evaluare, fără a lăsa loc interpretărilor (factorii de evaluare trebuie
detaliaţi cât mai cunatificabil cu putinţă).
62

www.traininguri.ro
Greseli frecvente in scrierea proiectelor. Tips & Tricks
Caracteristicile unei bune cereri de finanțare
Calitatea proiectului poate fi asigurată, astfel :

- Specificații bine definite – care să reprezinte funcționalitatea cerută a produsului final și
a componentelor sale și standardele de proiectare pe care acesta trebuie să le realizeze,
limitele de timp și de cost, etc.
- Metode și procedee de management al configura ției bine definite
Calitatea poate fi controlată prin:
- Monitorizarea a ceea ce se realizează
- Compararea cu elementele de planificare
- Măsuri pentru asigurarea la timp și de calitate a produselor
Greseli frecvente
Lipsa de corelare a cererii de finanțare cu cerințele ghidului solicitantului
In etapa conformității administrative:
 aspecte neconforme cu documentația
 numerotare incorectă
 lipsa ştampilă
 nerespectarea ordinii documentelor
 format neadecvat al unor documente suport
 certificate/autorizații expirate
 cererea de finanțare completată incorect; solicitan ții nu au citit cu aten ție precizările din
ghidul solicitantului privind modul de completare a cererii de finan țare sau nu au solicitat
către AM/OI informații suplimentare
 lipsa documentelor de proprietate asupra terenului sau construc ției
 confuzii privind cine semnează documentele
63

www.traininguri.ro
 lipsa semnăturilor reprezentantului legal/ persoanelor imputernicite (prin act
autentificat) de către acesta pe certificarea aplicației şi pe declara ții
neincluderea împuternicirii pentru cel care semnează cererea de finan țare în exemplarul
original al cererii de finanțare;
In etapa de verificarea eligibilității:

 neîntelegerea criteriilor de eligibilitate şi a faptului ca acestea sunt cumulative;
 neîncadrarea solicitantului în categoria de solicitant eligibil specific programului de
finanțare ales;
 neîncadrarea într-un cod CAEN eligibil ;
 nerespectarea regulii “de minimis” (Calcularea greşita a ajutoarelor de stat primite
anterior.);
 activitățile propuse de catre solicitant spre finanțare nu sunt eligibile, nu se încadrează
în categoriile de operațiuni corespunzatoare axei respective;
 bugetul elaborat nu a ținut cont de cheltuieli eligibile şi neeligibile;
 depăşirea valorii maxime stabilite prin Ghidul Solicitantului la completarea valorii totale
a proiectului
 bugetul proiectului este incomplet şi/ sau completat greşit; cheltuielile sunt încadrate
fără respectarea Ordinului de cheltuieli eligibile pentru
 neconcordanțe între informațiile incluse în cererea de finan țare şi cele incluse in
documentele suport anexate la cererea de finan țare
 nerespectarea prevederilor Ghidului Solicitantului în ceea ce priveşte anexele care sunt
obligatorii la cererea de finanțare, lipsa acestor documente sau prezentarea unor
documente care nu sunt valabile (ex. lipsa documentelor de proprietate, lipsa
certificatului de acreditare
 pentru serviciul social furnizat, documente care nu respecta termenele de valabilitate
din ghidul solicitantului etc.
 nerespectarea modelului din ghid în ceea ce priveşte declara ția de eligibilitate
(eliminare nejustificată de secțiuni)
In etapa evaluarii tehnice şi financiare:

64

www.traininguri.ro
 obiectivul general al proiectului (scopul proiectului) formulat neadecvat în raport cu
politicile UE in domeniu; dificultăți în demonstrarea relevan ței proiectului fa ță de linia de
finanțare şi politicile UE
justificarea necesității implementarii proiectului – nu sunt descrise nevoile în detaliu şi

