UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

DEP DE INGINERIE ELECTRICĂ,
DEP. ELECTRICĂ ENERGETICĂ ŞI AEROSPAŢIALĂ

Inginerie electrica si calculatoare

LICENŢĂ – INGINERIE ELECTRICĂ

ECHIPAMENTE ELECTRICE II

CURS 3

Ş.l. dr. ing. Alin-Iulian DOLAN

2021-2022
Caracterizarea comportării dielectrice a intervalelor izolante
Curba de efect nu poate caracteriza singură
riscul de clacaj al izolaţiei, deoarece nu sunt
probabile toate tipurile de ST, de aceea trebuie
să se ţină cont şi de probabilitatea de apariţie a
unei anumite ST

Considerând ST ca o variabilă aleatorie

repartizată normal, densitatea de repartiţie a
apariţiei ST este: 
(U -U s ) 2
 -
1 2 s2
f ST (U )  e
 s 2

Probabilitatea să apară o ST într-un interval

Fig. 1 – Riscul de clacaj al izolatiei infinitezimal în jurul unei valori Û este:
P  ST  (U ;U  dU ]   fST (U ) dU
    

Probabilitatea ca această ST să producă un defect de izolaţie (descărcare, clacaj al

izolaţiei) pe acest interval infinitezimal este:
dR  PST  (U ;U  dU ]  P(U desc  U )  f ST (U ) dU  FU desc (U )
      
1
Caracterizarea comportării dielectrice a intervalelor izolante
Riscul de clacaj al izolaţiei pentru toată gama
de ST va fi:

  
R  fST (U )  FU desc (U )  dU
0

A=p punctul de ppe curba FUdesc corespunzător

p
tensiunii de ţinere statistice la impuls (UTst),
la care descărcarea se produce cu
probabilitatea de 10%:

U Tst  U 0,5  1,3  d  U 0,5  1  1,3  *d 
B = punctul
t l de
d pe curba b fST corespunzător
ăt
supratensiunii statistice (Usst) peste valoarea
Fig. 1 – Riscul de clacaj al izolatiei
căreia ST apar foarte rar, cu prob. de 2,23%:

U sst  U s  2s  U s  1  2 *s 
între cele două valori se stabileşte
ş un raport
p numit coeficient
f de siguranţă
g ţ statistic
OBS: Cu cât acest raport este mai mare cu U
ksig  Tst
atât riscul de clacaj este mai scăzut U sst 2
Caracterizarea comportării dielectrice a intervalelor izolante
Caracterizarea comportării izolaţiei la solicitări electrice de lungă durată (UN) se face
pe baza caracteristicii tensiune – timp de predescărcare (curba de viaţă a izolaţiei)

Timpul de predescărcare (τ) este timpul scurs de la aplicarea unei anumite tensiuni
până la apariţia descărcării electrice, fiind o variabilă aleatorie repartizată log-normal
(având logaritmul repartizat normal)

Dacă t este durata de viaţă efectivă a izolaţiei şi Tmed este durata medie de viaţă a
izolaţiei, funcţia de repartiţie a log(t / Tmed) este:
 
 
1  t  t2
 
z
F g
 log  1 -

2 
 t   Tmed   unde ( z )  e 2 dt
log 
 Tmed


 t 
 log   

 T
 med   functia lui Laplace

3
Caracterizarea comportării dielectrice a intervalelor izolante
Pentru multe materiale electroizolante curba de viaţă este aproximativ liniară:
log U  A  B  log t

Fig. 2 – Curba de viata a izolatiei

4
 Coordonarea izolaţiei
Ca pprincipiu
p fundamental în tehnica tensiunilor înalte,, coordonarea izolaţiei
z ţ reprezintă
p
un ansamblu de măsuri privind:
 dimensionarea izolaţiei echipamentelor electrice şi realizarea sa în funcţie de
solicitările ce pot apărea în reţeaua în care va funcţiona acesta şi de caracteristicile
dispozitivelor de protecţie disponibile

