Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

Disponibil online la www.sciencedirect.com

ScienceDirect
Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

A 21-a Conferință Economică Internațională 2014, IECS 2014, 16-17 mai 2014, Sibiu, România

Studiu privind corelația dintre performanța economico-

financiară și performanța bursieră la companiile românești
din industria petrolieră și comerțul cu amănuntul
Lucian Busea, *, Iulia Oana Ștefan a
aFacultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Departamentul Finanțe, Bănci și Analiză Financiară, Universitatea din Craiova,
Craiova, România

Rezumat

Într-o perioadă în care criza economică și financiară este încă o realitate ce nu poate fi ignorată, pe o piață de capital încă marcată
de instabilitate, este important pentru o companie cotată la bursă să urmărească îndeaproape evoluția performanțelor sale
economice și financiare și în ce măsură nivelul acestora influențează investitorii să achiziționeze acțiuni ale companiei sau să le
elimine din portofoliu. În acest scop, au fost utilizate metode matematice și statistice pentru a stabili tipul, direcția și intensitatea
corelațiilor dintre anumiți indicatori de performanță economico-financiară și indicatorii de performanță bursieră, la șase
companii românești importante din industria petrolieră și comerțul cu amănuntul, listate la Bursa de Valori București
©
© 2014
2014 Autorii.
Autorii. Publicat
Publicat de
de Elsevier
Elsevier B.V.
B.V. Acesta este un articol cu acces liber sub licența CC BY-NC-ND
Selecția și/sau peer-review sub responsabilitatea Comitetului științific al IECS 2014.
(http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/).
Selecție și/sau peer-review sub responsabilitatea Comitetului Științific al IECS 2014
Cuvinte cheie: corelație; capitalizare bursieră; profit; rata de rentabilitate a tranzacțiilor; cifra de afaceri

1. Introducere

Situația economică actuală, profund marcată de apariția și perpetuarea crizei economice și financiare mondiale, îi
obligă pe întreprinzători să se alinieze rapid la cerințele de competitivitate, eficiență și profitabilitate, într-un cuvânt,
de performanță, pentru a supraviețui pe o piață din ce în ce mai selectivă. Cu alte cuvinte, răspunsul la întrebarea
"este o companie cu adevărat performantă" este, de fapt, răspunsul combinat la următoarele aspecte:este

* Autor corespondent.
Adresa de e-mail: buselucian@yahoo.com (B. Lucian), iulia.oana.stefan@gmail.com (S. I. Oana)

2212-5671 © 2014 Autorii. Publicat de Elsevier B.V. Acesta este un articol cu acces liber sub licența CC BY-NC-ND
(http://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/3.0/).
Selecție și/sau peer-review sub responsabilitatea Comitetului Științific al IECS 2014
doi:10.1016/S2212-5671(14)00786-2
150 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

entitatea este profitabilă?, creează valoare adăugată pentru acționarii săi?, piața bursieră o percepe ca fiind
performantă?
Vedem, așadar, că în economia de piață este la fel de importantă obținerea unor rezultate financiare
satisfăcătoare, precum și validarea pieței de capital, prin evoluția valorii de piață a acțiunilor companiilor listate.
În teoria și practica economică există atât concepte care susțin ideea că piața reflectă cu acuratețe situația
economică și financiară a companiilor (teoria piețelor eficiente), cât și opinii conform cărora investitorii nu sunt
întotdeauna raționali, nu întotdeauna interpretează corect informațiile și standardele de performanță au în prim plan
câștigurile pe termen scurt (Warren Buffett, 1984).
În aceste condiții, apare ca oportună testarea corelațiilor și determinarea gradului de influență între o serie de
indicatori de performanță economico-financiară, pe de o parte, și cei de performanță bursieră, pe de altă parte,
pentru a stabili ce iau în considerare investitorii atunci când aleg să-și plaseze capitalul în acțiunile anumitor
companii.

2. Concepte și metodologie

Rezultatele financiare ale întreprinderii, precum și eficiența și eficacitatea acesteia sunt trasate cu ajutorul
informațiilor din bilanț și din contul de profit și pierdere, punând în evidență în mărime absolută sau relativă
performanțele economice și financiare obținute de aceasta la diferite niveluri ale activității. Astfel, printre indicatorii
utilizați pentru evaluarea rezultatelor unei întreprinderi se numără cifra de afaceri, valoarea adăugată, profitul brut,
net și operațional, profitul înainte de dobânzi și impozite, ratele de rentabilitate etc.
Este binecunoscut faptul că, în condițiile unei economii de piață din ce în ce mai restrictive, obținerea unor
performanțe economice și financiare sporite constituie o premisă esențială pentru supraviețuirea oricărei companii.
Astfel, în ceea ce privește conceptul de performanță, M. Porter (1986) consideră că performanța întreprinderii
depinde de capacitatea acesteia de a crea valoare pentru clienții săi, în timp ce M. Niculescu și G. Lavalette (1999)
definesc performanța economică a unei întreprinderi ca fiind echilibrul instabil rezultat din evoluția eficienței și
eficacității. În același timp, M.Achim și S.Borlea (2012) consideră că o întreprindere performantă este
întreprinderea care creează valoare adăugată pentru acționarii săi, satisface cererea clienților, ține cont de opinia
angajaților și protejează mediul înconjurător.
Pe de altă parte, determinarea performanțelor economice și financiare ale întreprinderilor cotate la bursă în
vederea stabilirii unei structuri specifice de portofoliu presupune determinarea mai multor tipuri de indicatori care se
bazează pe evoluția prețului de piață al acțiunilor societăților, dar care iau în considerare și elemente precum
dividendele acordate, profitul net sau cifra de afaceri.
Dintre indicatorii de performanță bursieră, studiul se bazează pe analiza capitalizării bursiere (KB) a fiecărei
companii, ca fiind cel mai reprezentativ indicator al lichidității, având în vedere că prin intermediul acesteia un
investitor poate observa ușurința cu care se pot tranzacționa titlurile de valoare ale companiei care îl interesează.
Valoarea sa se determină prin înmulțirea prețului de piață al acțiunii (PPA) cu numărul de acțiuni ale fiecărei
companii (Na). pentru a evidenția corelația dintre performanța economico-financiară și cea bursieră, au fost
introduse și alte elemente precum cifra de afaceri (CA), profitul net (Pn) sau dividendele acordate (Div). Astfel, au
fost elaborate două modele de analiză factorială:
KB Pn KB
I. KB = CA * = CA * * (1)
CA CA Pn

