Tarte sau plăcinte?

Nu există o delimitare clară între plăcinte şi tarte, acestea având destule caracteristici comune.
Sunt des confundate una cu cealaltă deşi există câteva lucruri care le diferenţiază, cu toate că
aceste diferenţe nu sunt întotdeauna de ordin tehnic şi pot varia de la o cultură la alta şi de la
o naţiune la alta. O plăcintă americană va fi total diferită de una grecească. Principalul lucru
pe care-l au în comun este aluatul fraged pe bază de făină. Diferenţa, cel puţin la nivel teoretic,
ar fi aceea că plăcintele au un aluat fraged-aerat, crocant, usor flexibil, pe când tartele au un
aluat fraged-compact, nisipos şi rigid. Ambele folosesc în principiu aceleaşi ingrediente:
grăsime, făină şi o cantitate mică de lichid care să le lege. Diferenţele apar din felul în care
acestea sunt combinate şi proporţiile folosite. In cursul de astazi de vom referi cu precadere la
tarte (in sensul european al cuvantului) si la diferitele tipuri

Exista o multitudine de feluri de tarte si evident, foarte multe modalitati de a le imparti in

categorii. Cursul nostru priveste tartele din doua perspective : tehnica de preparare a aluatului
si metoda de coacere (cu sau fara umplutura).

Ingredientele principale şi interacţiunea dintre ele

Făina folosită poate afecta destul de mult atât textura aluatului necopt cât şi pe cea a aluatului
copt. Deşi se poate folosi o făină obişnuită pentru toate tipurile de aluaturi de plăcinte şi tarte,
este bine de ştiut că lucrul care influenţează cel mai mult caracteristicile amintite mai sus este
procentul de proteine. O făină obişnuită are un procent mediu de proteine - undeva între 9 şi
11%. Mare parte din acestea sunt proteine ce ajută la formarea glutenului. Glutenul este
responsabil în primul rând pentru elasticitatea şi extensibilitatea unui aluat înainte ca acesta
să fie copt şi puţin timp după ce a fost introdus la cuptor şi în al doilea rând de structura sa
odată ce a fost copt. În mai toate situaţiile, pentru a obţine o tartă sau o plăcintă cu o textură
plăcută şi un aspect bun, elasticitatea aluatului este o caracteristică pe care trebuie să o evităm.
Acest lucru se face prin împiedicarea formării excesive a glutenului, prin diferite mijloace. Un
aluat fraged va avea întotdeauna o cantitate mare de grăsime. Rolul acesteia în aluat nu e acela
de a îngrăşa consumatorul ci de a împiedica formarea glutenului. Ea funcţionează creând o
peliculă între proteinele formatoare de gluten şi apă, un fel de hidroizolaţie. Cu cât folosim
mai multă grăsime şi o distribuim mai eficient înainte ca apa să ajungă la proteine, cu atât
vom avea un un aluat mai puţin elastic dar şi mai fărâmicios şi greu de lucrat. Fără apă
glutenul nu se poate forma şi un aluat fără nici un pic de gluten va fi aproape imposibil de
lucrat sau dacă cumva reuşim să-i dăm o formă, aceasta nu va rezista odată ce aluatul este
expus la temperatură. Aşadar toate aluaturile fragede au nevoie de o cantitate minimă de
lichid. Pentru a minimaliza elasticitatea dobândită în urma amestecării ingredientelor, toate
aluaturile de tarte se depozitează la rece pentru minim o oră pentru a relaxa structura de
gluten. Ideal este sa lasam auatul de pe o zi pe alta, la frigider.
Desi nu vrem ca aluatul de tarte si placinte sa fie unul elastic, exitsa si exceptii : aluatul
laminat (foietaj) care este uneori folosit pentru anumite tipuri de tarte şi aluatul filo (aluatul
grecesc) folosit la plăcinte. Acestea au nevoie de elasticitate, dar mai ales de extensibilitate şi
deci de o cantitate mare de gluten şi lichid. Grăsimea în acest caz nu se află propriu-zis în
aluat ci între straturile subţiri ale acestuia. Pentru a obţine straturi subţiri de aluat este nevoie
ca acesta să se poată întinde foarte uşor.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
Grăsimea cea mai bună, din punct de vedere senzorial şi gustativ este untul. Din punct de
verede tehnic însă, nu este o grăsime perfectă. În primul rând untul nu este în totalitate
grăsime ci o emulsie stabilă la rece de grăsime din lapte, proteine, lactoză şi apă. Untul folosit
în patiserie va avea întotdeauna un procent minim de 82% grăsime, tocmai pentru a
minimaliza cantitatea de apă introdusă în reţetă care e undeva în jurul valorii de 15%. Un alt
defect tehnic al untului este temperatura mică de topire (~33°C) ceea ce limitează timpul de
lucru cu aluatul şi restricţionează patiserul la un mediu cu temperaturi scăzute. O grăsime
mai puţin populară în rândul europenilor este grăsimea vegetală pură, care nu trebuie
confundată cu margarina. Grăsimea vegetală pură este o grăsime sau un amestec de grăsimi
şi nimic mai mult, pe când margarina, la fel ca şi untul, este o emulsie formată dintr-un
amestec de grăsimi, proteine vegetale sau animale, apă, sare, conservanţi, coloranţi şi arome.
Fiind alcătuită din diverse tipuri de grăsimi, cu temperaturi de topire şi consistenţe diferite,
margarina de specialitate poate funcţiona mult mai bine din punct de vedere tehnic decât
untul, dar va fi întotdeauna inferioară untului în ceea ce priveşte gustul şi senzaţia lăsată în
gură. Pentru aluaturile foarte fragede este bine să se folosească grăsime pură cum ar fi
grăsimea vegetală sau untura. Ambele se comportă similar în aluat. Toate grăsimile folosite
în aluaturi sunt în general grăsimi saturate, adică grăsimi care sunt solide la temperatura
camerei şi care se folosesc în stare solidă atunci când se amestecă cu făina. Uleiurile sunt
grăsimi nesaturate, lichide la temperatura camerei, ceea ce le face nepotrivite pentru aluaturi
fragede. O grăsime lichidă se va distribui mult mai repede şi eficient pe suprafaţa particulelor
de făină şi va face aproape imposibil de lucrat orice aluat, acelaşi lucru s-ar întâmpla dacă am
folosi grăsimile solide topite.

