TEMA DE PROIECTARE

N=1
n=18
Sa se proiecteze instalatia frigorifica pentru o camera frigorifica cu
urmatoarele caracteristici:
L= 4.7+1,8*N+0,08*n = 7.94 m
l = 4,2+1,2*N+0,08*n = 6.84 m
H= 3,4+0,6*N+0,08*n = 5.44m
V=295.39 m3
S=54.30 m2
Cladirea care adaposteste camera frigorifica este situata in localitatea
Cluj-napoca, camera frigorifica este pozitionata pe coltul cladirii. Zona climatica
aferenta este zona II. Temperatura exterioara este de 32.2°C si umiditatea
relativa de 39% pe timpul verii. Temperatura interioara in camera frigorifica este
-18 °C, iar in incaperile invecinate 20°C.
Peretii sunt executati din panou termoizolant format din izolatie rigida
poliuretan intre doua fete de tabla de metal. Tavanul este compus de asemenea
din panouri sandwich.
Destinatia incaperii: - incapere de refrigerare/ congelare produse
alimentare.

1
 BREVIAR DE CALCUL
I. SARCINI TERMICE EXTERNE
•
1. Aportul de căldură prin transmisie Qtr (pereti, pardoseala, tavan).
a. Calculul coeficientilor globali de transfer termic

 pardoseala:
Denumire Grosime δ [m] Conductivitate λ[W/mK]
Dala de rulare 0,015 1,050
Sapa de beton 0,050 1,924
Dala de rezistenta 0,100 1,279
Izolatie din polistiren 0,100 0,030
Izolatie hidrofuga(bitum) 0,015 0,160
Beton de egalizare 0,150 1,279

δ 0,015 0,050 0,1

+ + +
0,1 0,015 0,15
∑ λ 1,050 1,924 1,279 0,03 0,16 1,279
= + + [ ]
=3,66
m2 K
W

[ ]
2
δ 0,015 0,050 0,1 0,1 0,015 0,15 m K
∑ λ = 1,050 + 1,924 + 1,279 + 0,03 + 0,16 + 1,279 =3,66 W - rezistenta termica prin
conductie ;
1
αe
=0 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea exterioara

1
αi
=0,06 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea interioara

k p=
1
αe
1
+∑ +
δ 1
λ αi
=
1
0+3,66+0,06
W
=0,268 2
[ ]
m K - coeficientul global de transfer

termic la pardoseala

 perete interior:
Denumire Grosime δ [m] Conductivitate λ[W/mK]
Tabla 0,0006 35
Izolatie rigida poliuretan 0,100 0.029
Tabla 0,0006 35
Caramida 0.115 0.465
Teencuiala 0.02 0.87

δ 0,0006 0,125 0,0006

∑ λ 50 0,02 50
= + + =3.72
W [ ]
m2 K
- rezistenta termica prin conductie ;

1
αe
=0,12 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea exterioara

1
αi
=0,06 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea interioara

2
 k pi =
1
αe
+∑ +
1
=
1
δ 1 0,12+6,25+ 0,06
λ αi
W
=0,256 2
[ ]
m K - coeficientul global de transfer

termic la peretele interior

 perete exterior
Denumire Grosime δ [m] Conductivitate λ[W/mK]
Tabla 0,0006 35
Izolatie rigida poliuretan 0,100 0,029
Tabla 0,0006 35
Beton 0,40 1,74
Tencuiala 0,020 0,87

δ 0,0006 0,125 0,0006

[ ]
m2 K
∑ λ = 50 + 0,020 + 50 =3.7 W - rezistenta termica prin conductie ;
1
αe
=0,03 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea exterioara

1
αi
=0,06 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea interioara

k pe=
1
αe
+∑ +
1
=
1
δ 1 0,03+6,25+ 0,06
λ αi
W
=0,26 2
m K [ ] - coeficientul global de transfer

termic la peretele exterior

 pentru tavan:
Denumire Grosime δ [m] Conductivitate λ[W/mK]
Tabla 0,0006 35
Izolatie rigida poliuretan 0,100 0,029
Tabla 0,0006 35
Beton 0,20 1,74
Izolatie hidrofuga (bitum) 0,015 0,16

