Managementul riscurilor în agricultură

1. Conceptul de risc și tipuri de riscuri

2. Identificarea, gestionarea și prevenirea riscurilor în agricultură
1. Conceptul de risc și tipuri de riscuri
• Conceptul de risc
• Prin risc se înțelege un pericol posibil, respectiv posibilitatea de a ajunge într-o
situaţie periculoasă sau suportarea unei daune.
• Ca atare, a risca înseamnă a ne pune în pericol, a acţiona la noroc, a acţiona nesigur.
• De multe ori, riscurile sunt generate de o cunoaştere imperfectă, incompletă.
• În permanență suntem expuși riscurilor de diferite tipuri, în mod conștient sau inconștient, în
mod așteptat sau neașteptat.
• Atunci când ne expunem în mod conștient riscurilor, ne asumăm aceste riscuri.
• Pentru prevenirea rezultatelor nedorite datorate riscurilor trebuie să ne pregătim un plan de
management al riscurilor.
• Tipuri de riscuri în agricultură
• Riscuri de business, care pot fi:
• Riscuri de producţie, care pot fi:
• Riscuri naturale;
• Riscuri tehnologice.
• Riscuri de piaţă, care pot fi determinate de:
• Preţurile inputurilor şi al outputurilor (prețul de vânzare);
• Variabilitatea în timp și spațiu a prețurilor;
• Variabilitatea cererii și a ofertei.
• Riscuri instituţionale, care pot fi:
• Riscuri relaţionale;
• Riscuri politice;
• Riscuri umane.
• Riscuri financiare, care pot fi riscuri rezultate din:
• Modul de finanţare;
• Rata dobânzii la credite;
• Lipsa lichidităţilor;
• Rata de schimb valutar.
• Riscuri naturale în agricultură:
• Riscuri datorate condiţiilor climatice;
• Riscuri datorate condiţiilor de relief;
• Riscuri datorate condiţiilor de drenaj;
• Riscuri datorate caracteristicilor chimice ale solului;
• Riscuri datorate caracteristicilor fizice ale solului;
• Riscuri datorate poluării terenurilor agricole.
• Riscuri datorate condiţiilor climatice:
• Riscuri datorate regimului termic:
• Riscuri datorate temperaturilor scăzute;
• Riscuri datorate temperaturilor ridicate (arşiţa).
• Riscuri datorate regimului pluviometric:
• Secetei;
• Excesulului de precipitaţii;
• Ploilor torenţiale.
• Riscuri datorate acţiunii combinate a temperaturii şi a precipitaţiilor;
• Riscuri datorate regimului eolian (vânturi puternice – peste 15m/s);
• Riscuri datorate grindinei.
Seceta
 Excesul
de
umiditate
Vântul
Grindina
• Riscurile datorate condiţiilor de relief:
• Riscuri datorate neuniformităţii terenului;
• Riscuri datorate acoperirii terenului cu stânci şi/sau bolovani;
• Riscuri datorate pantei;
• Riscuri datorate eroziunii de suprafaţă şi de adâncime;
• Riscuri datorate alunecărilor şi prăbuşirilor de teren.
Eroziune
Alunecări
de teren
• Riscurile datorate poluării terenurilor agricole:
• Poluare prin lucrări de excavare la zi;
• Poluare prin acoperirea cu halde, iazuri de decantare, depozite de steril, depozite de
gunoaie etc.;
• Poluare cu deşeuri industriale şi reziduuri anorganice;
• Poluare cu metale radioactive;
• Poluare cu hidrocarburi;
• Poluare cu deşeuri şi reziduuri organice provenite de la industria alimentară şi uşoară;
• Poluare cu dejecţii animale.