KB = CA* PSR = CA* Rv * (2)

PER
Unde: PSR - raportul dintre preț și
vânzări; Rv - rata de
rentabilitate a tranzacțiilor;
PER - raportul dintre preț
și profit;

Acest model de analiză factorială arată variația capitalizării bursiere în funcție de evoluția unor indicatori
importanți de performanță economico-financiară, cum ar fi cifra de afaceri, rata de rentabilitate a tranzacțiilor, dar
și a altor indicatori importanți de pe piața de capital. Influențele factorilor pot fi evidențiate prin substituția în lanț
 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159 151

după cum urmează:

1. Influența cifrei de afaceri:
ΔCA
KB = (CA1
- CA0
)* PSR0 (3)
2. Influența raportului dintre preț și vânzări:
ΔPSR = CA *(PSR - PSR ) (4)
KB 1 1 0
3. Influența ratei de rentabilitate a schimburilor comerciale:
ΔRvKB = CA1 *(Rv1 - Rv0
) * PER0 (5)
4. Influența raportului preț-beneficiu:
ΔPER = CA * Rv *(PER - PER ) (6)
KB 1 1 1 0
Div KB
II KB = Pn * * (7)
Pn Div
Pn * Rrd
KB = (8)
Ra
Unde: Rrd - Rata de distribuire a
dividendelor Ra -
Randamentul dividendelor
Acest model de analiză factorială urmărește evoluția capitalizării bursiere, în funcție de variația profiturilor
nete obținute de companii, dar și de politica de dividende adoptată de acestea.
Și în acest caz, influențele factorilor pot fi evidențiate prin intermediul substituției în lanț, după cum urmează:
1. Influența profitului net:
(Pn1 - Pn0 ) * Rrd0
ΔPn
KB = Ra0
(9)
2. Influența ratei de distribuire a dividendelor:

Rrd Pn1 * (Rrd1 - Rrd0 )

Δ KB = (10)
Ra0
3. Influența randamentului dividendelor:
ΔRa Pn1 * Rrd1 Pn1 * Rrd1 (11)
KB
= -
Ra1 Ra0
Determinarea influențelor dintre indicatorii de performanță economico-financiară și cei de performanță bursieră
prin intermediul substituției în lanț este urmată ulterior de determinarea indicelui de corelație Pearson, calculat cu
ajutorul programului informatic SPSS.
Studiul se bazează pe analiza a șase mari companii românești listate la Bursa de Valori București, reprezentative
pentru două domenii de activitate, respectiv comerțul cu amănuntul (Mercur, Napotex, Unirea Shopping Center) și
industria petrolieră (OMV Petrom, Rompetrol Well Services, Oil Terminal), în perioada 2010-30.06.2013, cu
ajutorul situațiilor financiare anuale și semestriale.

3. Studiu de caz

Variația capitalizării bursiere în funcție de bursă și de indicatorii de performanță economico-financiară pentru

companiile incluse în studiul de caz, a fost analizată pentru perioada 2010-30.06.2013 datorită faptului că la
momentul finalizării studiului, companiile nu își publicaseră încă situațiile financiare anuale pentru anul 2013.De
asemenea,deoarece Bursa de Valori București își păstrează rapoartele lunare doar pentru ultimii trei ani,
determinarea cursului de piață pentru ultima zi de tranzacționare a anului pentru intervale de timp anterioare anului
2010 nu a fost posibilă.
152 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

În același timp, trebuie remarcat faptul că, pentru 30.06.2013, profitul net și cifra de afaceri au fost corectate
pentru a fi asociate cu ultimele patru semestre consecutive, iar dividendul estimat a fost 0, astfel încât anumite
influențe nu au putut fi calculate sau nu sunt relevante pentru această perioadă.
Astfel, influențele factorilor prezenți prin cele două modele de analiză asupra capitalizării bursiere, dar și variația
individuală a fiecărui factor, atât în mărime absolută, cât și ca rată pentru perioada 2010-2013 pentru fiecare dintre
cele șase companii sunt prezentate în tabelele 1-6.

Tabelul 1: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la Mercur S.A.