nici nu sunt fundamentate cu date concrete (ex. date statistice, informa ții existente la
solicitantul de finanțare etc.);
 potențialii beneficiari ai proiectului - nu sunt estima ți pe baza unor informa ții concrete;
 activitățile proiectului - nu sunt detaliate: responsabilul, resursele alocate şi termenele
aferente
 lipsa corelarii informațiilor din Calendarul activitatilor cu a celor din capitolul Achiziții
Publice şi din capitolul Bugetul proiectului, prin prisma sumelor implicate
 discrepanțe între cererea de finanțare şi calendarul activită ților, în ceea ce priveşte
durata de implementare
 nespecificarea şi lipsa detalierii resurselor materiale şi umane implicate in
implementarea proiectului
 planificarea nerealista a activităților - nu se ține cont de perioadele de iarna pentru
lucrări de construcții; solicitanții îşi propun termene prea scurte pentru indeplinirea
activităților
 necorelarea secțiunii Managementul proiectului cu CV-urile/ fişele de post anexate
 necorelarea responsabilităților membrilor echipei de management cu activită țile
proiectului.
 includerea în cererea de finanțare a unor indicatori necuantificabili, nerealişti şi/ sau a
unor indicatori nefundamentați/ insuficient fundamenta ți
 nefundamentarea/ fundamentarea insuficientă a modului în care se respectă temele
orizontale (dezvoltarea durabilă, egalitatea de şanse, protec ția mediului) prin proiect
 neincluderea în cadrul calendarului achizițiilor publice a tuturor procedurilor de achizi ție
necesare derularii proiectului
 în bugetul proiectului sunt preluate, greşit sau incomplet, datele din Devizul General
inclus în Studiul de Fezabilitate (SF)/ documenta ția pentru avizarea lucrîrilor de
intervenție (DALI)
65

www.traininguri.ro
 în cuprinsul bugetului proiectului exista erori de calcul; astfel, în privinîa TVA se
greşeşte la aplicarea cotei procentuale a TVA şi la însumarea coloanelor
 necorelarea datelor din cererea de finanțare cu cele prezentate în situa țiile financiare
 confuzie în calcularea şi cuantificarea tuturor veniturilor generate de proiect
 analizele de risc şi senzitivitate realizate superficial sau lipsesc
 Indicatorii financiari nu au corespuns cerin țelor ghidului solicitantului reflectate în grila
de evaluare;
 valorile indicate pentru indicatorii de performanță nu au fost justificate
 neconcordanțe între Planul de afaceri / Studiu de fezabilitate şi cererea de finan țare;
 echipa de management de proiect nu are experien ță (aceasta parte a fost deseori
neglijată);
 procentul de cofinanțare incorect calculat
 lipsa notelor explicative, la bilanțul contabil, care trebuie anexate obligatoriu la cererea
de finanțare
 solicitantul nu răspunde, în termen, la scrisorile de clarificari primite din partea
Organismului Intermediar
66

www.traininguri.ro
Concluzii
Parcurgând informaţiile existente în domeniul fondurilor structurale și de coeziune,

devenim conştienţi de faptul că instituțiile publice și private din România au la dispoziţie
o gamă relativ variată de oportunităţi de finanţare, unele cu caracter mai general, altele
adresate în mod direct anumitor structuri sau organisme.
În momentul în care este conştientizată existenţa acestor surse este importantă decizia
de la nivel managerial, astfel încât aceste oportunităţi să fie concretizate în cereri de
finanţare, în contracte de finanţare şi nu în ultimul rând să fie implementate.
În urmărirea firului logic al acestui proces, orice potenţial Beneficiar, trebuie să se

focalizeze pe următorii paşi:
 identificarea surselor de finanţare;

 analizarea surselor de finanţare;
 stabilirea tipurilor de documente care trebuie analizate şi analizarea acestora;
 completarea cererilor de finanţare;
 asigurarea managementului proiectului.
67

www.traininguri.ro
Surse bibliografice
o Acordul de Parteneriat Romania – CE, 2014-2020

o Programe Operationale 2014-2020
o ANFP – Manual curs Expert accesare fonduri structurale si de coeziune
o ANFP – Manual curs Expert implementare fonduri structurale si de coeziune
o Ion, Vasilescu, Managementul proiectelor, Ed. Eficon Press, Bucuresti, 2005
o Dumitru, Oprea, Managementul proiectelor europene, Editura Universităţii, 2005
o Regulament FEDR (UE) Nr. 1301/2013
o Regulament Fondul de Coeziune (UE) Nr. 1300/2013
o Regulament FSE (UE) Nr. 1304/2013
o Rapoarte anuale de implementare programe opera ționale 2007-2013
o Raport Strategic Național 2012
o Procedurile operaţionale ale instituţiilor implicate în gestionarea fondurilor europene
o Peter H. Rossi, Mark W. Lipsey, Howard E Freeman, SAGE Publications, 2004
- Social Science - 470 pages
o Probleme frecvente ale Beneficiarilor în implementarea proiectelor aflate în
gestiunea AM/OI POSDRU
Surse web:
 www.fonduri-ue.ro
 www.inforegio.ro
 www.mdrap.ro
 www.europa.eu
 www.ec.europa.eu
68

