Dupa ce, mii de ani la rand, alimentatia oamenilor a ramas aproape neschimabata, la inceputul

secolului al XX-lea, in tarile occidentale, s-a prosdus o adevarata deriva a obiceiurilor

alimentare. Este necesar de a sublinia faptul, ca la omul modern, instinctul, care sta la baza
hranirii tuturor celorlalte fiinte de pe Terra, joaca un rol din ce în ce mai secundar în actul
hranirii, de aici desprinzându-se concluzia ca este nevoie de o educare si de o autoeducare a
comportamentului alimentar.

Principalele trăsături ale unui comportament alimentar sănătos

În cazul adulţilor, este bine să se ţină cont de următoarele recomandări:

- să se mănânce 3-5 (de preferinţă 4) mese pe zi, la cel puţin 3 ore distanţă una faţă de cealalt

- orele şi numărul meselor să fi regulate

- mâncatul să se facă încet, mestecând bine

- să se evite în timpul mesei, conversaţiile, îndeosebi cele tensionate, cititul, vizionarea

televizorului, ascultarea radioului

- ambientul să fie cât mai plăcut, atmosfera cordială

şi alimentele estetice - niciodată după o masă, nu trebuie să se simtă senzaţia de "prea plin",
deoarece însemnă că s-a depăşit limita de saţietate.

Studenția este o perioadă în care stilul de viața al

Marii majorități suferă schimbări și o tranziție stresantă care poate influența academic
performanță, care este legată de succesul profesional și egal influențează realizările și
veniturile educaționale viitoare [1].
Mulți factori sunt asociați cu procesele cognitive și cu obiceiurile de studiu eficiente și, prin
urmare, cu performanțele academice în rândul studenților, printre aceste obiceiuri aflându-se u
stresul, distragerile sociale și starea psihologică (de exemplu, prezența anxietății și depresiei),
dar și un comportament alimentar inadecvat. [2,3 În acest context, sănătatea subiecților, în
special obiceiurile nutriționale, pare să funcționeze ca predictori importanți ai proceselor
cognitive și a performanței academice.
Astfel, studenții care respectă recomandările de sanătate publică privind nutriția au medii
(GPA) mai mari după ajustarea pentru caracteristicile sociodemografice și comportamentele
negative asupra sănătății [4–7].

În această etapă universitară, studenții sunt expuși la numeroase opțiuni alimentare

nesănătoase, inclusiv alimente bogate în grăsimi saturate și zahăr definit, care pot fi în
detrimentul procesării cognitive [8,9].

Principalii factori care afectează dacă indivizii adoptă obiceiuri nutriționale sănătoase sau
nesănătoase includ opiniile și percepțiile asupra propriului corp, precum și factori genetici,
alegeri ale stilului de viață, factori de mediu și alte obiceiuri, toate cunoscând efecte
interdependente [10].

În categoria obiceiurilor nutriționale, o variabilă influentă este comportamentul alimentar, un

set de acțiuni care stabilesc relația oamenilor cu alimentele [11], care include obiceiurile de
băut, selecția alimentelor consumate, preparatele culinare și cantitatea de alimente consumate.
Comportamentul alimentar este afectat de
disponibilitatea alimentelor, de preferințele alimentare, dimensiunea porțiunii, valorile
culturale, credințele familiei și stilurile alimentare, care sunt factori puternic condiționați de
experiențele învățate [12].
Referințe

1. Trockel MT, Barnes MD, Egget DL: Health-related variables and academic performance
among first-year college students: implications for sleep and other behaviors. J Am Coll
Health 49:125–131, 2000. 2. Turner J, Bartlett D, Andiappan M, Cabot L: Students’ perceived
stress and perception of barriers to effective study: impact on academic performance in
examinations. Br Dent J 13:453–458, 2015. 3. Waqas A, Rehman A, Malik A, Muhammad U,
Khan S, Mahmood N: Association of ego defense mechanisms with academic performance,
anxiety and depression in medical students: a mixed methods study. Cureus 7:337–343, 2015.
4. Richardson M, Abraham C, Bond R: Psychological correlates of university students’
academic performance: a systematic review and meta-analysis. Psychol Bull 138:353–387,
2012. 5. Ruthig JC, Marrone S, Hladkyj S, Robinson-Epp N: Changes in college student
health: implications for academic performance. J Coll Stud Dev 52:307–320, 2011. 6. De
Berard MS, Spielmans GI, Julka DL: Predictors of academic achievement and retention
among college freshmen: a longitudinal study. Coll Stud J 38:66–80, 2004. 7. Wald A,
Muennig PA, O’Connell KA, Garber CE: associations between healthy lifestyle behaviors and
academic performance in U.S. undergraduates: a secondary analysis of the American College
Health Association’s National College Health Assessment II. Am J Health Promot 28:298–
305, 2014. 8. Deliens T, Clarys P, De Bourdeaudhuij I, Deforche B: Weight, socio-
demographics, and health behaviour related correlates of academic performance in first year
university students. Nutr J 12:1–9, 2013. 9. Francis H, Stevenson R: The longer-term impacts
of Western diet on human cognition and the brain. Appetite 63:119–128, 2013.

4 VOL. 0, NO. 0

Eating Behavior and Academic Performance

10. ¸Celik ¸CB, Odacı H, Bayraktar N: Is problematic internet use an indicator of eating
disorders among Turkish university students? Eat Weight Disord 20:167–172, 2015. 11.
Domınguez-Vasquez P, Olivares S, Santos JL: Eating behavior and childhood obesity: family
influences. Arch Latinoam Nutr 58:249–255, 2008. 12. Jessica Osorio E, Gerardo Weisstaub
N, Carlos Castillo D: Development of feeding behavior in childhood and its alterations. Rev
Child Nutr 29:280–285, 2002.