Perioade 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Mercur
Compania
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -2.366.568 -7,14 -1.183.284 -3,85 -3.490.688 -11,8
ΔKBCA -841.345 -2,54 -5.541.957 -18,01 -3.760.838 -12,71
ΔCA -323.750 -2,54 -2.238.272 -18,01 -1.295.118 -12,71
-1.525.223 -4,60 4.358.673 14,17 270.150 0,91
ΔKB PSR
Prim ΔPSR -0,1227 -4,72 0,4279 17,28 0,0304 1,05
ul
model
ΔKBRv 1.877.403 5,67 -21.232 -0,07 -5.398.981 -18,25
ΔRv 0,0150 5,81 -0,0002 -0,08 -0,0572 -20,91
-3.402.627 -10,27 4.379.905 14,24 5.669.130 19,16
ΔKB PER
ΔPER -1,0006 -9,96 1,5722 17,38 2,9478 27,76

ΔKBPn 1.036.059 3,13 -5.563.189 -18,08 -9.159.818 -30,96

ΔPn 103.119 3,13 -614.944 -18,08 -862.597 -30,96
7.246.929 21,87 6.961.611 22,63 -20.422.282 -69,04
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd 0,1339 21,21 0,2115 27,62 - -

ΔKBRa -10.649.556 -32,14 -2.581.706 -8,39 - -

ΔRa 0,0218 34,62 0,0074 8,73 - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

Analizând primul model factorial elaborat, se observă că în cazul Mercur S.A., evoluția cifrei de afaceri a avut o
influență nefavorabilă asupra capitalizării bursiere pe întreaga perioadă de timp analizată, scăderea acesteia cu 18%
contribuind cel mai mult la scăderea KB în intervalul 2011-2012. Raportul preț/vânzări a influențat negativ
capitalizarea bursieră doar în perioada 2010-2011, însă influența pozitivă a acestuia în următoarele perioade de timp
nu a fost suficientă pentru a contracara diminuările cauzate de cifra de afaceri, ceea ce a dus la scăderea KB cu
aproximativ 3,5 mil. RON în perioada 2012-2013. O privire mai detaliată relevă faptul că, în ceea ce privește
influența ratei de rentabilitate comercială, aceasta este pozitivă doar în perioada 2010-2011, corespunzătoare
perioadei în care a crescut cu 5,8%. Ulterior, rata începe să se diminueze, având o influență negativă asupra
capitalizării bursiere, influență care atinge nivelul maxim în 2012-2013. Raportul preț-beneficiu se dovedește a avea
o influență inversă proporțional cu cea a ratei de rentabilitate a tranzacțiilor, dar mai puternică decât aceasta,
contribuind la scăderea capitalizării bursiere doar în 2010-2011, ulterior având o influență pozitivă asupra acesteia.
Ca urmare a analizei comparative a ritmurilor cu care fiecare factor de influență a variat de la o perioadă la alta și
a ritmurilor cu care variația acestora a influențat capitalizarea bursieră, observăm că scăderile constante ale cifrei de
afaceri au determinat în aceeași măsură scăderea KB. Raportul preț/vânzări are o influență mai slabă asupra valorii
de piață a companiei, deoarece ratele de variație ale acestuia sunt mai mari decât nivelul în care influențează
capitalizarea bursieră, diferența fiind notabilă în perioada 2011-2012, de aproximativ 3%.
În același timp, și creșterile sau scăderile ratei de rentabilitate a tranzacțiilor influențează direct, într-un procent
comparabil, dar inferior, capitalizarea bursieră, în timp ce în cazul raportului preț-beneficiu, situația este diferită față
de
 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159 153

de la o perioadă la alta. Astfel, se observă că în primul interval de timp influența PER asupra capitalizării bursiere
este mai puternică decât variația acesteia, în timp ce în perioadele următoare situația se schimbă, influența sa fiind
mai puțin intensă decât gradul în care a fluctuat.
În contextul celui de-al doilea model factorial, putem observa că creșterea randamentului dividendelor
influențează negativ capitalizarea bursieră a companiei în primele două intervale de timp, în timp ce rata de
distribuire a dividendelor prezintă, dimpotrivă, o influență pozitivă asupra acesteia. În ceea ce privește influența
profitului net, aceasta a fost, deși de intensitate redusă, una pozitivă doar în 2010-2011, în următoarele intervale de
timp, influența negativă determinând scăderea capitalizării bursiere. Privită ca rate, creșterea randamentului
dividendelor determină scăderea capitalizării bursiere, dar într-o rată mai mică decât indicele de creștere a acesteia,
în timp ce rata de rentabilitate comercială manifestă o influență mai puternică sau mai mică decât indicele de variație
a acesteia, cu o diferență egală cu măsura în care profitul net a influențat capitalizarea bursieră în fiecare interval de
timp.

Tabelul 2: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la Napotex S.A.