www.traininguri.ro
 www.anfp.gov.ro
ANEXA 1
Glosar de Termeni
Autoritatea de Management - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,

responsabilă pentru gestionarea unui Program Operaţional.
Autoritatea de Certificare şi Plată - Structură din cadrul unei autorităţi centrale publice,
responsabilă de certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la
Comisia Europeană şi pentru primirea fondurilor transferate României din Fondul European
de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi asigurarea
transferului acestora către beneficiari, precum şi a sumelor de pre-finanţare şi cofinanţare
aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat.
Axă prioritară - una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un
grup de operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile; una din
priorităţile strategiei dintr-un program operaţional cuprinzând un grup de operaţiuni care
sunt descrise şi au scopuri specifice şi măsurabile.
Beneficiarul - organism sau instituţie cu capital public sau privat responsabil/ă cu execuţia
proiectului, în urma aprobării cererii de finanţare.
Cerere de finanţare - formularul completat de către solicitant în vederea obţinerii finanţării.
Cerere de rambursare – cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către beneficiar, prin
care acesta solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate.
Comitetul de monitorizare – organism constituit la nivelul Autorităţii de Management care
asigură coordonarea finanţării precum şi urmărirea eficienţei şi calităţii implementării
asistenţei comunitare, modul de utilizare şi impactul acesteia, cu respectarea prevederilor
comunitare în materie. Se constituie un comitet de monitorizare pentru cadrul de sprijin
comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare program operaţional.
Cheltuieli eligibile - Cheltuieli realizate de către beneficiar pentru implementarea proiectelor
finanţate, care pot fi finanţate atât din Instrumentele Structurale, cât şi din
69

www.traininguri.ro
bugetul de stat şi din contribuţia proprie a beneficiarului; cheltuieli care pot fi co-finanţate
prin programele de finanţare rambursabilă sau nerambursabilă. Pentru a fi considerate
eligibile în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- Să fie necesare pentru desfăşurarea proiectului, să fie prevăzute în cadrul contractului de

finanţare şi să fie în conformitate cu principiile unui management financiar solid;
- Să fie efectiv realizate pe perioada execuţiei proiectului şi să respecte prevederile din

Contractul de finanţare;
- Să figureze în registrele contabile ale beneficiarului, să fie identificabile şi verificabile şi să

fie susţinute de originalele actelor de plată justificative.
Comitet de selecţie - Organism, fără personalitate juridică, care are ca scop selectarea
proiectelor depuse de solicitanţi în scopul finanţării.
Durata de implementare a proiectului - perioada cuprinsă între data semnării contractului de
finanţare şi data finalizării ultimei activităţi prevăzute în cadrul proiectului.
Fondurile structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează
pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării
coeziunii economice şi sociale:
a) Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fondul structural care sprijină
regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv,
infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii (conform
HG 497/2004);
b) Fondul Social European este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii
Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor
umane. (conform HG 497/2004)
Instrumente structurale - denumesc fondurile structurale şi fondul de coeziune luate în
ansamblu; mijloace de acţiune ale Uniunii Europene, pentru îndeplinirea politicii de
coeziune economică şi socială. Instrumentele structurale apar sub forma asistenţei
70

www.traininguri.ro
financiare nerambursabile primită de România, în calitate de stat membru al Uniunii
Europene, prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEADR), Fondului
Social European (FSE) şi Fondului de Coeziune (FC).
Organism Intermediar – instituţia desemnată de autorităţile de management şi/sau de
autoritatea de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile
din programele operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi
reglementarea mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care
deleagă se fac pe bază de acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de
plată rămân responsabile pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate,
precum şi a operaţiunilor finanţate prin instrumentele structurale.
Program operaţional - document prezentat de un stat membru şi adoptat de Comisie care
defineşte o strategie de dezvoltare în conformitate cu un ansamblu coerent de priorităţi,
pentru a cărui realizare se face apel la un Fond sau în cadrul obiectivului Convergenţă, la
Fondul de Coeziune şi la Fondul European de Dezvoltare Regională; Document strategic de
programare elaborat de Statul Membru şi aprobat de Comisia Europeană, prin care este
stabilită o strategie de dezvoltare sectorială sau regională printr-un set de priorităţi coerente.
Raportul de progres - documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al
proiectului.
SMIS - Single Management Information Sistem = Sistem Unic de Management a

