Tipuri de profile morfografice si geomorfologice

Metoda de lucru în explicarea formelor de relief o constituie

harta şi profilul.
Dacă pentru cartografie harta reprezinta scopul lucrării,
pentru geomorfologie reprezintă începutul lucrării.
Profilul geomorfologic reprezintă o modalitate de
reprezentare grafică a formelor din teren. În aceelaşi timp
oferă informaţii cu privire la cauzele care au determinat
aspectul formelor de relief din teren.
Există o netă diferenţiere între termenii de profil morfografic
(aparţine morfografiei = descrierea formelor de relief) şi
profil geomorfologic (aparţine morfogenezei = explicarea
genezei, evoluţiei şi caracteristicile formelor de relief).
Profilele pot fi:

După complexitate:
-simple
-compuse

După modul de intersectare a

liniei profilului cu formelor de
relief
-longitudinale
-transversale
La profilele morfologice/morfografice longitudinale analiza
se axează pe discontinuităţile din linia de profil şi pe
cauzele care le-au determinat.

În cazul profilelor morfologice/morfografice transversale

analiza se va axa pe:
-simetria sau asimetria văilor;
-dacă versanţii au o linie de profil uniform rectilinie sau în
trepte;
-dacă valea are forma literei V sau U;
-dacă deschiderea văii este mică sau mare; etc.
 I. Profile morfologice/morfografice longitudinale

Discontinuităţile din linia de profil sunt determinate de:

A. Cauze geologice

B. Cauze geomorfologice
 A. Cauze geologice

1. Roca – în cazul
alternanţei de roci cu
rezistenţă diferită, în
cursul profilului
longitudinal, va apărea
o discontinuitate în
linia de profil pe
contactul dintre cele
două tipuri de roci.
2.Structura – (sau modul de dipunere al
stratelor geologice). În cursul profilului pot
apărea strate cu rezistenţe diferite. Locul de
contact între cele două structuri va impune
şi discontinuitatea în linia profilului.

Pot să apară mai multe situaţii:

Când stratele sunt dispuse aproape

orizontal;

Cand stratele au o înclinare înversă direcţiei

de drenaj a râului (obsecventă), ex. afluenţii
Căpuşului pe stânga;

Când direcţia stratelor este concordantă cu

direcţia de drenaj, discontinuităţile lipsesc.
3.Tectonica – prin intermediul
flexurilor şi fracturilor; în relief
se manifestă identic.

ex. afluenţii Cavnicului

care coboară din Preluca.
 B. Cauze geomorfologice

1. Profilul longitudinal are diferite aspecte după stadiul mai avansat

sau mai putin avansat de evoluţie: tinereţe, maturitate, bătrâneţe.
2. După evoluţia reţelei
hidrografice

Captările – apar în cazul a

două reţele hidrografice
cu nivele de bază diferite
dpdv altitudinal ale căror
bazine sunt apropiate.
Râul care are nivelul de
bază mai coborât va
capta în condiţii
geologice favorabile
oparte din bazinul râului
cu nivelul de bază mai
ridicat. Aceste captări pot
fi : frontale si laterale. În
regiunile unde se
realizează captarea
profilul longitudinal va
prezenta o ruptură de
pantă.
3. După ciclurile de eroziune

-la nivelul ciclului anterior profilul prezintă o ruptură de

pantă numită ruptură ciclică.
II. Profile morfologice/morfografice transversale

-determinate de aceleaşi cauze ca şi profilul longitudinal.

-discontinuităţile
-aspecte ca – simetrie/asimetrie
- dacă sunt în trepte sau netede
-profil în V ascuţit sau lărgit sau în formă de U.

Cauzele care le-au determinat sunt ca în cazul anterior:

geologice şi geomorfologice.
A. Cauze geologice

Roca – sunt 6 tipuri de roci

distincte care determină
aspectul profilului: granitul,
calcarul, gresia, argilele,
nisipul, loessul.

Granitul – (sau roci cu

comportament asemenător)
– prezintă un profil deschis
cu umeri rotunjiţi; ex. Văile
din Dobrogea de Nord.

Calcarul – prezintă un profil cu o

vale adâncă, foarte ascuţită şi
pereţi abrupti.

Gresia – dacă este stratificată

prezintă un profil cu pereţi
abrupţi. Întrucât această
rocă rareori este omogenă
nu va da un profil tipic.
-Argila – prezintă unprofil de vale cu
versanţi largi şi afectaţi de
alunecări de teren.

-Nisipul – prezintă un profil cu văi ale

căror versanţi sunt foarte largi.
Nisipul în combinaţie cu
calcarul va da versanţi abrupţi.

-Loessul – prezintă un profil cu văi

înguste, pereţi abrupţi şi fundul
plat. Loessul nu alunecă ci se
desprinde în faţete verticale.
Structura

În cazul structurilor monoclinale

vor rezulta forme asimetrice.
Asimetria mai poate fi
imprimată şi de contactul a
două roci cu rezistenţe diferite.
Când structurile sunt orizontale
avem profile simetrice. Ele
pot fi:

-cu versanţi în trepte, când

orizontul de strate prezintă
succesiuni de durităţi diferite;

-cu versanţi prelungi când roca

este omogenă
B. Cauze geomorfologice – detaliate în funcţie de stadiu şi de agent.

După stadiu:
-de tinereţe – cu profil în V ascuţit;
-de maturitate – profil în V lărgit şi cu trepte de terasă;
-de bătrâneţe – prezintă un profil foarte deschis iar treptele de terasă sunt
erodate.

După agentul de modelare

-apele curgătoare – impun profile în V ascuţit sau în V lărgit

-gheaţa – impune un profil în formă de U.