∑ λ=
δ 0,0006 0,100 0,0006 0,2 0,015
35
+
0,029
+
35
+ +
1,74 0.16
=3,66
m2 K
W [ ] - rezistenta termica prin
conductie ;
1
αe
=0,03 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea exterioara

1
αi
=0,06 [ ]
m2 K
W
- rezistenta termica prin convectie – partea interioara

3
 k t=
1
αe
1
+∑ +
=
1
δ 1 0,03+3,66+ 0,06
λ αi
W
=0,268 2
[ ]
m K - coeficientul global de transfer

termic la tavan

b. Calculul aportului de caldura prin transmisie

•
- pardoseala Qtr =k ⋅ S ⋅ Δt=0,268 ⋅54.30 ⋅(15−(−18))=481.41 [W ]
•
- tavan Q =k ⋅ S ⋅ Δt=0,268 ⋅ 54.30 ⋅ ( 30−(−18 ) )=695.71[W ]
tr
•
- perete interior 1 Qtr =k ⋅ S ⋅ Δt=0,256 ⋅54.30 ⋅ ( 21−(−18 ) )=543.28[W ]
- perete exterior 1 Qtr= k ⋅ S ⋅ Δ t = 0,26 ⋅54.30⋅(32,2−¿ (-18 ) + 2,5)= 723.42 [W]
•
Total: Qtr =∑ k ⋅ S ⋅ Δt=481.41+695.71+543.28+743.42=2443.846[W ]

•
2. Aportul de caldura pentru improspatarea aerului Q ℜ
a. Determinarea diferentei de entalpie
- pt. te=32°C si φe=80%, conf. diagramei i-x, entalpia aerului exterior iae = 95 [kJ/kg]
- pt. ti= -18°C si φe=60%, conf. diagramei i-x, entalpia aerului interior iai = -17.8
[kJ/kg]
- Δi=iae - iai= 95-(-17.8)=112.8 [kJ/kg]
b. Determinarea densitatii aerului interior
ρ0 1,293
ρai = = =1,384 [kg/m3 ]
ti −18
1+ 1+
273,15 273,15
c. Determinarea ratei de improspatare a aerului
70 70 70
n= = = =4,07[kg /m 3 ], unde Vcf = volumul camerei frigorifice
√V cf √l ⋅ L⋅ h √ 295.44
d. Determinarea debitului volumic de aer exterior
•
3
V ae =V cf ⋅ n=295.44∗4.07=1203.19 [m / zi]
e. Determinarea debitului masic de aer proaspat
•
•
V ⋅ρ 103.19 ⋅1,384
mae = ae ai = =0,019[kg/ s]
24 ⋅ 3600 24 ⋅3600
f. Determinarea aportului de caldura pentru improspatarea aerului
• •
Q ℜ=mae ⋅ Δi=0,019⋅ 112.8=2.17[kW ]=2174.37 [W ]

4
 •
3. Aportul de caldura prin deschiderea usilor Q du
Camera frigorifica are o singura usa cu dimensiunile de 1 m latime pe 2 m inaltime.
a. Timpul de deschidere al usilor
d ⋅r 15 ⋅4.725
τu= t z = =2.95 [min/h]
24 24
unde dt = 15 [min/t] durata medie de tranzitare a usii
rz= 4.725 [t/zi], rulajul zilnic

Cantitatea totala de marfuri depozitata

C= A ⋅h s ⋅ d d ⋅ η0=54.30 ⋅1,8 ⋅350⋅ 0,75=25661.29[kg ]
unde A=54.30m2 – aria camerei frigorifice
hs=1,8 m – inaltimea de stivuire maxima
dd=350 [kg/m3] – densitatea de stivuire
η0 = 0,75 – coeficient de ocupare la sol a produselor

0,25 ⋅ C
r z= =6.41 [t / zi]
1000

b. Determinarea densitatii aerului exterior camerei

ρ0 1,293
ρae = = =1,200[kg /m3 ]
te 21
1+ 1+
273,15 273,15
c. Coeficient de corectie in cazul existentei perdelelor de aer la usi
cpa= 1 - fara perdele de aer la usa
d. diferenta dintre temperatura aerului din exteriorul usii si temperatura
aerului din camera frigorifica
Δtu = 21-(-18)=39°C
e. Diferenta de entalpie intre exteriorul si interiorul usii
Δiu=iue - iui= 45-(-17.8)=62.8[kJ/kg] ,
iue = pentru temperatura din exteriorul usii 20°C si umiditate relativa 60%
f. Aportul de caldura prin deschiderea usilor