Informaţiilor - este un sistem informatic naţional, în sprijinul organismelor naţionale.
TIC - ITC - IT&C - Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
71

www.traininguri.ro
ANEXA 2
Nomenclatorul Unităților Teritoriale
Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică (NUTS) - Acesta reprezintă o clasificare

oficială a EUROSTAT (Oficiul de Statistică al Uniunii Europene), care să permită: -
colectarea, prelucrarea şi diseminarea statisticilor regionale într-un mod uniform, comparabil
şi armonizat la nivelul întregii UE;
- măsurarea şi analiza situaţiei economice, regionale şi fundamentarea criteriilor de

intervenţii ale Uniunii Europene, implicit pentru aplicarea politicilor de dezvoltare.
Acest nomenclator (aprobat prin Regulament) defineşte împărţirea teritorială numai pentru
Statele Membre ale UE şi este organizat ierarhic pe trei niveluri statistice pe baza criteriului
populaţiei:
Nivel - Mărimea medie a populaţiei - număr locuitori
NUTS 1 - 3.000.000 – 7.000.000
NUTS 2 - 800.000 – 3.000.000
NUTS 3 - 150.000 – 800.000
- Statisticile regionale la nivelurile NUTS 2 şi NUTS 3 sunt folosite pentru stabilirea

eligibilităţii regiunilor de a primi sprijin financiar din Fondurile Structurale.
- Nivelul teritorial – statistic NUTS 2 reprezintă cel mai important element al politicii de
dezvoltare regională, cea mai mare parte a fondurilor fiind alocată regiunilor clasificate la
acest nivel.
72

www.traininguri.ro
ANEXA 3
Structura unui plan de afaceri Varianta 1
1. Date generale
 informaţii despre: organizatie, denumire, forma juridică (cod CAEN) ,aspecte financiare,
informaţii despre asociaţi.
2. Viziune, strategie :
 natura afacerii, elementele care vor genera flux financiar şi profit, oportunitati, activităţi
care urmeaza a fi implementate şi durata implementării,
 obiectivele pentru urmatoarea perioada : ce parametrii trebuie să atingă în intervalul stabilit
în planul de afaceri, activităţile care urmeaza a fi dezvoltate si activitatile care vor fi reduse,
întrerupte;
 indicatorii de performanţă
 alte schimbari necesare schimbările esenţiale care trebuie realizate pentru atingerea
obiectivelor afacerii.
3. Management, resurse umane
 structura organizatorică a firmei, repartiţia personalului pe funcţii, atribuţiile şi
responsabilităţile fiecăruia.
 ansamblul activităţilor de asigurare, dezvoltare, stimulare şi menţinere a resursei umane
pentru asigurarea succesului unei afaceri.
4. Prezentarea proiectului
 toţi factorii pe care îi implică proiectul: oamenii si toate celelalte resurse, tehnologia, locaţie
şi funcţionare, valoarea investiţiei şi planul de finanţare, graficul de implementare.
73

www.traininguri.ro
5. Contextul oportunitatii afacerii : analiza in “piata” de domeniu
 Configurația pieții în care va figura afacerea de tip proiect propusă: geografică, rela țională,
economică, financiară, psihografică, industrială
 vizarea unui segment de nișă sau segment macro, se poate avea in vedere un grup țintă
de mari dimensiuni ( comunitate nivel regional sau na țional)
 comunicarea de tip awareness față de noua afacere care urmeaza a fi introdusă pe pia ță
 cui se va adresa noua afacere
6. Analiza operaţională
 organizarea şi funcţionarea afacerii
 organizarea fluxului și procesului tehnologic
 regimul de lucru,
 materiile prime și piața de furnizare
 impactul mediu
7. Proiecţii financiare
 ROI / return on investment/ recuperare investiție
 cash-flow - rata
 cheltuilei si provizioane : de la personal la infrastructura
 P&L
Structura unui plan de afaceri Varianta 2

74

www.traininguri.ro
Iată mai jos o altă variantă de cuprins a unui plan de afaceri. De reţinut este că acestea sunt
componente generale care trebuie să se regăsească într-un plan de afaceri, ordinea poate
varia. De aceea, în cazul în care aplicăm pentru o finanţare europeană pentru afacerea
noastră, va trebui să verificăm care sunt cerinţele finanţatorului, existând cazuri în care
acesta pune la dispoziţia solicitanţilor o structură care nu trebuie completată.
Sinteza Planului de Afaceri