• Riscuri tehnologice în agricultură:
• Întârzierea efectuării unor lucrări tehnologice;
• Efectuarea timpurie a unor lucrări tehnologice;
• Neefectuarea unor lucrări tehnologice;
• Efectuarea în exces a unor lucrări tehnologice;
• Utilizarea în exces a unor produse (inputuri);
• Utilizarea în deficit a unor produse (inputuri);
• Utilizarea unor produse (inputuri) necorespunzătoare;
• Utilizarea unor produse (inputuri) în condiții necorespunzătoare;
• Utilizarea unor produse (inputuri) în fazele de vegetație necorespunzătoare;
• Utilizarea unui material biologic necorespunzător etc.
2. Identificarea, gestionarea și prevenirea riscurilor în agricultură
• Identificarea, gestionarea și prevenirea riscurilor în agricultură se realizează
prin procesul de management al riscurilor, care presupune următoarele etape:
• Stabilirea contextului;
• Identificarea riscurilor importante;
• Analiza riscurilor identificate;
• Evaluarea opţiunilor şi luarea deciziei;
• Implementarea managementului riscurilor;
• Monitorizarea şi revizuirea.
• Stabilirea contextului
• Stabilirea contextului strategic:
• Analiza SWOT = identificarea la nivel
organizational a:
• Puctelor forte;
• Punctelor slabe;
• Oportunităţilor;
• Barierelor.
• Identificarea elementelor stategice ce
ţin de poziţionarea organizaţiei în
mediul în care activează.
• Stabilirea contextului organizational:
• Stabilirea şi comunicarea scopurilor şi obiectivelor:
• Obiective trebuie să fie SMART:
• Specifice;
• Măsurabile;
• Accesibile;
• Relevante;
• Încadrate în Timp.
• Împărţirea responsabilităţilor pentru diferite tipuri
de decizii în cadrul organizaţiei.
• Stabilirea aspectelor specifice managementului riscului, care presupune:
• Acceptarea faptului că este imposibilă operarea tuturor riscurilor în acelaşi timp;
• Stabilirea resurselor şi a timpului necesar pentru fiecare caz în parte;
• Stabilirea priorităţilor în abordarea riscurilor.
• Identificarea riscurilor importante
• În stabilirea riscurilor se plează de la întrebarea ”Ce se poate întâmpla?”
• Într-o primă etapă se elaborează o listă a riscurilor identificate.
• Se acceptă faptul că pot exista și riscuri aleatorii (întâmplătoare), care nu pot fi identificate.
• Riscurile identificate sunt analizate pentru stabilirea riscurilor importante:
• Stabilirea riscurilor care trebuie gestionate.
• Analiza riscurilor identificate
• Riscurilor importante care urmează a fi gestionate trebuie analizate, dându-se
răspuns la următoarele întrebări:
• Care este cauza riscului? (de ce se poate întâmpla)
• Cine se ocupă de risc?
• Cum este gestionat riscul? (cum se poate întâmpla)
• Cum poate fi afectată organizaţia?
• Cine suferă dacă lucrurile nu merg aşa cum trebuie?
• Ce alte opţiuni sunt disponibile pentru gestionarea riscului?
• Cine decide ceea ce trebuie făcut?
• Analiza riscurilor începe cu stabilirea probabilităţii ca riscul să se producă, urmată de
evaluarea consecinţelor în cazul practicilor curente de gestionare a riscului.
• Evaluarea opţiunilor şi luarea deciziei
• În această etapă:
• se evaluează consecinţele pentru fiecare opţiune cu privire la riscurile importante
identificate și analizate;
• se stabilesc deciziile cu privire la riscurile evaluate, respectiv se decide ce urmează a fi
făcut.
• Implementarea managementului riscurilor
• Implementarea planului de management a riscurilor presupune efectuarea a ceea
ce a fost decis să se facă.
• Se are în vedere faptul că riscurile pot fi evitate, unele pot fi asigurate, iar altele au o
probabilitate redusă să se întâmple.
• Monitorizarea şi revizuirea
• Un plan de management al riscurilor care este implementat trebuie să fie menţinut
şi monitorizat în permanență.
• Atunci când situația o impune, planul trebuie revizuit, aceasta fiind determinată de
obținerea de noi informaţii şi o mai bună cunoaştere a riscurilor.