√ ( )
ρae
•
Q du=[8,0+(0,067+ Δ t u)]⋅ τ u ⋅ ρ ai ⋅ l ⋅ h⋅ h ⋅ 1− ⋅ Δ iu ⋅c pa =¿
ρai

√
¿ [8,0+(0,067+39)]⋅ 2.95 ⋅1,384 ⋅ 1⋅ 2 ⋅ 2⋅ 1− ( 1,200
1,384 )
⋅62.8 ⋅ 1=10540.28[W ]

5
 II.SARCINI TERMICE IN INTERIORUL CAMEREI FRIGORIFICE
•
1. Sarcina termica tehnologica degajata de produse Qth
•
m⋅ C1 ⋅(t 1−t 2)+ m⋅l+m⋅C 2 ⋅(t 2 −t 3 )
Q t h=
86400
unde m= rz= 6415.32 [kg/zi]
C1 = 2,1 [kJ/kgK] caldura specifica inainte de congelare
C2 = 1,3 [kJ/kgK] caldura specifica dupa congelare
t1 = 7°C – temperatura de introducere a carnii in camera frigorifica
t2 = -1,5°C – temperatura de congelare
t3 = -25°C – temperatura de depozitare
l = 200 [kJ/kg] – caldura latenta de congelare
•
7040 ⋅2,1 ⋅(7+ 1,5)+7040 ⋅200+7040 ⋅1,4 ⋅(−1,5+18)
Q t h= =19,63[kW ]
86400
•
2. Sarcina data de respiratia marfurilor Q resp
• m⋅ q resp
Qresp = =0
86400
•
3. Sarcina termica data de iluminat Qie
• n ⋅ P ⋅τ ie 10 ⋅ 100⋅ 8
Qie = e = =333.33[W ]
24 24
unde ne – numarul de lampi
P – puterea unei lampi, [W]
τie – timpul de iluminare, [h/zi]
•
4. Sarcina termica data de personalul din camera frigorifica Q pd
• n p ⋅ q p ⋅ τ p 7⋅ 340⋅ 6
Q pd = = =875[W ]
24 24
unde np – numarul de persoane
qp – puterea termica specifica degajata, [W]
τp – durata, [h/zi]
•
5. Sarcina termica data de materialul rulant Q
mr
• nmr ⋅ P mr ⋅ τ mr
Qmr = =0 [W ]
24
- Se foloseste un transpalet manual
•
6. Sarcina termica data de masini si diverse aparate Q
mr
• nmd ⋅ Pmd ⋅τ md
Qmd = =0[W ]
24

6
 III. CALCULUL PUTERILOR FRIGORIFICE (ALE
VAPORIZATOARELOR)

1. Sarcina termica intermediara

•
•
Q=Q • ¿
tr+¿Q •
ℜ+¿Q • • ¿
¿ ¿ 16385.28 [ W ] =16.38[kW ]
du+¿ Q +Q ¿
th •
resp+ ¿Q ¿
•
ie +¿ Q ¿
•
pd+ ¿ Q ¿
¿