 reducerea
d l un nivel
la i l acceptabil
bil din
di punct de
d vedere
d economic i şii de
d exploatare
l
a riscului ca solicitările electrice să provoace distrugeri ale izolaţiei sau să afecteze
continuitatea în funcţionare
Coordonarea izolaţiei înseamnă corelarea a două niveluri de tensiune prin asigurarea
unor coeficienţi de siguranţă între acestea:
 a) în prezenţa echipamentelor de protecţie
● nivelul de ţinere (NT) al izolaţiei adoptat
(cea mai mare tensiune de impuls sau alternativă la care izolaţia rezistă)
(0% descărcări)
● nivelul de p
protecţie
ţ ((NP)) al echipamentelor
p de pprotecţie
ţ împotriva
p ST
(cea mai mică tensiune la care acestea lucrează în mod cert)
(100% descărcări) 5
 Coordonarea izolaţiei
 b) în
î absenţa
b ţ echipamentelor
hi t l ded protecţie
t ţi
● nivelul de ţinere (NT) al izolaţiei adoptat
(cea mai mare tensiune de impuls sau alternativă la care izolaţia rezistă)
(0% descărcări)
● nivelul solicitărilor (supratensiunilor) (NS)
Prezenţa echipamentele de protecţie are ca efect:

 limitarea ST punct la o valoare reziduală

nepericuloasă – descărcătoarele cu rezistenţă
variabilă ((DRV)) şşi descărcătoarele cu oxizi
metalici (DOM)

 tăierea ST într într-un

un anumit moment –
descărcătoarele cu expulsie (tubulare, DTF) şi
eclatoarele de protecţie (E)

Fig. 3 – Amplasarea unui echipament

de protecţie (DRV) împotriva ST 6
 Coordonarea izolaţiei
În momentul t0 apare
p o ST iar în momentul ta amorsează eclatoarele,, la tensiunea de
amorsare Ua
Tensiunea maximă ce se stabileşte la bornele DRV este tensiunea reziduală (Urez) sub
care, prin rezistenţa variabilă, se scurge spre pământ curentul de descărcare de impuls
i(t), a cărui valoare maximă reprezintă curentul nominal al descărcătorului (IN)

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 7

 Coordonarea izolaţiei
Pe durata aplicării
p la bornele descărcătorului a undei de ST,, închiderea circuitului spre
p
pământ este echivalentă cu o punere la pământ monofazată, ceea ce înseamnă
scurtcircuit în cazul reţelelor cu neutrul legat efectiv la pământ
Energia undei este disipată parţial sub formă de căldură în rezistenţa variabilă a
descărcătorului, ceea ce limitează performanţele acestuia

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 8

 Coordonarea izolaţiei
Capacitatea
p de disipare
p termică devine critică după
p trecerea ST,, când,, pprin canalul încă
ionizat al descărcării prin eclatoarele de amorsare, sub acţiunea tensiunii dintre fază şi
pământ, se închide un curent de frecvenţă industrială, numit curent de însoţire (Iins)
Durata prea mare a acestuia poate pune probleme de disipare a căldurii în descărcător
iar pentru uşurarea stingerii lui, unele descărcătoare folosesc suflajul magnetic (DSM)

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 9

 Coordonarea izolaţiei
Tensiunea nominală a descărcătorului ((UNd) este valoarea efectivă a tensiunii de fază
la care este garantată stingerea curentului de însoţire la prima trecere prin zero
Nivelul de protecţie (NP) este fixat la valorile:
 NP = Urez ≈ Ua, pentrut DRV de d construcţie
t ţi uzuală lă
 NP = Ua, pentru eclatoare
Într-o instalaţie
ţ echipată
p cu echipamente
p de pprotecţie
ţ nu apar
p ST superioare
p NP

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 10

 Coordonarea izolaţiei
Tensiunea nominală a descărcătorului ((Und) se alege g în funcţie
ţ de tensiunea cea mai
ridicată pentru echipament (Um) adoptându-se un coeficient de siguranţă de 1,1 şi ţinând
cont şi de factorul de defect la pământ al reţelei, cp:

Um
U Nd  1,1  cp 
3

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 11

 Coordonarea izolaţiei

NP
Nivelul de protecţie relativ: np 
U Nd

np = 2,25 ÷ 2,55 pentru DSM

Fig. 4 – Variaţia tensiunii la bornele DRV 12

 Coordonarea izolaţiei
Având în vedere multiplele
p referiri la tensiunea de ţţinere şşi la ST,, în calcule se utilizează
relaţiile generale:

