Valoarea stilistică a semnelor de punctuație

Semnul de Utilizarea Valoarea stilistică Exemple

punctuație
Marchează sfârșitul Enunțurile scurte, „Seceta a ucis orice boare
unei propoziții punctele dese poartă o de
vânt.
Punctul enunțiative sau fraze, încărcătură emoțională Soarele s-a topit și a curs
. sfârșitul unor deosebită, insistând pe
enunțuri fragmentare asupra unor noțiuni sau pământ.
– în dialog. marcând dramatismul A rămas cerul fierbinte și
Marchează pauza ce unor situații. gol.
Ciuturile scot din fântână
se face în vorbire. nămol.”
(N. Labiș „Moartea

căprioarei”)
Marchează o pauză Evidențiază o pauză
mai lungă sau o afectivă, reprezintă „Dar ninge-n noapte fără
vindecare
Punctele întrerupere a declanșarea unei game Cu lerui-ler peste-un sfârșit
de gândului în timpul de emoții: surprindere, de
suspensie vorbirii. ezita-re, durere, regret, veac...
... îndoială, disperare, Mi-e dor… ”
renunțare etc. (A. Suceveanu
„Colind”)
Marchează discursul de
tip reflexiv, meditativ.
Lasă loc pentru
subînțelesuri, îndeamnă
cititorul la meditație.
Marchează întreruperea
discursului liric,
sugerează emoții
puternice ale eului liric /
personajului.
Izolează o apoziție Este marca unei
Linia de sau o explicație a tensiuni lirice deosebite „Cade
Tot ce-i frumos și unic -
pauză emițătorului, în enunțuri cu caracter Cade sufletul.”
‒ marchează lipsa unui confesiv. (Gr. Vieru „Ochiul
verb (o elipsă) Deschide perspectiva izvorului”)
unei dezvăluiri, a unei
precizări
Marchează o
schimbare de intonație.
Are valoare de semn de
egalitate între 2
realități.
Marchează o pauză Au rolul de a atrage
Două mai mică decât atenția asupra a ceea Adevărul este acesta: am
uitat să învăț.
puncte punctul, anunță ce urmează, reprezintă Concluzia e următoarea:
: vorbirea directă, o o introducere de o mare trebuie să învăț!
enumerație sau o valoare, revelație.
concluzie.
Marchează o pauză Este mai mult un semn „Dar a noaptei neagră
Punctul și mai mare decât stilistic decât mantă peste dealuri se
 virgula virgula și mai mică gramatical, utilizarea lui
; decât cea redată prin fiind la discreția celui
punct. Desparte o care scrie.
propoziție sau un Marchează o coborâre
grup de propoziții de a tonului și o pauză mai
restul frazei. mare. Conferă frazei o
anumită armonie, ritmi-
citate.
Marchează grafic Exprimă implicarea
Semnul intonația propozițiilor afectivă a vorbitorului /
exclamării exclamative sau autorului sub forma
! imperative. emoției de uimire,
Delimitează bucurie, surpriză, furie
interjecții și vocative. etc.
Imprimă textului o notă
puternică de
subiectivitate.
Exteriorizează starea
de spirit a eului liric.
Marchează în scris Exprimă o implicare
intonația propozițiilorafectivă puternică:
Semnul și a frazelor dilema, suferința,
interogării interogative. indignarea, surpriza etc.
? Are o valoare expresivă
deosebită în monologul
interior.
Are menirea să
sublinieze mesajul, să
impresioneze cititorul,
să trezească interesul,
mai ales, în cadrul
interogațiilor retorice
(false întrebări).
Delimitează grafic Accentuează o anumită
Virgula unele propoziții în parte a enunțului,
, cadrul frazei și unele scoate în evidență o
părți de propoziție în idee.
cadrul propoziției. Creează un ritm
Marchează unele accelerat în cazul
pauze scurte în fluxul narațiunilor, prin
vorbirii. utilizarea verbelor.
Încadrează vorbirea Ca implicație stilistică,
Ghilimelele directă (cuvintele pot marca ironia la
lățește,/ La apus se adun
norii, se întind ca un
veșmânt;/ Peste unde și-n
tărie întunerecul
domnește;/ Tot e groază și
tăcere… umbra intră în
mormânt.” (Grigore
Alexandrescu, „Um-bra lui
Mircea. La Cozia”)
„Ce-ngrozitoare înserare
plutește-n
univers!”
„Frumoasă jertfă a pădurii
mele!”
„Mi-a șuierat cu bucurie:
⸺Avem
carne!”
(N. Labiș „Moartea
căprioarei”)
„Florile surâd în taină,
Oare ce-or surâde ele?”
(M. Eminescu „Luna
iese
dintre codri”)
„Boierii, neavând nici o grijă,
surprinși mișălește pe din
dos, fără arme, cădeau făr-
a se mai împotrivi. Cei mai
bătrâni mureau făcându-și
cruce; mulți însă din cei mai
juni se apărau cu turbare;
scaunele, talgerele,
tacâmurile mesii se făceau
arme în mâna lor; unii, deși
răniți, se încleștau cu furie
de gâtul ucigașilor şi,
nesocotind rănele ce
priimeau, îi strângeau pân-îi
înădușeau. Dacă vreunul
apuca vreo sabie, își vindea
scump viața.” (C.
Negruzzi, „Alexandru
Lăpușneanul”)
 „” unei persoane). adresa cuiva.
Marchează un citat.

Important! Multe dintre semnele de punctuație menționate mai sus apar în cadrul
figurilor de stil (de exemplu: metafore, hiperbole, enumerații, invocații și interogații
retorice). În aceste cazuri valoarea stilistică a semnelor de punctuație se va comenta
în corelație cu figura de stil prezentă.

Comentează valoarea stilistică a semnelor de punctuație din poezia ce urmează,

dezvăluind sentimentul dominant al eului liric și mesajul versurilor, într-un text coerent
de o pagină de caiet:

Ochiul izvorului

Cade
Tot ce-i frumos și unic -
Cade sufletul.
Cade cântecul.
Cade Pământul.
Moare izvorul.
Doamne,
Vedem cu toții
Căderea unei stele
Și nu vede nimeni
Căderea Pământului!
Doamne,
Degeaba este frumos
Ochiul Soarelui,
Dacă moare
Ochiul izvorului.
(Gr. Vieru)

Pentru acasă:

De comentat, într-un text coerent, valoarea stilistică a semnelor de

punctuație din ultima strofă (ultimele 4 versuri) a poemului „Moartea
căprioarei” de N. Labiș.