Regnul Procariota (Monera)

Caractere generale:

Monerele sunt organisme procariote;

Sunt raspandite pe toata suprafata Pamantului, in toate mediile;

Pot fi solitare sau coloniale;

Au perete celular rigid, uneori acoperit de o capsula sau mucus;

Au dimensiuni foarte variate (1mµ – 100 mµ);

Pot fi imobile sau se pot deplasa cu ajutorul cililor sau al flagelilor;

La majoritatea, inmultirea se face asexuat, prin diviziune directa. In conditii nefavorabile formeaza

spori de rezistenta. Poate aparea si fenomenul de conjugare (schimb de material genetic intre doi

indivizi. Materialul genetic transferat este independent de cromozomul bacterian si se numeste

plasmid.

Clasificare:

Procariotele se clasifica in: bacterii (arhebacteriile si eubacteriile) si alge albastre-verzi

(cianobacterii)

1.Bacteriile se clasifica in: Arhebacterii si Eubacterii.

Arhebacteriile sunt organisme anaerobe(organisme care nu necesită oxigen), primitive, care

populeaza habitate restrânse cu condiții extreme cum sunt apele termale, zona arctică, solurile

săruroase și acide. Exemple: bacteriile metanogene (Methanobacterium sp.) care produc gaz metan

și trăiesc în păturile profunde ale pământului; și de asemenea bacteriile halofile care trăiesc în

zonele bogate cu săruri.

Eubacteriile sunt bacteriile propriu-zise (numite si eubacterii) au diferite forme. Ele pot fi imobile

sau flagelate.

Forme : – sferică (coci), cilindrică (bacili), spiralată (spirili, spirochete), virgulă (vibrioni).

Structură : capsulă, perete celular, membrană, citoplasmă, nucleoid, cili, flagel.

Forme ale bacteriilor

Structura unei bacterii

Bacteriile se clasifică în:

1.Autotrofe – chemosintetizante –  hidrogenbacterii

                                                – bacterii sulfuroase

                                                – bacterii nitrificatoare

                                                – bacterii feruginoase

                               – fotosintetizante  – bacterii cromogene purpurii

2.Heterotrofe – saprofite – bacterii de putrefacţie

– bacterii fermentative

– parazite, produc boli numite bacterioze (holera, febra   tifoidă, sifilis,  meningita).

Bacteriile,  după tipul respiraţiei, pot fi:

aerobe – bacilul fânului (Bacillus subtilis)

anaerobe – bacilul tetanosului (Clostridium tetani)

          

2. Algele albastre-verzi sau cianobacteriile sunt organisme unicelulare solitare sau care formeaza

colonii filamentoase, inconjurate de o teaca gelationoasa. Contin pigmenti asimilatori verzi

(clorofila), albastri (ficocianina) si rosii (ficoeritrina). Nutritia este autotrofa prin fotosinteza.

Reproducerea este asexuata, prin diviziune directa. 

Reprezentanti: Cleiul pământului (Nostoc commune), Oscillatoria, Rivularia, Anabena

Importanta

Procariotele, in special eubacteriile, au un rol important in circuitul materiei in natura (bacteriile

nitrificatoare). Multe sunt parazite la om, plante si animale si produc boli numite bacterioze.

Exemple la om: tuberculoza, tetanosul, pneumonia, furunculoza, difteria, sifilisul.

Unele bacterii saprofite produc alterarea alimentelor sau sunt descompunatori, facand posibila

reintoarcerea componentilor minerali in sol si epurarea apelor.

Bacteriile care produc fermentatii alcoolice (Pseudomonas aeruginosa), acido-lactice

(Streptococcus lactis), acetice (Acetobacter pasteurinaum) sunt utilizate la fabricarea unor produse

alimentare si a conservelor. Bacteria Escherichia coli (colibacilul) este folosita in biotehnologiile

moderne de obtinere a interferonului, a unor hormoni, in extragerea zacamintelor de titei etc.