Programul de studii: Master SAE IFR

Anul: II
Nume, prenume: Mihăilă Bogdan

ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ

EXAMEN

PROFESIONALISMUL
-standard de etică academică pentru studenți-

Introducere
Conform Cartei Şcolii Naţionale De Studii Politice Şi Administrative din
Bucureşti, Aprobată prin hotărârea Senatului SNSPA din 45/2019, Anexa Codul de
etică al SNSPA, la pct. 2 . Principii şi norme, regăsim Profesionalismul în mediul
universitar caracterizeazat prin: competenţă, performanţă, credinţa în autonomia
deciziilor profesionale şi a exercitării profesiei (protejarea de amatorism,
diletantism şi impostură), identificarea cu specialitatea şi cu cei din acelaşi
domeniu, dedicaţie, ataşament faţă de standardele profesionale, obligaţia morală de
a lucra în serviciul studenţilor, solidaritate colegială.1
Scopul lucrării este acela de a elabora un îndrumar pentru implementarea
Profesionalismului ca și standard de etică academică.

Definiții și concepte
În prezent, multe organizaţii au un cod etic. M. Kaptein spune că ,,în timp ce în
anii 1970 şi 1980 companiile trebuiau să explice de ce au un cod, astăzi trebuie să
explice de ce nu au unul şi trebuie să aibă argumente foarte bune pentru a-i
convinge pe alţii că se poate face ceva fără un cod etic”2
V. Mureşan, propune o definiţie a unui cod de etică ca fiind:,,Un document oficial,
independent şi durabil al unei organizaţii, având o formă prescriptivă, nu
descriptivă, incluzând valori morale, principii, reguli, drepturi şi virtuţi personale
de tip moral, impus prin sancţiuni (morale şi nonmorale), care asigură auto-
1
Carta SNSPA Bucureşti http://snspa.ro/wp-content/uploads/2019/10/Carta-SNSPA-2019.pdf
2
M. Kaptein, The Living Cod, Greenleaf Pub. Ltd., London, 2008, p. 2.
reglarea organizaţiei («din interior»); el ghidează activităţile managerilor şi
angajaţilor şi este totodată produsul lor autonom.3
Ordinul nr. 4492/2005 privind promovarea eticii profesionale în universități –
introduce obligația instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate să
funcționeze provizoriu de a adopta propriul Cod de etică universitară, care să
cuprindă formularea explicită a idealurilor, principiilor și normelor morale pe care
consimt să le respecte și să le urmeze membrii comunității academice în activitatea
lor profesională. Codul de etică universitară este un document obligatoriu, care
întregește Carta universității și stabilește standardele de etică profesională pe care
o comunitate universitară își propune să le urmeze, precum și penalizările care se
pot aplica în cazul încălcării acestora.4
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, Profesionalismul este definit
ca si „Conștiință profesională”. Același dictionar mai definește: Conştiinţă –
sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre propria existenţă; cunoaştere
intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existenţă şi despre
lucrurile din jurul său. Profesionist – persoană care lucrează într-un anumit
domeniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare.5
Îin lucrarea „Standarde de integritate în învăţământul universitar”, Daniela Șerpe
tratează Profesionalismul astfel: Universitatea trebuie să cultive un mediu propice
pentru cercetare şi competitivitate. În acest scop, trebuie să dezvolte programe
academice la standarde înalte, capabile să conducă la evoluţia cunoaşterii, la
formarea specialiştilor competitivi şi la creşterea prestigiului în cercetare.
Trebuie, de asemenea, sa incurajeze şi să recompenseze orientarea spre calitate
ştiinţifică, pedagogică, în mod deosebit spre excelenţă, a profesorilor,
cercetătorilor, studenţilor şi a programelor de studii şi cercetare. Universitatea
trebuie să incurajeze şi să recompenseze eficienţa, calitatea şi excelenţa
profesională la nivel managerial şi administrativ. Ea trebuie să acţioneze
împotriva imposturii, amatorismului, superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.6
De asemenea, se poate susține că profesionalismul reprezintă o formă distinctivă
de control și reglementare ocupațională descentralizată care constituie o
componentă importantă a societății civile. Profesiile creează și mențin valori
profesionale distincte sau obligații morale (de exemplu, coduri de etică) care
limitează concurența excesivă prin încurajarea cooperării, precum și a satisfacției

