• factori biologici: vârsta, sexul, starea de sănătate, dezvoltarea mecanismelor
neuro dinamice ale învăţării, somnul şi bioritmul intelectual etc. • factori psihologici: procesele cognitive, afective, volitive, caracteristicile dezvoltării atenţiei şi capacităţii de comunicare, motivaţia şi gradul ei de intensitate, prezenţa sau absenţa unor aptitudini, voinţa, stilul de învăţare, interesele de cunoaştere şi cele profesionale, nivelul de cultură generală şi de specialitate etc (1). Condiţiile sau factorii externi sunt: - factori pedagogici, socio-organizaţionali: structurarea sistemului de cerinţe şi organizarea ofertei de informaţie, aspecte ale proceselor de comunicare-codificare a mesajului didactic, caracteristici ale clasei, calitatea instruirii anterioare şi gradul de posesie a cunoştinţelor prevăzute de programă, la nivelul clasei cu care se lucrează sau la care ne raportăm, competenţa reală a profesorului, factorii săi de personalitate, angajarea sa în activitatea cu elevii, aspecte legate de logica didactică, care trebuie să fie cât mai apropiată de logica ştiinţei, factori la care putem adăuga pe aceia ce ţin de igiena clasei şi a şcolii, de atmosfera din şcoală, de colaborarea dintre profesorii clasei, elemente de ergonomie şcolară şi de timp - factorii sociali, culturali, cu referire la factorii familiali, la mediul cultural din care provin părinţii, aspecte definitorii ale comunităţii locale, cartierul din care provin elevii, regimul alimentar, viaţa culturală a familiei (1). Motivaţia învăţării şcolare este considerată de cei mai mulţi specialişti drept unul dintre cei mai importanţi factori noncognitivi ai învăţării. Motivaţia învăţării poate fi definită ca ansamblul mobilurilor care provoacă, întreţin şi orientează, susţin energetic şi declanşează activitatea de învăţare (1). Între variabile interne şi cele externe există o permanentă interacţiune.