Lichidul cel mai la îndemână pentru a crea o cantitate minimă de gluten şi pentru a lega
aluatul de tartă este apa. Dacă folosim unt sau margarină trebuie să ţinem cont şi de cantitatea
de apă din acestea. Un alt lichid folosit poate fi laptele. Pe lângă apă acesta contribuie şi cu o
cantitate minimă de grăsime, dar şi cu zaharuri sub formă de lactoză şi proteine, ambele
cotribuind la culoarea produsului finit. Al treilea cel mai folosit lichid este oul. Pe lângă apă,
oul contribuie cu o cantitate consistentă de proteine, care ajută la structură, cu grăsime mai
multă laptele şi cu zaharuri.

Majoritatea aluaturilor de plăcinte şi de tarte se fac fără zahăr sau cu cantităţi mici. Există însă
un tip de alaut de tarte dulce. În patiseria tradiţională franţuzească el poartă de numirea de
pate sucree. Zahărul la fel ca şi grăsimea împiedică formarea glutenului într-un aluat. Spre
deosebire de grăsime el absoarbe apa înainte ca aceasta să ajungă la proteinele care au nevoie
de ea pentru a forma gluten. Pe lângă această caracteristică tehnică el contribuie la gustul
dulce al aluatului, la culoare şi la textură (crocantă, în anumite situaţii).

Sarea intensifică gustul celorlalte ingrediente şi este recomandat să se folosească oricând se

foloseşte şi făină. Între 1-2% din cantitatea de făină.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
Tehnici folosite

Atunci când facem orice alaut fraged, ideea principală este a ceea de a îmbrăca un anumit
procent din particulele de făină în grăsime. Cu cât procentul de făină îmbrăcată în grăsime
este mai mare cu atât aluatul va fi mai fărâmicios, deci şi mai fraged, dar şi mai greu de lucrat.
Dar cum realizam aces proces?