3
M. Constantinescu, V. Mureşan, Instituţionalizarea Eticii: Mecanisme şi Instrumente, Editura Universităţii din
Bucureşti, 2013, p. 76.
4
Emanuel Socaciu - ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ - Editura Universității din București 2018 p. 51
5
www.dexonline.ro
6
Daniela Șarpe, Delia Popescu, Aurel neagu, Violeta Ciucur (2011) Standarde de integritate în învăţământul
universitar p.27 http://old.uefiscdi.ro/Upload/27963931-6eb6-4a07-9e75-078a20de12b9.pdf
practicianului în performanța muncii – o formă de autoreglementare internă
individualizată.7
În cadrul universităților este de așteptat ca studenții să se comporte în conformitate
cu cele mai înalte standarde academice de onestitate și integritate. Faptele sau
intenția de a se angaja în acte de înșelăciune, plagiat, „copiat” și/sau fraudarea
examenelor sau acte similare sunt motive de suspendare sau excludere din
universitate.
Standardele de profesionalism exclud orice comportament care poate fi perceput ca
vătămător pentru bunăstarea mentală sau fizică a altuia sau pentru libertatea
academică a oricărui student. Se așteaptă ca studenții să cunoască și să adere la
standardele specifice de comportament prescrise de organizațiile profesionale/de
acreditare pertinente. Un principiu primordial al conduitei profesionale este de a
trata pe ceilalți (fie colegi, colegi, pacienți, profesori, personal sau studenți) cu
același respect și demnitate pe care ați dori să vi le arate.8

Prezentarea noțiunii în context academic

De ce un standard al profesionalismului?
Pentru a-și îndeplini misiunea, universitățile se străduiesc să îndeplinească cele
mai înalte standarde profesionale și morale. Profesionalismul poate reprezenta
cheia succesului universitar și, prin urmare, este o componentă esențială a
educației fiecărui student.
Relevanță
Construcția unei profesii cuprinde mai multe elemente de bază care ghidează
comportamentul membrilor săi și standardele de calitate pentru serviciile pe care le
furnizează și produsele pe care le produc: în primul rând, competențele pentru
membrii profesiei, un cod de comportament profesional și etic și un angajamentul
de a servi binele public. Profesionalismul este întruchiparea expertizei unei
profesii, a etosului și a serviciului pentru binele public.9
Profesionalismul (împreună cu derivatele sale etimologice, cum ar fi profesia și
profesionalismul) reprezintă ceva de dorit; încărcat de merit – ceva lăudabil și
demn de laudă; ceva de urmărit și de revendicat; ceva a cărui pierdere este
regretabilă.10

7
Freidson E (1994) Profesionalismul renăscut: teorie, profeție și politică.. Cambridge: Polity Press.
https://books.google.ro/
8