U T  U 0,5
05  1 
  *
d    2,5 sau   1,3

U s  U s  1   *s  2

a) în prezenţa echipamentelor de protecţie izolaţia se dimensionează în funcţie de NP

al acestora asigurându-se un coeficient de siguranţă kcoord corespunzător cazului când
descărcătorul este montat în imediata vecinătate a aparatului protejat:

U TSA  U 0,5SA
0 5SA  1 
  *

SA dSA  kcoordSA  NP
  0 5SA 
U 0,5SA
kcoordSA  NP
1  SA *dSA

U TSC  U 0,5SC
,  1  SC *dSC  k coordSC  NP  U 0,5SC
, 
kcoordSC  NP
1  SC *dSC

Se impune kcoordSA ≥ 1,20, kcoordSC ≥ 1,15

13
 Coordonarea izolaţiei
Între valorile U0,5SA
0 5SA ş
şi U0,5SC
0 5SC care dimensionează izolaţia
ţ există raportul
p natural:

nat U 0.5SA k coordSA 1   SC *dSC

kSA  SC   
U 0.5SC kcoordSC 1   SA *dSA

● La transformatoare şşi cabluri,, caracterizate pprintr-o izolaţie ţ internă

neautoregeneratoare între piese conductoare relativ mari, câmpurile electrice sunt
nat
mari şi destul de neuniforme şi kSA  SC  1,20.

● Aceeaşi valoare este valabilă şi pentru staţiile capsulate

● Echipamentele aşezate pe coloane izolante de dimensiuni medii precum

separatoarele şi întreruptoarele sunt caracterizate în principal de o distanţă în aer
nat
faţă de pământ şi kSA  SC  1,33  1, 40 .

● Distanţele izolante ale liniilor electrice aeriene se comportă asemănător cu

aparatajul din staţii însă aceste distanţe se modifică sub acţiunea vântului

14
 Coordonarea izolaţiei
b)) în absenţa
ţ dispozitivelor
p z de pprotecţie
ţ sau când NP al desc. este mai mare decât cele
mai ridicate ST posibile, atunci izolaţia se dimensionează în funcţie de acestea (NS)
O situaţie de acest gen apare, de exemplu, când echipamentul de protecţie este un
eclator care nu garantează protecţia la STA
Diferenţa funcţională între un
d
descărcător şii un eclator
l este
evidenţiată pe caracteristica volt-
secundă: DRV limitează STA pe
frontul acesteia, în timp ce eclatorul
acţionează cu o întârziere relativ
mare,, tăind unda ppe spatele
p acesteia
şi prin aceasta creând în plus
solicitări extreme (gradienţi de
potenţial) în înfăşurările
transformatoarelor existente în reţea

Eclatorul devine eficient la STC

când, datorită pantei lente, amorsarea
Fig. 5 - Comparaţia descărcător-eclator are loc pe frontul undei 15
 Coordonarea izolaţiei
Normativele interne şşi internaţionale
ţ recomandă ca dimensionarea izolaţiei ţ să fie în
principal determinată de capacitatea izolaţiei externe să suporte solicitarea de tensiune
din timpul comutaţiilor (STC), asigurându-se un coeficient de siguranţă ksigSC
corespunzător unui risc de clacaj convenabil:

  
U TSC  U 0,5SC  1  SC *dSC  ksigSC  U sSC  ksigSC  U sSC  1  SC*sSC  

1  SC *sSC
 U 0,5SC  ksigSC  *
 U sSC
1  SC dSC

Comportarea la STA decurge din folosirea raportului natural:

nat
U 0.5SA  kSA  SC  U 0.5SC

Izolaţiile dimensionate prin relaţiile U0.5SC şi U0.5SA trebuie să facă faţă nivelurilor de
ţinere UTSC şi UTSA
Condiţii de laborator Condiţii de exploatare uşoare Condiţii de exploatare severe

*dSA 0.03 0.05 0.07

*dSC 0.06 0.08 0.10
16