Mai jos cele mai folosite doua tehnici in productia de aluat de tarte:

1. Tehnica sablajului

Aceasta tehnica presupune frecarea făinii împreună cu grăsimea până textura amestecului
devine uşor umedă şi cu granule de mărimi diferite. Cu cât granulele sunt mai fine cu atât
aluatul va fi mai fraged-nisipos şi compact. Cu cât granulele sunt mai mari, cu atât aluatul va
fi mai fraged-aerat şi crocant. Odată obţinută textura granulată se adaugă lichidul,
întotdeauna rece, în cantităţi variabile. O cantitate prea mică de lichid va forma un aluat care
nu se leagă şi care va fi dificil de întins, dar produsul finit va fi foarte fraged, pe când o
cantitate prea mare de apă va forma un aluat prea moale şi el greu de lucrat şi un produs finit
tare şi deformat. Cele mai bune exemple pentru aceasta tehnica sunt pate sablee si pate brisee
(pate a foncer).

2. Tehnica cremajului

Această tehnică se foloseşte doar la aluaturile de tartă dulci, precum pate sucree sau breton
şi presupune frecarea untului la temperatura camerei cu zahărul apoi încorporarea treptată a
oului. În final se încorporează şi făina.

Detalii importante in realizarea aluatului de tarte

1.Temperatura de lucru pentru grăsime va determina şi ea textura finală a aluatului şi a

produsului copt. Cu cât grăsimea este mai caldă cu atât se va distribui mai uniform în masa
de făină şi va îmbrăca cât mai multe particule. Este important să evităm acest lucru pentru a
avea un aluat lucrabil. De aceea este bine să ţinem cont de temperatura ingredientelor cu care
lucră şi de temperatura ambientală. O temperatură cu câteva grade sub cea la care se topeşte
untul poate fi bună, cu condiţia să se lucreze repede. Pentru a compensa pentru căldura
mecanică generată de frecarea intensă dintre ingrediente şi bol atunci când folosim mixere
planetare este recomandată o scădere şi mai mare a temperaturii ingredientelor şi mediului
de lucru. Facem acest lucru lasand bolul de la mixer la rece cu 10-15 minute inainte sa ne
apucam de treaba.

2.Depozitarea la rece: in ceea ce priveşte aluaturile fragede, odată realizate, pentru a putea
fi folosite (întinse, decupate şi aşezate în forme) acestea trebuie să fie depozitate la rece.
Glutenul format în urma amestecării trebuie să se relaxeze pentru a minimaliza elasticitatea
aluatului, evitând astfel deformarea excesivă în momentul în care lucrăm cu el, dar mai ales
atunci când acesta este copt. Odată aşezat în formă, înainte de a fi copt, aluatul trebuie încă

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
odată depozitat la rece, pentru a relaxa încă odată glutenul format în urma întinderii şi pentru
a întări untul înainte de a fi introdus la cuptor.

3.Umpluturi : exista o varietate nelimitata de umpluturi pentru tarte de la ganache-uri,

compotee-uri de fructe, fructe proaspete, creme, mousse-uri, paste de nuci de care trebuie sa
tinem cont atunci cand alegem aluatul de tarta.

4. Coacere si Sigilare : aluaturile de tarte se pot coace goale acolo unde umplutura nu mai
are nevoie de nici un tratament termic sau se pot coace direct cu umplutura acolo unde este
cazul. Pentru a sigila tartele coapte goale care urmează să primească umpluturi umede se
recomandă îmbrăcarea acestora într-o peliculă fină de unt de cacao sau ciocolată, pentru a
evita transferul de apă de la umplutură către aluatul croncant, care ar duce la înmuierea
acesteia.

TARTĂ FRANGIPANE CU CAISE ŞI MIGDALE

10 tarte diam 12 cm

Aceasta este o tarta cu fructe copata, cu umplutura solida.

!Crema frangipane este crema de patiserie careia i se adauga crema de migdale.