Perioade 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Napotex
Compania
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -2.167.376 -39,76 469.129 14,29 234.565 6,25
ΔKBCA -461.178 -8,46 220.900 6,73 72.166 1,92
ΔCA -149.524 -8,46 108.832 6,73 33.203 1,92
-1.706.198 -31,30 248.229 7,56 162.398 4,33
ΔKB PSR
Prim ΔPSR -1,0546 -34,19 0,1438 7,08 0,0923 4,25
ul
model
ΔKBRv 1.924.727 35,31 840.549 25,60 486.910 12,97
ΔRv 0,0589 38,57 0,0507 23,98 0,0334 12,73
-3.630.925 -66,61 -592.319 -18,04 -324.511 -8,65
ΔKB PER
ΔPER -10,6140 -52,51 -1,3085 -13,63 -0,6240 -7,53

ΔKBPn 1.463.549 26,85 1.061.448 32,32 559.076 14,90

ΔPn 72.404 26,85 110.572 32,32 67.431 14,90
-264.275 -4,85 -576.946 -17,57 -4.312.108 -114,90
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd -0,0332 -3,82 -0,1111 -13,28 - -

ΔKBRa -3.366.650 -61,76 -15.374 -0,47 - -

ΔRa 0,0441 102,52 0,0004 0,41 - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

În cazul Napotex, primul model factorial relevă influențe similare ale raportului preț/vânzări și ale cifrei de
afaceri asupra capitalizării bursiere, negative în 2010-2011, dar pozitive în perioadele următoare, observându-se că
influența PSR este mai puternică. În detaliu, se poate observa că raportul preț/venituri a influențat negativ
capitalizarea bursieră pe toată perioada analizată, dar cea mai puternică influență s-a manifestat în 2010-2011,
scăzând intensitatea acesteia în următoarele intervale de timp. Dimpotrivă, rata de rentabilitate comercială a avut o
influență pozitivă în toate intervalele de timp, contribuind decisiv la creșterea capitalizării bursiere între 2011-2012
și 2012-2013. dacă analizăm corelația dintre direcția și ratele de variație ale factorilor, pe de o parte, și măsura în
care aceste variații s-au reflectat în capitalizarea bursieră, pe de altă parte, observăm că influența raportului
preț/vânzări este mai slabă doar atunci când este negativă, dar cu cât rata de creștere a acestuia de la un an la altul
este mai mare, cu atât mai mare este intensitatea cu care acționează asupra capitalizării bursiere. În același timp, la o
descompunere mai avansată, se observă că tendințele observate la RPS sunt preluate în totalitate de rata de
rentabilitate comercială, în timp ce rata de scădere a PER afectează accentuat capitalizarea pieței cu diferențe de rată
care oscilează între 1 și 14%.
154 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

Analizând cel de-al doilea model, observăm că, din nou, creșterea randamentului dividendelor influențează
negativ capitalizarea pieței în primele două intervale de timp, contribuind în mod decisiv la diminuarea acesteia în
2010-2011. Spre deosebire de Mercur, aici rata de plată a dividendelor a exercitat o influență negativă asupra valorii
de piață a companiei, dar nu a fost una crucială. În ceea ce privește profitul net, influența sa a fost pozitivă și
semnificativă în primele două intervale de timp, în 2011-2012 contribuind semnificativ la creșterea capitalizării
bursiere a companiei. Analizând pe bază de procente, observăm că scăderea ratei de rentabilitate comercială a dus la
reducerea capitalizării bursiere într-un grad mai mare decât variația acesteia în primele două intervale de timp.
Variația profitului net a influențat în egală măsură capitalizarea de piață, în timp ce creșterea randamentului
dividendelor cu 102% a dus la diminuarea KB cu doar 61% în 2010-2011.

Tabelul 3: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la Unirea Shopping Center S.A.

Perioade 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Centrul comercial
Compania Unirea
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -3.870.734 -1,43 -58.805.388 -22,02 -23.671.030 -11,37
ΔKBCA -24.659.012 -9,10 14.490.827 5,43 -7.936.156 -3,81
ΔCA -7.869.181 -9,10 4.264.377 5,43 -3.157.356 -3,81
20.788.277 7,67 -73.296.215 -27,44 -15.734.874 -7,55
ΔKB PSR
Prim ΔPSR 0,2645 8,44 -0,8846 -26,03 -0,1974 -7,85
ul
model
ΔKBRv -88.252.505 -32,57 162.700.105 60,92 78.754.253 37,81
ΔRv -0,0248 -35,83 0,0257 57,78 0,0276 39,31
109.040.783 40,24 -235.996.320 -88,36 -94.489.126 -45,37
ΔKB PER
ΔPER 31,2098 69,00 -40,6070 -53,12 -12,1329 -33,86

ΔKBPn - - - - - -
ΔPn -2.496.145 -41,67 2.317.914 66,34 1.976.109 34,00
- - - - - -
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd 0 - 0 - - -

ΔKBRa - - - - - -
ΔRa 0 - 0 - - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

În cazul celei de-a treia companii din sectorul comerțului cu amănuntul, Unirea Shopping Center, raportul
preț/vânzări și cifra de afaceri au prezentat o influență oscilantă și opusă asupra capitalizării bursiere, în primul
interval de timp influența cifrei de afaceri fiind una negativă, iar cea a PSR una pozitivă, pentru ca situația să se
inverseze între 2011- 2012, singurul interval de timp în care cei doi indicatori au influențat amândoi negativ valoarea
de piață a companiei fiind cel din 2012-2013. În ceea ce privește intensitatea, în perioada 2010-2011, influența
negativă a cifrei de afaceri s-a dovedit a fi cea care a decis evoluția capitalizării bursiere, în timp ce în următoarele
intervale de timp PSR a fost cel care a stabilit traiectoria urmată de Unirea Shopping Center pe piață.
Analizând mai îndeaproape raportul preț/vânzări, observăm că raportul preț/venituri are cea mai mare influență
asupra capitalizării bursiere, în ultimele două intervale de timp contribuind în mare măsură la scăderea acesteia. În
ceea ce privește rentabilitatea vânzărilor, observăm și aici o influență opusă celei a raportului preț-venituri pe
întreaga perioadă analizată, având o influență negativă puternică în 2010-2011 și una pozitivă moderată în
următoarele intervale de timp. Din punct de vedere procentual, așa cum s-a observat și la societățile anterioare, nu
există diferențe între rata de variație a cifrei de afaceri și rata de influență a variației acesteia asupra capitalizării
bursiere, dat fiind faptul că cifra de afaceri este un factor cantitativ.
 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159 155