www.nymc.edu/media/schools-and-colleges/nymc/pdf/policies/StudentCodeofAcademicIntegrityandProfessionali
sm.pdf
9
Professionalism: An exemplar for the sciences Mary Wurm-Schaar - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26206196/
Moduri de implementare la nivelul instituțional
Propunerea modului de implementare la nivelul instituțional a profesionalismului
ca standard de integritate academică pentru studenți este realizarea unei strategii de
comunicare pe teme în legătură cu regulile privind conduita ce urmează a fi
promovată și va constitui principala sursă de stabilire a obiectivelor asumate.
Elaborarea și inițierea implementării unei strategii de comunicare în legătură cu
standardele etice şi obligaţiile privind conduita în universitate creează consecvență
și unitate în ceea ce privește activitățile de prevenție, respectiv intervențiile
destinate informării, promovării și creșterii gradului de conștientizare a temelor
specifice prin oferirea de sprijin pentru creșterea gradului de conștientizare a
efectelor nerespectării standardelor etice.
Totodata prin stategia de comunicare se urmărește promovarea și aplicarea la
nivelul programelor de studii, politici clare și documentate privind integritatea
academică, protecția dreptului de autor și împotriva plagiatului, a fraudei și a
oricărei forme de discriminare, conform legislației în vigoare și Codului de etică și
deontologie universitară aprobat de Senatul universitar.
Între strategiile care pot fi luate în calcul pentru constituirea unei „organizații
integre”, Mureșan (2009) amintește strategia învățării care presupune desfășurarea
unor procese de „training etic”. Trainingul etic reprezintă un „instrument” în
educația etică care presupune „un proces formativ, intens, dependent de specificul
organizației, menit să sensibilizeze din punct devedere moral, să-i facă (pe
beneficiari n.n.) să internalizeze codul etic și valorile comune, să-i ajute să-și
dezvolte un caracter moral, să-și perfecționeze capacitățile de judecată morală, în
concordanță cu cerințele organizației”11
Proceduri interne care vizeaza studenții
Propunerea ca si procedura interna pentru implementare/monitorizare este creere
unei comisii centrale pentru asigurarea profesionalismului şi comisii pe programe
de studii, care lucrează în mod integrat. Înființarea unei comisii pentru evaluarea
şi asigurarea profesionalismului, la nivelul facultății/ departamentului coordonator
al programului de studii, care coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de
evaluare şi asigurare a profesionalismului. Instituţia de învăţământ elaborează și
prezintă un raport anual cu privire la modul de realizare a prevederilor programului
de politici de calitate și la aspectele pozitive şi negative ale asigurării interne a
profesionalismului, pe care îl face public.

10
Professionalism and professional development: what these research fields look like today – and what tomorrow
should bring Linda Evans School of Education University of Leeds -
http://hpp.education.leeds.ac.uk/wp-content/uploads/sites/131/2013/11/HPP2015-2-Evans.pdf
11
Mureșan, V. (2010). Dilemele etice și cadrele de evaluare morală, București:Centrul de Cercetare în Etică
Aplicată. www.ccea.ro/dilemele-etice-si-cadrele-de-evaluare-morala
Conform, Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de
referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Superior din 14.12.2017, secțiunea IP.A.1.1.2. Integritate
academică / , Furnizorul de educaţie/Instituţia de învăţământ monitorizează şi
evaluează permanent aceste practici şi poate face dovada aplicării lor pentru
toate activităţile desfăşurate şi a implicării studenţilor în toate aceste procese, iar
rezultatele monitorizării sunt făcute publice anual sau ori de câte ori este necesar.
Codul de etică şi deontologie profesională universitară/integritate academică
prevede mecanisme şi măsuri pentru asigurarea egalităţii de şanse şi protejarea
împotriva intoleranţei şi a discriminării de orice fel.12
Sancțiuni/consecințe ale nerespectării
În conformitate cu principiile generale de conduită etică, fiecare instituție de
învățământ superior trebuie să adopte și să publice reguli care reglementează
conduita, inclusiv disciplina și sancțiunile; Aceste Reguli ar trebui să includă cel
puțin principiile de conduită etică și să prevadă sancțiuni pentru nerespectarea în
conformitate cu legislația în vigoare.
Sancțiunile care pot fi propuse de către Comisia de etică universitară în cazul
studenților:
a) avertisment scris;
b) suspendare bursei pe o perioadă determinată;
c) pierderea dreptului de a fi cazat în căminele universității pe o perioadă de la
un semestru până la un an, sau definitiv pe durata studiilor;
d) retragerea definitivă a dreptului de a fi cazat în căminele Universității;
e) exmatricularea;
f) alte sancțiuni prevăzute de Codul de etică și deontologie universitară