Blat tarta

0,440 kg Făină 480 9%

0,160 kg Zahăr pudră
0,035 kg Pudră de migdale
0,035 kg Amidon
0,004 kg Sare fină
0,235 kg Unt 82%
0,100 kg Ouă

Cremă de patiserie pentru frangipane

0,250kg Lapte 3.5%

0,065 kg Zahăr
0,002 kg Vanilie baton
0,045 kg Gălbenuş
0,018 kg Amidon
0,050 kg Unt 82%

Cremă frangipane

0,075 kg Unt 82%

0,075 kg Zahăr p.
0,075 kg Pudră de migdale
0,075 kg Ouă
Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
0,030 kg Făină
0,020 kg Rom brun
0,250 kg Cremă de patiserie

Alte ingrediente

0,450 kg Caise proaspete fara samburi sau din compot

0,100 kg Migdale fulgi
0,200 kg Napaj (peltea de caise)

Instrucţiuni

1. Pentru aluatul de tarta amestecaţi făina cu zahărul pudră, pudra de migdale, amidonul,
sarea şi untul tăiat cubuleţe de 1cm. Răciţi ingredientele aprox. 10 minute în vasul de la mixer.
Mixaţi cu paleta până se formează firimituri. Încorporaţi ouăle pe rând. Mixaţi doar cât să se
adune aluatul. Răciţi minim 3 ore la frigider. Întindeţi aluatul de 4 mm. Cantitatea este
suficientă pentru 3 cercuri de 20 cm, 10 cercuri de 12 cm sau 22 cercuri de 8 cm. Răciţi la
congelator aluatul pus in forme minim 30 de minute.

2. Pentru crema de patiserie fierbeţi laptele cu batonul de vanilie şi ½ din zahăr. Într-un
castron amestecaţi gălbenuşul cu amidonul şi restul de zahăr. Temperaţi compoziţia cu 1/3
din laptele fierbinte apoi turnaţi-o pe toată în restul de lapte. Fierbeţi minim două minute la
foc mediu amestecând continuu. Luaţi de pe foc şi încorporaţi untul.
Răciţi imediat într-un vas acoperit cu folie de plastic.

3. Pentru crema frangipane frecaţi untul la temperatura camerei împreună cu zahărul

pudră şi pudra de migdale. Încorporaţi oul la temperatura camerei apoi făina şi romul.
În final adăugaţi crema de patiserie răcită înainte.

4. Turnaţi un strat subţire de 2-3 mm de frangipane în cochillile de tartă necoapte. Tăiaţi

fructele jumatati sau felii şi aşezaţile peste frangipan. Coaceţi tarta 30-35’ la 170°C. Odată
scoasă din cuptor ungeţi tarta cu jeleul de caise încălzit. Coaceţi fulgii de migdale şi decoraţi
tarta cu aceştia pe margine.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
CLAFOUTIS VISINE
3 tarte diam 20 cm

Aceasta este o tarta cu fructe coapta, cu umplutura lichida.

Blat tarta

0,440 kg Făină 480 9%

0,160 kg Zahăr pudră
0,035 kg Pudră de migdale
0,035 kg Amidon
0,004 kg Sare fină
0,235 kg Unt 82%
Ouă
0,100 kg proaspete

Compozitie lichida

0,150 kg Ouă proaspete

0,075 kg Gălbenuş
0,225 kg Zahăr granulat
0,003 kg Sare fină
0,007 kg Extract de vanilie
0,060 kg Făină 480
0,250 kg Lapte 3.5%
0,250 kg Smântână de frişcă
0,400 kg Vişine

Instrucţiuni:

1.Pentru aluatul de tarta amestecaţi făina cu zahărul pudră, pudra de migdale, amidonul,
sarea şi untul tăiat cubuleţe de 1cm. Răciţi ingredientele aprox. 10 minute în vasul de la mixer.
Mixaţi cu paleta până se formează firimituri. Încorporaţi ouăle pe rând. Mixaţi doar cât să se
adune aluatul. Răciţi minim 3 ore la frigider. Întindeţi aluatul de 4 mm. Cantitatea este
suficientă pentru 3 cercuri de 20 cm, 10 cercuri de 12 cm sau 22 cercuri de 8 cm. Răciţi la
congelator/frigider aluatul pus in forme minim 30 de minute.

2.Pentru compozitia lichida amestecaţi ouăle cu gălbenuşul, zahărul, sarea şi vanilia.

Încorporaţi făina apoi laptele şi smântâna. Amestecati cu un tel.

3.Aşezaţi vişinele peste aluatul de tartă răcit. Turnaţi compoziţia lichida. Coaceţi clafoutis-ul
35-45’ la 170-180°C (temperaturile şi timpii variază în funcţie de mărime şi cuptor).

