II) Asocierea între comportamentul alimentar și performanță academică în rândul

studenților

După ce, mii de ani la rând, alimentația oamenilor a rămas aproape neschimabată, la
inceputul secolului al XX-lea, in tarile occidentale, s-a produs o adevarata deriva a
obiceiurilor alimentare. Este necesar de a sublinia faptul, ca la omul modern, instinctul care
stă la baza hrănirii tuturor celorlalte ființe de pe Terra, joaca un rol din ce în ce mai redus în
actul hrănirii, de aici desprinzându-se concluzia ca este nevoie de o educare si de o
autoeducare a comportamentului alimentar.

Principalele trăsături ale unui comportament alimentar sănătos

În cazul adulţilor, este bine să se ţină cont de următoarele recomandări:

- să se mănânce 3-5 (de preferinţă 4) mese pe zi, la cel puţin 3 ore distanţă una faţă de cealalt

- orele şi numărul meselor să fi regulate

- mâncatul să se facă încet, mestecând bine

- să se evite în timpul mesei, conversaţiile, îndeosebi cele tensionate, cititul, vizionarea

televizorului, ascultarea radioului

- ambientul să fie cât mai plăcut, atmosfera cordială

şi alimentele estetice - niciodată după o masă, nu trebuie să se simtă senzaţia de "prea plin",
deoarece însemnă că s-a depăşit limita de saţietate.

Studenția este o perioadă în care stilul de viața al marii majorități suferă schimbări și o
tranziție stresantă care poate influența performanța academică, ce este legată de succesul
profesional și care influențează egal realizările și veniturile educaționale viitoare.
Mulți factori sunt asociați cu procesele cognitive și cu obiceiurile eficiente de studiu și, prin
urmare, cu performanțele academice în rândul studenților, printre aceste obiceiuri aflându-se
stresul, distragerile sociale și starea psihologică (de exemplu, prezența anxietății și depresiei),
dar și un comportament alimentar inadecvat. În acest context, sănătatea subiecților, în special
obiceiurile nutriționale, pare să funcționeze ca predictori importanți ai proceselor cognitive și
a performanței academice. Astfel, studenții care respectă recomandările de sanătate publică
privind nutriția au medii (GPA) mai mari după ajustarea pentru caracteristicile
sociodemografice și comportamentele negative asupra sănătății .
În această etapă, studenții sunt expuși la numeroase opțiuni alimentare nesănătoase, inclusiv
alimente bogate în grăsimi saturate și zahăr rafinat,a care pot fi în detrimentul procesării
cognitive.

Principalii factori care influențează dacă indivizii adoptă obiceiuri alimentare

sănătoase sau nesănătoase includ opiniile și percepțiile asupra propriului corp, precum și
factori genetici, alegeri ale stilului de viață, factori de mediu și alte obiceiuri, toate cunoscând
efecte interdependente.

În categoria obiceiurilor nutriționale, o variabilă influentă este comportamentul

alimentar, un set de acțiuni care stabilesc relația oamenilor cu alimentele, care include
obiceiurile de băut, selecția alimentelor consumate, preparatele culinare și cantitatea de
alimente consumate. Comportamentul alimentar este afectat de disponibilitatea alimentelor,
de preferințele alimentare, dimensiunea porțiunii, valorile culturale, credințele familiei și
stilurile alimentare, care sunt factori puternic condiționați de experiențele învățate .
Referințe
Macarena Valladares PhD, Elizabeth Durán, Alexis Matheus, Samuel Durán-Agüero PhD, Ana María
Obregón PhD & Rodrigo Ramírez-Tagle PhD (2016): Association between Eating Behavior and
Academic Performance in University Students, Journal of the American College of Nutrition