Situații ipotetice, exemple privind tema

Frauda academica
Stephens (2016) susține că problema înșelăciunii este endemică și se află la
rădăcina naturii umane, prin urmare nu ar trebui să fie surprinzător că aceasta
apare. Este o strategie, conștientă sau nu, folosită de oameni pentru a rezolva o
problemă. Cu toate acestea, recunoașterea faptului că înșelăciunea a existat
întotdeauna nu ar trebui să promoveze o atitudine pasivă și pesimistă, deoarece
ființele umane au o conștiință care le permite a discerne asupra comportamentelor
etice.13
12
https://lege5.ro/Gratuit/gi3dknbrgezq/criterii-standarde-si-indicatori-de-performanta-pentru-asigurarea-
calitatii-si-acreditare-metodologie?dp=gi2tanzqgq2tmoa
13
Stephens JM (2016) Creating cultures of integrity: a multilevel intervention model for promoting academic
honesty. In: Bretag T (ed) Handbook of academic integrity (First, pp. 995–1008). Springer, Singapore
https://link.springer.com/referencework/10.1007/978-981-287-098-8?noAccess=true#page=990
Înțelegerea fenomenului de necinste este importantă, deoarece strategiile folosite
pentru a încerca să-l contracareze vor depinde de aceasta. De exemplu, dacă
necinstea este considerată o tulburare genetică de care suferă unii oameni,
modalitatea de a face față acesteia ar fi identificarea celor care suferă de ea,
supravegherea lor, segregarea și/sau încercarea de a-i „trata”. Dacă este o
deficiență comună pe care toată lumea o experimentează într-o măsură mai mare
sau mai mică, ar trebui folosite alte tipuri de tactici pentru a o contracara (Ariely
2013).14

În termeni generali, există diferite tipuri de necinste academică care pot fi grupate
în patru mari categorii:
1. Copierea. Copierea sau încercarea de a copia de la un coleg de clasă în
timpul unei examinări sau evaluări.
2. Plagiat. Copierea, parafrazarea sau utilizarea ideilor altui autor fără a le cita
sau a le acorda creditul corespunzător.
3. Colaborarea cu lipsa de onestitate a altcuiva și include neraportarea
acțiunilor necinstite la care au fost asistate. Cele mai reprezentative acțiuni ale
acestui tip de abatere sunt: trimiterea temelor în numele colegilor de clasă,
permiterea altora să copieze de la tine în timpul unui examen și includerea numelor
persoanelor care nu au participat la sarcini sau proiecte de lucru în echipă.
4. Înșelăciune. Printre cele mai frecvente acțiuni din această categorie găsim:
folosirea notițelor, tehnologiei sau a altor materiale interzise în timpul unui
examen; inclusiv referințe neconsultate; inventarea sau inventarea datelor din teme
sau rapoarte de laborator; înșelăciune de contracte; distribuirea sau comercializarea
examenelor sau temelor; depunerea documentelor apocrife; uzurparea identității
unui alt elev; furtul examenelor; modificarea notelor; mituirea persoanelor pentru a
imbunatati notele.

În cadrul societății actuale devine deosebit de important să înțelegem în

profunzime fenomenul de necinste academică. Pentru a realiza acest lucru, este
necesar să se investească resurse pentru a identifica strategiile care promovează cel
mai eficient integritatea academică, deoarece în acest fel nu numai că se previne
frauda și pierderile economice, ci și se construiesc bazele unei societăți mai umane
și mai echitabile, spre beneficiul interesului comun. Privită din această perspectivă,
integritatea academică nu este o problemă care ar trebui abordată doar prin
abordarea declarativă a valorilor si principiilor ci prin elaborarea de politici
dedicate si monitorizarea implementării acestora.

14
Ariely D (2013) The honest truth about dishonesty (first). Harper Collins Publishers, New York www.mann-
ivanov-ferber.ru/assets/files/bookparts/pravdaonepravde/truth_read.pdf