Nu aceeași concluzie poate fi trasă în ceea ce privește raportul preț/vânzări, ale cărui fluctuații au fost resimțite
atât mai puternic, în 2011-2012, cât și mai slab, în celelalte intervale de timp, de către capitalizarea pieței. Un aspect
observat anterior și care se confirmă și în acest caz este cel al unei evoluții interesante a raportului preț-venituri, și
anume: atunci când crește de la o perioadă la alta, influențează capitalizarea bursieră în aceeași direcție, dar cu o
rată mai mică decât cea de creștere a acesteia; Pe de altă parte, atunci când scade de la o perioadă la alta, contribuie
la reducerea capitalizării bursiere, dar cu o rată mai mare decât cea de scădere a acesteia.
Având în vedere faptul că Unirea Shopping Center nu a acordat dividende în niciun an din perioada luată în
considerare, analiza capitalizării bursiere pe baza celui de-al doilea model factorial nu a putut fi realizată.

Tabelul 4: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la OMV Petrom S.A.

Perioad 2010-2011 2011-2012 2012-2013

e
OMV Petrom
Compania
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -2.548.984.875 -13,43 8.496.616.250 51,72 -1.076.238.058 -4,32
ΔKBCA 3.552.747.258 18,72 2.919.938.743 17,78 -199.251.967 -0,80
ΔCA 2.612.373.318 18,72 2.944.588.792 17,78 -155.974.530 -0,80
-6.101.732.133 -32,16 5.576.677.507 33,95 -876.986.091 -3,52
ΔKB PSR

Prim ΔPSR -0,3683 -27,08 0,2858 28,82 -0,0453 -3,55

ul
model
ΔKBRv 16.343.765.770 86,13 -2.184.471.114 -13,30 4.424.307.357 17,75
ΔRv 0,0935 72,55 -0,0251 -11,29 0,0353 17,89
-22.445.497.904 -118,29 7.761.148.621 47,25 -5.301.293.448 -21,27
ΔKB PER
ΔPER -6,0900 -57,74 2,0156 45,22 -1,1772 -18,19

ΔKBPn 19.896.513.028 104,85 735.467.629 4,48 4.225.055.389 16,95

ΔPn 1.886.452.624 104,85 165.013.650 4,48 652.763.326 16,95
-5.637.765.654 -29,71 -2.325.157.122 -14,15 -29.148.463.057 -116,95
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd -0,0808 -14,50 -0,0645 -13,55 - -

ΔKBRa -16.807.732.250 -88,57 10.086.305.743 61,40 - -

ΔRa 0,0541 102,32 -0,0433 -40,47 - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

Mergând mai departe la întreprinderile din industria petrolieră, observăm în cadrul primului model factorial că la
OMV Petrom evoluția capitalizării bursiere este puternic influențată de cea a raportului preț/vânzări, acesta fiind fie
negativ în prima și ultima perioadă, fie pozitiv în 2011-2012.Cifra de afaceri urmează evoluția raportului
preț/vânzări doar în ultimele două perioade, în 2010-2011 prezentând o influență pozitivă, însă nu suficient de mare
pentru a compensa influența negativă a raportului preț/vânzări, determinând o reducere a capitalizării bursiere de
aproximativ 2,5 miliarde. RON. Observând modelul mai în detaliu, observăm că cea mai puternică influență asupra
capitalizării bursiere este exercitată de raportul preț-beneficiu, influență care alternează de la negativă în primul și
ultimul interval de timp, la pozitivă în 2011-2012. În ceea ce privește rentabilitatea vânzărilor, influența sa
înregistrează o evoluție opusă celei a PER, dar nu este suficient de puternică pentru a marca decisiv evoluția valorii
OMV Petrom pe piața de capital.
De asemenea, privite ca rate se remarcă amploarea influenței PSR, fluctuațiile acesteia, atât în scădere în 2010-
2011, cât și în creștere în 2011-2012 influențând capitalizarea bursieră cu o diferență de peste 15% peste rata de
variație a acesteia, diferențe constatate și în cazul ratei de rentabilitate comercială. Totodată, se remarcă din nou
tendința raportului preț-beneficiu de a avea o influență mai puternică asupra capitalizării bursiere în cazul reducerii
acestuia, raportul scăzând cu 58% în 2010-2011, dar determinând o scădere cu 118% a capitalizării bursiere.
156 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

Conform celui de-al doilea model de analiză factorială, observăm că rata de distribuire a dividendelor
influențează negativ capitalizarea bursieră în primele două intervale de timp, spre deosebire de profitul net, a cărui
evoluție și influență este pozitivă. În ceea ce privește evoluția randamentului dividendelor, influența sa este cea mai
puternică, conducând la diminuarea capitalizării de piață în 2010-2011 și la creșterea acesteia în 2011-2012. În ceea
ce privește ratele, se observă că scăderea ratei de plată a dividendelor determină reducerea capitalizării de piață într-
o măsură mai mare.