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
TARTĂ CU CIOCOLATA SI CARAMEL SARAT
12 tarte diam 10 cm

Aceasta este o tarta copta ’’a blanc’’ – goala. Umplutura nu necesita coacere si se adauga dupa
ce tarta a fost coapta si racita. Umplutura din tarta cu ciocolata este una grasa, pentru care
tartele nu necesita neaparat izolare.

Aluat tarta

0,220 kg Făină 480 9%

0,080 kg Zahăr pudră
0,020 kg Pudră de migdale
0,020 kg Cacao pudră
0,002 kg Sare fină
0,120 kg Unt 82%
0,050 kg Ouă

Ganache caramel sarat

0,200 kg Smantana frisca 35%

0,125 kg Zahar granulat
0,100 kg Glucoza lichida
0,075 kg Ciocolata alba 35%
0,020 kg Unt 82%
0,003 kg Fleur de sel

Ganache ciocolata neagra

0.200 kg Ciocolata neagra 65%

0,200 kg Smantana frisca 35%
0,040 kg Glucoza
0,060 kg Unt 82%

Nuci caramelizate

0,200 kg Zahăr granulat

0,200 kg Apă
0,200 kg Nuci, alune, migdale, etc.

Instrucţiuni

1. Pentru aluatul de tarta amestecaţi făina cu zahărul pudră, pudra de migdale, cacaoa, sarea
şi untul tăiat cubuleţe de 1cm. Răciţi ingredientele aprox. 10 minute în vasul de la mixer.
Mixaţi cu paleta până se formează firimituri. Încorporaţi ouăle pe rând. Mixaţi doar cât să se
adune aluatul. Răciţi minim 3 ore la frigider. Cantitate suficientă pentru 12 cercuri de 10 cm.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
Întindeţi aluatul de 4 mm. Răciţi la congelator/ frigider aluatul pus in forme timp de 30 de
minute.

2. Pentru caramelul sarat incalziti smantana de frisca . Topiti si caramelizati zaharul. Turnati
frisca fierbinte peste. Incorporati glucoza si untul, apoi ciocolata alba. Emulsionati. Turnati in
tartele coapte si presarati sarea pe deasupra. Lasati tartele la frigider aprox. 30 de minute, a.i. sa
raciti bine caramelul.

3. Pentru ganache-ul din ciocolata neagra Incalziti smantana impreuna cu glucoza. Cand
fierbe turnati peste ciocolata si amestecati cu ajutorul unei spatule . Incorporati untul la
temperatura camerei. Emulsionati cu un blender. Turnati peste caramelul rece. Lasati la
rece 30 de minute.

4.Intre timp caramelizati mixul de alune : facti un sirop din apa si zahar. Pana cand fierbe
siropul, incalziti la cuptor alunele timp de 7 minute la 180 grade. Scoateti alunele din
cuptor si turnati-le fierbinti in sirop. Inchideti forul si lasati alunele 3-4 minute in sirop.
Strecurati si intindeti alunele intr-o tava. Puneti la cuptor la 160 grade timp de 15 minute.
Folositi alunele reci deasupra tartei.

TARTĂ CU LĂMÂIE ŞI BEZEA

12 tarte diam 10 cm

Aceasta este o tarta copta ’’a blanc’’ – goala. Umplutura nu necesita coacere si se adauga dupa
ce tarta a fost coapta si racita. Umplutura din tarta cu ciocolata este una foarte ’’umeda’’,
pentru care tartele necesita neaparat izolare.

Blat tarta

0,220 kg Făină 480 9%

0,080 kg Zahăr pudră
0,020 kg Pudră de
migdale
0,020 kg Amidon
0,002 kg Sare fină
0,120 kg Unt 82%
0,050 kg Ouă proaspete

Crema de lamaie

0,200 kg Zeamă de lămâie

0,150 kg Ouă proaspete
0,150 kg Zahăr granulat
0,035 kg Coajă de lămâie
0,200 kg Unt 82%

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
Bezea franţuzească

0,150 kg Albuş pasteurizat

0,300 kg Zahăr pudră

Instrucţiuni

1. Faceti un aluat de tarta dupa metoda sablajului.

2. Pentru crema de lamaie amestecaţi ouăle cu zahărul, încorporaţi zeama de lămâie, coaja
de lămâie şi untul. Fierbeţi pe foc aproximativ 3’. Răciţi compoziţia.

3. Ungeţi tartele coapte cu un strat subţire de ciocolată albă. Turnaţi compoziţia şi lăsaţi să se
întărească la frigider.

4. Pentru bezeaua franţuzească bateţi albuşul până se face spumă. Încorporaţi treptat ¾ din
zahăr. Bateţi cu mixerul aproximativ 10’. Încorporaţi şi restul de zahăr şi mai bateţi
aproximativ 2-3’. Turnaţi cu poşul bezeaua peste cremă. Folositi un arzator pentru a
carameliza bezeaua.

TARTĂ CU CAPSUNI SI COCOS

Pentru 12 tarte diam 8 cm

Aceasta este o tarta moderna, cu mousse montat in forma de silicon si asezat deasupra tartei
coapte la rece si umplute cu ganache de ciocolata.

Aluat tarte

0,220 kg Făină 480 9%

0,080 kg Zahăr pudră
0,020 kg Pudră de migdale
0,020 kg Amidon
0,002 kg Sare fină
0,120 kg Unt 82%
0,050 kg Ouă

Ganache ciocolata cu capsuni

0,300 kg Smântână de frişcă

0,215 kg Ciocolată Valrhona capsuni (Folositi ciocolata alba daca nu aveti)
0,050 kg Bucati zmeura congelata

!!! Puteti umple tarta si cu un compotee de fruct, nu este musai sa folositi ganache de ciocolata cu
capsuni.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
Mousse cocos

0,400 kg Piure de cocos/lapte de cocos

0,100 kg Fulgi de cocos răzuit copt
0,100 kg Zahăr granulat
0,008 kg Gelatină foi
0,450 kg Smântână de frişcă 35%
Glasaj ciocolata alba

0,250 kg Ciocolata alba 35%

0,200 kg Smantana frisca 35%
0,004 kg Gelatina foi
0,040 kg Unt 82%
0,001 kg Colorant liposolubil roz

Instrucţiuni

1. Faceti un aluat de tarta. Dupa ce ati urmat totii pasii il asezati in forme de diam 8 cm h 2
cm, raciti 30’ dupa care coaceti gol timp de 10-12 minute la 180 grade C.

2. Pentru ganache-ul de ciocolata topiti ciocolata cu smantana de frisca fierbinte si

emulsionati. Turnati peste zmeura asezata in cochiliile coapte si raciti.

3.Pentru mousse-ul de cocos hidratati gelatina in apa rece. Fierbeti piureul de cocos impreuna
cu zaharul. Incorporati gelatina si cocosul copt. Raciti pana la gelifiere. Amestecati cu un mixer
de mana apoi incorporati frisca batuta moale spre mediu. Turnati mouss-ul in semisfere de
silicon. Congelati.

4.Pentru glasajul de ciocolata hidratati gelatina apoi topiti ciocolata impreuna cu laptele
fierbinte. Incorporati gelatina hidratata, untul topit si colorantul. Blendati cu un blender de
mana. Raciti pana la 30-35 C pentru a folosi.

5.Montaj - scoateti bula de mousse din forma, glasati-o asa congelata si asezati-o peste tarta
umpluta, racita. Decorati. Serviti dupa ce s-a decongelat.

QUICHE (cu ce vreti voi)

14 cercuri diam 12 cm/ 3 cercuri 22 cm diam

Aceasta este o tarta sarata, coapta.

Aluat de quiche

0,700 kg Faina 480

0,100 kg Pudra migdale
0,100 kg Amidon

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.
0,030 kg Zahar pudra (nu e absolut necesar, dar ajuta)
0,006 kg Sare
0,500 kg Unt 82%
0,200 kg Oua

Umplutura lichida quiche

0,400 kg Smantana lichida 35%

0,200 kg Oua
0,004 kg Piper
0,004 kg Sare
Alte condimente
1. Faceti un aluat de tarta. Acum sper ca stiti.

2. Pentru umplutura amestecati toate ingredientele cu un tel. Puneti in tarta ce ingrediente

solide doriti (ex: praz, branza de capra ), turnati lichidul, puneti cascavalul.

Coaceti 20 minute pentru tartele mici, sau 35-45 minute pentru cele mari la 180 grade.

Acest text nu poate fi modificat, replicat, folosit in scopuri didactice sau comerciale fara acordul
autorului.