2. Puterea frigorifica intermediara

•
• Q∫ ¿∗24 16385.28⋅ 24
Q 0 , ∫ e rm= = =21847.04 [W ] ¿
τ inst 18

unde τinst=18 h/zi – durata de functionare a instalatiei pentru congelare

3. Puterea frigorifica previzionala
• •
Q0 , prev=1,2 ⋅ Q0 ,∫ erm=26216.45 [ W ] =26.21[kW ]

Alegerea vaporizatorului :
Se cunoaste temperatura din camera frigorifica -18°C, care va fi de fapt temperatura
aerului la intrarea in vaporizator. Se alege un ecart de temperatura intre temperatura aerului la
intrarea in vaporizator si temperatura de vaporizare -28°C. Se cunoaste de asemenea puterea
frigorifica 48,54 kW.
Din programul de calcul GPC 2021 Guntner se alege pentru t0=-28°C urmatorul model
de vaporizator :
GACV RX 071.1HF/2A-70.E cu puterea de 48,5 kW
Pv= 2,6 kW
nv= 2 buc
Pre1= 15 kW
Pre2=3,7 kW
nre1= 1 buc
nre2=1 buc
4. Sarcina termica data de motoarele ventilatoarelor vaporizatorului
• n v ⋅ Pv ⋅τ v 2 ⋅2,6 ⋅ 18
Q vent = = =5,2[kW ]
τ inst 18
unde nv = numarul ventilatoarelor
Pv = puterea ventilatorelor vaporizatorului
τv = 18 h/zi – durata functionarii ventilatorelor
τinst = 18 h/zi – durata functionarii instalatiei
5. Sarcina termica data de rezistentele de degivrare ale vaporizatorului

• (n ¿ ¿ ℜ2 ⋅ P ℜ 2 ⋅τ ℜ) (1 ⋅15000 ⋅2)+(1⋅ 3700 ⋅2)

Qdeg =(n ¿ ¿ ℜ1 ⋅ Pℜ 1 ⋅ τ ℜ )+ = =2077,77[ W ] ¿ ¿
τ inst 18
unde nre1 = 1 – numarul rezistentelor
nre2 = 1 – numarul rezistentelor
Pre1 = 15000 W – puterea rezistentei
Pre2 = 3700 W – puterea rezistentei
τre = 2 h/zi – durata functionarii rezistentei
τinst = 18 h/zi – durata functionarii instalatiei
7
 6. Verificarea puterii frigorifice efective a vaporizatorului
• •
Q0 , ef =Q • •
0 ,∫ ¿ +Qvent + Qdeg= 40450,82+5200+2077=47800 [W ] ¿

IV. CALCULUL TERMIC AL CICLULUI TEORETIC

1. Alegerea schemei instalaţiei frigorifice şi a agentului frigorific. Reprezentarea

ciclului în diagrama lgp-i

V
–

vaporizator; SR – subrăcitor de lichid; C1,C2 – compresoare mecanice; K – condensator; SL –

separator de lichid; VL1,VL2 – ventile de laminare; BRI – butelie de racire intermediara

Ciclul termodinamic teoretic:

8
9
 2. Determinarea parametrilor în punctele caracteristice
Se cunosc:
- Puterea frigorifică a instalaţiei Q0=26600 [W];
- Agentul frigorific – NH3 (R717) (amoniac);
- Agentul de răcire în condensator – aer;
- Temperatura de vaporizare: t0 = – 25 ºC;
- Temperatura aerului la intrarea în condensator: tw1 = 30 ºC
- Temperatura aerului la ieşirea din condensator: tw2 = tw1 + 5 ºC = 35 ºC
Pct. caract Procese Caracteristici Aparat
1-2 Comprimare Adiabatica (s=ct) C1
2-2’’ Subracire Izobara (p=ct) BRI
2’’-3 Comprimare Adiabatica (s=ct) C2
3-3’ Subracire Izobara (p=ct) K
3’-4 Condensare Izoterm-izobara (t=ct; p=ct) K
4-5 Racire Izobara (p=ct) SR
5-6 Laminare Izentalpica (i=ct) VL2
6-2’’ Vaporizare Izoterm-izobara (t=ct; p=ct) BRI
5-7 Subracire Izobara (p=ct) BRI
7-8 Laminare Izentalpica (i=ct) VL1
8-1 Vaporizare Izoterm-izobara (t=ct; p=ct) V

Determinarea presiunii de vaporizare:

- Temperatura de vaporizare: t0= –25°C ;
- Presiunea de vaporizare: p0=f(t0)=f(-25°C)=1,515 bar
Determinarea temperaturii şi presiunii de condensare:

Temp de condensare: tk = tw2 + ∆tk = 35 + 3

= 38°C
Pres de condensare:
pk=f(tk)=f(38°C)=14,77 bar

Determinarea temperaturii si presiunii intermediare din BRI, pi :

pi= √ p0 ⋅ p k +0,219= √ 1.15∗14.77+0,219=4.94 ¿
ti = f(pi) =f(5,072) = 5°C
Determinarea temperaturii de subrăcire a lichidului în subrăcitor (SR):

tSR = t5 = tw1 + ∆tSR = 30 + 4 = 34°C

Temperatura amoniacului lichid la ieşirea din BRI:

t7 = ti + 10...12 ⁰C =2,28 + 11 =13,28 ⁰C
10
11
Valorile parametrilor temperatură (t), presiune (p), entalpie (i), volum specific (v):

Pct. t p i v Starea agentului frig.