Istoricul firmei şi activitatea sa
Descrierea serviciilor
Piaţa
Echipa managerială
Solicitărilor financiare
Alte informaţii
Capitolul I - Descrierea afacerii
Descrierea ideii de afaceri
Descrierea societăţii
Descrierea produselor şi serviciilor
Localizarea afacerii
Descrierea mediului în care evoluează afacerea
Capitolul II Planul de marketing
Descrierea pieţei
Segmentul de piaţă urmărit
Trendul pieţei
Concurenţa şi alte influenţe
Strategia de marketing
Identificarea şi analiza riscurilor
Analiza SWOT
Capitolul III Planul operaţional
75

www.traininguri.ro
Etapele care vor fi urmate în implementarea efectivă a planului de afaceri
Capitolul IV Management şi organizarea afacerii
Proprietarii afacerii
Descrierea echipei manageriale
Consultaţii-cheie
Organizarea afaceri
Politica de management a resurselor umane
Capitolul V Necesarul de finanţare
Destinaţia fondurilor
Mod de finanţare
Momentul finanţării
Beneficiul finanţatorului
Capitolul VI Planul financiar
Ipotezele previziunilor
Volumul vânzărilor
Elementele de cost
Activele fixe şi amortizarea lor
Stocurile
Creanţele
Diagnosticul financiar al perioadei anterioare prin sistemul ratelor
Pragul de rentabilitate şi analiza de senzitivitate
Indicatori de evaluare a proiectului de investiţii
Determinarea ratei interne de rentabilitate financiară
Determinarea valorii actualizare nete a proiectului
Termenul de recuperare a investiţiei
( Alte documente : bilanţ, balanţă, conturi de profit şi pierdere, cash-flow etc.)
76

www.traininguri.ro

Suport de Curs EAF Rev

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs EAF Rev

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERT ACCESARE FONDURI

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

CAPITOLUL 1. ROMÂNIA – BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

1.1. Cadrul instituțional

CAPITOLUL 2. SURSE DE FINANȚARE DIN FONDURI EUROPENE STRUCTURALE

2.1. Identificarea sursei de finanțare

2.2. Analiza programelor operaționale aflate în implementare în România pentru

CAPITOLUL 3. CUM COMPLETEZ O CERERE DE FINANȚARE?

CAPITOLUL 4. CUM ASIGUR MANAGEMENTUL PROIECTULUI

GRESELI FRECVENTE IN SCRIEREA PROIECTELOR. TIPS & TRICKS

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Uniunea Europeană este o comunitate de state care şi-au propus să promoveze, pe

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE. Această politică se

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

„Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ”

1. ROMÂNIA - BENEFICIAR AL POLITICII DE COEZIUNE

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Arhitectura programelor 2014 - 2020

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Sistemul de implementare a fondurilor europene va fi mult mai bine coordonat și mai

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) sau Instrumentele Structurale, sunt

Pentru programarea 2007-2013 au existat trei instrumente financiare cunoscute ca

- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), primul dintre fondurile structurale,

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Obiectivele FSE pentru perioada 2014-2020

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Fondul de coeziune finanțează proiecte majore în domeniul transportului (inclusiv

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

1.3. Reguli pentru beneficiari

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

3. Reguli de monitorizare şi evaluare

4. Regula n+2 sau n+3

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

2. SURSE DE FINANŢARE DIN FONDURI STRUCTURALE

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

 Cum identific o sursă de finanţare?

a. Stabiliţi ideea de proiect pentru care doriţi să obţineţi finanţarea

o Definirea problemei sau nevoii care este abordată prin proiect;

o Analizarea următoarelor documente pentru identificarea sursei de finanţare în

 Cum analizez sursele de finanţare existente?

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

5. Identificarea activităţilor eligibile orientative

6. Identificarea categoriei de beneficiari eligibili şi a grupului ţintă eligibil.

În această etapă este important ca un potenţial aplicant să facă diferenţa între

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Domeniul major de intervenţie 1.1.

Operaţiunea orientativă 1.1.1. Operaţiunea orientativă 1.1.2 Operaţiunea orientativă 1.1.4

 Ce documente trebuie să analizez în această etapă?

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

După analizarea documentelor strategice din propriul sector de activitate, necesare

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

2.2. Analiza Programelor Operaţionale aflate în implementare în România pentru

Programul Operațional Competitivitate (POC)

AP1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii

Programul Operaţional Capital Uman stabileşte priorităţile de investiţii, obiectivele şi

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Extreme Training – Imposibilul devine Posibil!

Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA)