Metoda "Pălăriilor gânditoare" ne duce cu gândul la

un vechi proverb "Gândeşte în conformitate cu pălăria pe

are o porţi". Creatorul metodei a fost Eduard de Bono care
a prezentat-o pentru prima dată în cartea sa intitulată "Six
Thinking Hats".
Făcând parte dintre metodele de rezolvare de
probleme, metoda "Pălăriilor gânditoare" se caracterizează prin interpretarea de
roluri, cele 6 pălării de culori diferite, semnificând 6 variante de prelucrare a
datelor. Este, în acelaşi timp, o metodă de stimulare a limbajului şi creativităţii
preşcolarilor, o metodă interactivă.
Cele 6 pălării gânditoare, au fiecare o altă culoare: alb, roşu, galben, verde,
albastru şi negru. Copiii îşi pot alege ce pălărioară doresc şi vor interpreta rolurile
conform culorii alese, rolurile putând fi schimbate în funcţie de preferinţe. O altă
variantă ar putea fi împărţirea în 6 grupuri, sub fiecare pălărie mai mulţi copii se
vor consulta, vor găsi răspunsuri, soluţii şi vor interpreta acelaşi rol, completându-
se unul pe altul sau având un líder.
Rolul pe care preşcolarul sau preşcolarii îl vor interpreta depinde de ce
culoare are fiecare pălărie astfel:

● pălăria albă este povestitorul, cel ce redă pe scurt conţinutul textului. El

este neutru - informează
● pălăria roşie îşi exprimă sentimentele, emoţiile, supărarea faţă de
personajele întâlnite -spune ce simte
● pălăria neagră este criticul, prezintă aspectele negative ale întâmplărilor -
identifică greşelile
● pălăria galbenă este creatorul, simbolul gândirii pozitive
şi constructive, creează finalul - efortul aduce beneficii.
● pălăria verde este gânditorul, care oferă soluţii
alternative, idei noi, dă frâu liber imaginaţiei –generează idei
noi
● pălăria albastră este liderul, conduce
activitatea, controlează discuţiile –clarifică.
 Gânditorul pălăriei albastre defineşte problema şi conduce întrebările,
reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale
şi concluziile la sfârşit. Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.
Copiii sunt împarţiţi în şase grupe – pentru şase pălării. Ei pot juca şi câte şase
într-o singură grupă.
Un exemplu de folosire cu succes a acestei metode este şi basmul atât de
îndrăgit de copii: Scufiţa Roşie. Se formeaza cele 6 grupuri şi se împart pălăriile.
Sub fiecare pălărie mai mulţi copii vor găsi soluţii, raspunsuri, se vor consulta şi
vor interpreta acelaşi rol fie completându-se, fie interpretânt pe rând.
Pălăria albă – redă pe scurt textul basmului.
Pălăria albastră – o caracterizează pe Scufiţa Roşie în comparaţie cu lupul.
Arată ce se întampla când un copil nu ascultă de sfaturile parinţilor.
Pălăria roşie – arată cum Scufiţa Roşie îşi iubea mama şi bunica, de care
asculta întotdeauna, iubea florile, nat exprima compasiunea faţă de bunica, bucuria
pentru fapta vânătorului, supărarea faţă de lup.
Pălăria neagră – critică atitudinea ura, îşi
Scufiţei Roşii, care trebuia să asculte sfaturile mamei, trebuia să ajungă
repede la bunica bolnavă. Este supărată pe vicleşugul lupului.
Pălăria verde – acordă Scufiţei Roţii variante: dacă dorea să ofere flori
bunicii trebuia să ceară ajutorul mamei, chiar lupul putea să o ajute să culeagă
flori.
Pălăria galbenă– găseşte alt final basmului: Scufiţa Roşie putea să refuse să
meargă la bunica, ştiind ce se petrece în pădure, să nu asculte îndemnul lupului,
animalele din padure puteau să o ajute pe fetiţă şi multe alte variante.
Preşcolarii învaţă astfel de mici să ia în consideraţie şi părerile altora, să
accepte că şi alţii au dreptate, să-şi schimbe modul de a gândi
experimentând un altul.
Aceste metode interactive de grup răspund diversităţii
şi unicităţii copiilor, asigură participarea tuturor la
îndeplinirea sarcinilor, fiecare după forţele şi posibilităţile
sale, fiecare având un loc, un rol, si o valoare. Am încercat să
facem cât mai eficient demersul de integrare a copiilor proveniţi din familii în care
se vorbeşte cu precădere o altă limbă decât cea română şi crearea unei atmosfere
prietenoase, pline de respect pentru valorile altora, să insuflăm tuturor copiilor o
atitudine de înţelegere şi de apreciere a diferenţelor de limbă şi cultură, grija şi
preocuparea faţă de nevoile altora.
 BIBLIOGRAFIE: 1.Goncea, Elena, Fulga Metode interactive de grup-ghid
metodic-, Editura Arves, Bucureşti, 2002
2. Revista ,,Învăţămâtul Preşcolar nr. 1-2 din 2006
3.Revista Învăţămâtul Preşcolar 1-2 din 2008

Întocmit: Mateş Maria

Ştef Reneta