Carac. [⁰C] [bar] [kJ/kg] [m /kg]
3

1 -25 1,51 1435 0.78 Vapori saturaţi uscaţi

2 45 4,95 1568 0,35 Vapori supraincalziti
2’’ 2,28 4,95 1460 0,27 Vapori saturaţi uscaţi
3 84 14.77 1617 0,111 Vapori supraincalziti
3’ 38 14.77 1487 0,93 Vapori supraincalziti
4 38 14.77 373 1,722*10-3 Lichid saturat
5 34 14.77 355 1,699*10-3 Lichid subrăcit
6 2,33 4,95 353 0,031 Vapori umezi
7 13,28 14.77 253 1,615*10-3 Lichid subrăcit
8 -25 1,52 253 0,112 Vapori umezi

3. Determinarea puterilor termice specifice şi a lucrurilor mecanice

- Puterea frigorifică specifică masică:

q0 = i1 - i8 = 1182 [kJ/kg]
- Puterea frigorifică specifică volumică:
q0v= q0 / v1= 1515.38 [kJ/kg]
- Puterea specifică de condensare:
qk = i3 - i4 = 1244 [kJ/kg]
- Puterea specifică de subrăcire:
qSR = i4 - i5 = 18 [kJ/kg]
- Lucrul mecanic specific în prima treaptă de comprimare:
l1= i2 - i1= 133 [kJ/kg]
- Lucrul mecanic specific în treapta a doua de comprimare:
l2= i3 - i2’’ = 167 [kJ/kg]

4. Determinarea puterilor termice şi de comprimare

- Debitul masic de agent frigorific vehiculat in prima treapta de comprimare

• Q0
m 1= = 0,022 [kg/s]
q0
- Debitul masic de agent frigorific din treapta a doua de comprimare
• • i 2−i 7
m2=m1 ⋅ = 0,026 [kg/s]
i 2 } - {i} rsub {6}¿ ¿
- Puterea termică a condensatorului:
•
Q =m ⋅q = 33.55 [kW]
K 2 K
- Puterea termică a subracitorului:
•
Q =m ⋅ q = 0,48 [kW]
SR 2 SR
- Puterea termică pe butelia de răcire intermediară:
• • •
QBRI =(m2−m 1 )⋅ (i2 } - {i} rsub {6} )= {m csup {•}} rsub {1} ⋅ ( {i} rsub {2} - {i} rsub {2 )+ m1 ⋅(i 5−i 7 ) =
4.90[kW]

12
 - Puterea adiabată în prima treaptă de comprimare:
•
Pa 1=m 1 ⋅l1 = 2.99 [kW]

- Puterea adiabată în treapta a doua de comprimare:

•
Pa 2=m2 ⋅l 2= 4.5 [kW]

V. ALEGEREA ECHIPAMENTELOR

1. Alegerea condensatorului
Puterea termica a condensatorului este Qk=33.55 [kW]
Pentru un factor de corectie fr=0,93, puterea termica ceruta a condensatorului va fi
Qk_cer = 31.20 [kW].
Se va alege un condensator axial racit cu aer, model Guntner in varianta “Low noise
level design”, tip v 067A/2-E, in conexiune stea, cu puterea 31.2 kW.

2. Alegerea compresoarelor si a motoarelor electrice

a. Determinarea coeficienţilor energetici de lucru
m=1
c0 = 0,05
Δ p asp=0,045 bar
Δ T ¿r = 5 K
λet = 0,95....0.98
Primul compresor
Coeficientul spațiului mort sau vătămător:

[( ) ] [( ) ]
1 1
p ref m pi m
λ 0=1−c 0 ⋅ −1 =1−c 0 ⋅ −1 =0,88
p asp p0
Coeficientul de laminare:
( 1+c 0 ) ⋅ Δ pasp ( 1+c 0 ) ⋅ Δ pasp
λ l=1− =1− =0.96
λ0 ⋅ p asp λ0 ⋅ p0
Coeficientul de încălzire:
T asp t 1+ 273,15
λT= = =0,98
T asp + ΔT ¿ r t 1 +273,15+5
Coeficientul de etanșeitate:
λet = 0,95

Randamentul volumic al compresorului:

λ 1=λ0 ⋅ λ l ⋅ λ T ⋅ λet =0,796

Al doilea compresor
Coeficientul spațiului mort sau vătămător:

[( ) ] [( ) ]
1 1
p ref m pk m
λ 0=1−c 0 ⋅ −1 =1−c 0 ⋅ −1 =0,90
p asp pi
Coeficientul de laminare:
(1+ c0 ) ⋅ Δ pasp (1+c 0 )⋅ Δ p asp
λ l=1− =1− =0,98
λ0 ⋅ pasp λ 0 ⋅ pi

13
Coeficientul de încălzire:
T asp t i +273,15
λ T= =1− =0,98
T asp + ΔT ¿ r t i +273,15+5
Coeficientul de etanșeitate:
λet = 0,95
Randamentul volumic al compresorului:
λ 2=λ0 ⋅ λ l ⋅ λ T ⋅ λet =0,83

b. Determinarea puterilor reale

b = 0,001
pfr = 0,5 · 105 N/m2
ηtr = 1
Primul compresor

[ ]
• •
m3
V t 1 =m1 ⋅υ 1=0.017
s
•
Vt1
[ ]
m3
•
V r1= ❑ =0.02
λ1 s
Randamentul indicat
ηi =λT + b ⋅ t asp = λT +b ⋅t 1=0,98+ 0,001⋅(−25)=0,955
Puterea indicată
P
Pi= a 1 =3.13[kW ]
ηi
Puterea consumată suplimentar față de puterea indicată, pentru învingerea frecărilor
•
p ⋅V
Pfr = fr r 1 =1.10 [kW ]
1000
Puterea efectivă
Pef =Pi + Pfr =4.23[kW ]
Puterea totală
P ef
Ptot 1= =4.23[ kW ]
ηtr

Al doilea compresor
• •
V t 2=m2 ⋅ υ 2 } =0.0072 left [{{m} ^ {3}} over {s} right ¿
•
Vt2
[ ]
• 3
m
V r2= ❑ =0.0087
λ2 s
andamentul indicat
ηi =λT + b ⋅t asp = λT +b ⋅ t i=0.98
Puterea indicată
Pa 2
P i=
=4.57 [kW ]
ηi
Puterea consumată suplimentar față de puterea indicată, pentru învingerea frecărilor
•
p ⋅V
Pfr = fr r 2 =0.43[kW ]
1000

14
Puterea efectivă
Pef =Pi + Pfr =5.01[kW ]
Puterea totală
Pef
Ptot 2= =5.01[kW ]
ηtr

c. Determinarea COP real

Q0
ε f (COP)= =2.87
Ptot 1 + Ptot 2

d. Alegerea compresoarelor mecanice şi alegerea motoarelor electrice de

comprimare

Cilindre Numar Numar

Tip
e compresoare alese

treapta 1
CMO 24 116 0,683818 1
CMO 4 93,2 0,851104 1
SMC 104
S 226 0,350986 1
TSMC
108S 339 0,233991 1
treapta 2
CMO 24 116 0,271822 1
CMO 4 93,2 0,33832 1
SMC 104
S 226 0,139519 1
TSMC
108S 339 0,093013 1

Se alege CMO4 pe ambele trepte

Puterea motorului electric se determină cu formula:

Ptot
P ME= [kW ]
Nc
Ptot 1
În treapta I de comprimare P ME= =4.23[kW ] , deci se va alege un motor electric
Nc
cu puterea de 5 [kW].
Ptot 1
În treapta II de comprimare P ME= =5.01[kW ], deci se va alege un motor electric
Nc
cu puterea de 6 [kW].vb

15