Tabelul 5: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la Rompetrol Well Services S.A.

Perioade 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Rompetrol Well Services
Compania
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -8.902.109 -10,22 12.073.485 15,44 18.221.504 20,19
ΔKBCA 17.913.586 20,57 1.791.549 2,29 16.740.962 18,55
ΔCA 16.292.910 20,57 2.188.429 2,29 18.119.682 18,55
-26.815.695 -30,80 10.281.936 13,15 1.480.542 1,64
ΔKB PSR
Prim ΔPSR -0,2808 -25,54 0,1053 12,86 0,0128 1,38
ul
model
ΔKBRv -10.379.168 -11,92 29.054.378 37,17 22.719.457 25,18
ΔRv -0,0182 -9,89 0,0602 36,33 0,0479 21,24
-16.436.526 -18,88 -18.772.442 -24,01 -21.238.915 -23,53
ΔKB PER
ΔPER -1,0394 -17,37 -0,8512 -17,22 -0,6701 -16,37

ΔKBPn 7.534.418 8,65 30.845.927 39,46 39.460.419 43,73

ΔPn 1.259.344 8,65 6.239.818 39,46 9.642.919 43,73
70.679.037 81,17 -30.845.927 -39,46 -129.705.547 -143,73
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd 0,2182 74,71 -0,1444 -28,29 - -

ΔKBRa -87.115.563 -100,05 12.073.485 15,44 - -

ΔRa 0,0544 111,44 -0,0138 -13,38 - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

În cazul Rompetrol Well Services, conform primului model factorial, se observă că raportul preț/vânzări exercită
cea mai mare influență asupra capitalizării bursiere în primele două intervale de timp, atât prin cea negativă din
2010-2011, cât și prin cea pozitivă din 2011-2012. În ultimul interval de timp locul său este luat de cifra de afaceri, a
cărei influență pozitivă marchează evoluția companiei pe piață.
Observând modelul mai în detaliu, observăm că doar în perioada 2010-2011 influențele raportului preț-beneficiu
și a rentabilității vânzărilor urmează aceeași traiectorie, ambele fiind negative, în acest interval de timp influența
PER fiind cea mai importantă. În următoarele intervale de timp, PER își menține influența negativă, în timp ce cea a
ratei de rentabilitate a comerțului devine pozitivă și suficient de semnificativă pentru a determina creșterea
capitalizării bursiere. În ceea ce privește ratele, observăm și în acest caz tendința reducerii PER de a avea o
influență mai puternică asupra capitalizării bursiere și de a determina scăderi semnificative ale acesteia, diferența de
influență oscilând de la 1, 5% în primul interval de timp la 7% în 2012-2013. De asemenea, și rata de rentabilitate
comercială și raportul preț/vânzări influențează capitalizarea bursieră cu o rată superioară celei a propriei fluctuații.
Analizând cel de-al doilea model factorial, observăm că singurul element cu o influență pozitivă asupra
capitalizării bursiere în ambele intervale de timp analizate este profitul net, chiar dacă influența acestuia nu a fost
decisivă. Rata de distribuire a dividendelor și randamentul dividendului au avut o influență opusă una față de
cealaltă, în fiecare interval de timp fiind fie una dintre ele negativă, fie cealaltă, mai pregnantă fiind cea de-a doua.
Privite ca rate, observăm un alt aspect comun cu celelalte companii analizate anterior, și anume, creșterea
randamentului dividendelor are o
 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159 157

o influență negativă mai slabă asupra capitalizării de piață, în timp ce scăderea randamentului dividendelor prezintă o
influență pozitivă mai puternică asupra acesteia.

Tabelul 6: Variația factorilor și influențele acestora asupra capitalizării bursiere la Oil Terminal S.A.

Perioade 2010-2011 2011-2012 2012-2013

Terminal de
Compania ulei
Δ Δ% Δ Δ% Δ Δ%
KB -23.879.640 -18,55 -8.794.697 -8,39 -17.414.665 -18,13
ΔKBCA -16.044.370 -12,46 -3.859.092 -3,68 -3.257.620 -3,39
ΔCA -16.485.959 -12,46 -4.261.662 -3,68 -3.782.318 -3,39
-7.835.270 -6,09 -4.935.605 -4,71 -14.157.044 -14,74
ΔKB PSR
Prim ΔPSR -0,0677 -6,95 -0,0443 -4,89 -0,1314 -15,26
ul
model
ΔKBRv -77.717.870 -60,38 2.837.664 2,71 -830.431.244 -864,65
ΔRv -0,0105 -68,98 0,0001 2,81 -0,0433 -895,00
69.882.600 54,29 -7.773.269 -7,41 816.274.199 849,91
ΔKB PER

ΔPER 128,1265 199,92 -14,3921 -7,49 -196,7770 -110,66

ΔKBPn -93.762.241 -72,84 -1.021.428 -0,97 -833.688.864 -868,04

ΔPn -1.463.022 -72,84 -5.314 -0,97 -4.688.324 -868,04
107.084.273 83,19 -77.220.093 -73,66 737.646.115 768,04
Al doilea ΔKB Rrd
model ΔRrd 2,7042 306,35 -2,6680 -74,38 - -

ΔKBRa -37.201.673 -28,90 69.446.824 66,24 - -

ΔRa 0,0049 35,49 -0,0135 -72,31 - -
Sursa: Tabel prelucrat de autor

În ceea ce privește cea de-a treia companie din industria petrolieră, Oil Terminal, primul model de analiză
factorială reflectă influența negativă a celor doi indicatori asupra capitalizării bursiere pe întreaga perioadă analizată.
Astfel, în perioada 2010-2011 influența cifrei de afaceri este cea mai importantă și contribuie semnificativ la
scăderea capitalizării bursiere, între timp, în următoarele două intervale de timp, locul său este luat de raportul
preț/vânzări în ceea ce privește magnitudinea influenței. O privire mai detaliată asupra modelului ne permite să
observăm că în prima și ultima perioadă de timp rata de rentabilitate a tranzacțiilor a avut cea mai vizibilă influență
asupra valorii companiei pe piață, una negativă, determinând o scădere semnificativă a capitalizării bursiere în
această perioadă de timp. În perioada 2011-2012, raportul preț-beneficiu este cel care stabilește tendința capitalizării
de piață prin influența sa considerabil negativă, în timp ce rentabilitatea vânzărilor are o influență pozitivă
semnificativă, dar totuși mai mică decât cea negativă a PER.
Conform celui de-al doilea model, evoluția descendentă a capitalizării pieței este determinată de factori diferiți în
primele două intervale de timp luate în considerare. Astfel, în 2010-2011 ponderea semnificativă este cea a
influenței negative a profitului net, în timp ce în 2011-2012 cea mai vizibilă influență este cea negativă exercitată de
rata de distribuire a dividendelor. Randamentul dividendelor calcă la fel de bine influențele crescute (dacă scade) și
cele scăzute (dacă crește) asupra capitalizării bursiere, în timp ce rata de distribuire a dividendelor influențează tot
mai mult valoarea de piață a companiei de la un an la altul, indiferent dacă această influență este în sensul creșterii
sau al reducerii.
Așa cum s-a menționat în metodologie, studiul continuă cu analiza corelațiilor existente între indicatorii de
performanță economico-financiară (cifra de afaceri, rata de rentabilitate comercială, profitul net) și indicatorii de
performanță bursieră (capitalizarea bursieră, raportul preț-beneficiu, rata de distribuire a dividendelor, randamentul
dividendului), cu ajutorul indicelui de corelație Pearson, rezultatele fiind centralizate în tabelul 7.

Tabelul 7: Corelații între indicatorii de performanță economico-financiară și indicatorii de performanță bursieră

158 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159

Perioa 2010-2013
da
Corelații KB-CA KB-Rv KB-PER KB-Pn KB-Rrd KB-Ra
Mercur correl 0,936 0,712 -0,844 0,922 -0,950 -0,996
sig 0,064 0,288 0,156 0,078 0,203 0,055
Napotex correl 0,727 -0,617 0,898 -0,511 0,513 -0,977
sig 0,273 0,383 0,102 0,489 0,657 0,137
Unirea Shopping
Centru correl 0,314 -0,798 0,803 -0,739 - -
sig 0,686 0,202 0,197 0,261 - -
OMV Petrom correl 0,775 0,221 -0,074 0,488 -0,633 -0,590
sig 0,225 0,779 0,926 0,512 0,564 0,599
Rompetrol Puț
Servicii correl 0,730 0,966 -0,711 0,930 -0,828 -0,492
sig 0,270 0,034 0,289 0,070 0,379 0,673
Terminal de ulei correl 0,967 0,865 0,259 0,889 -0,269 0,408
sig 0,033 0,135 0,741 0,111 0,827 0,733
Sursa: Tabel prelucrat de autor, pe baza datelor obținute în SPSS

Având în vedere corelațiile obținute între indicatorii de performanță economico-financiară și cei de performanță
bursieră, precum și pragul de semnificație pentru fiecare dintre aceștia, putem evidenția câteva aspecte relevante.
Astfel, în ceea ce privește corelația dintre capitalizarea bursieră și cifra de afaceri, majoritatea companiilor
confirmă că aceasta este una puternică, directă, așa cum se observă din metoda substituției în lanț, singura companie
pentru care corelația este directă, dar slabă fiind Unirea Shopping Center.
În continuare, analizând corelația dintre capitalizarea bursieră și rata de rentabilitate comercială, trei dintre
companiile analizate, Rompetrol Well Services, Mercur și Oil Terminal, confirmă existența unei corelații puternice,
directe ca prin substituție în lanț, în timp ce în cazul Napotex și Unirea Shopping Center, corelația este relativ
puternică, dar inversă. În această situație, putem apela la valoarea înregistrată de sigma, observând că pragul de
semnificație este mult mai relevant în cazul corelației directe.
Corelația dintre capitalizarea bursieră și raportul preț-beneficiu se dovedește a fi puternică și directă în cazul
Napotex și Unirea Shopping Center, dar inversă în cazul Mercur și Rompetrol Well Services, spre deosebire de
analiza prin metoda substituției în lanț, unde am observat doar o corelație directă.
În ceea ce privește corelația capitalizare bursieră - profit net, se observă că cele mai relevante valori ale pragurilor
de semnificație observate la Rompetrol Well Services și Mercur certifică existența unei corelații puternice și
directe. De asemenea, în cazul Unirea Shopping Center și Napotex corelația este relativ puternică și inversă, dar
valorile pragului sigma sunt ridicate.
Analizând corelația dintre capitalizarea bursieră și rata de distribuire a dividendelor, majoritatea companiilor
demonstrează existența unei corelații puternice sau relativ puternice și inverse, spre deosebire de metoda substituției
în lanț, conform căreia corelația era una directă.
Nu în ultimul rând, corelația dintre capitalizarea bursieră și randamentul dividendelor confirmă rezultatul obținut
prin substituția în lanț, și anume acela al unei corelații puternice și inverse, singura companie pentru care corelația
apare ca fiind directă fiind Oil Terminal, însă valoarea înregistrată este destul de mică. Pentru Unirea Shopping
Center nu au putut fi determinate corelațiile capitalizare bursieră - dividend payout ratio și capitalizare bursieră -
randament al dividendului deoarece compania nu a distribuit dividende în perioada analizată.
Luând în considerare valorile obținute pentru fiecare companie în parte, putem spune că există corelații puternice,
fie ele directe sau inverse între indicatorii de performanță economico-financiară și indicatorii de performanță
bursieră.
 Lucian Buse și Iulia Oana Ștefan / Procedia Economics and Finance 16 (2014) 149 - 159 159

4. Concluzii

În urma analizei factoriale a capitalizării bursiere ca urmare a unor indicatori de performanță economico-
financiară și a indicatorilor de performanță bursieră prin metoda substituției în lanț și a indicelui Pearson calculat cu
ajutorul softului SPSS, pot fi sintetizate cele mai importante aspecte observate.
Ambele abordări prezintă avantajele unor dovezi incontestabile care evidențiază corelațiile existente între factori.
Astfel, metoda substituției în lanț oferă avantajul evidențierii contribuției fiecărui factor în variația capitalizării
bursiere, în timp ce corelația bazată pe indicele Pearson ne arată intensitatea legăturii dintre aceștia.
Analiza prin ambele metode confirmă existența unei corelații directe puternice între capitalizarea bursieră și cifra
de afaceri, capitalizarea bursieră și rata de rentabilitate a tranzacțiilor, capitalizarea bursieră și profitul net, dar și
corelația inversă între capitalizarea bursieră și randamentul dividendelor.
În ceea ce privește corelația dintre capitalizarea bursieră și rata de distribuire a dividendelor, metoda substituției
în lanț a evidențiat o corelație directă, în timp ce analiza indicelui Pearson arată o corelație inversă puternică sau
relativ puternică. Motivul pentru care a apărut această discrepanță constă în existența altor factori, care nu apar în
modelul elaborat și care exercită o influență mai puternică decât cei incluși în model.
Majoritatea companiilor, cu excepția OMV Petrom și Rompetrol Well Services, au înregistrat scăderi graduale
aproape constante ale cifrei de afaceri, ceea ce a avut un impact negativ asupra capitalizării bursiere, dar în cel puțin
două intervale de timp rata de rentabilitate comercială a acestora a crescut, cu o influență pozitivă importantă. De
asemenea, atunci când companiile își măresc rata de distribuire a dividendelor fără ca în prealabil să își crească
semnificativ profitul net, capitalizarea de piață a acestora este influențată negativ.
Raportul preț-beneficiu influențează direct capitalizarea de piață, dar cu o intensitate diferită în funcție de
influența spre creștere sau spre reducere, după cum urmează: atunci când raportul preț-beneficiu crește, capitalizarea
de piață este influențată pozitiv, dar cu o rată mai mică decât creșterea acesteia, dar atunci când PER scade,
influența sa negativă asupra capitalizării de piață este mai puternică decât rata cu care a scăzut. Putem spune, prin
urmare, că piața este mai sensibilă la scăderea raportului preț-beneficiu și mai rigidă la creșterea acestuia.
Un aspect similar, dar în sens opus, poate fi observat și în legătură cu randamentul dividendelor: atunci când
acesta crește, influența negativă asupra capitalizării bursiere este mai puțin intensă, în timp ce atunci când
indicatorul scade, intensitatea influenței pozitive este mai mare.
În urma studiului efectuat asupra legăturii dintre performanțele economico-financiare și performanța bursieră, se
poate spune că există o legătură destul de strânsă între acestea, investitorii ținând cont de rezultatele financiare ale
companiilor în care doresc să-și plaseze capitalul și de politica de dividende dusă de aceste companii, atunci când
decid să cumpere sau să vândă anumite titluri de participare. La fel de adevărat este și faptul că evoluția unei
companii pe piața de capital este adesea influențată de factori subiectivi, dar, de fapt, analiza performanțelor
economice și financiare ale întreprinderii vine în avantajul investitorului, pentru ca acesta să decidă mai ușor în ce
acțiuni să investească.

Referințe

Achim M.V., Borlea S.N.(2012) Analiza financiară a entităților economice,Editura Risoprint,Cluj Napoca
Brealey R., Myers S., Allen F.(2006) Corporate finance, McGrow Hill, New York Bușe
L.(2005) Analiză economico-financiară,Editura Economica,București Gaskin
T.(1998) Indicatori financiari perfecti, Editura Națională, București Siminica M.(2010)
Diagnosticul financiar al firmei, Editura Sitech, Craiova
Stefea P.(2002) Analiza rezultatelor întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara
http://www.bvb.ro - Bursa de Valori București