Defrisarea padurilor si consecintele sale

asupra mediului

Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu, atât
pentru animale, cât şi pentru oameni. Niciun alt ecosistem terestru nu asigură un echilibru mai
complex şi o mai mare stabilitate decat pădurea. Spaţiile verzi, indiferent de apartenenţă şi
destinaţie, servesc la îmbunătăţirea calităţii mediului si menţinerea echilibrului ecologic.

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe
straturi, precum si fauna si flora pe care o gazduiesc. Pădurea este o bogăţie naturală, al cărei rol
în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu
de evaluat. Din pacate insa, secole la rand, pădurea a fost (şi continuă să fie) privită doar ca o
sursă de materii prime.

Din cauza omului, în prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în grav pericol.
Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi lucrurile sunt pe cale să se
înrăutăţească, dacă rata actuală de despădurire nu este încetinită. Acest lucru ar fi catastrofic nu
numai din pricina faptului că multe specii de animale îşi au habitatul în pădure, ci şi deoarece
pădurile joacă un rol important în reglarea climei planetei.

Rolul si importanta padurilor

o Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul
consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din
atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori şi arbuşti (vegetaţie);
o Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea
poluarii şi având o influenţa benefica asupra mediului, purificand atmosfera;
o Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vânt;
o Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi
frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata;

1
o Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari
cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat;
o Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale;
o Ajuta la conservarea biodiversitatii, reprezentand un sistem ecologic complex care
adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu
dispariţia;
o Are un mare impact estetic, peisajele în care apar paduri fiind de preferat terenurilor ocupate
de culturi agricole sau alte amenajari antropice;
o Este un loc apreciat de recreere si cu efecte terapeutice recunoscute;
o Are o mare importanţa educativ – ştiinţifica, atât pentru noi cât şi pentru generaţiile
urmatoare.
o Pădurea reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi
hidric, fiind totodată ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare  decât
oricare alt ecosistem natural.

Deşi pădurea are un rol foarte important în menţinerea echilibrului ecologic, oamenii
defriseaza în mod constant pădurile, acest lucru avand consecinte devastatoare pentru mediu.

Despăduririle şi efectele acestora asupra mediului

o S-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
o Sunt tot mai frecvente secetele si inundatiile;

2
o S-au intensificat alunecările de teren;
o A degenerat starea masivelor forestiere;
o A sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi plante;
o Defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale;
o Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe terenurile in pantă,
de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din apropierea solului şi alte
consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii lemnului, folosirii maşinilor, etc.
o O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de înmlăştinare; acesta este
rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie sub formă de apă freatică – când
nivelul apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de apa din precipitaţii când straturile
impermeabile ale solului împiedică pătrunderea apei în adâncime, provocând stagnarea ei la
suprafaţă, până la evaporare. Acest fenomen apare mai frecvent în subzona molidişului, în
arboretele de molid, şi în subzona stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.
o Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii climatului, la
intensificarea vitezei vânturilor.

Prin acest impact progresiv asupra naturii şi îndeosebi prin distrugerea pădurilor, s-au
dereglat echilibrele fizice şi ecologice instaurate de multe milenii în natură. Importanţa crescută
care se acordă în prezent protecţiei mediului înconjurător natural sau divers umanizat, după
parerea mea se explică tocmai prin mulţimea efectelor negative ale acestui impact, ale urbanizării
şi industrializării accelerate şi a folosirii intensive a resurselor mediului(, care au dus la
eroziunea solului, alunecări de teren, torenţialitate accelerată a apelor curgătoare, inundaţii,
agravarea secetei, secarea sau reducerea drastică a debitelor reţelei hidrografice, înrăutăţirea
climei în general, formarea furtunilor de praf, poluarea aerului, reducerea stratului de ozon,
poluarea apelor şi solului, poluarea fonică.)
Pentru protejarea pădurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecţie care să
armonizeze sfera intereselor economice, sociale şi ecologice, un rol important in cadrul acestor
mijloace de protectie avandu-l si categoria instrumentelor juridice. În acest sens, ţara noastră a
ratificat mai multe acte normative internaţionale care stabilesc principii şi orientări de conservare
şi protejare a pădurilor şi de gestionare durabilă a acestora, şi a adoptat pe plan intern numeroase
legi şi alte acte normative.

3
 Din bogata legislatie care reglementeaza acest capitol din dreptul mediului prezentam
succint cateva reglementari mai importante:

 O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului

Contine principii si dispozitii generale de reglementare a activitatilor economice si
sociale cu impact asupra mediului, specificatii privind protectia resurselor naturale - protectia
apelor, a atmosferei, a solului si subsolului. In art. 3 lit. f) este formulat principiul conservarii
biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural, iar la lit. g) al aceluiasi
articol este formulat principiul utilizarii durabile a resurselor naturale. Conform art. 6 alin. (1)
“Protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice”.
 Ordin 606 din 30 septembrie 2008
Acest ordin contine dispozitii referitoare la aprobarea instructiunilor privind termenele,
modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos 

 O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse

vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora
 O.U.G
 O.U.G. nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania

Cuprinde reglementari pentru administrarea padurilor persoanelor fizice, a suprafetelor de

padure retrocedate in baza Legilor fondului funciar, controlul aplicarii si respectarii regimului
silvic.

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic

Aceasta lege contine dispozitii referitoare la administrarea si gospodarirea fondului forestier si

vegetatiei forestiere, specificatii privind protectia, paza fondului forestier atat din proprietate
publica cat si privata, exploatarea masei lemnoase precum si sanctiunile implicate de
nerespectarea prezentului cod. Art. 5. - Principiile care stau la baza gestionarii durabile a
padurilor sunt urmatoarele:
a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor;

4
b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;
c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri;

Art. 51. - (1) Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor
ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte
pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile legii.
(2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu,
in conditiile legii.
(3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum si constatarea
contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic este investit cu
exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite de lege.

Art. 72. - (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea

materialelor lemnoase fara documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din
care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora.
(2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica potrivit legii.
(3) Pentru evitarea degradarii, materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se pot valorifica.
Contravaloarea acestora se consemneaza intr-un cont special pana la solutionarea definitiva a
cauzei.

Art. 78. - (1) Autoritatea publica centrala pentru educatie, cu consultarea autoritatii publice
centrale care raspunde de silvicultura, va include in curricula de la formele de invatamant
obligatorii notiuni privitoare la paduri, la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta
lor in cadrul biosferei si in viata omenirii, in general.

Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura trebuie sa aiba un rol activ in formarea
constiintei forestiere si in fiecare an in perioaa 15 martie- 15 aprilie trebuie sa organizeze “Luna
plantarii arborilor”, in aceasta perioada, impreuna cu administratorii padurilor proprietate publica
a statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa desfaspare actiuni publice de popularizare si
educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii forstiere
si de intretinere.

Legea nr 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice